Sunteți pe pagina 1din 14

Importanta relatiilor dintre oameni

Exista in viata fiecaruia dintre noi o serie de relatii pe care le stabilim cu restul oamenilor
din jur.

Aceste relatii pot fi scurte (o intalnire care nu dureaza mai mult de cateva minute),
formale (intre colegii de munca), lungi (intre membrii familiei) sau, uneori, pe viata
(casatoria) etc.

Cele mai importante relatii dintre


oameni au fost si vor ramane relatiile
dintre membrii apropiati ai familiei si
relatiile dintre doua persoane
indragostite. Familia iti ofera acel
sentiment al apartenentei, al sigurantei
si al iubirii neconditionate. Din
pacate, din ce in ce mai multe familii se destrama, iar copiii sunt crescuti doar de un
singur parinte.

Relatiile intre iubiti sunt, fara indoiala, cele mai complicate si mai interesante dintre toate
tipurile de relatii. Probabil cel mai placut sentiment este acela de a oferi si a primi
dragoste si incredere. Dar aceste sentimente se pot schimba si o relatie aparent perfecta se
poate transforma intr-un cosmar. Ce-ti ramane de facut atunci cand dragostea nu mai este
impartasita? Renunti la relatia de pana atunci si cauti o alta persoana care sa-ti fie alaturi.

Pentru a avea o relatie satisfacatoare si de lunga durata cu oricine, este foarte important sa
aveti discutii deschise si sincere, dar mai ales aveti nevoie de incredere. Fie ca este vorba
de iubitul tau, de prieteni, de parinti sau rude, increderea este esentiala pentru ca relatia
voastra sa nu se destrame nicicand.

Relatiile dintre parinti si copii sunt adesea dificile, mai ales atunci cand copiii ajung la
adolescenta. In timp ce cresc, cei mici invata mai multe, inteleg mai bine anumite situatii
si vor sa fie independenti. Cea mai grava problema in acest tip de relatie o reprezinta
lipsa comunicarii. Parintii sunt foarte preocupati de cariera si alte probleme, incat nu mai
au timp sa-si asculte si sa-si inteleaga proprii copii. Oricum, comunicarea deschisa si
increderea reciproca pot face ca relatia parinte-copil sa fie una armonioasa si productiva.

Nu putem spune foarte multe lucruri despre relatiile dintre vecini. Ele pot fi doar bune
sau rele. Desigur, ar fi perfect daca relatiile dintre vecini ar fi asemanatoare cu cele din
filme unde acestia vin mereu in vizita sau iti sar in ajutor daca ai vreo problema. Dar
realitatea nu este intotdeauna asemanatoare cu scenele din filme. Daca am incerca sa ne
comportam mai frumos si mai civilizat cu vecinii poate am avea ocazia sa ne facem noi
prieteni.

Acestea au fost cateva stereotipuri ale relatiilor ce apar intre oameni in fiecare zi. Desi,
din cand in cand ne confruntam cu probleme, avem nevoie ca aceste persoane sa faca
parte din viata noastra. Avem nevoie de afectiune, dragoste, sustinere si intelegere si de
aceea ar trebui sa invatam sa pretuim mai mult persoanele din jurul nostru.
<1>
Cultura in Republica Moldova

Cultura Republicii Moldova prezintă o paletă largă de activităţi culturale: literatura,


teatrul, muzica, artele plastice, arhitectura, cinematografia, radiodifuziunea şi
televiziunea, arta fotografică, designul, circul, arta populară, arhivele şi bibliotecile,
editarea de cărţi, cercetarea ştiinţifică, turismul cultural şi altele.

Arta interpretativă

Activitatea concertistică academică este asigurată de trei


instituţii concertistice:
• Filarmonica Naţională ”Serghei Lunchevici” (2
săli de concert, orchestră simfonică, capelă
corală, ansamblu de muzică populară);
• Sala cu Orgă (orchestră de cameră şi cor de
cameră);
• Palatul Naţional (Organizaţia Concertistică şi de Impresariat „Moldova-concert”:
formaţii artistice de muzică şi dansuri populare, de muzică uşoară).

Teatre

Republica Moldova are un total de 22 instituţii de spectacol: 18 teatre dramatice, un


teatru de operă şi balet, un teatru etno-folcloric şi 2 teatre de păpuşi. 17 teatre sînt situate
în capitala ţării şi 5 — în alte localităţi. Cele mai importante teatre participă cu succes la
festivaluri în străinătate, organizează festivaluri internaţionale acasă, întreprind turnee în
Franţa, Italia, SUA, Rusia, Japonia, China, România, în alte ţări.

Artele plastice

Termenul „arte plastice” încetăţenit în Republica Moldova înglobează trei


genuri:

• pictura (monumentală şi de şevalet)


• grafica (de şevalet, de carte, afiş, reclamă şi altele)
• sculptura (plastica "en ronde-bosse", basorelieful, relieful înalt,
relieful de perspectivă)

În ultimii ani, în Moldova şi-au făcut apariţia "instalaţiile", "video-art",


"sculptura cinetică", "grafica de calculator", "body-art", "performance" şi
altele.

Arta populară este prezentată într-o varietate bogată de genuri, tipuri şi specii.
Majoritatea dintre ele ţin de sfera „artelor decorative”: ceramică, covor popular,
vestimentaţie tradiţională, prelucrarea pietrei şi a lemnului, obiecte confecţionate din
piele, lozie, prelucrarea metalelor, jucării populare etc.

Săli de expoziţii: Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi”, Muzeul Naţional de Artă


al Moldovei, galerii de expoziţii private.

Folclorul în Republica Moldova are o puternică bază de origine daco-latină şi cuprinde


un sistem de credinţe şi obiceiuri populare, concretizate în muzică şi dans, în poezia şi
proza orală, mitologie, ritualuri, teatru popular etc.

<3>

Folclor

Folclorul în Republica Moldova are o puternică bază de origine


daco-latină şi cuprinde un sistem de credinţe şi obiceiuri
populare, concretizate în muzică şi dans, în poezia şi proza orală,
mitologie, ritualuri, teatru popular etc.

Acest patrimoniu cultural, în ansamblul manifestărilor sale, constituie un domeniu amplu,


de o valoare deosebită, al artei naţionale, care nu numai a precedat formele ei culte, ci a şi
continuat să se dezvolte în epoca modernă, asigurînd culturii profesioniste substanţa
originalităţii ei etnice.

Patrimoniul cultural

În Republica Moldova s-a păstrat, fiind


răspîndit în teritoriu, un important patrimoniu
cultural de certă valoare: situri arheologice,
case de locuit, conace, cetăţi, mănăstiri şi
biserici, lucrări de artă monumentală,
monumente şi instalaţii tehnice, ansambluri de
construcţie — pieţe, străzi, cartiere, sate şi
centre urbane sau zone etnografice cu
arhitectură tradiţională.

Patrimoniul cultural mobil este deţinut de către 87 muzee din ţară, dintre care 5 muzee şi
7 filiale sînt subordonate direct Ministerului Culturii şi Turismului, iar 66 — organelor
administraţiei publice locale. Fondurile acestora conţin circa 700.000 piese de patrimoniu
ce ţin de istoria şi cultura naţională şi cea universală.
Patrimoniul arheologic al Republicii Moldova este bogat în opere de artă de o vechime
considerabilă. Au fost depistate mostre de sculptură încă din perioada paleoliticului tîrziu.

Ceramica culturii „Cucuteni-Tripolie” din perioada eneolitică este atestată în mai multe
localităţi ale Republicii Moldova şi posedă valenţe artistice incontestabile, prezentînd o
întreagă mitologie în imagini.

Cultura minorităţilor etnice

În Republica Moldova activează zeci de asociaţii etnoculturale. 18 minorităţi —


ucraineni, ruşi, bulgari, găgăuzi, evrei, belaruşi, polonezi, germani, ţigani, greci,
lituanieni, armeni, azeri, tătari, ciuvaşi, italieni, coreeni, uzbeci — dispun de asociaţii
care activează sub formă de comunităţi, societăţi, uniuni, centre, fundaţii culturale etc.

În virtutea principiului egalităţii şi universalităţii legislaţiei


culturale, minorităţile etnice au posibilitatea să-şi dezvolte
cultura tradiţională, arta naţională. La Chişinău funcţionează
Teatrul Dramatic Rus „A.P.Cehov”; la Ceadîr-Lunga (UTA
Gagauzia) Teatrul Dramatic Găgăuz „Mihail Cekir”; la
Taraclia — Teatrul Bulgarilor din Basarabia „Olimpii Panov”.

<4>

Doi sportivi din R. Moldova vor medalii la JO din Vancouver-2010

Nouă sportivi din R. Moldova au obţinut calificarea la Jocurile Olimpice de iarnă, care vor avea loc în 2010
la Vancouver, Canada. Doi dintre aceştia, biatlonista Natalia Levcenkova şi Urs Imboden (schi alpin), vor
să aducă primele medalii pentru R. Moldova la JO de iarnă.

Preşedintele Federaţiei de schi şi sanie (FSS), Petru Bria, a declarat pentru JURNAL că Levcenkova şi
elveţianul Urs Imboden (foto) au şanse reale de a cuceri medalii. „Natalia şi Urs sunt sportivi valoroşi şi
cred că au pregătirea necesară pentru a se clasa în primii zece la probele lor şi chiar pot pretinde şi la
medalii”, a spus Bria. Acesta nu ştie dacă toţi cei nouă sportivi moldoveni vor participa la JO, pentru că R.
Moldova nu are suficiente cote de participare. „La finele lunii decembrie, vom definitiva lotul şi vom vedea
cine va participa la JO. Totuşi, cred că se vor găsi soluţii şi toţi cei nouă vor lua startul la probele lor”, a
precizat preşedintele FSS.

R. Moldova a înrolat un austriac în lotul olimpic

Bria a menţionat că la JO din 2010 ar putea participa şi un austriac, Georg Lizner de 26 de ani, care a
primit cetăţenia R. Moldova. „Georg este este un sportiv de mare perspectivă. Anul acesta a ocupat locul
doi la Cupa Mondială de schi alpin. Participarea sa este sub semnul întrebării, pentru că şi-a fracturat
piciorul la o competiţie. El spune că se va reface până vor începe JO, dar trebuie să vedem ce spun
medicii”, a adăugat Petru Bria.

Opt sportivi sunt membri ai CSCA

Opt din cei nouă calificaţi la JO sunt membri ai Clubului Sportiv Central al Armatei Naţionale (CSCA).
Dintre aceştia se numără Alexandra Camenşcic, Elena Gorohova, Sergiu Balan (schi fon), Bogdan Macovei
(sanie), Urs Imboden, Chirstoph Roux, Georg Lizner (schi alpin). Natalia Levcenkova reprezintă clubul
„Dinamo” de pe lângă Ministerul Afacerilor Interne.

Lanvin ♥ H&M, show haute couture

Colectia H&M pentru femei poarta


amprenta designerului Alber Elbaz
si a fost prezentata zilele trecute la
New York intr-un show haute
couture de anvergura. Alber Elbaz
si-a rugat prietenii celebri sa urce pe
scena pentru un show couture diferit de tot ce a facut pana acum designerul Lanvin.

Lanvin ♥ H&M este un alt exemplu care continua trendul remixarii pieselor de design
in colectii high street. Noua linie propune drapaje, eleganta clasica in all black, dantela,
asimetrii, the Little Black Dress, printuri zebra, tul si blana, funde si tutu-uri gigantice,
toate la preturi accesibile. Colectia include 30 de piese cheie si 15 modele de accesorii, de
la imbracaminte, bijuterii, palarii, ochelari de soare, posete, pantofi si rujuri.

Lux si blanuri la Catalin Botezatu


Asa cum ne-a obisnuit, Catalin Botezatu a creat piese de lux. De dataaceasta, blanurile au
fost cele cu care s-a jucat in colectia pe carea numit-o "Bizantin". Asa au urcat pe podium
modele purtand hainecroite din astrahan, vulpe, bizon, brocard, voal si matase, lucratein
mare masura manual. Tinutele au fost completate de palarii in stilbizantin sau a la Mihai
Viteazul bordate cu initialele creatoruluicasei Zvarovski. Printre accesorii s-au numarat
cizmele din astrahan,pantofii tip condur si margelele.

Marele atu al acestei prime editii a Saptamanii Modei Bucurestene esteprezenta lui, timp
de sase luni, in cadrul postului Fashion TV, primaprezentare avand loc pe data de 24
decembrie.

Lectii de moda si stil cu Zina Dumitrescu


Zina a prezentat colectia pret-a-porter de lux, Primavara 2003. Numita"Just wear it", ea s-
a adresat publicului, tuturor celor care iubesceleganta.
Materialele folosite au fost de cea mai buna calitate, de ce mai marefinete: materiale
naturale, matasuri naturale, stofa din lana si matase,dantele naturale.

Piesele colectiei s-au adresat doamnelor de toate varstele, dar mai alesfemeilor de afaceri
ce vor sa se impuna prin eleganta si stil. Palariileau fost piesele vedeta ale intregii
colectii. Valoarea creatoarei afost data si de prezenta in sala a lui Michel Adam,
directorul postuluiFashion TV, venit special pentru aceasta prezentare
Zimbete
Doi ardeleni in gara, la ghiseul de bilete:
- Domnisoara, doua bilete.
- Da, sigur, pana unde?
- Gheo, ii spunem?
- Nu.
- Domnisoara, doua bilete, va rog.
- Sigur, dar daca nu-mi spuneti unde mergeti, nu stiu cat sa va cer.
- Gheo, ii spunem?
- Apai, spune-i.
- No, domnisoara draga, noi mer'em la o nunta!

Doua blonde intr-o masina, semaforul rosu, se opresc:


- Mamaaa ... vezi ce rosu frumos?!
- Da... wow...
- Da... uite ce galben fain...
- Aha...
- Da... uite ce verde frumos...
- Da, asta chiar e super...
- Aaa... iar rosul ala... l-am mai vazut, hai sa mergem!!

Se intalnesc doi ardeleni:


- De ce esti amarat, Ioane?
- Cum sa nu fiu amarat, mai Gheo, amu mi-o murit un bou...
- Eh, nu-ti fa griji ca ase ne-om duce toti, unu' dupa altu'...

Spuneti-mi, medicamentul pe care vi l-am prescris, v-a ajutat ?


- Da, foarte mult, eu mi-am vindecat reumatismul, baiatul nu mai tuseste, iar cu ce-a mai
ramas sotia a curatat si argintaria !

Medicul: - Sa stiti ca principalul


vinovat al bolii dumneavoastra
este alcoolul.
Pacientul: - Multumesc,
domnule doctor, bine ca nu sunt
eu vinovat.

Ştiaţi că?

... Prima referire la o pată


solară datează din anul 350 î.e.n.
şi aparţine lui Teofrastus din
Atena? ... Primele notaţii despre
eclipse datează de peste 3000 de
ani si sunt datorate caldeenilor?
... Masa Soarelui este de 330.000
de ori mai mare decât cea a
Terrei? . ... Planeta gigantă a
sistemului nostru solar - Jupiter - este considerată de astronomi o stea " ratată "? Ea
iradiază în infraroşu o puternică energie generatoare de surprinzătoare fenomene, cum
este şi faimoasa pată roşie. ... Primul pod de fier din lume a fost construit acum circa
1400 de ani in Birmania şi este şi acum folosit ? ... În Austria există un lac, Alm, cu o
mică insulă care are proprietatea neobişnuită de a se muta periodic de la un mal la altul ?
... Cea mai înaltă autostradă din Europa este Pichaco de Valeta din Spania la o altitudine
de 3500 de metri ? ... Marea Neagră, cu zeci de mii de ani in urmă era un lac cu apă
dulce? Legătura cu Marea Mediterană s-a făcut după scufundarea "limbii" de pământ din
zona Bosfor-Dardanele. ... În picăturile de ploaie s-au găsit urme de vitamina B 12 şi
acid nicotinic ? În păturile superioare ale atmosferei, la altitudini de 6-9 Km, trăiesc
numeroase microorganisme si chiar alge.

... În eşantioane provenite de pe Marte s-a descoperit un enorm procent de fier:


14% ? Terra conţine doar 5 % fier.

... Vulcanul Olympus de pe Marte are 25 Km ? e cel mai înalt din sistemul solar.

... Umbrelele au apărut în secolul III î.e.n. în Orient ? La început le purtau numai
servitorii pentru a-şi apăra stăpânii. Abia in secolul XVII, umbrela a început să fie purtată
de deţinătorul ei.

... Lacrimile au acţiune bactericidă ? Microbii aflaţi într-un tub de cultură, în contact cu
câteva lacrimi, sunt omorâţi sau anihilaţi.

... Acul viespei conţine o feromonă care alertează alte viespe şi le face să devină mai
agresive?

Scurt istoric
La deschiderea jocurilor de la
Atena, Regele Georgios I al
Greciei si o multime de 60.000 de
spectatori au primit cu bratele
deschise atleti din 13 natiuni, care
urmau sa participe la aceasta
competitie internationala.
Primele Jocuri Olimpice despre care exista insemnari au avut loc la Olympia, in statul
grec Elis in 776 i.C., insa este unanim acceptat faptul ca la momentul respectiv Jocurile
Olimpice aveau deja o vechime de cel putin 500 de ani. Vechile Jocuri olimpice, tinute la
fiecare patru ani, aveau loc in timpul unei sarbatori religioase menita sa-l onoreze pe zeul
grec suprem, Zeus. In secolul VIII i.C., concurentii proveneau din douasprezece sau mai
multe orase grecesti. Pana in secolul cinci i.C. veneau concurenti din aproape 100 de
orase din tot imperiul grec. Initial, competitia olimpica se limita la curse de alergare, insa,
mai tarziu, au fost adaugate un numar de alte probe, printre care lupte greco-romane, box,
curse cu cai si trasuri si competitii militare. Pentatlonul, introdus in 708 i.C., era compus
din cinci probe: alergare, saritura in lungime, aruncarea discului si a ciocanului si lupte
greco-romane.
Odata cu inflorirea Romei, a inceput declinul Jocurilor Olimpice, iar in 393 e.n. imparatul
roman crestinTheodosius I, a abolit Jocurile Olimpice, ca parte a eforturilor sale de a
suprima paganii din Imperiul Roman. Odata cu perioada Renasterii, in Europa a inceput o
indelungata fascinatie pentru cultura Greciei antice, iar in secolele XVIII si XIX, anumite
tari au organizat festivaluri folclorice si sportive neoficiale, purtand numele de äJocuri
Olimpiceö. Totusi, abia in 1892 un tanar baron francez Pierre de Coubertin, a propus in
mod serios reluarea Jocurilor Olimpice, ca si competitie internationala majora, care sa
aiba loc la fiecare patru ani.
La o conferinta privind sportul international, tinuta la Paris in iunie 1894, Coubertin a
ridicat din nou aceasta problema, iar cei 79 de delegati din noua tari au aprobat in
unanimitate propunerea sa. A luat nastere Comitetul International Olimpic (CIO) si s-a
stabilit ca primele Jocuri sa aiba loc la Atena, capitala Greciei. La Atena, 280 de
participanti din 13 tari, s-au intrecut in 13 probe, printre care: atletism, natatie,
gimnastica, ciclism, lupte greco-romane, ridicare de greutati, scrima, tir si tenis. Toti
competitorii erau barbati, iar cativa participanti erau turisti care erau prezenti in perioada
Jocurilor si li s-a permis sa se inscrie. Probele de atletism s-au desfasurat laStadionul
Panathenaic, construit in anul 330 i.C. si restaurat pentru Olimpiada din 1896.
Americanii au castigat noua probe din cele 12 probe de atletism. La Olimpiada din 1896,
a fost prezenta de asemenea si prima competitie de maraton, care urma ruta de 25 de
mile, de la Maraton la Atena, pe care a alergat un soldat grec ce trebuia sa aduca vestea
victoriei impotriva persanilor, in anul 490 i.C. In 1924, proba de maraton a fost
standardizata la lungimea de 26 de mile si 385 de yarzi. In mod corespunzator, la Jocurile
Olimpice de la Atena, primul maraton a fost castigat de catre un grec, Spyridon Louis.
Pierre de Coubertin a devenit presedintele CIO si a supravegheat Jocurile Olimpice in
perioada dificila de inceput, in care nu avea parte de sustinere populara, fiind puse in
umbra targurilor internationale. In 1924, au avut loc la paris primele Jocuri Olimpice care
s-au bucurat cu adevarat de succes, la care au participat peste 3000 de atleti, dintre care
peste 100 erau femei, din 44 de tari. In acel an au avut loc si primele Jocuri Olimpice de
Iarna. La Jocurile Olimpice de vara din 2000, tinute la Sidney, au concurat peste 10000
de atleti din 200 de tari, inclusiv aproape 4000 de femei.3

Să vorbim corect!

În
pofida greşelilor
comise frecvent,
mulţi încearcă să li se opună, să se exprime corect, însă nu tuturor le reuşeşte. Merită
apreciat efortul, dar nu întotdeauna şi rezultatul. Recent am auzit expresiile: eu crap de
râs şi tu crapi de ciudă. Verbul a crăpa se va conjuga în dependenţă de forma sa iniţială:
eu crăp, tu crăpi, noi crăpăm, voi crăpaţi, excepţie făcând doar persoana a III: el (ea)
crapă, ei (ele) crapă.
Câteva exemple frecvente de greşeli de exprimare. Aşadar, nu vom spune: am servit
masa în oraş ci am luat masa în oraş. Iar varianta: din cauza la vremea urâtă, nu vin la
facultate – nu este corectă. “Din cauza” este o locuţiune prepoziţională care cere
întotdeauna cazul genitiv. De aceea vom spune: din cauza vremii urâte, nu vin la
facultate.

În limba vorbită pot fi auzite expresii pe care normele literare nu le acceptă. Punerea în
context a formei – eu reies din situazia creată este greşită şi poate fi înlocuită cu – eu
pornesc sau eu plec de la situaţia creată. De asemenea vom spune: pornind de la situaţia
creată şi nu reieşind de la situaţia creată.

Utilizarea formei verbale mi-ar place nu este recomandabilă. Infinitivul verbului este a
plăcea, de aceea vom spune – mi-ar plăcea. Mi-ar plăcea să vă cunosc, mi-ar plăcea să iau
parte.

Una din expresiile actuale, formulate stângaci este – necătând la asta, pentru care vom
spune: cu toate acestea. Un model ar fi: cu toate acestea vorbim o limbă îngrijită. Tot
corect vom spune: în pofida faptului, neluând în seamă, cu toate că.

Un exemplu-expresie des utilizat, recomandat spre eliminare din uz este - a da o


întrebare, care este o abatere de la norma literară. Varianta corectă este a pune o
întrebare. De pildă: mi-aţi pus o întrebare dificilă, puneţi întrebări mai clare sau haideţi să
vă pun o întrebare. De asemenea vom spune a adresa o întrebare.

Recent am auzit pe cineva spunând: ”Le-am spus la cei din prima bancă să facă linişte”.
Şi nu ar fi fost nimic, dacă nu greşea. Varianta corectă este: ”Le-am spus celor din prima
bancă să facă linişte”. Celor este complement indirect şi răspunde la întrebarea “cui i-am
spus?” (celor) şi nu la întrebarea “la cine i-am spus?” (la cei). Acest gen de complement
indirect stă întotdeauna în cazul dativ (celui). Varianta “la cei” este greşită.

Cât de mult aş încerca, nu pot să trec cu vederea unele stângăcii pe care deseori nu le
observăm din simplul motiv că ne-am obişnuit cu ele şi am ajuns să le utilizăm tot mai
frecvent.
Un număr considerabil de persoane (din care fac parte şi mulţi lectori şi oameni de
ştiinţă) nu ştie că negaţia în cazul: “cât de mult n-aş încerca, oricum nu-mi reuşeşte” este
de prisos. Cum să-ţi reuşească, dacă nu încerci? Corect şi logic ar fi: “cât de mult aş
încerca, oricum nu-mi reuşeşte”. Un alt exemplu des întâlnit este: “cât de mult n-aş
învăţa, totuna nu reţin nimic”. Nu poţi reţine ce nu ai învăţat. E de ajuns să spunem:
oricât de mult aş învăţa, totuna nu reţin nimic”.

numeştepleonasm.
Redactor-sef: Popescu Mihaela cl.a X-a”B”