-2007-

2
 - CUPRINS -

Capitolul .I. PREZENTARE GENERALĂ ŞI ÎNCADRARE ÎN ZONĂ

1.1. Legăturile cu judeţele limitrofe
1.2. Aşezările umane
Capitolul II. PROFILUL COMUNITĂŢII – ORAŞUL ORAVIŢA
„Aşezarea geografică şi cadrul natural”
2.1.Date generale ale oraşului
2.1.1. Poziţia geografică;
2.1.2. Relief
2.1.3 Cadrul natural – obiective de interes turistic
2.1.4. CONEXIUNI CU ALTE ZONE TURISTICE
2.1.5. Număr de locuitori;
2.1.6. Descrierea economico-socială a oraşului (pe
scurt);
2.1.7. Structura veniturilor anuale, pentru ultimii trei
ani, respectiv anii 2004 , 2005 şi 2006 :
2.1.8. Infrastructura tehnico – edilitară
2.1.9. Potenţialul de afaceri
2.1.10. Rata de ocupare a forţei de muncă. Şomajul
2.1.11. Educaţie
2.1.12. Sănătate
2.1.13. Cultură, Religie

Capitolul III. ANALIZA SWOT

3.1. puncte tari (s)
3.2. puncte slabe (w)
3.3. oportunităţi (o)
3.4. ameninţări (t)

Capitolul IV. LISTĂ DE MĂSURI CARE VOR DUCE LA

VALORIFICAREA POTENŢIALULUI ECONOMIC AL ZONEI

3
4.1. Măsuri cu caracter general

4.2. „PE SECTOARE DE ACTIVITATE” - direcţii de acţiune şi

activităţi care trebuiesc sprijinite cu prioritate pentru
dezvoltarea zonei

4.2.1. Modernizarea infrastructurii din zonă

4.2.2. Susţinerea activităţilor agricole

4.2.3. Susţinerea activităţilor turistice
4.2.4. Susţinerea activităţilor de microproducţie

Capitolul V. LISTA CU PROPUNERI DE PROIECTE ŞI IDEI DE

PROIECTE A CĂROR IMPLEMENTARE AR PUTEA DUCE LA
DEZVOLTAREA ZONEI

5.1. Propuneri proiecte fonduri structurale

5.2. Proiecte la stadiul de concept

Capitolul VI. ANALIZA ALTOR POTENŢIALE SURSE DE

FINANŢARE

Capitolul VII. ELABORAREA DE MĂSURI SPECIALE PENTRU

DEZVOLTAREA ZONEI ORAVIŢA ŞI PROPUNERI PENTRU
ATRAGEREA DE FONDURI ÎN ACEASTĂ ZONĂ

4
 STRATEGIA DE DEZVOLTARE
A ORAŞULUI ORAVIŢA

2007 - 2013

Prezentul material îşi propune studierea posibilităţilor de atragere de

capital în zona oraşului Oraviţa şi este structurat pe următoarele capitole:

 Capitolul I. - PREZENTARE GENERALĂ ŞI ÎNCADRARE ÎN

ZONĂ
 Capitolul II. - PROFILUL COMUNITĂŢII – ORAŞUL
ORAVIŢA „Aşezarea geografică şi cadrul natural”
 Capitolul III. - Analiza SWOT
 Capitolul IV. - Listă de măsuri care vor duce la
valorificarea potenţialului economic al zonei
 Capitolul V. - Lista cu propuneri de proiecte şi idei de
proiecte a căror implementare ar putea duce la
dezvoltarea zonei.
 Capitolul VI. - Analiza altor potenţiale surse de
finanţare
 Capitolul VII. - Elaborarea de măsuri speciale pentru
dezvoltarea zonei Oraviţa şi propuneri pentru
atragerea de fonduri în această zonă

Direcţiile Strategice de dezvoltare, pe care le propune Agenţia de

Dezvoltare Economico-socială Caraş-Severin, în cadrul acestui material, au
fost corelate cu Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013,
în sensul că au fost adaptate direcţiile şi obiectivele strategice
conţinute de către acestea la necesităţile şi realitatea existentă în Regiunea
Vest, la perspectivele de dezvoltare ale acesteia.
Această corelare are ca scop obţinerea unui document în conformitate
cu direcţiile regionale şi naţionale de dezvoltare, dar care în acelaşi timp are
la bază pe specificitatea şi necesarul de dezvoltare a zonei studiate.
De asemenea un aspect de referinţă în elaborarea strategiei l-a
constituit politica declarată a Guvernului care consideră că sectorul
întreprinderilor mici şi mijlocii şi al cooperaţiei reprezintă o pârghie

5
hotărâtoare pentru dezvoltarea economiei de piaţă, politică susţinută şi de
programele speciale de finanţare derulate în perioada 2007-2013.
De aceea în cadrul prezentului material se vor găsi liste de măsuri şi
propuneri care sunt în conformitate cu Politica Guvernului de dezvoltare a
IMM-urilor, care vizează maximizarea valorificării potenţialului IMM şi care vor
contribui la creşterea economică durabilă, crearea de noi locuri de muncă,
sprijinirea inovării şi a procesului tehnic şi tehnologic, creşterea
competitivităţii economiei naţionale şi dezvoltarea clasei de mijloc, cea care
asigură stabilitate economică şi socială unei ţări.
Prezentul material s-a materializat la invitaţia Consiliului Local Oraviţa,
având în vedere demersurile iniţiate de Primarul Oraşului Oraviţa, pentru
sprijinirea zonei din punct de vedere economic şi a eforturilor făcute pentru a
răspunde nevoilor şi problemelor cu care se confruntă comunitatea din zonă
prin asigurarea cadrului necesar unei dezvoltări durabile, şi are în vedere
orasul Oraviţa si localităţile înconjurătoare. Identificarea şi prioritizarea
problemelor locale care necesită să fie incluse în planul strategic de
dezvoltare social economic a comunităţii pentru următorii 6 ani
Pentru elaborarea strategiei au fost folosite metode moderne de analiză
şi au fost consultaţi reprezentanţi ai celor mai importanţi actori ai vieţii
social-economice din oraş. Aceştia au fost implicaţi în mod concret la
elaborarea planului strategic de dezvoltare a oraşului Oraviţa, prin numirea
de reprezentanţi în Comitetul de Dezvoltare Socio- Economică, prin discuţii şi
analize avute în cadrul mai multor „focus grupuri” organizate pe domenii de
interes şi activitate (reprezentanţi ai angajaţilor Companiei Naţionale a
Uraniului – ORAVIŢA, reprezentanţii persoanelor de varsta a III-a şi ai
pensionarilor, reprezentanţii tineretului si a cadrelor didactice) şi prin
corespondenţa purtată cu imm-uri sau diverse organisme şi organizaţii cu un
rol important în viaţa economic-socială a localităţii.

6
 Capitolul .I. PREZENTARE GENERALĂ ŞI ÎNCADRARE ÎN ZONĂ

Situat la extremitatea sud-vestică a

ţării, la intrarea Dunării pe pământul
românesc, judeţul Caraş-Severin are o
suprafaţă de 8520 km2, reprezentând
3,6% din suprafaţa ţării, fiind al treilea
judeţ ca mărime din România, după
judeţele Suceava şi Timiş. Această
suprafaţă oferă judeţului un cadru
natural de o complexitate şi varietate
deosebită.

Judeţul se învecinează la nord-vest şi

nord cu judeţul Timiş, la nord-est cu
judeţul Hunedoara, la est cu judeţul Gorj,
la sud-est cu judeţul Mehedinţi, în partea
de sud cu Dunărea şi în sud-vest cu
Serbia.

Judeţul Caraş-Severin are avantajul de a fi situat la mică distanţă de

două puncte importante de frontieră: Moraviţa şi Porţile de Fier, cărora li se
adaugă un al treilea – Naidăş, chiar pe teritoriul său. La cele trei puncte de
frontieră se adaugă şi un al patrulea şi anume cel natural – pătrunderea
Dunării, pe la Baziaş. Dunărea înlesneşte legăturile fluviale cu ţările din
bazinul său.

1.1. Legăturile cu judeţele limitrofe - cu restul ţării şi cu statele vecine se

realizează prin intermediul următoarelor căi de acces:

• Rutiere
Judeţul Caraş-Severin este străbătut de la NV la SE de drumul E70 sau -
DN6 Bucureşti – Craiova – Caransebeş - Timişoara

7
- şi cu ramificaţiile:
- DN68 Caransebeş - Oţelul Roşu - Haţeg; Poiana Mărului - staţiune
turistică (35 km)
- DN58 Caransebeş – Reşiţa - Anina;
- DN57B Oraviţa – Anina - Bozovici;
- DN57 Oraviţa - Moldova Nouă.
Naidăş - punct vamal spre Iugoslavia
Stamora Moraviţa - (jud. Timiş) punct vamal spre
Serbia.
- DN 57 A Moldova Nouă - Orşova
- DJ58C Reşiţa - Staţiunea montană Semenic (50km)

Feroviare:
•
Magistrala Bucureşti – Craiova - Drobeta Turnu Severin – Caransebeş –
Timişoara cu staţii importante în judeţ la Caransebeş şi Băile Herculane şi cu
ramificaţiile: Caransebeş - Reşiţa şi Caransebeş - Oţelu Roşu - Băuţari.

Alte linii SNCFR în interiorul judeţului sunt:

Reşiţa - Timişoara;
Reşiţa – Berzovia - Oraviţa;
Oraviţa - Iam;
Oraviţa - Anina.

• Fluviale: transportul fluvial pe teritoriul judeţului este asigurat de

portul amplasat în localitatea Moldova Nouă, acesta fiind primul port de
pe Dunărea românească.

Lungimea totală a drumurilor publice este de 1892 km (din care drumuri

modernizate 715 km şi pietruite 364 Km); drumuri naţionale 558 km; drumuri
judeţene şi comunale 1344 km iar reţeaua liniilor de cale ferată măsoară 649
km din care 237 km linie electrificată.

Telecomunicaţiile sunt asigurate pe marea majoritate a suprafeţei judeţului

Romtelecom şi de cele patru servicii GSM (în ordine alfabetică) Connex,
Cosmote, Orange şi Zapp.

1.2. Aşezările Umane

8
Judeţul Caraş-Severin cuprinde 8 oraşe, din care două sunt municipii, 69
comune şi 288 sate. Populaţia totală la recensământul din 2002 a fost de
333. 396 locuitori.
Municipiul Reşiţa, reşedinţa judeţului are o populaţie de 83. 985
locuitori iar Municipiul Caransebeş are 28. 294 locuitori;
Oraşele judeţului, în ordinea numărului de locuitori, pot fi ordonate
astfel: Bocşa 16927, Oraviţa 15263, Moldova Nouă 13912, Oţelul Roşu 11767,
Anina 9172 şi Băile Herculane 6026.
Judeţul Caraş-Severin este situat în partea de sud-vest a României, la
intrarea Dunării pe teritoriul românesc, învecinându-se cu Republica Serbia la
sud-vest, cu judeţul Mehedinţi la sud-est, cu judeţul Gorj la est, cu judeţul
Hunedoara la nord-est şi cu judeţul Timiş la nord-vest. Face parte din
Regiunea V Vest, alături de judeţele Timiş, Arad şi Hunedoara. Partea de sud
a judeţului este străbătută de Dunăre, are port la fluviu în Oraşul Moldova
Veche şi graniţă cu Republica Yugoslavia, având intrarea prin Vama Naidăş.
Suprafaţa totală este de 851.974 ha, ceea ce reprezintă 3,6% din
teritoriul naţional, situând judeţul pe locul trei în ierarhia judeţelor ţării.
Suprafaţa agricolă reprezintă 47% din suprafaţa totală a judeţului, adică
399.620 ha, din care:127.240 ha arabil, 182.839 ha păşuni naturale, 75.990
ha fâneţe naturale, 1.222 ha vii, 2.329 ha livezi. Pădurile ocupă o suprafaţă
de 382.019 ha, ceea ce reprezintă 45% din suprafaţa judeţului, situând
judeţul pe locul doi în ţară, fiecărui locuitor al judeţului revenindu-i un hectar
de pădure. Din punct de vedere geografic, Caraş-Severin este un judeţ
montan (65,4% din suprafaţă), dar are şi largi zone depresionare (15,5%),
dealuri (10,8%) şi câmpii (7,3%).
Resurse naturale
Subsolul judeţului este bogat în minereuri şi minerale utile. Exceptând
petrolul, există cantităţi însemnate de rezerve de bilanţ reprezentând 130 de
zăcăminte omologate, din care 64 zăcăminte de cărbuni şi minereuri, 50
zăcăminte de substanţe nemetalifere şi roci utile şi 6 zăcăminte de ape
industriale, termominerale şi plate. Zăcămintele de cărbuni se găsesc în
zonele Reşiţa-Moldova Nouă şi în bazinele Rusca – Montană, Caransebeş şi
Almăj, cele metalifere la Bocşa, Oraviţa, Sasca-Montană şi Reşiţa. Există
minereuri de mangan la Delineşti, minereuri de cupru se găsesc la Ocna de
Fier, Sasca Montană, Ciclova Română, Moldova-Nouă, Dognecea, Oraviţa,
zăcăminte de plumb şi zinc sunt localizate în zona Ruschiţa, Dognecea,
minereuri de aur şi argint în zonele Bocşa, Dognecea, Oraviţa. Capitala

9
judeţului, municipiul Reşiţa, este amplasată în sud-vestul României şi în
partea de nord, nord-vest a judeţului Caraş-Severin, pe cursul mijlociu al
râului Bârzava, la 80 km de vama Naidăş –punct rutier (graniţă comună cu
Yugoslavia), la 109 km de portul de la Moldova Nouă.

1
 Capitolul II. PROFILUL COMUNITĂŢII
ORAŞUL ORAVIŢA „Aşezarea geografică şi cadrul natural”

2.1.Date generale ale oraşului

• 2.1.1. Poziţia geografică;

Oraşul Oraviţa este amplasat în partea de sud-vest a judeţului Caraş
Severin, în preajma paralelei de 45°, având o suprafaţă totală de 164,16 km 2
şi are în componenţa sa două localităţi subcomponente (Ciclova Montană,
Marila) şi patru sate aparţinătoare
(Broşteni, Răchitova, Brădişorul de Jos,
Agadici).

Localitatea se învecinează la 20 km
spre Est cu oraşul Anina, la 49 km spre
Nord-Vest cu municipiul Reşiţa, la 48 km
spre Sud cu oraşul Moldova Nouă, la 105
km spre Nord- Vest cu municipiul
Timişoara. La 18 km. Spre Sud se află
punctul de control vamal şi de frontieră –
NAIDĂŞ – prin care se face legătura cu
Republica Serbia şi Muntenegru.

• 2.1.2. Relief;
Relieful deşi, preponderant
premontan, se caracterizează printr-o mare diversitate. Suprafeţe întinse de
dealuri şi câmpii, oferă condiţii propice dezvoltării agriculturii, viticulturii,
agro-turismului. De menţionat este şi reţeaua hidrografică bogată. Pârâul
Oraviţa, traversează oraşul şi satul Broşteni, împreunându-se, înainte de satul
Greoni, cu pârâul Lişavei, apoi cele trei izvoare de la Ciclova Montană:
Simeon, Moşului şi Călugăra care formează pârâul Ciclova. La fel de
importante sunt şi cele două lacuri, amenajate între anii 1724 – 1733, o dată
cu dezvoltarea industrială a zonelor miniere, la intrarea în oraş, acum în curs
de reamenajare.

1
 Subtipul climatic bănăţean, specific acestei zone geografice, se
caracterizează prin circulaţia maselor de aer atlantic din vest şi prin invazia
maselor de aer mediteranean din sud, ceea ce conferă un caracter moderat
regimului termic, cu frecvente perioade de încălzire în timpul iernii, cu
primăveri timpurii şi cantităţi medii multianuale de precipitaţii relativ ridicate.
Climatul în Defileul Dunării este mediteranean, caracterizat printr-o
temperatură medie anuală mai ridicată decât în restul ţării, cea din zona
Oraviţa fiind edificatoare: 11,8 ºC, cea mai ridicată valoare din ţară.
Zona stepei şi silvostepei ocupă suprafeţe restrânse în câmpia de vest
unde pajiştile spontane au fost ocupate de plante de cultură. În luncile
râurilor cresc sălcii, plopi şi ulmi. Pe dealurile vestice creşte cu preponderenţă
gorunul, alături de cer, garniţă, tei, stejar pufos, formând etajul quercineelor.
Pentru faună, acest ţinut cu un climat aparte reprezintă limita nordică a
arealului de răspândire a multor specii. Păsările sunt nelipsite:
privighetoarea, mierla, cucul, sturzul - abundă în toate anotimpurile.Dintre
animalele specifice pădurilor de foioase frecvente sunt lupul, şoarecele
gulerat, veveriţa, pârşul, jderul de pădure, mistreţul, căprioara, iepurele,
cocoşul de munte, ierunca. Apele de munte sunt bogate în păstrăv indigen,
lipan, mreană de munte.
Caracteristic în această zonă este vântul denumit Coşava, deosebit de
intens în sectorul vestic al Defileului Dunării, pe direcţia sud-est către nord-
est. Acest vânt se manifestă cu intensitate în Oraviţa din direcţia Răcăjdia
spre nord. Un alt curent puternic este canalizat pe valea pârâului Oraviţa,
până scapă în zona de câmpie şi scade în intensitate.
Rezervaţia naturală Valea Ciclovei – Oraviţa – este rezervaţie botanică şi
cuprinde zona Muntelui Rol, Valea Călugărului, Corcana şi o parte din Muntele
Simion. Suprafaţa este de 218,90 ha.

• 2.1.3 Cadrul natural – obiective de interes turistic

Calea ferată Oraviţa – Anina

De la Oraviţa porneşte spre Anina,

printr-un peisaj absolut încântator, cea
mai veche cale ferată montană din ţară
(34 Km), construită în anul 1863, cu 14

1
tunele şi 10 viaducte, de un pitoresc captivant, neîntrecut în ţară, pe care
mai circulă şi astăzi locomotive cu aburi.

Mânăstirea ”Călugăra”

Mănăstirea a fost întemeiată în 1859, pe locul unei

străvechi chilii monahale. Construcţia bisericii actuale s-a
terminat în 1861. Iconostasul este
sculptat de Aurel Cotârlă din Oraviţa şi pictat de N. Popovici
în 1943.
Astăzi, aceasta reprezintă sursa de hrană spirituală a
locuitorilor zonei,
şi a celor care o vizitează.

Pădurea de liliac

Făcând parte din rezervaţia naturală Valea Ciclovei, este perfect

asemănătoare cu pădurea de liliac de la Ponoare, jud. Mehedinţi.

Gorunul cu icoana

Un loc renumit datorită icoanei sfinte care este bătută pe trunchiul său,
icoana a carei autor s-a pierdut în negura timpului. La mică distanţă de
"Gorunul cu icoana" se găseşte o superbă cascadă pe tuf calcaros de
aproximativ 10-12 m numită "Cascada de la Piatra Moale

Poiana Iuliei

Înconjurat de păduri de foioase si conifere, în mijlocul poienii se găseşte

un canton silvic, construit în mod tradiţional, loc excelent pentru recreere.

Piatra Rolului Nou

Reprezentată de o stânca solitară de calcar care
ţâşneşte din

1
 mijlocul padurii (987 m), Piatra Rolului Nou este vizibilă
de la mari
depărtări, străjuind cu sfinţenie întreaga vale a
Caraşului.

Peştera lui Adam Neamţu

Călătorul care vizitează această peşteră aşezată în inima muntelui, este

transbordat în vremurile de demult pe vremea celebrului haiduc Adam
Neamţu care a folosit peştera în vremuri de
restrişte.

Peştera Padina Popii

Un alt loc pitoresc la care se ajunge

urcând din Ciclova Montană pe versantul
nordic al Rolului.

• 2.1.4. Conexiuni cu alte zone turistice

Cheile Nerei

Obiectiv turistic de o rară frumuseţe, Cheile Nerei se evidenţiază prin

relieful accidentat, văi abrupte şi pereţi verticali. Mersul este posibil pe poteci
înguste, din loc în loc întâmpinându-ne specii de flori specifice locului ca:
mojdreanul, cărpiniţa, liliacul salbatic, alunul turcesc, etc.

De o frumuseţe sălbatică este şi "Lacul

Dracului", aflat la o înălţime de 700 m despre care
se spune că nu i s-a descoperit fundul, având

1
probabil o legatură subterană cu râul Nera. Este un lac întunecat, înfricoşător
la prima vedere, care însă dezvăluie privirii imagini unice. Este considerat
monument al naturii.

Cheile Minişului

Aflate în Depresiunea Valea Almăjului. Străbat Munţii

Aninei la o distanţă de aproximativ 40 km de oraşul Oraviţa.
Obiective: Paralela 45, Cascada Bigăr, Barajul şi Lacul de
Acumulare Gura Golâmbului, Păstrăvăria.

Cheile Caraşului

Străbat traseul Caraşova, Prolaz, Platoul

Iabalcei, Comarnic. Se întinde pe o distanţă de 12,5
Km, iar aceasta se poate parcurge în 2 ore şi 30 de
minute. Traseul parcurge Cheile Caraşului care
oferă un peisaj impresionant ce a lăsat amintiri
deosebite tuturor turiştilor care au trecut pe aici.
Peştera Liliecilor şi Peştera de după Cârşe sunt
două dintre cele mai deosebite creaţii ale apei în
calcarele cheilor. Peştera Comarnic, singura peşteră
turistică din Banat deservită de un ghid este o
bijuterie a carstului bănăţean.

• 2.1.5.Număr de locuitori;

Conform ultimului recensamânt efectuat în anul 2002, numărul total de

locuitori este de 15,263.

1
 Structura pe naţionalităţi a numărului de locuitori:

16000
Români = 14.341
rom âni
14000 Maghiari = 248
12000

10000
Germani = 239
8000 Romi = 362
6000
Altele = 73
4000

2000 romi
m aghiari germ ani altele
0
români maghiari germani romi altele

15%

35%

55 % 45%
20%

30%

1
 • 2.1.6. Descrierea economico-socială a oraşului (pe scurt);

Ultimii 50 de ani de evoluţie a oraşului, s-au materializat în înfiinţarea

şi dezvoltarea Exploatării Miniera Banat-Oraviţa, care a desfăşurat cu obiect
de activitate: mineritul, specializat în extragerea uraniului la Ciudanoviţa şi
Lişava, exploatarea şi prelucrarea primară a lemnului prin fostul UFET
Oraviţa, mici ateliere meşteşugăreşti şi de prestări de servicii în sistemul
cooperatist; Cartierul de locuit din Zona Gării s-a dezvoltat parţial şi ca oraş-
dormitor pentru parte din muncitorii de pe fosta platformă industrială de la
Crivina (Anina).
Perioada de după anul 1989 a însemnat o cotitură în evoluţia oraşului şi
localităţilor aparţinătoare, prin disponibilizarea masivă a muncitorilor din
minerit şi apoi ca urmare a închiderii platformei de la Termocentrala de la
Crivina; problematica ce a apărut, a fost cea specifică tuturor fostelor zone
monoindustriale, unde a apărut un excedent de forţă de muncă care nu a
putut fi absorbită.
Dezvoltarea localităţii în ultimii 15 ani a fost lentă, caracterizată de
menţinerea unui şomaj ridicat, cu problematica specifică acestei stări de
fapt.

Administraţia locală Oraviţa

-PRIMĂRIA ORAŞULUI ORAVIŢA

-CONSILIUL LOCAL AL ORAŞULUI
ORAVIŢA

Strada 1 Decembrie 1918 Nr. 60; 325600 –

Oraviţa

Cod fiscal 3227963

Tel. 0255/571133
Fax. 0255/572815
E-mail oravita@cs.ro
Web: www.oravita.ro

1
 În actuala structură şi componenţă, Primăria oraşului Oraviţa
funcţionează începând de după decembrie 1989; de fapt este continuatoarea,
în concordanţă cu legislaţia română în vigoare a vechii administraţii locale,
care iniţial a fost organizată în subordinea a două primării, cea a Oraviţei
Montane şi cea a Oraviţei Române, corespunzătoare modului de împărţire
administrativă a teritoriului oraşului, conform evidenţelor austro-ungare de la
1847, existente şi astăzi la cartea funciară a zonei.
Cadrul legal de funcţionare este Legea Administraţiei Publice Locale nr.
215/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

• 2.1.7. Structura veniturilor anuale, pentru ultimii trei ani,

respectiv anii 2004, 2005 şi 2006

Pentru anul 2004 în RON

TOTAL VENITURI 6.180.621,4
Sursa de venit Suma Procent
din
venitul
anual
- Venituri populaţie 298.947,0 5%
- Venituri persoane juridice 233.302,6 4%
- Alte venituri 715.746,3 12%
Total venituri proprii 1.247.995,9 20%
- cote defalcate impozit pe venit 2.203.657,5 36%
- cote TVA 2.588.500,0 41%
- subvenţii de la buget stat 4.000,0 1%
- subvenţii alte bugete 95.468,0 2%

Pentru anul 2004 suma totală a veniturilor, este estimată la aproximativ

193.144 euro

Pentru anul 2005 în

RON

TOTAL VENITURI 7.759.189

1
 Sursa de venit Suma Procent
din
venitul
anual
- Venituri populaţie 365.949 5%
- Venituri persoane juridice 257.506 3%
- Alte venituri 585.148 8%
Total venituri proprii 1.208.603 16%
- Venituri impozit pe venit 1.288.812 17%
- Sume din TVA 5.057.106 65%
- subvenţii de la buget stat 114.659 1%
- subvenţii de la alte bugete 73.234 1%

Pentru anul 2005 suma totală a veniturilor, este estimată la aproximativ

242.474 euro

Pentru anul 2006 în RON

TOTAL VENITURI 11.529.870

Sursa de venit Suma Procent
din
venitul
anual
- Venituri populaţie 518.044 5%
- Venituri persoane juridice 593.912 5%
- Alte venituri 575.976 5%
Total venituri proprii 1.687.932 15%
- Venituri impozit pe venit 2.118.950 18%
- Sume din TVA 7.564.474 66%
- subvenţii de la buget stat 52.000 0,04%
- subvenţii de la alte bugete 106.514 1%

Pentru anul 2006 suma totală a veniturilor, este estimată la aproximativ

360.308 euro

1
Numărul angajaţilor cu normă întreagă şi a celor angajaţi temporar pe
categorii

Total posturi bugetare 143

din care:
• Demnitari 2
• functii publice 34
• functii contractuale 107
• Numărul consilierilor locali 17

2
 STAT DE FUNCTII
Privind functiile publice din cadrul
Aparatului propriu de specialitate al Consiliului Local Oravita

Nr Functia publica Compartiment / Cla Grad Treapt Nr

cr Birou / Seviciu sa a de de
De De executie
t salariz post
conducere
are uri
1 SECRETA 1
R

2 ARHITECT CONSILIER Comp.Urbanism I Superi S 1

SEF or 1

3 SEF CONSILIER Birou F.-Cont. I Superi S 1

BIROU or 2

4 SEF CONSILIER Serv.Public.Com I Superi S 1

BIROU unitar Local or 1
de .Evid. Pers.

TOTAL FUNCTII DE 4
PUBLICE CONDUCERE
1 REF.de Comp.Urbanism II Superi SSD 2
SPECIALIT. or 1
2 REF de Comp. Urbanism II Superi SSD1 1
SPECIALIT. or 3
3 CONSILIER Comp.Imp. si I Superi S 1
taxe or 2
4 CONSILIER Comp.Imp. si I Princip S 1
taxe al 2
5 REFERENT Comp.Imp. si III Superi M 1

2
 taxe or 1
6 REFERENT Comp.Contabilit III Superi M 1
ate or 1
7 REFERENT Comp.Contabilit III Superi M1 2
ate or 3
8 CONSILIER Comp.Juridic I Asiste S 1
JURIDIC nt 2
9 CONSILIER Comp.Cadastru I Superi S 1
or 2

1 CONSILIER Comp.Agricol I Superi S 1

0 or 1
1 INSPECTOR Comp.Autorit.tut I Asiste S 1
1 el. nt 2
1 REFERENT Comp.Asist.Soci III Superi M 1
2 ala or 2
1 CONSILIER Comp.Asist.Soci I Superi S 1
3 ala or 3
1 INSPECTOR Comp.Integrare I Debut S 1
4 Europeana.si ant
Informatica
1 REFERENT. Comp.Integrare III Superi M 1
5 Europeana.si or 1
Informatica
1 AUDITOR Comp.Audit I Princip S 1
6 al 1
1 CONSILIER Comp.Res. I Asiste S 1
7 Umane nt 3
1 REFERENT Comp.Com.- III Superi M 1
8 Transport. or 1
1 REFERENT Comp.Protectie III Asiste M 1
9 Civila. nt 3
2 CONSILIER S.P.C.L.E.P.- I Debut S 1
0 Comp ant
Stare Civila
2 REFERENT S.P.C.L.E.P.- III Superi M 1

2
1 Comp or 1
Stare Civila
2 REFERENT S.P.C.L.E.P- III Superi M1 1
2 Comp. or 3
Informatica

2 REFERENTS.P.C.L.E.P.- III Superi M 1

3 Comp Evidenta or 1
Populatiei
2 CONSILIER S.P.C.L.E.P.- I Debut S 1
4 Comp Evidenta ant
Populatiei
2 REFERENT C.Urbanism,C.Im III Debut M 4
5 p.si ant
taxe,C.Resurse
Umane,
C.Integrare
Europ.si Inf.
** TOTAL FUNCTII PUBLICE : 30
DE EXECUTIE
34
** TOTAL GENERAL FUNCTII PUBLICE
*

STAT DE FUNCTII
Privind functiile contractuale SECRETARIAT-ADMINISTRATIVE, PROTOCOL,
GOPODARIRE, INTRETINERE – REPARATII SI DESERVIRE,S.P.A.S.,
din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Orasului Oravita si C.L.

2
Nr Functia Gradul/treapta Studii Nr. de
cr De executie profesionala posturi
t De conducere
1 Sef serv. secretariat-admin. Referent IA M 1
2 Referent II M 2
3 Analist programator II M 1
4 Munc. Calificat (mecanic) II 1
5 Munc. Calificat (sofer ) III 2
6 Ingrijitor curatenie II 2
7 Administrator (Cant. Aj.Soc.) I M 1
8 Munc. Calificat (bucatar) III 2
9 Asistenti personali 91
10 Administrator(sala sport) I M 1
11 Munc.Calif.(mecanic-sala sp.) II 1
12 Ingrijitor curatenie(sala sport) II 1
13 Referent(expert pentru romi) II S.S.D 1
14 Casier deb. M 1
15 Consilier jurid-cabinet Primar IV S 1-vacant
16 Referent -cabinet Primar IA S.S.D 1-vacant
17 Consilier -cabinet Primar IA S 1-vacant
18 Referent de specialitate(C.L) II S 1
19 Referent(sef S.V.S.U) III M 1-vacant
TOTAL 113

ORGANIGRAMA

2
 • 2.1.8. Infrastructura tehnico – edilitară

- reţea de alimentare cu apă potabilă

- reţea de alimentare cu energie electrică, inlcusiv reţea de iluminat stradal.
- drumuri naţionale, drumuri judeţene, drumuri comunale
- reţea feroviară
- reţea de telefonie naţională
- reţea de telefonie mobilă
- reţea de cablu TV şi acces Internet

2
- reţea de difuzare a presei
- Banca Raiffeisen
- BRD Group Societe Generale
- Administraţia Financiară
- 2 filiale CEC
- Judecătorie
- Post poliţie orăşenească
- Inspectoratul Poliţiei de Frontieră
- 3 farmacii
- 2 puncte consiliere nutriţie şi vânzare produse naturiste

• 2.1.9. Potenţialul de afaceri

Activitatea economică în oraşul Oraviţa, se axează în special pe

prelucrarea şi exploatarea lemnului, dată fiind poziţia oraşului, în zona
preponderent montană.
O altă ramură dominantă este comerţul şi alimentaţia publică. Într-un
procent mai scăzut se înregistrează şi societăţi cu alte domenii de activitate:
prelucrarea laptelui, transport, turism, servicii publice, construcţii, etc.
În prezent, la nivelul oraşului sunt înregistraţi un număr de 155 agenţi
economici privaţi, în următoarea structură :

Tabel agenţi comerciali:

N
R. ACTIVITA NR. ACTIVITAT
DENUMIRE DENUMIRE
CR TE CRT E
T
Magazin
A.F. STEFANOVICI Magazin pompe
1 79 S.C. ”ETERNDET” S.R.L.
STEFCOM mixt funebre

2
 Magazin
Magazin alcool
2 A.F. “MIHĂILĂ COMBI” 80 S.C. ”EUROSEBY” S.R.L.
mixt Magazin
mobilă
Comerţ S.C. ”EUROTRANS Restaurant
3 A.F. ” TUDOR AMELY” 81
industrial URSU” S.R.L. cu bar Hotel
Magazin
Magazin S.C. ”GENDERDEVA”
4 A.F. ”BOC TRAIAN” 82 produse
mixt S.R.L.
industriale
Transport
A.F. ”COTOVANU Magazin S.C. ”GIMAYO TRANS”
5 83 persoane şi
DORIMAR” alimentar S.R.L.
marfă
Magazin S.C. ”GODEXIM TRANS” Transport
6 A.F. ”DRIGA” 84
mixt S.R.L. persoane
A.F. ”PONORAN VICHI Chioşc S.C. ”HALAS &
7 85 Restaurant
& DENI” mixt FLORITAN” S.R.L.
Magazin Casă
8 A.F. ”STIRBU” 86 S.C. ”HC ANEAS” S.R.L.
mixt amanet
Magazin
mixt
Depozit en-
gros
Magazin
Magazin S.C. ”HELP TRANS”
9 A.F. ”VELCOTĂ” 87 mixt
mixt S.R.L.
Magazin
mixt
Supermarke
t Cafenea
cu bar
Magazin
industrial
Chioşc
10 A.F. ”ŢEICU DAIANA” 88 S.C. ”HIMALAYA” S.R.L. Magazin
mixt
second
hand
11 Magazin 89 S.C. ”ILEANA & DOINA” Loto-Prono

2
 A.F. BÎTEA BOGDAN
mixt S.R.L.
Alte
Magazin S.C. ”IM COVIANMIR
12 A.F. BORCA ”LORY” 90 activităţi
industrial TRANS” S.R.L.
recreative
Magazin Alimentaţie
13 A.F. COADA ADECO 91 S.C. ”IMB MILOŞ” S.R.L.
industrial publică
Magazin
industrial
Magazin
industrial
Chioşc S.C. ”ÎNCĂLŢĂMINTEA” Magazin
14 A.F. DRAGAN 92
mixt S.R.L. industrial
Magazin
alimentar
Magazin
alimentar
Magazin S.C. ”JOLLY ELEFANT” Restaurant
15 A.F. HERNEA ”COCO” 93
mixt S.R.L. – pizzerie
Magazin
16 A.F. HRISTEA VASILE 94 S.C. ”LEOPARD” S.R.L. Brutărie
mixt
Prestări S.C. ”LESCO B.A.C.” Magazin
17 A.F. JURITA 95
servicii S.R.L. mixt
Magazin S.C. ”LEVIO COMIMPEX” Producţie
18 A.F. LAZAR ”OVI” 96
mixt S.R.L. muştar
Magazin S.C. ”LEXEURO- Magazin
19 A.F. MAVRIGU 97
industrial BUSINESS” S.R.L. mixt
Prestări S.C. ”LILIANA
20 A.F. SANDA 98 Chioşc A.P.
servicii SERVCOM” S.R.L.
Cabinet Magazin
21 CABINET MEDICAL 99 S.C. ”LIMA COM” S.R.L.
medical textile
Cabinet
CABINET S.C. ”LINA VIN COM” Magazin
22 stomatolo 100
STOMATOLOGIC S.R.L. alimentar
gic

2
 Magazin
23 COOP. CONSUM 101 S.C. ”LIVCART” S.R.L. Librărie
mixt
P.F. ”GHERMAN VUCU Prestări
24 102 S.C. ”LUDUŞAN” S.R.L. Chioşc mixt
ADAM” servicii
P.F. ”MAROCICO Taximetri S.C. ”LUKOIL
25 103 Staţie PECO
SANDU” e DOWNSTREAM” S.R.L.
P.F. BOGDAN IOAN S.C. ”LYRAFARM 2003”
26 Sifonărie 104 Farmacie
LUCIAN S.R.L.
Magazin
27 P.F. MITAR TITIAN Tâmplărie 105 S.C. ”M & I” S.R.L.
industrial
Magazin
S.C. ”MAMIA PREST”
28 P.F. PETCU RUSALINA Pompe 106 Atelier foto
S.R.L.
Funebre
Magazin
industrial,
Monumen
P.F. POPOVICI S.C. ”MANA PLAST” tâmplărie,
29 te 107
OCTAVIAN S.R.L. geamuri
funerare
termo,
jaluzele
Prestări S.C. ”MANON Magazin
30 P.F. SÂRBU PAVEL 108
servicii COMIMPEX” S.R.L. industrial
P.F. SAVA ”FLORY Magazin S.C. ”MANUEL & Snack bar şi
31 109
SAV” pescăresc DANIEL” S.R.L. terasă
Telefonie
Produse mobilă,
PIAŢA S.C. ”MARCOTRANS”
32 agricole + 110 accesorii;
AGROALIMENTARĂ S.R.L.
industriale Magazin
industrial
Piaţa
PRIMĂRIA ORAŞ S.C. ”MARMAN Magazin
33 Agroalime 111
ORAVIŢA SERVCOM” S.R.L. industrial
ntară
S.C. ”2 EMME 2 PL” Producţie S.C. ”MAXIM-COM” Magazin
34 112
S.R.L. pantofi S.R.L. mobilă
S.C. ”A.C. TERRA Magazin S.C. ”MELISSA FARM”
35 113 Farmacie
BLUE” S.R.L. mixt S.R.L.

2
 Magazin
industrial,
S.C. ”AC KRISTOFAN” Magazin
36 114 S.C. ”MIHUŢ SERVICE” piese şi
S.R.L. industrial
accesorii
auto
Bar Bar
Magazin
37 S.C. ”ACVILA” S.R.L. 115 S.C. ”MOBIALEX” S.R.L. Atelier
mixt
tâmplărie
Obiecte
S.C. ”ADC PRO & artizanale, Magazin
38 116 S.C. ”MODA LUX” S.R.L.
SAU” S.R.L. petarde, industrial
artificii
Magazin
agroalime
ntar
Magazin
S.C. ”AGROBANAT” S.C. ”MODEST COM” Magazin
39 agroalime 117
S.A. S.R.L. industrial
ntar
Magazin
agroalime
ntar
S.C. ”ALEX TRANS” Transport S.C. ”MODEST SECO Transport
40 118
S.R.L. călători COM” S.R.L. persoane
S.C. ”ALI & DANI” Magazin S.C. ”NERA COMP TOC”
41 119 Auto-service
S.R.L. industrial S.N.C.
Restaurant;
S.C. ”ALINA Magazin Magazin
42 120 S.C. ”NIKO” S.R.L.
COLLECTION” S.R.L. industrial mixt; Chioşc
mixt
Pariuri
sportive şi
comerciali S.C. ”NINA & GABI” Magazin
43 S.C. ”ANGAL” S.R.L. 121
zare S.R.L. mixt
cartele
telefonice

3
 S.C. ”AQUA VITAE S.C. ”ORMAN IMPEX”
44 Sifonărie 122 Sifonărie
PREST” S.R.L. S.R.L.
Restaurant
Farmacia
S.C. ”OTIMAN COM” ”Coroana”;
45 S.C. ”ARCATIM” S.A. 36 123
S.R.L. Magazin
Arcatim
carne
Restaurant
S.C. ”AURICA PROD Magazin
46 124 S.C. ”PAJURA” S.R.L. cu bar şi
COM” S.R.L. industrial
cazare
Autogara;
S.C. ”AUTO – NERA” Fabrica de
47 Autogara; 125 S.C. ”PANSTAR” S.R.L.
S.A. pâine
Spălătorie
Magazin
mixt
Magazin
mixt
Magazin
S.C. ”AUTO PETRE Reparaţii S.C. ”PERSAM & COMP” mixt
48 126
COM” S.R.L. auto S.R.L. Depozit en-
gros
Magazin
mixt
Magazin
mixt
Depozit
en-gros şi
en-detail –
industrial;
S.C. ”AUTO-ALEX” Magazin Magazin
49 127 S.C. ”PIMEN COM” S.R.L.
S.R.L. industrial; industrial
Magazin
industrial;
Depozit
en-gros
50 S.C. ”BÂRZAVA NOUĂ Magazin 128 S.C. ”POP FLOARE &
COM” S.R.L. industrial DUMITRU ANA” Magazin

3
 industrial

S.C. ”BĂLEANU Televiziun Atelier

51 129 S.C. ”PRESTOR” S.R.L.
SERVCOM” S.R.L. e cablu mecanic

S.C. ”BEST VYMA” Magazin Xerox,

52 130 S.C. ”PROFI NAS” S.R.L.
S.R.L. industrial birotică

S.C. ”BLEAŞ COM” Chioşc S.C. ”RECONTRACT” Magazin

53 131
S.R.L. alimentar S.R.L. industrial

Magazin
S.C. ”BODO PROD” Alimentaţi S.C. ”ROCKSYDEEA”
54 132 industrial
S.R.L. e publică S.R.L.
Calculatoar
e
S.C. ”BORBOS
Magazin S.C. ”RODI & DOINI”
55 SIMONA DANIELA” 133 Magazin
mixt S.R.L.
S.R.L. industrial

Chioşc
presă
Chioşc
presă
S.C. ”BURCIU Magazin
56 134 S.C. ”RODIPET” S.A. Chioşc
UNIVERSAL” S.R.L. industrial
presă
Chioşc
presă
Chioşc
presă
Chioşc
alimentar; Magazin
57 S.C. ”C.M. NICORALU” 135 S.C. ”RUJA” COM S.R.L.
Magazin mixt
industrial

3
 Centru
Magazin
S.C. ”SAMMY 2000” carne
58 S.C. ”CALEN” S.N.C. industrial 136
S.R.L. Centru
Librărie
carne
Chioşc ap;
S.C. ”CAR DAN S.C. ”SEBA & CLAU Atelier
59 Maxi Taxi 137
TRANS” S.R.L. 2003” S.R.L. preparate
carne
Magazin
Magazin
S.C. ”SNAGOV PROD mixt
60 S.C. ”CLAMINA” S.R.L. second- 138
COM” S.R.L. Magazin
hand
mixt
Laborator Magazin
S.C. ”CLASSIC SERV cofetărie; S.C. ”SPOREA COM” industrial
61 139
COM” S.R.L. Snack bar; S.R.L. Magazin
Cofetărie industrial
S.C. ”CO-HA
Atelier S.C. ”STEAUA DE VEST”
62 INTERNATIONAL” 140 Moară
Bijuterie S.R.L.
S.R.L.
Colectare
Prelucrare
materiale S.C. ”STEFANO
63 S.C. ”COMEX” S.R.L. 141 material
refolosibil CATTANI” S.R.L.
lemnos
e
Magazin
mixt
Magazin Transport
mixt călători şi
S.C. ”CONDOR-EX” Magazin S.C. ”STEFMARALF” marfă intern
64 142
S.R.L. electrocas S.R.L. şi
nice internaţiona
Depozit l
materiale
reciclabile
65 S.C. ”COSMIFLOR” Alimentaţi 143 S.C. ”SYMMETRIA” Difuzare
S.R.L. e publică S.R.L. presă;

3
 Difuzare
presă
Articole Comerţ
S.C. ”CRAFTY TINKER” ceramice; aparate uz
66 144 S.C. ”TIM-LIFT” S.R.L.
S.R.L. Magazin gospodăres
industrial c
S.C. ”CRYSLEX Magazin S.C. ”TOP STUDIO Casete
67 145
COMPANY” S.R.L. industrial PREST” S.R.L. audio video
Prelucrare
material
S.C. ”DAMASUS Magazin S.C. ”TORENT COM” lemnos;
68 146
TRADE” S.R.L. alimentar S.R.L. Magazin
mixt; Fast
food
Magazin
S.C. ”DARCOV-GLAF” mobilă; S.C. ”TRI ASSOS IMPEX” Magazin
69 147
S.R.L. Magazin S.R.L. industrial
mobilă
Magazin
S.C. ”DELTAROL” mixt S.C. ”UNIMAG IMPEX” Magazin
70 148
S.R.L. Magazin S.R.L. industrial
mixt
S.C. ”DEN & SEBA” Magazin
71 149 S.C. ”UNITA” S.A. Asigurări
S.R.L. mixt
S.C. ”DIACONESCU Magazin S.C. ”UNIVERSAL PROD Magazin
72 150
TRANS IMPEX” S.R.L. mixt COM” S.R.L. alimentar
Magazin
industrial;
S.C. ”DISTINCT S.C. ”VALCOMARS OIL”
73 Atelier 151 Staţie PECO
FASHION” S.R.L. S.R.L.
service
auto
Prelucrare
Magazin S.C. ”VILELLA INTER”
74 S.C. ”DOING” S.R.L. 152 material
industrial S.R.L.
lemnos

3
 S.C. ”ZAME Fabricarea
S.C. ”DOLORES” Magazin
75 153 LAVARAZIONI articolelor
S.R.L. industrial
MECCANICHE” S.R.L. de feronerie
S.C. ”DRUMEŢIA” Magazin S.C. ”ZAMFIR 2000”
76 154 Cofetărie
S.R.L. industrial S.R.L.
Magazin
industrial;
S.C. ”DSO DESIGN” Magazin
77 Alimentaţi 155 S.C. ”ZELITINA” S.R.L.
S.R.L. industrial
e publică

Casino
78 S.C. ”ERASCO” S.R.L. ”Casablan
ca”

Evoluţia agenţilor economici pe ultimii 5 ani:

200

100
120 147 139 144 150 155
Agenţi
0 economici
2000 2001 2002 2003 2004 2005

3
 80%
61%
60%

40%
Dom enii de activitate
20% 12% 15%
7% 5%
0%
Com ert Productie Transport Servicii Altele

• 2.1.10. Rata de ocupare a forţei de muncă. Şomajul

În raport cu populaţia activă de aproximativ 5000 persoane,

înregistrăm în evidenţe un număr de 872 şomeri, însă în valoare absolută,
rata şomajului este mult mai mare, dacă ţinem cont de totalul locuitorilor
care nu mai beneficiază de nici un fel de măsuri de protecţie socială. Situaţia
este urmarea directă a fostei dezvoltări monoindustriale (minerit) a zonei,
restructurată în momentul de faţă.

structura şomerilor pe grupe de vârstă

3
 peste 45 ani; sub 25 ani;
15% 15%

între 25 - 35
între 35 - 45 ani; 30%
ani; 40%

Structura şomerilor pe categorii socio-profesionale:

absolvenţi
învăţământ
superior
necalificaţi
calificaţi 5%
45%
45%

abs. Înv.
Postliceal
5%

Raportat la cerinţele pieţei forţei de muncă, tendinţa de ocupare a

acesteia este preponderent în sectorul agricol şi în cel al prestărilor de

3
servicii, fiind organizate prin Oficiul forţei de muncă Oraviţa cursuri de
calificare pentru meseriile de :
- zidar
- dulgher
- tâmplar manual
- fierar - betonist
- bucătar
- brutar
- ospătar - barman
- vânzător
- operator calculator
- contabil

La nivelul oraşului se înregistrează un procent de 15 % familii cu un

nivel de trai scăzut, sub pragul sărăciei, din care un număr de 65 persoane
sunt asistate, primind hrană la Cantina de ajutor social şi 840 persoane
primesc ajutor social.

• 2.1.11. Educaţie

La nivelul oraşului Oraviţa, învăţământul este reprezentat de 2 licee, 3

scoli generale, cu învăţământ primar şi gimnazial, 1 creşă – cămin, 4
grădiniţe din care una şi în limba germană, o şcoală de muzică. Apoi, la
nivelul localităţilor aparţinătoare şi satelor arondate, funcţionează încă 5
grădiniţe şi şcoli generale şi o şcoală specială pentru copii cu nevoi speciale.

Repartizarea elevilor şi cadrelor didactice pe şcoli

3
 1000 986
900
800
700
600
500 455 524
393
400 elevi
300 164 159 profesori
200
100 36 36 67
18 19 20
0
Liceul Grup Scolar Şc. Nr. 1 Şc. Nr. 2 Şc. Nr. 3 Grădiniţe
Teoretic ”Grl. Agricol
Dragalina”

• 2.1.12. Sănătate

Activitatea sanitară se desfăşoară în:

- 2 spitale
- 1 cămin spital pentru persoane cu deficienţe neuropsihice
- 3 centre pentru minori cu deficienţe neuropsihice
- 7 dispensare urbane
- Cadre medicale: - cu studii superioare
- cu studii medii

• 2.1.13. Cultură, Religie

AŞEZĂMINTE :

• Culturale:

Teatrul Vechi "Mihai Eminescu"

Construit în anul 1816, în stil baroc, după

modelul teatrului din Viena este cel mai vechi
teatru din ţară, pe scena căruia s-au perindat
trupe din Austria, Germania, Ungaria, de la

3
Teatrul Naţional Bucureşti, ca şi personalităţi de seamă ca Mihai Eminescu şi
George Enescu. De asemenea reprezintă prima clădire de teatru din piatră,
din sud-estul Europei, ca şi prima clădire din Europa luminată cu ajutorul
lămpilor cu acetilenă.

Casa de Cultură ”Mihai Eminescu”

Construită pe structura celui de-al doilea cinematograf din Banat - Casa

Belgrader cu primele proiecţii în 1913 - Casa de Cultură Oraviţa găzduieşte şi
organizează manifestări de anvergură naţională:

• Festivalul-concurs "George Motoia Craiu" - ediţia 6

• Tabăra Internaţională de Creaţie Literară - ediţia 9
• Zilele Eminescu la Oraviţa (concurs naţional de creaţie literară)- ediţia
12
• Editarea revistei literară Confluenţe
• Cenaclul literar "Mihai Novac" coordonat de poetul Gheorghe Azap

Farmacia muzeu Knoblauch

Cea mai veche farmacie din Oraviţa - aparţinând

familiei Knoblauch - datează din anul 1796.
Astăzi, acest spaţiu a devenit "muzeul
farmaciei". În Oraviţa sunt conservate, de
asemenea, clădiri şi valori culturale din secolele
XVIII-XIX.

Biblioteca Orăşenească ”Simeon Mangiuca”

Funcţionează ca unitatea aparţinătoare Primăriei Oraviţa, şi deserveşte

un număr de aprox. 2800 elevi, precum şi alţi utilizatori frecvenţi.

• Religioase

4
 - Catedrala oraşului Oraviţa, biserica
"Adormirea Maicii Domnului"

A fost ridicată în anul 1718 de către

ctitorul
Dimitrie Hagi, din banii comunităţii
locale

Biserica Romano – Catolică

- Oraviţa Montană

Ridicată la un an după alungarea turcilor de către

Eugeniu de Savoia, în anul 1718, biserica este
decorată cu picturi care imită zona
înconjurătoare,
pe fundal apărând chiar Muntele Rol.

- Biserica Ortodoxă Oraviţa Română

Aşezată pe ruinele unei vechi mănăstiri, biserica poartă numele patronului

oraşului. O dată cu hramul acesteia se celebrează Sărbătoarea oraşului.
La pictarea Bisericii Sf. Ilie au contribuit pictori celebri printre care şi
renumitul pictor Dimitrie Turcu

4
 Capitolul III. ANALIZA SWOT
3.1. puncte tari (s)

• Poziţie geografică avantajoasă, având o distanţă relativ mică (sub 700

km) faţă de multe oraşe importante ale Europei: Belgrad, Bucureşti,
Budapesta, Zagreb, Bratislava, Sofia, Liubliana, Viena, Sarajevo.
• Relaţii bune de colaborare cu ţările vecine.
• Nu există conflicte interetnice, şi religioase
• Există spaţii de producţie aparţinând persoanelor private ce ar putea fi
valorificate la cote superioare
• Există spaţii de producţie aparţinând primăriei ce ar putea fi valorificate
la cote superioare
• Terenuri disponibile pentru vânzare optime pentru construirea de case
de vacanţă sau pentru înfiinţarea de unităţi industriale
• Posibilitate de retehnologizare şi modernizare a unităţilor industriale
existente.
• Zona are un potenţial natural foarte ridicat, avantajat şi de distanţă
mică faţă de puncte importante de frontieră: Moraviţa, Naidăş. Se poate
practica:
o Turismul rural
o Turismul de sfârşit de săptămână
o Turismul ştiinţific
o Vânătoare şi Pescuit
• Toate aceste forme de turism se pot adresa cu succes atât pieţei
turistice interne, cât şi celei externe.
• Zone turistice atractive unde pot fi amplasate noi capacităţi de cazare.
• Existenţa celor două lacuri de acumulare, posibilităţi de dezvoltare a
turismului, parcuri de distracţii, locuri de agrement.
• Posibilitatea realizării unor trasee turistice atractive pentru turiştii
autohtoni şi străini.
• In anumite domenii există materie primă nevalorificată la cote
superioare (lemn, lapte, stuf calcaros, etc.)
• Potenţial cinegetic însemnat
• În sectorul privat există un potenţial zootehnic însemnat
• Agricultura nu se desfăşoară pe suprafeţe excesiv divizate

4
• Existenţa unor sortimente diversificate de fructe de pădure.
• Există reţele telefonice care să acopere toată zona (inclusiv GSM)
• Piaţă de desfacere asigurată pentru produsele alimentare
• Piaţă locală neacoperită pentru industriile prelucrătoare
• Responsabilitate ridicată faţă de problemele de mediu.

4
3.2. puncte slabe (w)

• Proces de transformare (tranziţie) cu toate consecinţele sale negative

(în special pe termen scurt)
• Lipsă bani pentru proiectare şi reactualizare proiecte de infrastructură
• Lipsă bani pentru întocmire proiecte şi studii de fezabilitate
• Lipsă bani pentru asistenţă tehnică şi consultanţă acordată pentru
dezvoltarea de noi afaceri şi promovare zonă.
• Experienţă limitată în folosirea informaţiilor.
• Lipsa bani pentru alimentarea curentă cu apă potabilă
• Necesitatea reabilitării reţelei de canalizare
• Lipsa bani pentru înfiinţarea reţelei de alimentare cu gaze naturale
• Lipsa bani pentru înfiinţarea de noi parcuri, zone verzi cu amenajări
pentru petrecerea timpului liber şi reamenajarea spaţiilor verzi
existente.
• Lipsa bani pentru înfinţarea unui club pentru tineret
• Lipsa bani pentru reabilitarea unei clădiri existente şi amenajarea
acesteia în vederea practicării unor sporturi de sală (culturism,dans
modern, fitness)
• Lipsa bani pentru înfiinţarea unui bazin de înot acoperit
• Necesitatea dezvoltarii cantitativă şi calitativă a volumului de carte al
bibliotecii Orăşeneşti.
• Lipsa bani pentru reabilitarea pavajelor la aleile, trotuarele şi parcurile
existente
• Lipsa bani pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe existene
• Lipsă bani pentru executarea de lucrări edilitare de sistematizare şi
înfrumuseţare a oraşului.
• Necesitatea de înfiintare a asociaţiilor de locatari;
• Necesitatea înfinţării unui club de zi pentru pensionari în vederea
realizării unor activităţi.

4
• Lipsa intreprinzătorilor care doresc să dezvolte zona făcând investiţii în
anumite sectoare de activitate.
• Lipsă de servicii specializate pentru întreprinderi - (consultanţă,
închiriere echipamente, întreţinere, incubatoare de afaceri, etc. )
• Sectorul turistic nu dispune de infrastructură adecvată iar serviciile
existente sunt de slabă calitate.
• Calitate şi ofertă redusă pentru servicii oferite turiştilor străini
• Proiectare servicii turistice şi start-ap dificil de realizat fără sprijin
calificat.
• Asistenţă sanitară sub aşteptările turiştilor.
• Asistenţă sanitară sub aşteptările locuitorilor.
• Lipsă structuri de oferire a serviciilor turistice
• Lipsa cunoştinţe management modern în domeniu turistic
• Lipsa canale de informare şi promovare a potenţialului turistic
• Asistenţă tehnică auto în cazuri de urgentă neperformantă
• Lipsă concept ”satisfacţia consumatorului”
• Proceduri greoaie în obţinerea autorizaţiilor în domeniu
• Mediul se va deteriora în cazul exploatării iraţionale
• Lipsa infrastructurii necesare protecţiei mediului
• Lipsă reţele de mijloace de transport în comun
• Lipsă echipamente şi tehnologii moderne de mare productivitate pentru
agricultura şi creşterea animalelor
• Animale din rase neperformante – lipsa animalelor de rasă superioară
• Lipsă posibilităţi valorificare superioară a producţiei
• Lipsă sisteme (reţele) de colectare performante calitativ a producţiei
• Lipsa unui sistem de control al calităţii
• Necesitatea reconversiei profesionale a potenţialului de muncă existent.
• Necesitatea dezvoltării mediului de afaceri.
• Inexistenţa unui sistem de protecţie socială eficient.

4
3.3. oportunităţi (o)

• Mediul economic ar putea profita de pe urma unor cursuri şi a

transferului de know-how prin administrarea puţinelor resurse existente
pe baze moderne specifice economiei de piaţă
• Încurajarea proiectelor de dezvoltare a turismului şi a agroturismului va
putea duce la atragerea de turişti şi relansarea turismului într-un sector
în care infrastructura nu joacă un rol foarte important.
• Utilizarea potenţialului turistic oferit de cele două lacuri de acumulare
din oraşul Oraviţa.
• Creşterea animalelor şi industria alimentară vor beneficia de cerere
constantă
• Agricultura s-ar putea dezvolta şi în condiţiile actuale printr-un proces
de modernizare şi cooperare realizat în condiţii moderne de
management
• Industria alimentară poate fi dezvoltată foarte uşor unde materia primă
este foarte accesibilă (spre exemplificare fiind procesarea laptelui şi
valorificarea sa la cote superioare, producţia şi prelucrarea ciupercilor,
colectarea şi valorificarea fructelor de pădure, colectarea şi valorificarea
superioară a animalelor crescute în gospodării particulare, dezvoltarea
unor centre de colectare şi prelucrare a peştelui, etc. )
• Mărirea profitului obţinut din procesarea lemnului s-ar putea face foarte
uşor prin diversificarea producţiei şi folosirea materialelor considerate în
prezent deşeuri. De asemenea, colaborarea cu firme din străinătate
pentru dezvoltarea exportului de produse finite şi nu a exportului de
materii prime sau semifabricate ar mări considerabil profitabilitatea
sectorului şi ar sprijini economia orizontală.
• Dezvoltarea serviciilor în mediul rural (tâmplării, cizmării, frizerie, etc.)
în anumite localităţi aceste servicii lipsesc în totalitate
• Industria uşoară poate fi dezvoltată – există materie primă pentru
unităţi de prelucrare.
• Dezvoltarea mediului de afaceri, prin accesarea de fonduri europene în
scopul infiinţării de noi servicii, linii de producţie, modernizări, etc.

4
• Îmbunătăţirea serviciilor publice de sănătate, cultură, religie, protecţie
socială, salubrizare, gestionare a apei potabile, protecţie şi securitate a
persoanei, formare profesională.

4
3.4. ameninţări (t)

• Zonele cu avantaje oferite investitorilor (zonele libere şi zonele

defavorizate) se află în regiuni cu forţă de muncă necalificată şi greu
accesibile făcându-le neinteresante pentru investitori
• Investiţiile reduse în cercetare pot duce la producerea de produse
depăşite moral şi tehnic şi scoaterea de pe piaţă a întreprinderilor din
judeţ
• Lipsa unui sistem de control al calităţii performant poate duce la
excluderea de pe piaţă a firmelor din judeţ şi scăderea exporturilor. De
asemenea poate duce la imposibilitatea folosirii oportunităţilor de
colaborare cu parteneri străini.
• Politica financiară practicată în prezent care prezintă o fiscalitate
exagerată nu încurajează investiţiile şi înfiinţarea de firme noi şi
reprezintă o frână în calea dezvoltării firmelor existente.
• Calitatea scăzută a serviciilor turistice poate duce la migrarea turiştilor
către oferte alternative

4
Capitolul IV. LISTĂ DE MĂSURI CARE VOR DUCE LA VALORIFICAREA
POTENŢIALULUI ECONOMIC AL ZONEI

4.1. MĂSURI CU CARACTER GENERAL

• Întocmirea de studii (analize pedologice, studii geologice, studii de

fezabilitate, planuri de afaceri, etc.) pentru:
o evaluarea cantitativă şi determinarea condiţiilor de punere în
valoare a resurselor naturale din zonă
o dimensionare a resurselor necesare pentru fiecare sursă în parte
• Îmbunatatirea infrastructurii orasului
o Alimentarea curentă cu apă potabilă
o Reabilitarea reţelei de canalizare
o Înfiinţarea reţelei de alimentare cu gaze naturale
o Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe existente
o Reabilitarea pavajelor la aleile, trotuarele şi parcurile existente
o Executarea de lucrări edilitare de sistematizare şi înfrumuseţare a
oraşului.
o Înfiinţarea de noi parcuri, zone verzi cu amenajări pentru
petrecerea timpului liber şi reamenajarea spaţiilor verzi existente.
• Eficientizarea măsurilor de intervenţii medicale în caz de nevoie
• Îmbunătăţirea reţelei de transport în special spre zonele cu potenţial
turistic
• Îmbunătăţirea sistemului de comunicare – informare în domeniul IMM
• Diversificarea posibilitatilor de agrement
o Înfinţarea unui club pentru tineret
o Reabilitarea unor clădiri existente şi amenajarea acestora în
vederea practicării unor sporturi de sală (culturism,dans modern,
fitness, etc.)
o Înfiinţarea unui bazin de înot acoperit
o Infiintarea unui club de zi pentru pensionari;
• Dezvoltarea cantitativă şi calitativă a volumului de carte al bibliotecii
Orăşeneşti.
• Înfiintarea asociaţiilor de locatari;
• Stimularea implicării cercetării aplicative în economie

4
• Sprijinirea turismului
o Calificarea (inclusiv recalificarea) forţei de muncă din domeniul
serviciilor turistice
o Crearea imaginii turistice a regiunii
 Promovarea agresiva a potenţialului turistic existent în judeţ
 Valorificarea şi promovarea patrimoniului cultural al regiunii
o Crearea şi reabilitarea legăturilor prin îmbunătăţirea şi
modernizarea infrastructurii către obiectivele turistice importante
din zonă şi din judeţ
o Crearea unui pachet de servicii turistice şi introducerea acestuia în
circuitul turistic
o Sprijinirea dezvoltării agroturismului în regiune
• Protecţia mediului
o Impunerea unor norme riguroase cu privire la protecţia mediului
o Promovarea educaţiei în spiritul protecţiei mediului
o Protejarea zonelor turistice din punct de vedere ecologic

5
4.2. „PE SECTOARE DE ACTIVITATE” - direcţii de acţiune şi activităţi
care trebuiesc sprijinite cu prioritate pentru dezvoltarea zonei

4.2.1. MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DIN ZONĂ

• Reabilitare drumuri orăşeneşti, comunale: Brădişorul de Jos, Agadici,

Răchitova, Broşteni, Ciclova Montană
• Reabilitare trotuare, alei, podeţe
• Înfiinţare distribuţie gaze naturale
• Alimentare cu apă cartiere şi sate aparţinătoare
• Alimentare cu apă oraş Oraviţa
• Reproiectare staţie epurare
• Canalizare menajeră oraş vechi - reactualizare
• Canalizare menajeră oraş, cartiere şi sate aparţinătoare
• Colectare selectivă deşeuri menajere
• Iluminat public – extindere şi modernizare
• Reabilitare Spital Marila
• Reabilitare Spital Oraviţa
• Reabilitare si amenajare stadion
• Realizare bază de agrement, bazin de înot, etc.
• Reparaţii capitale cămine culturale
• Reabilitare clădiri monumente istorice
• Reabilitare si modernizare scoli
• Lucrări tehnico-edilitare – cartier Zona-Gării
• Înfiinţare centru de afaceri
• Înfiinţare centru de informare pentru cetăţeni
• Amenajare patinoar
• Amenajare parc de distracţii pentru copii
• Amenajare parcuri şi locuri pentru petrecerea timpului liber
• Adăpost temporar pentru persoane aflate în dificultate
• Centru de îngrijire copii
• Centru de îngrijire persoane vârstnice
• Construcţie locuinţe sociale ptr. tineri
• Amenajare centru istoric al oraşului

5
4.2.2. SUSŢINEREA ACTIVITĂŢILOR AGRICOLE

• Încurajarea înfiinţării de asociaţii agricole, în vederea diminuării

fragmentării pământurilor şi atragerea de fonduri nerambursabile
alocate în acest scop.
• Înfiinţarea de puncte de colectare şi prelucrare a produselor naturale
• Înfiinţarea de puncte de colectare a laptelui
• Crearea unei infrastructuri care să încurajeze şi să susţină
legumicultura, horticultura şi valorificarea superioară a fructelor din
zonă
• Intreprinderea de măsuri care să încurajeze şi să susţină zootehnia şi
apicultura din zonă
• Elaborarea de măsuri de susţinere şi refacere a plantaţiilor cu vita de
vie pentru struguri de masa şi pentru stafide precum şi a plantaţiilor de
pomi fructiferi.

4.2.3. SUSŢINEREA ACTIVITĂŢILOR TURISTICE

• Crearea unei infrastructuri turistice şi dezvoltarea unui turism ecologic

• Creşterea numărului de unităţi care oferă servicii de cazare şi masă
• Încurajarea înfiinţării de reţele de cazare (pensiuni agroturistice +
modernizarea locuinţelor) şi de dispecerate turistice
• Acordarea de facilităţi agenţiilor de turism şi a tuturor operatorilor care
activează şi care vor deveni activi în zonă.
• Acordarea de facilităţi agenţiilor economici care au ca obiect de
activitate transportul (de marfă şi de persoane) care activează în zonă
• Amenajarea de ştranduri şi parcuri de distracţie precum şi a satelor de
vacanţă specializate (pescuit sportiv şi vânătoare)
• Amenajarea celor două lacuri de acumulare de pe teritoriul oraşului,
includerea şi promovarea lor în circuitul turistic.

4.2.4. SUSŢINEREA ACTIVITĂŢILOR DE MICROPRODUCŢIE

• Crearea unei infrastructuri care să încurajeze producţia de ţesături de

covoare şi carpete de lână precum şi a producţia de confecţii (cu munca
la domiciliu)

5
• Înfiinţarea de unităţi de panificaţie.
• Încurajarea producţiei de mic mobilier.
• încurajarea producţiei de conserve de legume şi fructe.

5
Capitolul V. LISTA CU PROPUNERI DE PROIECTE ŞI IDEI DE PROIECTE
A CĂROR IMPLEMENTARE AR PUTEA DUCE LA DEZVOLTAREA ZONEI

În cele ce urmează sunt prezentate sub formă de „tabel” o serie de

activităţi, propuneri de proiecte şi proiecte, aflate în diferite faze de
desfăşurare, care au fost identificate în zonă şi a căror implementare ar
putea duce la îmbunătăţirea mediului socio-economic.

Dată fiind natura studiului nu este necesară diferenţierea acestor

câteva idei de proiecte în proiectele aflate în derulare sau în „propuneri de
proiecte„ şi nici nu este făcută o ierarhizare, ca importanţă sau impact,
această sarcină revenind factorilor de decizie locali. De asemenea lista poate
fi completată şi adăugită în funcţie de necesităţi, de noile oportunităţi şi
propuneri de colaborare înregistrate în zonă sau prin cuprinderea tuturor
propunerilor făcute de localnici şi autorităţi .

Inventarierea acestor proiecte este realizată pentru a putea obţine un

tablou general cu diversitatea problemelor specifice zonei - în cadrul
studiului fiind considerate „acţiuni” cărora li s-a identificat sursa de finanţare
- şi pentru exemplificarea modului cum pot fi adaptate proiectele şi ideile de
proiecte în funcţie de natura finanţărilor şi pretenţiile finanţatorului.

Ca şi posibile surse de finanţare au fost luate în calcul fondurile structurale

alocate în cadrul :
• ProgramuluiOperaţional Regional (POR) cât şi politica de coeziune:
1. Fondul European de Dezvoltare Regională – FEDER
2. Fondul Social European – FSE
3. Fondul de Coeziune – FC
4. Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală – FEADR
5. Fondul European pentru Pescuit – FEP
Programul operaţional regional are ca obiective specifice:
- Creşterea rolului economic şi social al centrelor ubane, printr-o abordare
policentrică, pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrată a regiunilor.
- Îmbunătăţirea accesibilităţii în regiune şi în special a accesibilităţii
centrelor urbane şi a legăturilor lor cu ariile înconjurătoare.
- Creşterea calităţii infrastructurii sociale a regiunilor.

5
- Creşterea competitivităţii regiunilor ca locaţii pentru afaceri.
- Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea Regiunilor.
• Programului Operational Sectorial (POS) având parteneriat la nivel
naţional, regional, local – proces de consultare cu alte ministere, instituţii,
institute de cercetare, asociaţii profesionale, ONG-uri si alţi factori implicaţi
- pe tot parcursul elaborării POS.
Proiectele fiind cuprinse în două tabele şi anume: proiecte la stadiul de
concept si propuneri proiecte din fonduri structurale.

5
 PRIMĂRIA ORAŞULUI ORAVIŢA
5.1. Propuneri proiecte fonduri structurale

Proiect Posibile surse de finantare Valoare Descriere şi utilitate Stadiul

estimat actual
ă
(lei)
Canalizare menajeră POS Mediu Axa prioritară 1 – 11.440.0 Protejarea şi Studiu de
oraş vechi - Extinderea şi modernizarea 00 conservarea albiei fezabilitate
reactualizare infrastructurii de apă şi apă pârâului Oraviţa
uzată
Colectare selectivă POS Mediu Axa prioritară 2 – 1.200.00 protejarea şi Proiect în
deşeuri menajere Dezvoltarea sistemelor de 0 conservarea mediului derulare
management integrat al
deşeurilor şi reabilitarea
siturilor contaminate
Reabilitare drumuri Programul Naţional pentru 200.000 Îmbunătăţirea Proiect
comunale Dezvoltare Rurală Masura accesului în satele
Brădişorul de Jos, 3.2.2. Renovarea şi dezvoltarea aparţinătoare
Agadici, Răchitova, satelor, îmbunătăţirea
Broşteni serviciilor de bază pentru
economia şi populaţia rurală şi
punerea în valoare a moştenirii
culturale.
Reabilitare Spital POR 2007-2013 Axa prioritara 3.000.00 Îmbunătăţirea calităţii Proiect
Oraviţa 3 Îmbunătăţirea infrastructurii 0 actului medical
sociale regionale şi locale
(3.1.
 Reabilitarea/modernizarea/
echiparea infrastructurii
serviciilor de sănătate)

Reabilitare Spital POR 2007-2013 Axa prioritara 6.500.00 Îmbunătăţirea calităţii Proiect
Marila 3 Îmbunătăţirea infrastructurii 0 actului medical
sociale regionale şi locale
(3.1.
Reabilitarea/modernizarea/
echiparea infrastructurii
serviciilor de sănătate)

Înfiinţare distribuţie POR 2007-2013 Axa prioritara 10.957.0 Îmbunătăţirea calităţii Proiect
gaze naturale 1 Sprijinirea Dezvoltării 79 vieţii cetăţenilor
Durabile a oraşelor potenţiali
poli de creştere.
1.2.- Reabilitarea infrastructurii
urbane şi ămbunătăţirea
serviciilor urbane inclusiv
transportul public urban.

Lucrări tehnico- POR 2007-2013 Axa prioritara 22.206.3 Reabilitare cartier Proiect
edilitare – cartier 1 Sprijinirea dezvoltarii urbane 27 Zona Gării
Zona-Gării durabile – potentiali poli de
crestere.
1.2 Reabilitarea infrastructurii

5
 urbane si imbunatatirea
serviciilor urbane, inclusiv
transportul public urban;
POR 2007-2013 Axa prioritară
2 - Imbunatatirea infrastructurii
de transport regionale si locale.
2.1 Reabilitarea si
modernizarea retelei de
drumuri judetene, strazi urbane
– inclusiv constructia /
reabilitarea soselelor de
centura.

Reparaţii capitale Programul Naţional pentru 500.000 Reabilitare clădiri – Proiect

cămine Dezvoltare Rurală Masura creşterea calităţii
Culturale sate 3.2.2. Renovarea şi dezvoltarea actului cultural
aparţinătoare satelor, îmbunătăţirea
serviciilor de bază pentru
economia şi populaţia rurală şi
punerea în valoare a moştenirii
culturale.

Canalizare menajeră POS Mediu Axa prioritară 1 – Extinderea 12.000.00 Înlocuire reţea Proiect
oraş, cartiere şi sate şi modernizarea infrastructurii de apă şi 0 veche şi
aparţinătoare apă uzată extindere reţea
spre alte cartiere

5
 şi sate
aparţinătoare
Reproiectare staţie POS Mediu Axa prioritară 1 – Extinderea 15.000.00 Lucrări de Proiect în
epurare şi modernizarea infrastructurii de apă şi 0 construcţie şi execuţie
apă uzată tehnologizare ,
pentru epurarea
apelor uzate, în
scopul protejării
şi conservării
mediului

5
5.2. Proiecte la stadiul de concept

Proiect Posibile surse de finantare Valoare Descriere şi Stad

estimativ utilitate actu
ă (lei)
Alimentare cu apă oraş, POS Mediu Axa prioritară 1 – 10.000.00 Realizarea Conce
cartiere şi sate Extinderea şi modernizarea 0 aducţiunii de
aparţinătoare infrastructurii de apă şi apă uzată apă, si a reţelei
de distribuţie
către populaţie
Reabilitare trotuare, alei, POR 2007-2013 Axa prioritara 2 2.500.000 Refacerea Conce
podeţe Îmbunătăţirea infrastructurii de trotuarelor şi
transport regionale şi locale aleilor pietonale
Reabilitarea şi modernizarea retelei în tot oraşul
de drumuri judeţene, străzi urbane
Extindere iluminat public POR 2007-2013 Axa prioritara 1 200.000 Modernizarea Conce
Sprijinirea Dezvoltării Durabile a sistemului actual
oraşelor potenţiali poli de creştere. de iluminat pe
1.2.- Reabilitarea infrastructurii urbane şi străzi, şi
ămbunătăţirea serviciilor urbane inclusiv extinderea
transportul public urban. acestuia pe
cartiere şi sate
aparţinătoare
Construcţie locuinţe POR 2007-2013 Axa prioritara 3 11.000.00 Construcţie Conce
sociale ptr tineri Îmbunătăţirea infrastructurii sociale 0 blocuri de
6
 regionale şi locale. locuinţe ptr tineri
(3.2.Reabilitarea
/modernizarea/dezvoltarea /echiparea
serviciilor sociale).

Centru de îngrijire POR 2007-2013 Axa prioritara 3 200.000 Reabilitare Conce

persoane vârstnice “Îmbunătăţirea infrastructurii sociale” clădire şi dotări
3.2.Reabilitarea/modernizarea/dezvolt
area/echiparea infrastructurii
serviciilor sociale
Centru de îngrijire copii POR 2007-2013 Axa prioritara 3 200.000 Reabilitare Conce
“Îmbunătăţirea infrastructurii sociale” clădire şi dotări
3.2.Reabilitarea/modernizarea/dezvolt
area/echiparea infrastructurii
serviciilor sociale
Adăpost temporar POR 2007-2013 Axa prioritara 3 200.000 Reabilitare Conce
pentru persoane aflate “Îmbunătăţirea infrastructurii sociale” clădire şi dotări
în dificultate 3.2.Reabilitarea/modernizarea/dezvolt
area/echiparea infrastructurii
serviciilor sociale
Reabilitare si POR 2007-2013 Axa prioritara 3 3.000.000 Reabilitare Conce
modernizare scoli “Îmbunătăţirea infrastructurii sociale” clădiri, dotări săli
3.4. de clase,
Reabilitarea/modernizarea/dezvoltare achiziţie
a infrastructurii educaţionale echipamente
6
 specifice / profil.
Construcţie şcoală POR 2007-2013 Axa prioritara 3 1.500.000 Construcţie nouă Conce
primară sat Broşteni “Îmbunătăţirea infrastructurii sociale” clădire + dotări
3.4.
Reabilitarea/modernizarea/dezvoltare
a infrastructurii educaţionale

Amenajare parcuri şi POR2007-2013 Axa prioritara 1 100.000 Reamenajarea Conce

spaţii verzi Sprijinirea dezvoltării urbane durabile parcurilor,
– potenţiali poli de creştere. amenajarea de
1.1. Planuri integrate de dezvoltare noi spaţii verzi.
urbană.

Înfiinţare centru de POR 2007-2013 Axa prioritara 4 150.000 Reabilitare Conce

informare pentru Sprijinirea mediului de afcaceri spaţiu,
cetăţeni regional si local. amenajări,
(4.1. dotări, etc
Reabilitarea/extinderea/construirea
cladirilor pentru activitati de productie
şi prestari servicii
Înfiinţare centru de POR 2007-2013 Axa prioritara 4 1.000.000 Construcţie Conce
afaceri Sprijinirea dezvoltarii mediului de clădire, dotări,
afaceri regional şi local 4.1 etc
Dezvoltarea structurilor de sprijinirea
a afacerilor de importanţă locală şi
6
 regionala
Reabilitare clădiri POR 2007-2013 Axa prioritara 5 800.000 . Conservarea Conce
monumente istorice “Dezvoltarea durabila si promovarea patrimoniului
turismului” cultural istoric.
(5.1. Restaurarea şi valorificarea Repunerea în
durabila a patrimoniului) circuitul socio-
cultural a
obiectivului
Amenajare centru istoric POR 2007-2013 Axa prioritara 5 300.000 Reabilitare Conce
al oraşului “Dezvoltarea durabila si promovarea trotuare, pavaje,
turismului” (5.1. Restaurarea şi infrastructura
valorificarea durabila a patrimoniului parc central.
Amenajare parc de POR 2007-2013 Axa prioritara 5 200.000 Infrastructură Conce
distracţii pentru copii “Dezvoltarea durabila si promovarea parc, dotări,
turismului” (5.2. Crearea, dezvoltarea, amenjări
modernizarea infrastructurii de turism
în vederea valorificării resurselor
naturale şi creşterii calităţii serviciilor
turistice.
Amenajare patinoar POR 2007-2013 Axa prioritara 5 1.800.000 , Lucrări de Conce
“Dezvoltarea durabila si promovarea construcţie şi
turismului” (5.2. Crearea, dezvoltarea, amenajări
modernizarea infrastructurii de turism
în vederea valorificării resurselor
naturale şi creşterii calităţii serviciilor
turistice.
6
Reabilitare si amenajare POR 2007-2013 Axa prioritara 5 150.000 Lucrări de
stadion “Dezvoltarea durabila si promovarea amenajare,
turismului” (5.2. Crearea, dezvoltarea, finisaje şi dotări
modernizarea infrastructurii de turism
în vederea valorificării resurselor
naturale şi creşterii calităţii serviciilor
turistice.
Realizare bază de POR 2007-2013 Axa prioritara 5 1.600.000 Construire, Conce
agrement, bazin de înot, “Dezvoltarea durabila si promovarea amenajare spaţii,
etc. turismului” (5.2. Crearea, dezvoltarea, baze de
modernizarea infrastructurii de turism agrement, bazin
în vederea valorificării resurselor înot, etc.
naturale şi creşterii calităţii serviciilor
turistice.

6
 Capitolul VI. ANALIZA ALTOR POTENŢIALE SURSE DE
FINANŢARE

Plecând de la premisa necesităţii atragerii de fonduri în zonă,

prezentul studiu nu a luat în calcul sumele care stau la dispoziţia
autorităţilor locale, alocate în cadrul bugetelor anuale, considerând
că acestea sunt, deja, mai mici decât sumele necesare pentru
rezolvarea nevoilor reale din teritoriu.

Pe perioada derulării studiului s-a constatat inexistenţa

fondurilor alocate de autorităţile locale pentru proiectare, fapt care
duce la lipsa studiilor structurale şi la un grad redus de propuneri
mature existente în zonă. Lipsa studiilor alături de slaba promovare a
oportunităţilor existente face ca zona să prezinte un grad scăzut de
interes pentru potenţialii finanţatori privaţi şi deci la un grad scăzut al
fondurilor atrase în zonă.

Studiind lista posibilelor surse de finanţare, până de curând, se

putea face afirmaţia că zona a fost marginalizată din punct de vedere
al donărilor internaţionale.

Din fericire, problemele legate de izolarea internaţională a fostei

RSF Iugoslavia au început să intre pe făgaşul normalizării, în prezent
colaborarea cu Serbia devenind din ce în ce mai activă.

În consecinţă, în afara fondurilor structurale, au putut fi

identificate ca posibile surse de finanţare a proiectelor cu relevanţă
pentru dezvoltarea socio-economică a zonei din jurul localităţii
Oraviţa, altele decât investiţiile directe făcute de investitori,
următoarele:
 Programul de bună vecinatate Serbia-România
 Programul LIFE Natura şi LIFE Mediu
 Fonduri alocate de Guvernul României, (în cadrul
programelor speciale)
 Fonduri alocate de Consiliul Judeţean
 Fonduri particulare şi fonduri atrase de la populaţie
 Împrumuturi bancare
 Aceste surse de finanţare pot fi accesate doar în anumite condiţii
şi doar prin asigurarea cofinanţării (în procente care diferă de la
program la program) de către autoritatea care se ocupă de
implementarea şi managementul proiectului.

Obiectivele finanţate diferă de fiecare finanţator iar fondurile pot

fi accesate şi folosite doar cu respectarea condiţiilor de prezentare a
proiectului şi a termenelor impuse de program sau de sursa de
finanţare.

Trebuie subliniat faptul că în timpul efectuării studiului s-a

constatat că, în marea lor majoritate, „proiectele” se află în stadiul de
idee de proiect, iar în cazul proiectelor care au „studii de fezabilitate”
întocmite este vorba de studii vechi care necesită reactualizare.

Programul de buna vecinatate Serbia-Romania

O altă importantă sursă de finanţare a proiectelor, posibil de

implementat în zona analizată, având în vedere situarea lor geografică
sunt finanţările acordate proiectelor de cooperare transfrontalieră, la
graniţa cu Serbia - Programul de bună vecinătate Serbia-România

Pentru accesarea acestor fonduri proiectele trebuie revăzute şi

regândite în aşa fel încât ele să capete o componentă de cooperare
internaţională şi trebuie identificaţi parteneri din Serbia, în
conformitate cu condiţiile prezentate în cadrul programului PHARE CBC,
în perspectiva multianuală 2004-2006, cu care acestea să fie puse în
practică.

În cadrul programului, costurile pentru pregătirea proiectelor şi

întocmirea cererilor de aplicaţie nu sunt eligibile, ele trebuind să fie
suportate de autoritatea care întocmeşte cererea de finanţare, (în
această categorie întră proiectele de execuţie, studiile de fezabilitate,
planurile de afaceri, costurile cu taxele şi autorizaţiile necesare)
valoarea totală a proiectelor putând să fie determinată cu exactitate
doar după întocmirea studiilor mai sus amintite.

6
 Cu titlu de exemplu, si doar dupa verificarea eligibilitatii (ghidului
finantatorului), sunt enumarate cateva posibile proiecte ce s-ar putea
realiza cu parteneri sârbi:
Reabilitare Spital Oraviţa
Reabilitare Spital Marila
Centru de îngrijire persoane vârstnice
Adăpost temporar pentru persoane aflate în dificultate
Înfiinţare centru de informare pentru cetăţeni
Înfiinţare centru de afaceri
Reabilitare clădiri monumente istorice
Realizare bază de agrement, bazin de înot, etc.

Programul LIFE Natura şi LIFE Mediu

Având în vedere situarea localităţi in apropierea Parcului Natural

Porţile de Fier şi a existenţei rezervaţiilor naturale din Cheile Nerei şi
Munţii Aninei o sursă de finanţare cu relevanţă pentru dezvoltarea socio-
economică în zona Clisura Dunării, sunt Programele LIFE Natura şi
LIFE Mediu.

Aceste programe permit menţinerea potenţialului turistic nealterat

şi exploatarea superioară a acestuia.

Pentru atragerea de fonduri în cadrul Programului LIFE, cu cele

două componente, sunt necesare iniţierea unor proiecte în domeniul
protecţiei mediului. Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor în turism
putându-se face doar cu respectarea şi transpunerea în practică a
legislaţiei şi a politicilor de mediu ale UE, care acordă o atenţie speciala
încorporării politicii de mediu în celelalte politici şi pe o dezvoltare
durabila în cadrul UE:1
• Reproiectare staţie epurare
• Amenajare parcuri şi spaţii de recreere
• Înfiinţare centru de informare pentru cetăţeni
• Amenajare patinoar

6
Alte fonduri

În cazul proiectelor de infrastructură, indiferent de natura

proiectului şi de stadiul (faza) în care acesta se află (sau de problemele
specifice pe care le prezintă), pe lângă sursele de finanţare de natură
bugetară, care depind în mare parte de surse guvernamentale apoi
judeţene şi în ultimul rând de resursele locale, pot fi luate in calcul şi
sursele private, prin parteneriatele ce pot fi create în vederea realizării
investiţiilor respactive:

• Iluminat public – extindere şi modernizare

• Construcţie locuinţe sociale ptr tineri
• Centru de îngrijire persoane vârstnice
• Centru de îngrijire copii
• Amenajare parc de distracţii pentru copii
• Amenajare patinoar
• Realizare bază de agrement, bazin de înot, etc.

6
Capitolul VII. Elaborarea de măsuri speciale pentru dezvoltarea
zonei Oraviţa şi propuneri pentru atragerea de fonduri în
această zonă

Consiliul Local (în colaborare cu Consiliul Judeţean)

În vederea obţinerii de studii de fundamentare şi soluţii concrete

urmate de cereri de finanţare Consiliile Locale vor trebui să prevadă, să
identifice şi să aloce fonduri pentru :

o întocmirea unor studii de evaluare cantitativă şi de stabilire

a condiţiilor optime de punere în valoare a resurselor
naturale din zonă (analize speologice, studii geografice,
refacerea PUZ-urilor).

o întocmirea unor studii de fezabilitate sau reactualizarea

vechilor studii de fezabilitate, care vor putea duce la
cunoaşterea nevoilor reale şi concrete pentru fiecare proiect
precum şi la stabilirea surselor de finanţare potenţiale ce
pot fi accesate.

o Întocmirea de proiecte de execuţie, planuri de afaceri,

achitarea costurilor cu taxele şi autorizaţiile necesare
urmate apoi de întocmirea cererilor de finanţare.

De menţionat că aceste cheltuieli trebuie efectuate înainte

de întocmirea cererilor de finanţare şi nu asigură
(garantează) obţinerea finanţării.

o Întocmirea unui portofoliu de proiecte şi de propuneri de

proiecte (mature) care să pună în valoare oportunităţile
oferite de zonă.

• Realizarea unei strategii de promovare a oportunităţilor oferite de

zonă şi fiecare localitate în parte

6
• Alocarea de fonduri pentru promovarea oportunităţilor şi pentru
implementarea strategiei de promovare.
• Identificarea efortului financiar necesar implementării unor
propuneri de proiecte şi alocarea de linii bugetare în acest sens
pentru:
o acoperirea costurilor pentru pregătirea propunerilor
financiare şi întocmirea cererilor de finanţare.
o atragerea de consultanţi sau angajarea în cadrul primăriilor
de persoane cu abilităţi în managementul proiectelor.
o asigurarea cofinanţării necesare implementării proiectelor în
cazul aprobării finanţărilor.

• Dezvoltarea resurselor umane şi îmbunătăţirea cunoştinţelor

personalului deja angajat – prin accesarea Proiectelor de
Dezvoltare a Resurselor Umane, trimiterea personalului la cursuri
de specializare şi/sau organizarea de schimburi de experienţă.