Sunteți pe pagina 1din 60
Culegere computerizati: Mona Corodeanu ‘Tehnoredactare: Eugenia Dima Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei | FAIFER, FLORIN Incursiuni in istora teatralui universal/ Florin Faifer lagi: Timpul, 2010 ISBN 978-973-612.376-4 | Popescu, Marian (pret) 921,135.14 FILE DE CURS, © Florin Faifer © Editura Timpul, 2010 ‘tp editarinp. goo Florin FAIFER INCURSIUNI IN ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL (de la origini pana in Renastere) Theatrum mundi TIMPUL TASI-2010 infuzate de pasta, de tuga personal .,pictorului” de oameni, de epoci sau de ide. Multele date, refering obscurizeark cova ce, cdndva, avusese viaja. La Faifer, de multe ori, personaje sau chiar autori par si fc string la un conclay peste timp Desigur, autorul are grit s& mu sara peste calul istorci, desi Privirea dinspre treeut spre prezent, si dinspre prezent spre {eeout ca intre-un tunel al timpului, pare s& il amuze precum ftunci ind serie despre Adunarea femelor de Afistofan fefind otrimitere la. comunism! De altfl,conspectle, povestile subiecelor pieselor de teatru sunt flcuteint-un mod al Iudiculi, pundnd in valoare opera si pe cel ce a seris-0. Comentarile istricuui literar devin, adesea, ale unui .povesag” care te poate tne céte za de lung ta acest, seminar” prekungit de storie tara Titl volumului e adcevat manicei, Florin Fifer ny Public storia, ci wincursiuni in storia vearul univers” Termenul provine din arta rizboiulu si inseanr rapid in tertoriul inamicuui tn scop de eere {nseamna gio explorare a unui subicet strin de 1 obignuite. Analistul nue eftuyi de pufin st sa ‘earl ~ preoeuparile sale de mul vreme 0 cratic. lar ‘critoiul in care a fScut acum aeesteincursuni nu este al unui ‘lima, teatrul. Dac o fi fost céndva,e limped aici cd acesta isa devenit pricten, Ce mise pare cd are importayé astici e relies operelor vechi penta observa care este vafa lor in yremea toast, Cartea ui Florin Faifer ¢ o invitje deschis® spre ‘acest orizont. Se vede imediatc& autoralu -aficutplicere un ‘semenca Voiaj in recutulteatrula universal. Marian Popescu yes | INCEPUTURILE. ANTICHITATEA TEATRUL GREC Originite strivechi ale arteiteatrale Infiriparea tragediei grecesti. Despre reprezentatit Elemente dramatice, elemente de spectacol existau si la primitivi. Manifestirile lor finind de ceremonialul magic mplicau folosirea anumitor formule, chiara unor texte dialogate fostite de preot, executarea unor migcist sugestive, © mimic3 sccentuat gi in genere, toat .gimnastica” pe care o presupune svargirea uni ritual. Se incingeau, eu energie pigind, dansurt, e Inginau entece in timp ce se murmurs rugiciuni si se Practica jrtfe menite si imbuneze pe i La inca inainte de ‘lescoperites Americ, 1a. semintile africane, in Oceania, la ‘eyiptent st chaldeen, in India gi in. China. veche teatrul a cnoscu, la inceputurle lu, evoluie strns legaté de rtualul religios Tl ugh o for de spectaol Unbapertcotare ure tendinja de a se desprinde din matci, cucerindu-st, cu lumpul, autonomia, Eliberate intrucitva. din chinga ritului, jocurile” in care se ambalau uniidintre participant la ‘ceremonial, cei dotafi cu un spor de fantezie,si-au pierdut de la ‘© vreme finalitatea imediata, urmirind s8 distreze sau si-i pund pe panduri pe ce de fata. O prim atestare tn acest sens, dateaz 3000-2000 Le: Bu ram cel cared inseam pe stipinal meu in eilitorile sale, fri a da greg in declamatil.. Bu i \ldear replica stapinultsi meu fy toate declamatil Iu. dact el 79h ra 7eu". Eun instinet ait in fina umand, cave o indeamnd sk exteriorizee artistic” trl. i asthlexchimogi recur la intonatit variate pentru a comunics felutite sentimente, Ta bopimanit se rath nzesrai in a imita tft oameni, cit gi animale. Dar pind si dlimiteze ser, ata teatuui are o lung cole de pareurs. fn Gracia anek ~ unde procesul poate 6 mai Jesne urmirt-, manifstirle de cult se impleteau cu rostuile rund tn agriculturd 9 la culesul de stroguri.Primavaa, la Insimdngat, $i mai ales toumna, cind se stringea recola, se ‘roduceaceea ce un critic dell, D.ESuchianu, umes ities de sine”. Surescitai de bdutur, intro stare de bund dspace, cameniistau i chiuiau aruncindss4i un altoravorbe de duh fi ghume in doi peri. renezia seinen gi adevdate ong se declangu sub semnul ze vegeta, Dionisos ‘Noaptea, mullimi tntegi se adunau. pe colinle munjlor finind. in mini torte aprinse. Tmbricali In piei de onl Dreficanduse cl sunt fe satis, fe bacane lergau cu tot de colocolo sotind stigite ascutite intro exatae crescinds fntreu tntoun soi de deli, la capital chruia se pribugeat la imal epuirai Era pentre ei lip suprem cand intau in comunicare cu divinitatea. in pirtile de nord ale Eladei se Petrecent scene de maximA cruzime, bezmeticiacela ‘ipustinduse asupra sirmanei vctime ydistribuite” in roll eit, sfigind., pentra ca lari ro devore, cupringt de sce infor. Mai spre sud, nu tntitnim 0 asemenen_sibitice Divinitates, sic, mu decangeara porn atroce, dimpotriv, Imbie a expansiviti exprimdn o nestvilits ucusie dea ei Int-un astfl de context se ives, pe pmintulnsorit al Gre ‘Primi germeni de tears Tragedia~va sere Avistotl in Pte 52 ~ ii trage originen de a autor de dtiramb,comedia de la auton inter falc 110/ Le vom cereta pe rind. Dat) mai Inti, ce este un “tsamb? Ditimbul este tn poem cu eazate ie, tnchinat Ia Dioniss, protetr al wir, ivezilor pi ogoarelor, primavara gi twamna, cing nts tual eu remnscene primitive se eelebra Inwieren, mourten 4 larg Invlerea vepeaie, ra rectal serie diwisiace fn jar altarlu zulu venertimplorat ef ‘bgt de sporicaroadelor. Se lctuiu cortegi sompluosse (co mai pln de wren itv tatu sa nuit Maile Anlslace”) care se ndrepta pre atarul unde wma sib oe tun sacrifii, Era fjunghiot un tau, tn timp ce grupul de Yripang cinta cu Msufleie,agitindu-se amaenic 2drin- inind Ia ited ufind n laut Se tnvegméntau tn blinuri de {ap stot cade fap aveau mati, find pe Sati, divinitiile Iustice alae in auta Tui Dionisos. In greceste, fap se zce tragos, De ele dentnies care se va tncetifen ~ taped pele dramatic in care se vor usta eu stlucitoare fort Wei, Sofoee,Euripide. Pare euros, chiar amuzant, dar, iti peda ineeamnd 91 .cinteculfaplor”. CiudatIneepat pentru un gen menit i viens ls aguduie! ‘Uni speci de alle, pun la indoiat ipotera ci uagedia sar fi nist dinteo ceremonie religions, ch en ar cede din cAntldionisae. Elemental dionisiacIisepae, cum 1 este, exterior, ed featur de profurwime cu specifica, ‘npledndtensune gravitate, ol tragedi, Ei prereanoastri in evoluia pe cate savant at inceret 0 reconstitue, nee veri pes ar, a8 revenian a. fp nog, Ia petrcerledionisiace, cu explozia lor de elntece i dansud. Conil avand drept Conducitor an corfe, ila imnusl de slava,cntecu find Iovrerupt din le i le de povestirenunor itimplie din via ‘mii a luk Diontos. Bra 0 exprimare spontand, exuberanis, ‘eat pe tmprovizate: Cu vremea, gactri™ care luau parte la eremonial~ ceremonial care est, th fond, 0 rami magic ~se ‘or folost de texte in versur, pregitite dinate. Umbiand th yay Procesunes-spectacol prin sate, corgi mai dezghetaiintrau tn vorbi cu cite unui dintre prvitor, se iuau a hart main gud, sai in serios,aruncau infepturi la adresa tunor ing de- prin ‘Partea locului. Era, dup cum se vede, un fel de ,teatru” Stineran, cu un shappening” ingen. In etapa urmitoare, care nu se poate preciza cind sa Produs, coral, care pind atunc igi sustinea smumérul” intron Blas, se scindeard. Reprezentatia, ag-zicind, dispune acum de dou corur, condusefecare de cite un corfu. la cei doi coe, PCAs triité repli aifate, provocatoare unl alia, pare, agadar,dilgul. Un corist care tl intruchipessi pe Dionisos, vorbestelarandusi cu celal, elspunzind, probabil formule fx, la intrebiile ei se pun. Ei bine, un atae ine eae fe detageaza din ansamblu este primal actor. datorim una (in piesele ti Sofoce Se Intdmplaw acestea in yremea lui Psittate,tiranul Aenei, care a inifat multe temple st iestaurat catul hi Dionioos. Cu 0 économle prosper, stabilé din punct de vedere politic, Atena este, intre rizbosele medice (00449 Lin) gf "aboiul peloponesia (31-404 1 Fr), cea mai iforitore dintee ‘etl grecest Se creeazA condi prince pentru dezvotarea artelor, care iu un impresionantavint in se V, agent cal lui Price conductor (hegemon al ene nte S429 Pentru ilosfulPlaton,teatrul devine o teatrocratie. {In procesl pe care ne-am propus 38 writin, teatrulu, ze pierde teptat monopolul absolut, “Scere, ‘58 Inslate cur sunt, st dversificdsursa de inpira cand ‘pel sila evenimente istorce, nemaivorbind de ogatl fond miticelen. Da, sigur, eign pstenzdprestigil et, La grea, 78 In vigoare eredinga in mai mull zi (plicom), Pe de atk Parte, xell erau privfi ca nite oameni, adeviral suprar 7327 \imensionati. Mai presus de tof i toate veghea insé Destinul, cheuia nimeni nu i se putea tmpotsvi, decit ca riscul unot terbile pedepse. Ceca ce nut inseamnd eS omul nis riménea Hypunzitor de faptele ui. Conficsl dintre om si destin formesza substana tragic8 a capodoperelor lui Eschl, Sofocle, Huripide Zoi, peste care trona Zeus, a cirui sof se numea Hera, Personifcau indeobste forfele natuié: Artemis (eeita luni gi a PPidusilor), Apolo (zeul soarell), Bol (zeul vanturilor). Li se Auiugau zeit mick Poseidon, Nereidee, ai infernuli (Hades, efastos, Cerber, Parcel) ai diferitorindeletncii gi aptitudini (res, Aftodita, Eros, Atena, Asclepios), in fine, zeit pntulu (Demeter, Pan, ‘Siler, Dionisos, Sati, Nimfele). Erau gi Aivintiti de rang mai mic: Melpomena (rmuza tragediei, Talia (iuza comedic’), Euterpe (muza muzici, Terpsihora (muza last. Cultul zelor se mpletea cu un cult al strmoplor, care 9 «us a plismuirea unorsemizei, a unor ero, impodabit cu fel de fol de viru (Heracles, Perseu). Literatura, arta greacS nu pot fi ‘conceput fr aceasti galerie de personaje mitologice. ‘Cum decurgeau reprezentafile teatrale la Atena? Ble se produceau, in prima lor faz, ines sub zodia lui Dionisos, Prilejuite de shrbttorleinchinate petreciretul ze. Avent lc sub forma unor concursur © dat pe an, gi durau tei zile la rind. Fiecare concurent era obligat 88 prezinte tre tragedii (0 slog) io comedic (sau o dram satires). Sosea puhot de lume | poalele Acropole, unde, sub cerul liber, pe panta colinei in vemicer, se sipase in piatrd un amfiteatra. Soseau de cum se ‘ipa de zd zeci de mii de atenieni,birbat i femei,avand la el inneare gi blutur, dat find e&spectacolele tinea cam 8-10 ore i mai mull, pnd etre sear. La Efes gi Epidaur veneas pin la {0000 de oameni. Urméreau cu incordare peripeile de pe uriaga send menites& provoace in sufletu lor mils groazd (ctarsis) ‘fick temperamentale, izbueneau fn aplauize sau, din contra, 7137 Auierau, ba chiar azvarleau eu pietre atunci cind ceva nut le era eplac. * Estrada pe care se migcau actori se inalfa deasuy pra soluli €u un metry; coring, bineineles, nus era cum s& fie. fn fata estradei, intun spatia numit orchestr,, evolua corul, care, Autor ings, intro vreme, au suit pe scend ca actor ( we a actor! (ag procedat Esch gi Sofocle), regizandu-si propre piese pand 4a aparitia unui director de scend” cu atribufii specie. $8 fi actor era un titlu de mandrie la Atena, dar impunea totodata o seamA de obligati in viata de zi cu zi, una din cerinfe find a Ye. pk tea tn perce elaine pie i Shakespeare, se we, ole feminine en Juste de Peat yaay Ni poats vedea si cei aflai pe ultimele banc ale amviteatra Culoarea vesmintelor avea © funefe simbolick: nop — pentru Viner alb ~sclavi, verde gi albasta = bitin, iar coda, in conned © mante virgata. Sistema de semne era completat de ‘onblema care dstngea personae interpretate: zboinicl ~ 0 ‘nur, exoul ~0 pad sa un are rege un soepte, bite un baston, soit aduettori de wey! bune ~ 0 cununa pe cap, (iranii - 0 bata. Fropante erau muti, dspunénd de un amplificator fen vocle mat rezonante, Rostul lor era acla de a imprima personaelor, si eeor tage (mastiletragice erau in numa de 2) 9 celor comive (se eunose patru mpi satiric: birbosul Siruntl, imberbul, mogneagul, 0. expresivitate sport, hvemnind fecare un earacter anume. Ct origina in machiajul ri. mate acestesincremenite au péstrat, pin la un timp, in aspect conventional Abia prin ingenioritatea lui Tess ele Incep a fi modelate in aga fel incit si fie cit mai apropiate de jonomia umand, lar Tui Eschil vine ideea s8 apice culort sestive si battoare la chi Despre decr, mai bine si lisim pe Vitnwviu, cx ompeteniae indiseutabila, 38 nid deserie: .Genurile scenelor ‘unt tre: primal num Tragi, al dotles Comical tree Sati le devoruile sunt deosebite gi neaseménstoare, intrcit in onl Tragic se reprerints. coloane, frontoane, statu gi alte Icrurt reget: nel Comic, in chim, glsim inchipuit de slik particular ssid iar prin fereste se vd fafa care lh case obit. fn sri im cel Sati, sunt reprezentate decoruri cu copaci, pesteri, munti gi alte lucruri cdmpenesti in Chip de privet”. O deseriee perfect evocatoare, la cae nar fi mare lucru de addugat Decit,citeva lurut legate de tion de send. Exist ‘nasinii speciale are permitea ridiare in aera cum arf ‘ura a interpret: altele produces agomote asurztoare, ca ‘une, atunc end gt feeau apart, tn maiestatea lor, 2 35/ de unas eaniam de scripeti, acest ze erau cui s8 pogoare sanatt de sin de unde si expresa dew ex macing (oe Torna, eau cobotii cu hirenbuly teva tape, In pode ‘erau destinate aparitiilor din Infern. 716/ ® aplauda ~nu era necunoscut Filemon, se spune, a szat nu © singuri dati de acest milo impotciva rvalului siu, Menandnu. Mulimea igi exprima dezaprobarea fluierind, bitin din Plcioare etc, Uneori tucrurle mergeau chiar mai departe: alungau de pe scen, cu lovturi de piet, pe actori, Din cauza ostlittitpublicului,unele piese nu putea fi jueate pind a capit se tecen imediat la piesa urmitoare. Cua toate aceste defecte, pe care Paton 4 Aistotel le-an reprogat cu asprime, publicul atenian a fost incontestabl unul dint cele. mai intligente care au exstat vreodath (1°. f.] mult superior snulfimii romane, gata intotdeauna. #8 plrdseasci tetra, publicul atenian sa interesat de spectacole aproape pur intelectual, in care plicerea ochiului aven putin loc (|. ela stu 8 infleoga maretia adevdcata i simpli a una Esc gia ‘unt Sofie” 1a sfiegital une le att de dense se inminaw prem: un fap, pentru autor de tragedi, un burduf de vin, pentru autor de comedi, ceva mai tirziu wa acordatinvingitorlor 0 ‘muna cu lau, precum gio sum de bani. Spectator rau ie pli petra fidelitatea si recistent lor, oferindli-se carmen friptta taulloesacicai fm cursul une ceremoni in final, eu tof se retrigeau spre case la fumina torjlor care crea 0 atmoserferict pling le mister, CORIFEII Eschil, »parintele tragediei ‘Au existat si thainte de Eschil (525-456 Hr) autori de tragedii. Despre unii de mult nu se mai aude, Numele altora (Frinicos, de pild3) sa pistrat. Cine gtie daci in textele pe care timpul le-a risipit nu exstau valori despre care ar fi meriat si se yany vvorbeascs. Fist ofatalitate (haben sua fata libel) sn destinal ‘nor eapodopere Agadat, Eschil. S-a niscut lar Fleusis, in apropiere de Atena. fi era dat si tliat foto epocd zbuclumata, in care rizhosiele erau Ia ordinea zie. erg, condusi de Darius gi mai tarsi de fal acestuia, Xerce,constituau 0 continua ameninfare. Lupte grele se poarts cu agresoit persini in rizboaile medice Ja Maraton si la Salamina, unde Eschil-insusi face parte din indul combatangilor gre. Vesjmagii find. infrdnf, viaja.atenienilor profit de ‘igazusile de lint. Alte lupte au loc la Atena ~n plan litera, Jn concursurile care se iniazi, Escil, autor a 80 (sau 90) de tragedi i drame satisice, se impune in citeva tindut. $i cum at {i putut si mu se impund? Sererile lui, cele sapte care s-au pistrat,emand o fort veité din adancuriimemoriale, o mareic ‘proape cf zeasc. Firimituri de la marele ospit al lui Homer", cum el insugi le socotea,tragedile eschiliene sunt, se poate spune, deschzitoare de drum. Componenta mistich are, ind, un rl de prim ordin. $i nich ‘use putea alte! cita vreme substanta dramatic este imbibatt de un trecut in care ritul dicta desfigurarea vietii de zi cu zi. Elementele de ordin plastic gi muzica care aveau pind atunci 0 Jmportanja preponderent in jocurile ce neojeau ,comuricarea” ‘uritorlor cu nemuritori, persists in tragedile lui Esch, inspicate din mitur, legende, din iatoie. Corl, care ined mai ies uneori in fat (in Rugitoeele, de exempli), freamath'de plinsete, de r&buiniri de spaima, de fori de groaza. Tipete, lovituci in piept, vepminte.sfsiate. Implorii, imprecati, ‘mustrde,incurain, din cand tn cSind meditailasupra soarte {ntamptiitebile se produ, eri, care au in ei 0 fort pind, tedind, la cotele de sus ale patetismuli, un zbucium la eapitul Crue fie pire, fle mantuirea, O instant mai presus dee le dinjearS vette gi ei sunt nevoii se supund, dar nu fd ‘cugeta asupra incercirilor prin care rec si care 7387 {ntotdeauna s8 ingenuncheze. Grate lui Eschil, si spunem asa, ei incep sh gindeasc, si-gipund intrebiri, sA se indoiascd, si acuze. Congtinfa lor moral se infirip8. Fara multe nuante, (ira multe meandre. Zeii igi au i of slabiciunile lor. Sunt abuzivi, invidiogi, ‘iabunstori, de multe ori cruzi, cind gi cind totus! solidari cu muritori. ParticipS si el la violenfs atotstapénitoare. $i sunt poate gin ideea unei ordini care ar trebui si se instaureze in climatul convulsiv, intoleranti. ingdduindu-gi orice, ei nu ‘ngiduie excesul de indrSzneald, orgoliul impins prea departe. ‘Necumpitarea, care duce la acte de sfidare: ,Mai presus de toate st& misura’, croith de ,dreapta judecats”, Trufia, furia care ia ‘mingile (grec numeau aceste sti hybris) pot duce la comiterea ‘unor nelegiuir. La pacate care, inevitabil, ist vot primi pedeapsa. “Mai ales cind sunt pate din mogi-strimosi. A gresit grav ‘un protopitinte, fiptuind 0 abominabila crim, va avea de ‘suportat Infiordtoare consecinfe tot neamul de urmagi E o lege reserisds ,De sfirgitul ce te paste, nimic mu te poate pune la adipost.” ‘Ceea ce nu inseam’ ci unii dintre eroii, construii in ddimensiuni monumentale, ai lui Eschil nu ridicd fruntea. Chiar ddack propriul fel de a fi configureazi deznodimantul, unit dintre ei, nimbati de mAretie tragici, se opun, gtiind prea bine ‘ced agteapt’, Altminteri, mersul lucrurilor, sub extrem-arbitrara dictaturd zeiascS, nui indreptateste si fie prea increzstori: .O, nimicnicie a Iucrurilor omenesti, ajunge © simpli umbra, ca Dbucuria 8 fie sfrimatal” ‘insemnétatea lui Eschil e decisiva stn evolutia genului pe care il ilustreaza. Legile spectacolului, pe care alfii le vor dezvolta i datoreazd mult. O spun, in Poetica, insu Aristotel: “Bsehil, cel dint, a ridicat numdrul actorilor de la unul la doi, a Thicporat importanfa ‘coruhii gi a dat rolul de cipetenie comisese, zeul igi giseste adapost la regele tesalian Admet. Wa deveni, in semn de recunostint’, protegu- itorul acestuia. Prlejul de a-giarita bunele sentimente se iveste nai curind decite ar fi fost de dorit. Moirele au decis c& lui ‘Admet ‘a venit -sorocul de a pérasi lumea sublunara gi de a Cobofi in ,bezna opti”. Convingindu-le pe, altmintesi, intra~ tabilele ,toredtoaire”, Apolo il salveaz& pe Admet de perspectiva pinisted dea intra in ,Mbcagul de umbr4", sau mai bine zis giseste ‘0 solute, foarte ggzreu de indeplinit. Ca basiteul din Fera si. fie (vbavit de imbratgarea intunecatd a lui Hades, trebuie ca un alt muritor s& accepte si se jertfeascd pentru el Pixingi, desi in via, nici nu vor si aud. Un dialog violent ‘va avea loc intr lipsitul de vigoare morald Admet gi tats su, Feres, Ocdrilor Tui Admet bitranul le rispunde cu aceeasi livare, acuzinedu-gi progenitura de lasitate. Nu se ingald, ‘inrul nu e un erou. Lipsit de vointS, egoismul face parte din structura lui sufleteases; mai e gi plangAret,justificind intro indoieinick mistard iubirea curati a sfiei lui, Alcesta, care, £88 i govdie, accep ta cu generozitate, cu o tulburitoare demnitate sacrificial. O flint. purd, capabilli de cel mai profund devo Lament = gi untal dintre personajele feminine ale lui Euripide proiectate intr-un con de umind. ‘Nimeni, nici mécar vreun zeu, nui impune reginct slegerea ei aproape ch de necrezut. Alcesta iubeste viata, 0 indurereazd ganndul cl se desparte de copii ei (dar nu suport st 1at/ inv sflgerre vin arg Tae Caron. $i totusi, ea merge pani la capit. ree Impresionat de se aft a Caren onary de dsr Admet Heracles, pad de aa ‘Acs se avin pe tele Convoy eee tora lee ln mortal gun preg. Ace {eu cu Tanaton, penonicare' Mart epee fort tpi a Haden auc napor ne loan dn vemes expediel Argos Acordes puncte, nner Cn, seer fn cae (ater ligne roa Caractere sind oc rilor sufletesti, de de corsetul unor rigori severe, imprimé piesei o di ‘Andrmac (025 cre smtp lout leului, nu e 0 capodopers. Eroii, i sofia lui Neoptolem, Hermiona, 0. tnvinui © invinuieste pe Pundndw-i in seam practici vrjitorest. Vorbele ins, ore Pline de réutate, nui potolese niduful, Ar vrea sisi vada emindra Andromaca si pe odrasa e, a citei prezenfa \cclansand react Corui, care deplord faptl cf viteazului fia i Able nu - fost dat si pian i hupt, in rizbojl trojan. De undeva din veduh pogoard zitaTetis, care il mangaie pe Pelew [pentru pierderea suferiti, sftuindw sit redea Yirinil pe [Neoptolem la Delfi ‘iin igen a Aus (variant de tt, in traducere:Ifigenia |n Aulida; 405 Hie) mitl e coborit pe pimant. Ceea ce conteaza ‘nue mesajal trangant al zeilor, ci feimAntirile sufletest, jungand pind la paroxism, ale unor personaje care igi au, tucare,caracterul structura temperamental, fibra moral, toate cestea marcindu-te evoluta fn scend pages, surescitat la culme, Agamemnon. Ora- colul ia transmis 0 népraznich somafie. Pentru ca Eol, zeul vintarilr, sufle in panzele vaselor pornite spre Troia (vase core stau imobilizate in golful Aulis), el comandantul ogtici recent, trebuie si-gi jertfeascd flea, pe gingaga ligenia, InceareS sit reprime durezes, cumpinindusi sentimentele de lati cu povaza datoriel pe care io ineumb ratiunile de stat. Ca ‘vo aduci pe nevinovata fecioar8 la Auli, igi amégeste sotia, Citemnestra, ck a pus la cale cisitora Ifigeniei cu marele rzboinie Ahile.{nte-un episod ulterior, peleianul, cuprins de mil, se va arita gata s-0 apere pe lfigenia de soarta ce sa pregitit. Dar nu se va putea opune murmurelor ameningitoare sle mulimii de osten (Clitemnestra: ,Crunté molima e gloatal). Inte timp, interceptind 0 scrisoare a regelut Argosului tre nevastaaflata inch departe, fatele lu, Menelau, ti arunci in fata vorbe crude: puterea La schimbat pe Agamemnon, pentr acest vila gata st dea mori © copild care n-a apucat sisi tehiased. via Replica vine, inc mai duré: rzboiul Troi, in care pier gi au sh piard aitia vite a iacat din pricina unei lezméfate, framoasa Elena, soata lui Menelau, care sa lsat ripith de Paris; ea e,tzvorul nipaste” ‘O alt infnuntae are loc intre Agamemnon gi Cltemnestra Regina i reamintepte cia huat de of dupst ce urmagul lui Atreu 149/ iL omorise pe prin! ei birbet, Tanta, strivind cu silbitcie gi {faptura fragedi a puncului lor. Fa fost sofie eredincioass (pe potriva veri pareerului de cAsniie: .Bavbatulinfelept sii ia sofie-n casi/ cumie si supust altel si mu se-nsoare"), dar, ack Agamemnonya.persista in neomeneasca lui hotirdre, ‘atunci si se astepela ru din partea ei. Incrancenata, Clitem- nesta nu are urecid aud argumentele lui Agamemnon. ‘Alta, cu totuata, e react Ifigenie. Speriatd la inceput, agitandu-se de via (,Numai un ins eu mintea strict vrea 58 ‘moari/ Mai bines trai amamnic, decit © moarte mandri), rigindu-yi tat, © vorbe induiosdtoare, $0 lase si triasci, fecioara,ascultindpuseletncitcate de dramatism ale pirintelui se insenineazi inde cur, transfigurind-se. Ea pricepe rmotivatia extrem ¢ grav a necesitii jertfei. E singura cale pentru a, spulberadui pe barbari, lada 88 fie liber’, scipaind de primejdi gi urced fn slav8. Inet, fragila Higenia va merge la altarul de ertfi cu huntea sus, netemétoare ba chiar coplegité de eufore la gindul vor supreme a prinosului el insingerat. In clipa in ce preotul insircinat cu jrtfiea ist apropie cufital de gitul é un alb imaculat al fete, se produce un ‘miracol.Impresiong de finuta demnd a lfigenie, zeta Artemis © ripest, lisindfnocul eo edprioard. Se cheama cd sacrificial ‘a implinit,Cordbie ahee pot visi spre cetatza Troiel. 'igenia tn Tarida (414 LH) este, cum se poate bin, in stein legiturcufigenia tn Auis (su fn Aida). Pe un tdi Darbar, in tinutul qrienilor (Crimea de ast), Iigenia ~ in bignuitul proog eipidian i spune povestea. Aftim el dupa ‘ipirea ef de cite Artemis in clipa chiar cind urma si fie sacrifcat, zeta o duce in Taurida, unde o investeste cu functia de preoteasi, © proteas siti si execute un rit barbar: afi progiteste pentru junghiere pe greit care a proastainspiratie 8 debarce pe acite femur. Se inelege cd recunostinia et pentru dviniatilee decid totul eintetsita de clipe de indoiald 180/ ide igi de revolt (Nag putea si-mtfnehipui despre nici un pes ce tctos") isquit de Erinii gi ros de remugciri pentru: matricid, soseste ae, Insoft de nedesplritul hui prieten, Pilade,fratele Iigeniei, Oreste, Ea tocma il visase mort, ceea ce 0 face si se finden unui bocet ritual. Cei doi mu se recunose de la prime vite Migenia, mistuit de dorul thr, ar vreastrimitt an Inova fratelui esi vind s-0'salveze. Se gindeste cl tin mesager tle incredere ar putea fi strSinul acesta, cirula, dacivel bar ecepta propuneres, bar lisa vista, urmand s8 fie dat mori Pilode Oreste, cu vocatia profunda a amicite,refura ‘a un moment dat, cum nu se putea atl intr-o scens ireicrats de emofie, frtele si sora se recunose: Oreste ti inate suroni lut eva obtine irtarea pentru dublul omor roi i ekzuserdvictime Clitemnestra, mama luis! amantul Wyint dacd va ibut si ripeasc statuia cloplit in lemn a zee Avis, pecare ar rma 0 nalfe la Atena.. ‘Cuvo gitetenie de eare near fi crezut-o nimeni in stare Aigeria it amageste pe naivul rege Thaos gi bucurindurse de rotires neasteptats-a eet Atena,reupegte aA Fug Impreund jh Oreste gi Pilade, imbarcindu-se pe 0 corabie cae, pe @ mare ivi va parta spre patie. Intensitatea dure, in Toienele (415 1Hr)vaminteste de Jnlorul prelung din tragedile eschliene. Totul sti aii, ea de vet peste tot tn dramaturgia antic, sub semnal soars fivetuante (Hecuba: ,Din cei pe care soarta-i destiteazi/ Nu vi periment fericit Mai fnainte dea gum moare") Trola sa prabusit sub asediul violent al ahelor. Finte mai ier distinse cu fnsemnele regalitiit ead tn janie y Wiavie. Bateina’ Hecubs, vduva tui Priam, devine roaba yoltronului Odiseu. % yeea mai oropsits femeie”. Ea vede, dobo- tii de jal, cum ficele ef au parte de un injositor destin. Aga lea lint serisa”, Preoteasa Casandra, cea inzestrati cu harul livinatei,e luati ca ysotie de tain“, in carul de invingstor al 781s Jui Agamemnon, Polixena ¢ jeri pe mormirl lui Ahile ‘Andromaca, 0 altS fc virtuoass, ¢ prada hui Neptolem. Nic cet rimagi in viaté nu au de ce se bucura (Andmaca: .Mai ‘bund E moartea cao visti de dure") - Ca la niciun alt dramaturg al vremi, cogasiunen Tui Euripide se indreapté spre invingi. Pentru ei sidie Corul jjelania cAntarilor funebre”. Cruzimea trufagie greci nu ‘cunoaste limite. Copill plapind al Andromact stianay, ful twojanului Hector, ¢ aruncat din inaltl unor tui. Ce le riméne acestor neferiiti decét si se plece in fapoartei? Desi, nenoracrle in value streoa in suf, chiar in exalt ince (HHecuba:.0, Zeus/ Fie et neceitaen Fie chet dloar cugetul senin/ Al oamenior te slivesc" »neincredere (Hecuba: .O zei, dar de ce oare s4 mai invoe p20"), care sernnalearA un inceput de emancipare ‘Un persona) tulburdtr g care pate ofe oknd o gana de creatie une interprete cu sting trnsfigurdriste Casandra (.Suntplind de zeu s totug fn afari/ De nebuni”) fern delir de groaznice prorocin, ea intrevede risjrea easel Jui ‘Ateu, dar gi dstragera, in valvit a Troi, Ulta act a unl camnagia absurd gi care nu poate al aduch det alte i alte nenorocrt:.Nebun e dintre muitoriacela/ Ce qulberd cetiti peg hae gf mormine [Pink leek Ara © pierdut” fn Bacantele (405 Fir), asistim la naerea cultului ionisiac.Plicindu laudele ca orikrui zu, iaiss nu are de ind 58 ierte niminui ipsa de respect. mAnierice semn de Lagada seu att mai mult nu suport sh fe insntat. Penteu, regele Tebel, nu fi face daruri, dec il sideact Va cunoaste puterea rizbundii cel ruia se spune gi Bach De fapt, Penteu ~ care simbolizeaza spiul rational ~ respinge exalt, rostogoite in rational, ale cau orgasic a zeulus vinul gal vifel de ve. Ise pare unit snelegiuit ‘Auzind prin ceate umblé un strin cate se di kept Dionsos, 152/ porunceste sf fie prins gi bitut cu pitre sau atimat in gtreang {egeaba profetul Tiresias vrea si deschida ochii asupra puter jn orcare a acestui fiw al hut Zeus. Pentew nu vrea sii fie shove” supusii pi mai ales femeile, care dat mai usor in strochea nebuniei*. Tiesia sie c8 numai muritoarele inclinate fre asemenea dezlinjuir cad in picat; cele ,curatelinigtite 91 mint iciodat Penteu rimine pe’ poztia lu. Va suporta consecingele, de 9 crusime infiordtoare. Dionisos iia mintile rege, cuprins de Jalucinati, incepe si se poarte straniu. imbricind straie Homeiesti, se stecoard spre paligile unde fetele si nevestele, Jhacantle, alearga slobod si, fericite pan la inconstient se lash jh voia destabslici, cu aft erotice. Zarit la un moment dat, * cutiosul, eae a vrut si deslugeasc tana”, misterul une! ne unde domneste irationalul re parte de un groaznic ssi. Confundateu un animal, eu 0 iar esfrtecat (cena asimileaz in sit agear strivechi) de’ propria-i mam, Agave, gi de alte dinate. Agave, revenindsg din riticire,trieste gocul cumplit fi apt sae. Peste Teba vor eden alte gi alte npaste. "A fost rizbunarea lui Dionisos (Agave: ,Oare zi sunt bundtort ca oamenii), Divinitaile, spre deosebire de pi- ‘tent, pot inece oricind misura (Cadmos:,Pe drept am fost vit de ze, dar prea cumpli”). Dionsos, pln de sine, a vrut si slemonstteze ctitorlor gi celor neinerezator che este -zeul cel jnai-temut/ Dar si mai prieiaie pentru muritori". C3 inspirs (eaina, piesa Bacatele o adevereste. Cat despre pritnice. © pies’ discursiva, cu personaje lipsite de relie, este Herc’ 426 LF), O veche dusmainie, aceea a iui Euriste fata tie Heracles (care potrvit poruncilor oracoluliy a trebuit sit Jwjeases, duedind la Indeplinire doudsprezece munci, una mai uid dgedt cealalts), se xSafringe asupra-urmasilor eroulsl din Micene i alunga' pe copii ui Heracles din cetate, doi pate, mpreund cu mama lor Bind slit si pribegeascd din loc in |i in edutarea unui adipost. entra ca lururile si se termine eu 153/ bine, remem stoi penta cata cae tac sora celor doi frati .heractizi", Macaria ~ din stirpea aleasd a Ifigeniei si a Polixenei -, accepts si fie ea fecioara care cade jertfi, casi se implineased voinfa sumbrat a zeilor. Flene (412 LH.) nu. are nici consistenta, nici tonalitatea tunel tragedii dependente de mituri Totul, fir, si sentimente, ¢ ‘oborit pe pimént,intr-un cotidian relaxat, in care se strecoara, fird mari performange, fantezia, Ajunsi, prin decizia mai-marelul zeilor, in Egipt, Elena, oferind © cu totul alté imagine decit aceea. consacratl, il asteapti, ca 0 sotie credincioass, pe Menelau. Aproape ¢& i-0 ‘wounostivizdind cit de sensibilé e. Oameni rhuvoitor i vorbese sespre moartea sofului ei. DariatS cf eroul naufagiaz in urma tunel furan, tocmai pe tirmal unde, statorici, femeia tinjea dupa armonia conjugali de altédata. Totusi, cum se explick schimbarea de imagine a celei pe ‘are totio vizuserd ca pe 0 depravata? Chiar si pentru o scree ‘mai ujoari, Iuerurile sunt oarecum trase-de pir. Dupe juidecata lui Paris are loc, la. Troia ajunge ~ printraun giretlc al ‘vegnic geloaset zeite Hera — 0 umbrd, un simuilacru al Eleni coa adevirats. Ceea ce proiecteazd, dintr-odati, in derizori rhzbotul troian! (Cuplul reunit nutreste docinfa 88 se intoarci acasS, in tara Ssreceascd. Numai cf intervine un obstacol. Tandral rege al Egiptului o place pe isptitoarea Elena si vrea sé o ia de nevasti. Se intampli ci ea it detest gi, apo, chiar gi-a pus in gind sf fugi. Imaginativi, fureste o dubluri a Iai Menelau, pretinzdnd, ‘che mort si cerind o corabie pe care si urce penta a sivirgi acolo ceremonia funerara. Planul izbutegte~ mai ales e& le vine in ajutor si sora monarhulul ~ si sofort izhutesc s& evadeze. Sigur, craiulegiptian e foc de supérat, dar, de sus, coboars fait Elenei, Castor gi Polux, care ti spun varbe alinatoare gill fac s& Priceap c jocurile au fost ficute de zei. Final ferct, fra vaiete i fra singe giroaie. Dar g fd pondere dramatics, 1847 [ici Jon (418 Fir), dept implicd aspecte dramatice, nue \ (ragedie. S-a feu chiar afirmatia cin aceast pest ~ ca gi in dllcle ~ ies la ivealé germenii comediei noi greesti sau chiar, ‘un ered alti, ai dramei burgheze. Seducitor impenitent, Apolo o iubeste cu sila, intro pester, pe Creusa, fica regelui atenian Erehteu. Se va ivi pe lun prune, pe care Hermes, la rugimintea zeului lumini, i vice la templul din Delf, incredinginds1 Pitel. Prorocita fl ‘wate fScinddel preot al zeit care este tat. fon se va mum gt va tri into atmosfer’ de cucemicie cu abur poetic. Iubeste ingucitatea, rl tulburdispitele lumest. Maritata eu Xuthos, un rizboinie aheu ajuns rege la Atena, Crousa ofteazs din greu la gandul c&, dupa ce nowsndscutul ia (os lat gi dat probabil morti, ea nu mai poate avea copit sul 0 Impartigeste aceastStristefe. Amandoi cauté un leac pentru ‘oxdnice la oracolul din Delfi. Actiunea se intortocheazi. Apolo, (4 dreagi lucrurile i eonvinge pe eredulul Xuthos clon este Tui. inciudatd crezdnd c& eal alteia, Creusa, ca int-otragedie, ‘yea 884 otrveased, Nu inainte de a-giplinge nenorocul (4Asa yea plismuit natura, pentna nenoroe"). Tegind totul la iveal8, oamenii,infuriali, vor +0 lapideze je sriufécétoare", Ceea ce, insi, Apolo nu ingiduie. Dupa un Uialog mareat de toate conventile temei recunoasteri, Creusa gi lon se regasese. Tandrul inal, din curSfenia inimii lui, céteva ‘nurmure de revolt: ,Nu oamenii s-arcuveri, dups dreptate, si he vegtaifi, dac8 imité pilda zeilor, ei dascAlii care invata", \Vai, pentru oamen’ este-ngrozitore& legile divinititi nu-s mai ‘ine intoemite, mai pe mésura-nfelepciuni". $i Creusa insisi, uinintindwgi ce a patty de mult, in groté si suferind pentru anit \n care -a fost instdinat copilul i huleste pe divinul Foebus. ins situatia nu va rimaine asa (Corifeu: .S8 mu socoat hvimenea vreodata, vizand cele-ntimplate asthzi, destinul onull fd epi"). Din eter, se infiigeazs zeifa Atena, care proclamd: .Chiar eind e 2Abavnicl dreplatea cerului triumfé 138/ pla urm*, Ea gi rete eva se intimle. fon va supe tron fn Elda, intind in dul eroilor fondator, ciel va Intemeia colon pe tarmul Ad. Ca intro poveste, dups cum slsuleste Corfe: .Ce leisind la urd, dabandeae et se cade; ot miglramin nememi dup cum le ete firea”. Heracles (vaiane de it Hercule one, Hercule fur, Nebuni i Hercule; 424 4Hene i centr un erou din linda Fu prferat al hui Zeus (are! rivalise, prin ingelitorie, cu ‘Alemena hud inftigaea sot acesteia, Amftsion, plecat la "bol, eroul pitimeste de peama geloreifuribunde a ele Hera, care impune condi scl al vejmagult de moarte cinco! Eurstow. Cobordt~ bi inated ~ tn Infer, casi Acducd ta lamin’ pe Gerber, micullieagului subpamantean, Heracles in rma unui zvone erezut mort. Prinaind cura, Likes emoars pe Creon, rege Afenei (i socrl elu pe eae Pindat i numea ,eroul-zeu") ja si meargh pin la capac tellogia, vee pund capit sor sofa ui Heracles, Megara, flor lui prec gi tatlui pntesc, Amftion, regia taal lal Zeus, cui Likos ep punetal dea da fo. fn ultima Secunda apare cd int-un basmiteszul gil ripune. Pare cea ajuns aun sit ferct Day acum rflecteasd Megara, coca treble 4 se intimple nu pute mpiedica vreodatsninienen si se ntimple" Supleats ru cb tau forzidiemiite planurle, Hera igi trimite mesagera, pe Is st pelissa,purttoareanebunie, cea cu gel in loc de pete cu uni fn man, cate ann cea ce urmeasi sh se petrecS. Si itradevir, ca in spuscle lor, ‘Heracles, intr-un acces de demetd, igi sigeteaz’ copiii gi sotia, creziind, in raticirea ce ‘@ ist indusd, ci sunt din spita Potrvniculu, Buriste. S- spuct nebunia lui arf preul gre pli pentru biruinjaasupra magtilor, deci pentru efortul a ‘rag incurunat de isbn, de supune nate. Ca st potoleascdagitajiextremé, Atena il adncete fn somn, timp in care, prudent, pli, Amfirin i lagi de @ 13/ Voloand. Cand se degteapts, iar Amitrion, ca binigoral, i Wonbeste despre omoruri, neferctul vrea si-i curme viata (Corifeu: «0, Zeus, de ce atita urd revarsath peste fil thu?”) Jar tema acum fl face aparifia un alt erou legendar, Teseu, von din Intern de cel pribusit de durere. Ca si Amfitrion, se Mikduieste sigh inireascd in euget binefettoru. Zeit tac fuoecori au remugchn. Fard ai se vaite, cocijat de suferint Hoxaces pirisegt locus blestemate, porind spre Attica, unde {sh se purifice gi unde, dupa o existent ce mari incercisi, se singe linight. Nici vorbs de sfrgitul lui prin ardere pe rug, alse la gestal de autoimolare in urma chruia ar fi fst in Oli Eira (e419 8r),aflapat sve ale Burp parte de critic intate. Reprogul principal viza diminuarea Wlorittragice in tratarea unui subect care na inspirat pe Il gi pe Sofocle. O despuiere de auri, prin urmare, in fnvoarea unet reprezentiri mai realist, cu noanfiri de ordin utletese implica psihanaltce. Suntem undeva in munfi, la marginea Blade, scena avand care locuiese un Plugar si ~ sueprizi! ~ wasta i, Electra, Tandrul Egist, ueigagul, dimpreuni cx snnestza, al tatilui lectrel, Agamemnon, temndu-se ca ea ‘pu se mite ew un bisbat de neam aes, avnd urmay care s- | primejduiaseS'domnia, o slise 8 inde sot un om sirman, ce \rhieste din sudoarea fran (prin gura lui Oreste, Burpide igi ‘prima vedere democratice, intro mésuri insist ele \wndengioas: ,Am vizut noroil din inima bogatulu gi mrtia sult in trupul siracului"). Ar fl veut si 0 ucid’, dar a \nervent (ato umanizat) Cltemnesta. S-at seurs aproape zece ani de la margava crimé care a vrmat viata Ini Agamemnon. Pribeagul Oreste, fatele Electrei, ve force fm Argos, ménat de indemnul Tui Apolo, sii \slepsease pe asasini plrintelui stu. Zeul rin urmare, parti " tispundere pentru eee ce se vor intimpla (de altel, ¢ in final, 1st) occnont Phoebus e vinovat/ de-omorul acesta des e $i vrerea eroilor nostri. Electra, de pil ‘had dc sunghscescid pe licen od replicile reginei re invoch jerfirea Hfigeniei. Dincolo de ‘evn cain Agaiennes etm cal ispretuitoare de Gexibilafie8, consoarta lui Egist~ sub ochiul sever al lui Furie ~ recunoaste néravul spetei: ,Femein, ‘tebuie si recunosasculté nebuneste de simjusi” Dupi o sc prlungité ~ obit tn tetra antic ~ de Senate sire ein neice neagteptate resurde afeciune fas de fatiorul de care a Deh ep Cons ee ime es tng ee singe’, I spintce cei doi complici care, dintrun motiv sau ltl, ficuseri ata ra & hcuitEgist, cu o cruzime peste fie, este trimish pe cy lume Clitemnestra. ingrozit, apoi, Oreste Prine we civil lestre!(ae iu inate trupul mor lui Egist) acompaniindu. ‘Ca mai intaeauna la Euripide, spre sfaryitul piesei avem parte de apart pranaturale. fn acest eaz, se ivese Dioscuri, care il judect pe teste (chiar daci ei consider cA pedepsirea Sa trapecapecmertu omen timer ncecen e nd lao tare fapt3,n-ar fi dat dovada de nese Sie lr imperative pest vitor ne un in ae une sc. Hc 8 vo un cu Pld far Oreste bl a pleat Argon Bc: «Mimic ud ma tc erent cvs pore ect ean tbuulseun inca peepat sean te atragedi pte Sf ne relxim parcurgind 0 rams tii Copa (26), Pelt monstrous eu iso, Postion care spun =o tim din Or ~ la numele de Polim, e © namilé infricositoare, un uriag barbos cu an och in fe ae slag pe un munte stincos in Aci pe Ba, ajunge o ceati de ahet care, sub comanda 138/ Wi Odiseu, navigaw spre aca, spre casi, dupi terminare vraetulu trojan, Stasi de foame gi dezorientati,etnimeresc lx shot sdihanie*, care e ald probabil I vandtoare In. incnth tievatctese Satie, cdzut fr robie la Polifem. Sunt aga cum ti Precio mital = viol pu pe soit neastimpira mai mare te ei este Siler, batin, pulav gi cel. Le place 38 petreact Mrncicind iteful Odseu Ted si bea din licoarea hui Bache et pe yopt (Sle: cel ce iubeste vinule smintit") ‘e tnfoarce, eu pasi care duduie, Polifem. gi vizand usafrt nepoftii, lacom cum e, devoré dot dintre ,ortaci” lui [his avand de gand s- tin tot aga. Nu apuck findcd ageral Mew i imbaté tumindu dintr-un plntecos burduf de viny iar flup ce matahala adoarme il orbeste cu un par Inrogt tn fo: ups care, urmarti de gemeteleingroztoare gi de bestemele li Hollem, tft cei aflaji in pesterd reugesc 8 scape, fugind ci © ‘arabe. Intligent a birut fort primitiva Oracolul sa implinit. Odiseu il orberte pe Polifem a sroerea din Trola, dar pind si ajungi fn lca, unde il pti tibdurie Penelopa, multe aventuri pe mare si pe wscat teapta ntrucat me sigur c& piesa Resu i apartine ul Burtpide, tou insitim asupra el. Mat ales ch mui o reusiti. Actiunea, it, se desfSgoara la Trla. Prins intro teniblé incleptare ct Sheth care asediaza cetate, bravul Hector il asteapt pe regele trac Resus, vind in ajutor. Loa acestasoseste gi se avant in \upti, dat ein se lass noaptea Odseu gi Diomede, din tabira dreceasd, se strecoar in cortl rizboinicului~proteai de 2ita ‘tena gil suprimd. ‘Cludat destin a fost acela al celui dena trelea mare autor iagic elin, Fafa de Eschil si Sofocle, a avut parte deo mai ved necunoagtere, a fost calomniat, contestat_(printre \noruntait detractor, pe caze -am invocat: Schlegel, Nietzsche) ier ar haat fs de un comediograt precum Aristfan. fn Joagele,acesta ik pune pe Eschil si exclame: ,Poeria fMurits de 138/ ‘mine mi-a supraviefult a lui Euripide a murit odats cu el”. Ceea ce este un flagrant neadevir. Unul dintre reprezentantii ‘comediei noi, inréuriti de Euripide, Filemon, fi aduce, intro ‘manieré insoiti, un suprem omagiu: ,Daci ag fi incredinfat cX ‘mort ii plstreazd congtiinja, m-a3 spinzura ca si intalnesc pe Euripide*. lar Goethe, cu maiestatea verbului si, intrebindu-se retoric: ,Oare au produs toate nafiunile lumii pind astizi un singur dramaturg vrednic si-i duc papucii?, il proiecteaza pe filosoful scenei deasupra tuturor. INTRAREAN CRIZKA TRAGEDIEI GREGEST De prin sec. al Vea LHe. se poate vorbi, in prvings lragediel cline, de un dedin, de 0 dilute, pe un fond de cboseals Cauzale sunt de ordin politic, social, ideologies. de ce 1, sufletesc Infdngerea din riboiul peloponesiac& lsat urme, Wind mute elanuti tania care se instaureazd la Atena senereazio stare difur8 de terone,deloc prin unei detente 8 gindin; personel care es in prim-pan (de tipul:mbogitiit de risbo!) sunt natur. pragmatice, fh fervor! Intra frumos (dovads, construct de temple si de teatre se diminuenzi considerabil). Noe generat, nutite de rationalism socratic 4e cantoneazi intr-un scepticism care nar putea consti, fn orice cx, un impuls penta a redobind maefia de odiniard Bschil gf Sofocle sunt coboriti de pe piedestl,privilegiatul scestorvremuri, sal celor ce vor ura, devenind Euripide Tragedil nici vor, se sri, gf nck multe. Tnovatile ‘bunds, dar mai ales tnt-in plan al exteriorti, al spectaca losulu, nemaputindu-se vorbi de rfscolir in adincime, Poedia se rarefiaz, aa cum flosofiainaltémurgl mai gloegte focal in reatile care apar acum si cate manifesta o hott tending ‘pre reallem, cu alunecbi nt-un prosaic. mu lipsit de 760/ ulgartate. Subiectele trase din legend’, din mitologie nu mai fu cSutare, iar atunel efind se recurge la ele au parte de un {ratament parodic. Uni mai nceare i sri, dar fra aceeag fort, in spirtul lui Eschil ~ Euforion Atenianul, Dion, Filocles, Marsinus, “Melantios, Astidamas; alti au ca model pe Sofocte - Sofocte Il fofon, Sofoele UL La. Atena, se fac cunoscuti Agathon, ‘Cheremon, Critias, Karkimos. Dar apar dramaturgi si in afara hhotarelor cetati~Pratinas din Flius, Arstarh din Tegea, Neofron din Sicon, Ton din Chios, Achaios din Eretria, Aforeu din Sicilia, Teodect din Faselis. ‘nsd, oricum, tragedia a obosit. intro evolutie deloc \nprevizbil vine rindul comediei. COMEDIA GREACA Despre comedie, la grec, se poate vorbi de prin sec. al V- Jeo LFle. Termenul de camatie vine din gr. ,komos", care \iovemna cortegil unei ceremonii desfigurate in cadrul uneia \tntre prdznuirile de la Atena (priznuiri care luau 0 turmurd lasted, gt zode", cantee adicS. Orginile ei, a gale trage- ic, sunt de edutat in procesiunile dionisiace, dar acest gen sau, ‘lac vrei acest ip de spectacol a incorporat si elemente de farst opulard (aga-mumita farsi megarics). In decursul serbacilor ‘wumite falice, pe strizi si apoi prin satele din imprejurimile {lai se evdrsau grupur vesele de zurbagi care purtan, tantos, 1W falus imens (simbolizind fecunditatea masculind),cntind ‘in risputeri un soi de imn intruslava zeului pe care il ceiebrau, «lar mimand, burlese $i episoade din viafa de fiecare zi. Pornirea ‘pve glume desucheate, chiar obscene, era mal pronunjati decit \isposita solemn’. Manafi de un irezstibil imbold malitios, fyoimotogil tinesi imitau in deradere pe cite unul dintre 6t/ hori, caricaturizau metehne ale unora g altora si nu se sfiau *\jocoreasc’ personaliiti ale momentulu ‘Astfel se infriph, la Atena, comedia, a cirei evolutie ‘Baste cous etape: comedia acd vece, n care predominay ‘Mle usturdtonre pe seama unor persaane, sin se. al IV-lea \comedia acd nowa, in care satta nu mai vizeaz& pe cineva ‘ye, ci slibiciuni si vii de ordin mai genera. Vine inst si vremea, in sec. al V-lea i Fir, cum spuneam, ‘ii spectacolele nu se mai destgoars in plind sired, in forme hum anarhice gi turbulente ci nt-un cade mai organiza. [Bare (gr. steatron” ~a vedea, a asst) constr ln inceput nema, ulterior cu zdui.Ca iin cazultragedilo, la un sunet silent orchestrtpltrundea Coal itmurle dictate de ‘ntdet la faut. Un actor cu glas sonor recia prologl i totul Pen pina vit sind ioe desta improvise, san Fel de af al personajelor era marcat side costumaie (0 i proeminentd, de exemplu}, cu culorle ei fstichi, Contau ‘nul modulatile vocit (mugitoare”, ,ricnti", ycavernoasd”, Tht"). Lipsa de misurd g, mu rareori, de gust inlesnea ‘He feevente in trivial. Printre personae se ifesc satiri (de aici si formula: drams SER scle ctu jumitateoamen, jmiate animale, ex 21 KDionisos. Printre ei, ined. mai vicios,Silen, batrin, chel gi Cibetiv nevoie mare (tine in maini un burduf de vin), Uneor ‘50M Heracles, semizeul, se InfigeazS in ipostaze comice. De ‘Etvcatrecursul a personae alegorce, ca in piesa Buleli a ll "A, care, zc uni, a fi fost o capodopers. Citeva nume de autori comic, din a ciror opera, din Pos, au rimas numal fragmente, ar putea da seama despre arial pe care, ined din sec. VI LH, il ia comedia, S& nui ‘tec8 cu vederea pe autorii de mimi ~ Sofron, Herondas, Apoi, Pe Station din Megara, care scre, se pare, primele comedii in 762/ I sila, Formis, Cratinos (519 sau 500-422 iF) ale cru cu tentd camavalesci, debarasate de influentele farsi Incparice, sunt pltrunse de o netd atitudine politic’ (este iderat, de altfel, cfeatorul comediei politce), Chionides, s aprecat in chip deosebit de Aristtel si care, dack ferierle nu i sar 6 pierdut, arf fost poate astiz pus pe acelast pan cu Aristoan, la fe agi satirical moravurilor Eupois(c446- 411 itr), Teleledes, Hermipos, Mir, Filonides. $i inci: Yorecrates, Frinios (coincident de nume cx poetul tragic, Paton Comicul. $i ali desigut, zec gi sute, pierdui in pica iti. Un comediograf incomod ~ Aristofan (Om de spirit, imaginativ gi plin de vervi, Aristofan (© (16-3861. Hr) s- niiscut, se presupune, undeva la tard. Ceea ce | fut 8 fie un iubitor de traditi, reticent sau chiar ostl fat ‘te inovati fie ele in plan religios, politic sau moral. A seris vreo 40 de plese, din care numai 11 s-au pistrat pnd in zilele noastre. Siunt, in genere, fanteni alegorice care recupereaza intro misurit wlemente dionisiace din jocurile comice mai vechi, exhiband un hnerw polemic prin care firea causticl a dramaturgulul se exprimi cu toaté voiciunea ‘Mere in ofensivi, eu o vervi buff care musi refuzd \ncisivitatea, Axistofan atact tot ceea ce crede el c¥ a contribuit la JccAderea, pnd in pragul haosului, a Atenei,cetatea mind de linioard. Corupte, arivism fei scrupule, imposturi duc de 3 democrat iar rSzboaiele ruineazd un stat gi aga gubrezit 763/ de incercirile prin care a trecut. Religia. ince dcsonidenth encendnghsinscneun fete Siniste, ct vulgore (aim af facet, imbogs ide rl Gu 0 punk, dick putem spun, de pamfetan, Arsen Invite pe conductor et (ue euft nc Pere) ‘minciund, demagogie, lasitate, ficindu-i réspunzitori ezastrul pe care rzboniele, pe care ei au avut interesul s8 le Intrefin, le-au produs in societate. Nui vorba, co ‘membru al partidului aristocratic ~ ancotind, pénd la a nti se. ‘mai sti astizi la ce anume se refer’, in evenimente contemporane mu ascunde nici metehnele oamenilor de rnd, neimpi cindu-e cu Mcomia, naivtatea,upurtata lor. Despre realismal Ju Aristofan vorbete, inte altele, i faptul ci Plato a timis wc un estin de zile mar. Ziele armonie regasite.. ‘Vom trece acum Ia piesele care vizeaza aspecte sociale woravurt degradate gi instuit care se dezonoreazd. O sari Wiinsd, vizindu-i pe cei ce, ajungi la putere prin mijloace aloneste, amigesc prin fel de fel de migelit si ingelstori Jpoponul it due de as gi proits de navitatea hi, este Cave [i01 tte). In pies’, norodul © intruchipat de wn persona) loyoric, Demos. Aristofan, cu toath ascendenta ui rural, nal JhvrjeazA deloc. Batrwl atenian se Iasi amagit de linguseala nui sclav pe eare il cumpirase in Paflagonia, pind inte-atit Jj il propulseazi la conducerea ceil. Cleon, aga se mumeste Jpuvenital rimane umil fal de protectorul tui, dar, lipsit de erapule, igi arath colts cdind vine vorba de celal sclavi. Doi (init acesta, Demostene gi Nicias, cautd un myjloe prin care 9 fap de incapabitul inighre. $i Tl gisesc, grate: manieret iste a. dramaturgului. Conving un oracol si-1 sperie pe prevestre cin curdnd, va fi risturmat dea putere de ‘ater Wee susfinuté de comul Cavalerilor. SovSielnic la int, Agoraeit, cict aga fl cheami pe individ intrd tn 768/ 181/ competitie invingindu-st adversarul’ cu procedeele pe care le folosise si Cleon, adicd prin fagdduieli degarte gi insult. [Limurit, in sfargit, poporul, mai istef decit fusesem finuti si credem ilingoneste pe garatan din cetate. Liuiile de pozifie ale Tui Aristofan sunt att de incisive, Init ~ din cite se povestete ~ niciun actor al vremii mu st incumetat si joace rolul lui Cleon. A trebuit sf urce pe seen {nsugi autora Comedia Nori (423 {H), ca 51 alte srieri aristofanesti fncS se mai jac, pind atractiva unor diectori descend. Alc fautorul,legat prin multe fre de traitie, ae ce are eu sofiti fare se impuseserd, cl meritele lor, in arena filosofic, imprimand o line arwme gi procesului de educaie.Directe ca care dramaturgul nu era de acord. Greu de spus dack ¢l atach dloarexcesele nou tip de andine (exces care duc la fi Tunecoassartiicialitte) sau, ancorat in conservatorisoal declangeazs un atac nedrept ‘Dar cei cu sofigtit acetia? Concepfia lor e, in raterialistt, fundament pentru 0 viziune sceptich la ‘dealists la afi, Nui mai putin adevirat c& el ajung la 0) cultivar logic forme, la lictare a paradoxulul gratuit, ce deruteaci gi in pls, favorizear’ 0 imorala desfigurare rgumente false, care ascund adevirul, producind 0 confu {intre adevir si minciund, intre -rafionamentul cel drept* “raionamentul cel nedrept”) de eat cinii ius profite. ‘Lui Arstfan, idle sofgtilor ise par nebuloase (de comparatia cu ,noti", care daw tial plese) gi in gure Pisichest (cum il soeotegte, nedreptitindu grav, pe Socra hocive. Moravurile -au strica,tinerit care cad in plasa escrociaritind réu de tot: palizi, nespilai, cam teri tu capul in nor. De aceea delangeazd autorolgara mused dln comedia pe care o comentém. Strepsiade, un fran ignor fu prea ager la inte, dar nu lipsit de sretenie, 0 duce grew bani lruineazd mofturile nevestei, 0 cuconité de 1a ora pli io pretengi, cast slibiciunes finlui stu, Fidipide, pentru nurecerile hipice. Cu datorile pe care le are, creditor, yna-dous, fi cad pe eap. ‘Ce ad fack? Apeleazd la »mintogil" din gcoala sofisti a hut te ca sh invete arta de a imbrobodi pe cineva prin vorbe cistiga, cu sintortocheate siretlicuri, ca Ir clinfiu versa, orice pricind care- in. defavoarea tui. Dar reu, Strepsiade nepricepind subtilititile “hori se pomeneste luat la ciomégeall de Fidipide. Motivul? Wve altele, $8 auzi gis nu crezi 0 disput, vorba vine, literard Inirul nud gust pe Eschil, pe care il percepe st anume: tine thipes, cu mare cSutae la junele ateniene, vor trebu s satsack inti urdtele; abil, .hoagea” dunn a mort (Aristofen Jy ace cruzimile ii). Fetiganele, a fl i pot ptrece noptile cx sin sriguh dar dup ce ax gosh primeasc in agternat pe cei tsb Tats unde duce wtopla Cel ce au cunoseut binefacere” )vofet! Oamenii sunt cum sunt, ei nu pot fi schimbati dupa nooul unei revoluji sau alteia. Exist, ca in piesé, tipul way Soar a nem decile ce © ae iy sie readucd din imperil ui Pluton pe reatehrnernicemrryan atin poling cheasd ace eaborere in ipsa Tar nate cu Mortul, ce prilejuicste un schimb de EPL! sPistulimalaia pe care 0 face, oricdind, Coral ounlor Brmachex,brechecheches coax.) a imprdtie, ume tea (ucigas, sper), ° frisoane celor dot eare s-auaventurat In aba ia DionisosInfiisarea lui Heracles, punéod pe lol de eu i narmanduse eu 0 micuck Asta Median ‘i nici nu-t seuteste de incurcaturi, la un moment dat~ dat eu Heracles ~ suportind boscoredelile nor mutt aa, bu chiar 0 coe fick Se aude Zim de Cuchi se teonteanh cu Burpide, fear freind decor chel ecel mal bun, Lu Bride (mort 1h 406 Lt tan mare chef vorbease despre ce lsplrul may pine) & se ma reprogeard cf, obinind Priinul bortaee, al ,spirgstorilor” si -paricizilor’, s-a {eo scat nae megter intra tet, pe ton ce san dace Ue Be puse a punet, Pluton decide si aiba loc ie Dione. peat ire ‘cei doi dramaturgi, sub arbitrajul Heinen ul tec comedian lh tn densa {nein rie cary una dup alt, Burp lacus Sanitatele Pesta pompos, pera solemniate rece, ca Teron aja plgubeste ert de omens. pening ‘ones gmail care cortbue granocvena rea multelor Wologuns in phi parttura exchiland @ 4 de Pui a, In cate spectator: au cum 38 se ‘euratEel apd co angument serie de ou. deri tli tal manimental, dar une andi Berio 0 asme anette potivee Burpee laud ck zat aR, imbibind-o de fires. Dar, sia aminte, a dar si dni ciudata, y7ay ficut un riw imens surpind demnitatea acestui gen ce oferea publiculregeneratoare pilde de eroism. Cu pesimismal lui, eu ‘Stuatileimorale g eroinele morbide pe care le-a adus in seenda Contsibuit la degringolada societitit afeniene. Or, cetatea are revoie si fie ciliuziti de un ,cuget curat’, vor de fapte tndrefe", Arta poate avea acest benef rol, asa cum poste, in \ipsa‘unei inspira inate dauneze.S& otriveascsspiitele perverteased. Impingerea in umbri a zeilor sub presunes jonaismul sar putea s& duc la anarhie. Artifice etorice cicicesc simiiea noilor generait: le face bine are tineilor Itenieni 98 vadi, in locul erilor de odinioard, aitia infirmi, ata incestuosi ca la Buripide? Dragostea o fi'numai prilej de tisperare, impingind la. suicid sau la crima? Nu e asta o ppingarire" a nobiului gen? Bineinfeles, Dionisos il proclam& invingitor pe Eschil, urmiind 984 ia ou dénsul la humina zilei. fn timpul edt el va tidslut pe pimént, tronul fi va reveni lui Sofocle. Nicidecum = {si varsdrepulsia Atistofan, care nu fine seama de condiile tierite in eare au creat cei dot ,rivali” ~ hui Buripide, acest wiclean si mincinos, i miscSrci". Cu balan jusiiei ware ce nce un comediograf, mai cu seama wna patimas. ‘Aaj de feerg, lire i satiric, comedia Pasrile (4 i.) \wagineazd, in ambient fantastic, o cota ideald.O cetate nslata fu pe plmant, unde trebuile merg,din ru in mat ru, ci in \seduhy acolo unde vietuiese plsirile. Doi atenieni, Evelpides (Trage-Niidejde) si Psthetairos (Prieten-Credincios),situi pink ln pit de mizerile de care au. parte in altidats falnica Aten, sjung, condugi de © gai si 0 cioar, in lumea zburitoareor. ‘unt primifi cu osilitate, find cét pe ces fie sisi de vi, dar «poi Iucrurle se linigtese gi ei. pot si stea de vorbs eu Puplza, trsdve ce fusese om (ea.om se chema Tereu, care fusese un rege tee, pedepst astfel pentrinfdelitatea hi) Din vorbs fn vorb& “nagte ideea infiniti stat al pisdretal inte pSmdnt si wx, Netfelococeygia, Cetatea Cucilor gi Norilor (satt Cetatea 178/ Cuchi din Nori). Car, bazindu-ie pe spusa legendelor~ ac ‘Arstofan deruleacd un rationament sofisti, el, care fi detesta sofigti-, a8 revendice suverantatea de pe timpur, cid, cl zi ict pSmantul ru se iseaserd inc dat utopica ctate elit, inconjurath cu un zid incep si se perinde personaje simbolce incarnind vicit de felul ~ un preot hapsin, un poet pletos si flr talent, tlmicitor de oracoe (pri care sunt ironizate superstitile cel creduli si impostura.prezicitorlor), un astronom alurit, supraveghetor al cetitenilorstrlini, un negustor de decree. pare ch nu se sfiyest, mai jinduse un impulsiv si obtuz (virtual) de tat ards un poet de doi bani, un delator. Cu sunt pugi pe fugi, ba chiar otinjii acd mui iaw tulptsia. tis, mesagera zeilor, igi face apartia cu o plingere Zei, care oricum rus mai au dreptul sh track prin cea, de foame intruct fumal jetflor nu mai ajunge pind la el, tnece de Neffelococeygia. Cum demersul serafice’ Iris suferd jcc, sosegte un trio redutabil: Heracles, inftisat ca un v betiv si grosolan, Tribal, zew trac, cam primitiv, in Poseidon, care pare cel mai rezonabil. Din cate pute vedes, Aristofan ar putea fi acuzat de impietate, cum gi el a ficut uripides eu Socrate, mit aici .nespSlatul. Tratativele nu merg ugor, dar pind la urmd ze, nea incotro, sunt de acord si inchele un pact prin care, in schimt fumulu jertelor, de care au o disperati nevoie, promit ‘ncredinjeze .schiptrul lumii" pisirlor care au secretul fri, Dar Pisthetairos vrea inci mai mult, ce de nevasti ~ gest, se infelege, alegoric ~ pe Basileia (s Domania). O ebtine si bineingoes, urmeazi o munt can Neimpicat cu declinul continu al Atene, Aristofan da in Piste, 8 pistreacdiluzia unei regener. De ai, © senindtate gi detenta lrismuli, a chrui muzicalitatee dat trilurile armonioase ale pistrilor:.1,i6 ito, to", «Tio, to, ti ti, tio, ts, Trot, tits totobrix, Tor, tor, tod, td ict (Chicobau, chicobau", ,Torotix, torotix’. Sonuri_ melodioase Intro lume de ferie. ‘Uitimele comedii cunoscute ale Iai Aristofan sunt Adosicon, ove parodiazd o tragedie a vegnicului cal de bitaic, Euripide, gi (Cocules, care ~intorsiturd semnificativi pentru evolutia genului~ eunnaleazd desprinderea dramaturgului de Comedia veche, pe care 4) ilustreaza en wigoate, gi-conectarea la noua specie de comedie, jwprezentati de Menandra. ‘S-a vorbit mereu de rezistenja ui Aristofan fata de nou. in lon itera, ins, e loc pentru nvanfir, chiar gi numai dak it fvordim credit celui care, in Nori, se recomands astfel: .Eu vi Jwistigez dea pururi tot alte gi alte ndscocir/ Ce plismuiesc eu iti arth gi nts se-aseaménd-ntre ele $i toate sunt dibace parte. Geniul, dupa cum se vede, se dispenseaza de modestie. ‘COMEDIA DE MULOC Cu Asistofan, coboart cortina. peste Comedia vee. Va nna, cum nus poate altel, Comatia nous, dar fra stabate peiond’ de trnaifie in care ~ denumisle sunt, desigus, Fovtvengionale~se poate vorbi de Comal demic Inainte de o ereina caracterstcle, 8 conturim pe scurt oliul aslor ani sub aspect in primal rind politic. Dups 0 der de confrunti gi singeroase si de uzur, Atena este bituth [iit itr) de-vegnica rival, Sparta. Va avea de suportat Jiimul exe teizec, ost oichorlibertiisinepdsitor fat de fhnsetea economics. Domina spartané dureaza pind tn 371 Ji, cand penta un deceniv, Teba ii afi suprematia. De Vsiuinla continak dire cetitile greet profits Macedonia, thie, sub Flip al Ikea 4 sub Alexandru Macedon, is extinde futon impesial fn 338 iin, la. Cheroneea, grecilsuferd, sub 1 macedoneniloro infringere nimictoare, In 323 1H pe penheptate Aloandra Macedon moare grt fora coagulant 176/ im «8 personalititt lui, mult prea vasta- implicit prinde si destrame. Pe teitoriul grecese apar statele elenistice. Aga se ‘cheamé epoca, epoca elensticd, sen va dura pint in 1461 Hr dup care jinuturile la care ne referim intrd sub stépaini Romei. In atita frdmantare gi dezordine, care afecteazA spirtul ‘rec, cu splendorile pe care ile cunoagtem (el suportind acum Influengdorientala), sar putea crede cA gi cultura elend are de sufert. Dar, evict putem vorbi de anumite denaturasi, de un fenomen de decadentS, creatvitatea, inten algoritm, @ adevirat, schimbat, se mentne ridicat. fn filosoie, se disting Paton, idealistul, gi Avistotel, care a mazcat cu ginditea tut rigurossé, de suport materialist, gtinele vremil. Stoiii promo~ ‘ea principil raiuni, crediting ca valoare supremd virtua, fn detrimental placerilor,epicureicli nui pot imagina fercirea {rd o tlie plenard a voluptatilor pe care vila le ofer,cinicit recomandi ointoarcete la natu, coea ce ar insemna o eliberare de constringerile normelor sociale (un cinic colebru este Diogene, cel care isi avea silagul intr-un butoi). in geometrie strdluceste geniul lui Arhimede. Sculptori menifis8 infrunte vremurile sunt Praxtele gi Scopas, Poezia e mai slab repre- zentatS, prin Calimah gi Teocrt far oratoria~ prin Demostene Literatura, temperdndu-strevarsrile de fantezie, ined sub semmnul realismulut Atacurile politic titind slstemul, institu: tile au pe cei de la putere aproape cS dispar, sarcasmul crud ficind Joe unei satire de moravuri care relewd spirit de cobservatie. Sunt zeflemisifi, pentru metehnele lor, filosofi poet retori fara cine gtie ce mlidieri psihologice, prind contur anumite ipar, care var i dezvoltate mai tirziv: tran magi, tinesi upuratec, paraziti care fincurca si descurcs. treaba, negustori escrocl, bucitart nepriceputi,-militari Ingimfati Detectele,oricum, sunt ingrogate. Ein mare favor parodierea, ni rareori grosoland, a mituilor. Intriga © subtirct, mai mult insiilats. in schimb, limba e vie, colorati, de 0 promititoare sturale(e, fin planul compozitet survin semnificaive modifi- {hii Parabaza dispare tafe si Con, eruia ft revine un rol din {o ince mai resins. $i reprezenafile ii schimb caracterul. Se entine masca, dar sunt lepfdafi cotumit, iar costumele somptuoase de pink acum capatio croialésimbolict ‘Nu sa pirat nico pies intreaga din acest ristimp. Doar fiogmente, sute de fragmente, apartinénd ui Antifan’(. 01-30 Ur), contemporan eu Plton gi Demostene, Anaxan~ Jivide (c 410-0348 LH), despre care se crede c& a introdus, In medic, dragostea, Alexis (€. 372-c270 ifr), unchiul gi naestral fui Menard, alte ume find cele ale tui Bubulos, Hipcrates, Araros gal fratelut acestuia, Flip. $i, desigur, mai unt i alt. Unele elemente din Comedia de mile (. 90-¢:320 Jr) se regasese la Paut gi Terentiu (COMEDIA NOUA (© productie ampld si, se pare, diversi este aceea care spare intre sfargitl sec. al TV-lea gi sec. al T-lea iHr. Ancordind, jin realitatea cotidian’, dramaturgit acestei perioade incep a scruta individualitatea, cu citimea de adevar Isuntric ce deter- tnini © conduit. Comedia de caracter cunoaste, dincolo de pitorescul reactilor, al moravurilor gi al tipurilor de personae, lun spor de observatie psihologici. Subiectele politice nu mai unt eludate, ein Comedia de mio, dar, preponderent, interest tnonge spre viata de 2i eu zi Se dialogheaza firesc, in replict in tare selipese sentinta morala gi vorba de duh. Cu o intriga infetionata dup’ tipic, comedia aceasta mestesugité, in care Ichniea igi are nostul ei, urmireste mai ales si distreze. Sub sport tehnic, © de menfionat aparitia prologului, care continu parabaza de pe vremuri, Corul dispare, flind inlocuit cu \nteeludit dansante sau cintate. Mastile, in schimb, igi mfrese potential expresi. /78/ 779) wor prin} indSratnil ajung sh se cisitoreascd. Peripetile, care hinneoe pe parcursilaritate iar alteori momente de induiogare, 8 findied nervul satis al autorului, mai predispus si emit ru timbru melancolic gi flor premonitoriss (,Acela pe care i il tubese moare tind!) Frapant, in comedille de moravuri scsitoru, Calomniatoral a.) ale Hui Menandu, este realism jv erudit,Asistofan din Bizan,exclama cu tal: 0, Menand ti umand, care din voi a copiat pe celdlalt?” Omagiu care liniazd puterea de create a comediografului din care Plaut si jen 8-2 inepirat abundent (de fapt, aproape ck Iau tradus) Tove ia ineiurit, peste secole, pe Mole, Merit, in final de 1, o resttutie. Celebral adagiu, citat adeseori in latineste, joo sum, nil humani a me alienum puto” (,Sunt om si nimic cei omenese nimi este stein”), apartine lui Menandru, st i Terenfin, cAruia este Indeobsteatribuit, Menandru si inceputurile comediei de caracter Foarte apreciat, in epoct gi mai tirziu, a fost Menands (942.292 ir). Phutarh il socotea a fi de calbrul lui Aristo i este mai ugor sh se lipseasca de vin decit de comedile Menandru, Adept al lui Epicu, a dus 0 vai in care a cht isfiul, aspectul shu efeminat dnd nagtere anumitor tari, Sfirgital, dacd e si credem ce s-2 spus, ia fost tr Menandru murind inecat, smuls de un val uriag de pe ti tunde privea marea (dupS oath varianth~pe cind se sada) ‘Nici piesele hi din pate, cele 108, r-au avuto soar inten moti sau altul (necoplate de inva bizantini foloseau o Tibi ,ipurk" sau arse de prof fanatic), ele pierdutneajungand pind la noi deci fragmente care, ce Jnsumeazh mii de versus (Comedia Mizatropul a fost desco tirziu, in urmd ca citeva. decenii, aproape in intregime). partcpat, ca toti autor dramatic, la concursuri, unde mt trhumiae prea des, maniera i de a sre potrivindu-se mai putin fgustul vremii decit aocea a. rivalului stu, Filemon, Pe Menara, ca un ton amar, tl Intreba: .Spune-mi pe Filemon, nu f- rugine de tine cin imi ei inainte?” Poster ‘eum seintimpld adeses, a agezat valonile in elif lor, ‘Lai Menandma i plicea desigur si observe oameni, pcatle i ca virtfile Tor, Cu flul de a fi gi cu grail care Aistinge. Numele, de asemenes, ti difereniaz. Sunt fdzman, bucitar, medic, sclavi;_ sunt bitin afuisi bombiritor tineri blegui, dar salt, plini de elan, fete muci vorbire(e, curtezane agreabile, servitoare pe post de amd. Comedie (citeva ttur: Fate cu cost Mit Pretest urmeazi o schem in care, ca din intimplare, copia reglseste plrinfi (artful recunoasteri e la mare elstare) “foi tine indi gost biruind orice opel ncusi impotr Despre Filemon (¢, 61-263 1H.) nu putem discuts, at sl siiciainformafilor de care dispunem. Era, fard indo}, un Jr vesel, care compunea uso, in titmuri vioaie, presirandusi ful cu vorbe de duh, Plaut -arStatinteresat de scririle ul. ‘Att autori de comedii care vin sf imbogateasci tabloul sunt Wiis (€ 360-263 Fir), care a incercat si combine elementcle ive 91 cele de farsi, Apolodor din Carist, Apolodor din Gea, ip din Pella care au stat si ei in atenfia Ini Plaut si ¢ ha ALTE GENURI COMICE 1 de consemnat, in epoca de afirmare a Comedie! noi, #1 ‘raged sau farsa rintonic, numiti aga Sind a fost creats tion, Se baza pe trésndile vechilor comict populasi. Aves enti parodich (ludnd in ris, de pildi, tragedille lui Wipide). De asemenea, mimul, cx un caracter de improvizatic, 780/ 18t/ care se juca prin plete. Dispunea ~ de prin 470 iH. -si de texte scrise, cum erau mimurile lui Sofron. Se subimparte in. mimul realist (iustrat de dialogurile cu iz plebeu ale lui Herondas) gi cel irc (sau cantat). TEATRUL LATIN Origini si forme Obrile teatralu lain se aseaming inructv cu cee ale testrlui grecesc, componenta religioast nefind insi atit de marca. fn tofu culesului prin vit tran mei de eoarea consumat, se distr suguind, rideau cu pot unit de alti, ‘hazul lor find imbibat de licentiozitati, In zilele cAnd, la Roma, vent loc manifest fnchinate lui lupiter, manifestiri ce mai ‘uprindeau intreceratletice, curse, lupte, se forma un coreg Incare, fopind gi chiuind, potivindu gi pe ct puta, pag cu sonurile de laut iter, ficena simi prezenga, sii momim ast, protector Manjit pe fat. cu sue de fice, arborind indgt dn scoarté de copa, zvipliatitacegta giau sl cite din furl gia instramente, se prcepeat sh danseze, cea ce, dincolo fle desconsiderarea cu care erat tatai (proveneas. din pti inferioare ~clavi,plebei le ategea ssimpati O prim forma de tains, daci 0 putem catalog ap, este {fsceninu,oimpletce de dans, muzik si cintes, proven de la ‘truss, Se decanga fe la once agricole, fe se incadea. fy ceremonia nuptial, Vorbele aruncate, in dreap, in stinga, cet prj eras adeseoriusturitoare Aveau, ev altecavinte, un inlet Vocabula ,satri* derivi din -satura", un amestec de mincirri condimentate Satur, cate contin fescenninul este toto improvizatie umoristict semmnalats prima orca exhibiie 182/ \strionicd, in’ 364 Lr: Migssle caricature sunt mal. pro- funfate, Sellimblindu-se pe str prin plete, prin crésme, histo euvantulate orgie erusch~ hse") nu menaju pe ba chiar ntecea adese orice mas Trfluena tras a care am faut maisusreferi, gribeste rocesul de constitute a speci, Un incepit de cristalizare se Jeduce pe la fyi sec. al I-ea He. st poste la inceputal fe af Helen Hie, Pela 240 8. era in vog, ack ptem zie, Jobula atellana (cu obargii in Atella, din Campania), care consta Ino ingirire de scenete, de eschecun, fn care lceau Comiciripersonaje Teprezentind o-tipdogie invaribild ~ Maccus (nti, care il anticips pe Pucinell, Pappas (ghijal famolitun strimog alli messerPantalone, Dossens (#0092- (ul rites), Buceo (acoml), Pannicuis, care va avea un imag in Atlecchino, Fabula atellana se baza pe stm. gest ‘nimi, Kimbajal find ne eudimentar,clorat dla injesat de Culgoititi Vom regasi, in, Commedia late, cu anumite inodificin, desigur, migile folosite aici itmiea debordant feotica de temperament sud. Creatoral alae hterare este Srcotit Pomponius. In istorile teatrui mai sont) amin Nowius, Publis Syeus, Desimus Laberus “Aclana a generat mimul, spectacol care, Hnt-un aranja- vont de farsi, imbina pasacle worbite cu gsc de pantomlid. ‘re paguba genulu care aia ip lua avs se inegitreaxd un devin. Coplegit de giumbuglicus gi maimatirell,cuvantul st jesde important, aun cind nu disparec tot acl in pofida binefScStoareinriurir grecet teagedia ‘vv eunoaste mart iui, nici comedia, dupa cite ne putem da ama, nu se statornceste. Publiul, mal uscat, mal dur ieee eluta mai degra reprezentai vielen, singerase, ‘im eran confruntirle necrujitoare ine gladiator i inc ‘ere unor far bate Brora se dea drum in aren. ‘Unde romani sau dovedit eupeiogrecilor a fost in trata de efi teatrale. La inceput (pin 145 Lr) era 793/ din lemn, cu un podium si binci pentru privitor. Primul teat de piatra, cel din Pompeii, putea primi pink la 40000 spectator, in conditii de confort, cu diverse inlesniri. Exista cortind, lar decoruile (manevrate eu ajutorul uno compli ‘masindrii) erau pictate. Luna arhitectural gi bogétia mobilir (din marmuri, aur gi argint), ca gi a costumelor exprimau mult decit orgoliu, o nemdsuraté trufe, dar mu lisau si Intrevads o vibrate mai adincé a sensibiliti S.au conservat doar miei fragmente din scrierile (sec. IIH Hin) ale tui Lucius Livius Andronicus, eare a fost si actor, yysous Naevius, autor ce a avut de suportat inchisoarea pent Ws Imbrex, Quintus Ennius, Quintus Caeclius Status, Titus Wintus Atta, Afrontus ¢.a. Niciunul nu se poate compara co cei | exponent ai comediei latine, Plaut gi Terentia, ale ciror oi se mai monteaz& gi astizi, Un comediograf cu succes de public — ‘COMEDIA LATINA Plaut, plebeianul ‘Titus Maccius Plautus (¢. 254-184 He) a fost atras de ru inet de foarte tinar. Sa ficut mai inti actor, apoi, ingdnd nigte bani, s-a bigat in afaceri. Neavand noroc satt fl lipsit de pricepere, sa trezit inglodat in datorii, experi- ind, din pricina asta, sf conditia de sclav. Dintre comediile at pisteat 20, plus inca una in fragmente. Si pentru el ca gi pentru celalti condeier latini de inceput, welul grec, cum arétam, ¢ suveran. Din comedia greceascs wi (Menandru, Filemon, Dif! ga), Plaut preia scheme de ing, personaje, nume, plantind in ambianta realist elemente ynane, Nu e un as al comporitiei,logica intamplirilor rust joocupS, nici verosimilul unor reach. Dar e inventiv, nisco- yu, intr-un rit antrenant, intorsituri de situatfe, lovituri de iru, nistragnili, puse in valoare de un verb plin de naturalete le colort (1. Zamfirescu: ,Ca manuitor gi creator de cuvinte, Plout poate f pus in rind eu Aristofan gi cu Rabelais"). Horatit ‘yrs nemulfumit de catenfele versificatel, dar Plaut, inteand Jiro vie comunicare cu spectatorul inci din spiritualele prologut,alterndnd, cum se obignuia atunc, pasajelerecitate Tole cintate, a gtiut sf cucereasct 0 audienta care ina conferit 0 \inpresionant® populartate. Congtient de asta, sha compus un Cu model greces, refectat in subiece, unele pes anurnite stiri de spirit, comedialatind nse poste lida teolniri de viet. Quintin trang categoric «ln comedie, ales rimiinem inferior”. Orginalitatea, mai cu sama, ri ujor de detectat in texte acute sb amuze,produse de romani. De cele mai multe oie vorba de truce sa, in cel mai bun, de prelucrs, tn care se relevi intinatia grins de caacere si spre o indulgent critics de mora Tema polite, gi din caiza unor severe legiir ete a absent Limbajul comic, adesea de 0 remarabill voicune, concentreaz din ind in ind in apidare reflect morale Fark a stirul, sunt de amit comadile plintae ( crepes) care preiau denumirea nor costume greceg, tngata (se. 1-13), atellane, nine, mime. Atellanele, care am mai disctat,pistrau ceva din spirit vecilor populare, nu fn lil nd piacere cick de a debita (ea sugera. prin. gest) obscenitji, Minele sunt farse deco apelin la bufoneri care urmirea cori ‘sul Interpret mu purtau magi; in rourile seen nu bet in fst ct chia feme ‘ale /85/ pilda) va fiinduiosat spectatorul atenian. Altfel, risul e sttves fn dam (cict femeilor nu ‘in comediile plautiene, care au inspirat, de-a hungul roasd, serlitori ca Machiavelli, Ariosto, Shakespeare, Calderén de Crezindu-se irezistibil (favorit al lui Venus, gt mai multe Barca, Corneille, Rotrou, Searron, Cyrano de Bergerac, \), fanfaronul cSruia ii fog ochit dup& fuste eaptureazi” 0 jhgitoare curtezand ateniand, Fllocomasia, adueind-o fn casa | din Efes, Frustrare mare pentru Pleusicles, tindrul care Wwpina dup& dinsal Din fericire, sclavul acestuia, Palestro, 4 pe plac) gi nerod fiind indi ii cheam stipinul in jos, in preajma locuinfet viteazului inchipuit. $i il plaseaza 0-0 locate” care se invecineazd cu aceea a desfrinatului firk Care povestea? Un negustor sicilian, aflat intr-o ti pierde unul din cei doi fi. Fi gemeni... De suplirare, sfirgeste curind. Bunicul, neimpicat nici el cu gindul perder, ji schimbi celui rimas numele din Sosicles Meenehmus, ca 1 cheme ca pe fritiorul disput cine gtie Afland toatsistoria, Menehmus Il pleaci din Siracuza, unde dducea zilele, sil caute pe Menehmus I. Ca un ficut, dupa riticie de gapte ani, se opreste la Epidamnum, unde fratele fusese infat de wn om de treabé gi o ducea bine. B insurat, {8 acrit de clsnicie gi de aceca frecventeaz o curtezand, E ‘care se pricepe si ademeneasci birbatii (vorbs unui pa Peniculus: ,E numai miere curtezana cind are de-nsficat ceva! In orice caz in incurcala ce urmeazi, femelle ii au rolul lor, ‘Toti cei care trec prin sceni aula un moment dat ‘© sau ei sau celal nu sunt in toate minfile, Unul, Menehmus| luat drept celilalt, Menehmus I. $i viceversa. © nebunie, ‘mai, de garantat efect de ilaritate. Niciunul nu ¢ crezut of © $i de aici, din aceasti’sarabandi de confuzii, un gir ptdranii, Pind ce gemenii, cum nu se putea altminter, ‘rafie 31 agerimii sclavului Messenio (care drept risplata va. cliberat), 88 se recunoascd. Farsa se sfrgete printr-un sur. © foarte izbutitS comedie, plink de nerv si de savoare, Mites gloriosus (Soldatul fanfaron); piesa sa jucat gi in oastre, partitura lui Pirgopolinice, militarul umflat in tineri si se poati vedea Ghinionul face s fie vizufi fn toiul ardorilor amoroase de fomeia pe care 0 vizuse tm brajele unui birbat nu era _sablon* plautian ~ Diceea josteala reusindwi, Palestro impinge stratagema mai departe il face pe erotomanul cipitan s8 creadi c& 0 persoand Wi din casa de alituri, miitat -a amorezat de el gi cd § nv dirui dacd Pirgopolinice sar descotorosi de juna care si aga W\ pare dispust si ofere gratille. Credul, phunul it geibeste lcatea, mai gt eadorisind-o 9, tanto si incintat de sine, merge v9 ia rAsplata, Cain comedia populara, i se administreaza o vnigeald indesata Ca $i in alte piese ale Mui Plaut, $1 aici avem a face cu y-ouitul teatra in teatra, Personajee, uncle dintre ee, igi und, ca nigte scomediangi* nis roku, schimbandu-si pe cit bil vocea i aspectul, ,regizorul” acestei imaginative i find sclavul Palestro. Pirgopolinice, pe care il vom reintlni sub chipul tui Noutomonte gal ui Spavento din Commedia delat, a stimulat 189/ petreciret si nu se uit la bani cénd e si benchetuiased impres Pani inteo zi, cind tail lui ge intoarce, cu 0 co Alind vestes, sciavul Trano cat sl fac i inti ssi tcasi niscocind @ istore abracadabranté cu nist sai car ‘bntuilocuinja. Picileala continu gt cu alte bragoave, bit find, se vede, ugor de tas pe sfoats Socoteile le strc ind plea ci apele sa lng, cimtarul, care ig tocmal acum si vind cas ear inapoi bint Teopropides in pragul unei crize de nervi, dar se inmoaie atunci prictnitrisipitoru su fit promit ck vor achita. dat Sensbilizat ide faptl i Filolaches (cae, cu eruzimea vrsti, voia mort: .Ag vrea pe loc simi vind vestea cf ttl mew Dripiit?) se teste, chipurie, si apar in fat, brn lia Poate si bea, poate s iubeas pe cinco vea, ita umai: 8 clinsch Intestin morala a comediei ¢ cit se poate de parent “Anfitrione 0 fares care face apel Ia mitologie. Zeit nu prea imbulzesc in comedile hi Pau. Si iat ac ei Insusi fupter, dar nu inteo posturd august, c.. find gi cap. Ca apetitl ui amoros enorm. fr sti, stipanul cer in stare de orice ingelitorie ca sig satisfack pote cu ruritoare pe care s-a pus och ‘Acum 0 doreste pe Alcmena (Alcumena), prea nevasté a lui Amftrion, care e departe, pe cimpul de bi Printro metamorfozd cared sth la indemand,fupter ia soul Alcmene!, se substituie dee, hungind noaptea, chefl. In preaimd, ful siu, Mercur, fi proteeaz’ aventu ingelats, dar tind volupti. divine, femeia rimine grea: lisase insiinati i Amftion. Curind, rSzhoinical se intoarce triumfltor acas asteapth cea mai bund gi cea mai integra’ dite femeile tb Dari contariazS un gt de cident, Slav Is, Sosa i tin raport care perplexesz4. O mai f avind un , dbl” de ca rvare? Poate cineva si posede harul de a se afla in mai Ite locuri deadati? S-au serantit cu totii? Aiureazs? Dar el, 6 mai fiin deplindtatea facultatlor mintale? Iupiter, vidind un caracterindoielnic, mu rezistéispitet de sp bate joc de bietul incomorat fl face, inte altee, ,tathar” i— wuimea cinismulut bageslios ~ ,seducstor"! Vizind insd eh ‘Aovlitrion ii aruneS grele invinuisi sotiet pingaitefr8 s8-pi dea 1a, zeul zeilor decide si-ia asuprivgi .necinstea faptei*. O hia Jotputerniciei sale. Zellor li se inglduie orice, Amfitrion si fie supra casei sale. Cum femelle veori ies in pierdere, Alcmena va naste doi gemeni, unc al ulul, Hicls, gf celilalt, Heracles, sortit unei legendare viefi de you si care va ajunge fe primit intre nemuritor Publius Terentius (c, 190-159 i.Fir) sa niseut probabil in avtagina, pe continentul african; de aceea a si fost supranumit ‘Aver (cate inseam ,Africanul"). A fost adus la Roma ca sclav, ior, curind, el reuseste, prin insusirile sale, si atraga atentia jistocratiel veemil. Protectia senatorului Terentius Lucanus, de \s care, eum se obignuia, igi ia numele, ti confers un statut Jivilegiat, mai ales dupa ce devine liber. $i-a plerdut viata in ‘wna wn naufragi inclinat spre scris, Terentiu se manifesta inck de foarte \inir pe tismul comediei. A compus gase piese, toate pistrate, Josind ea sursi (in procedeul contaminatio) texte de Menandru, |i primul rind, s4 Apolodor din Catist. Detractori -au contestat ‘ice brumé de originalitate, inss Terentiu, in prologurile unor 792/ 793/ piese, sa apirat, unul din argumente, emis in Eunucul, find din cei vechi au dreptul cei noi s& se inspire". Find verva scipitoare, in registru buf, a lui Plaut, y" mai sunt nesdbuif, ca la Plaut, agitati gi patimagi (desi ou Uiipele lor de zbucium: .Nu mi-o ia niment, decit moartea!, vig in Fata din Andros, Pam, indrigostit de Glicera), ci au 1h, sov8iei candide, adoleseentine, interiorizdri in cheia uclancoliei,fréméntaei sufletesti (Antifo din Formio, Fed, din Huncul, Sunt respectuogi cu genitori care, sie, se oftisc din ind in cind, dar altfel sunt infelegitori. Sigur, si intre et exist tilerenteri: Demea, din Adee, € excesiv de autoritar, aproape (0 liranic spre deosebire de Micion, un tnchiag de teabi, chiar a ingduitor. Sclavii, maritsforari in comedia plautind, conduc gi aici ‘c(winea, dar pt modifics imaginea. Mustind de inventvitate, ei unt mai cuviineiogi, mai la locul lor, loialitatea de care daw Wada scuturandu-se de insolente si de parsivenie. E drept ci hs toi a fel: Sosie (din Fata din Andros) care na mai e selav, ci iver, nu-si dezminte devotamentul, in vreme ce Dave € pus pe \nirigai, fae Biria e gi gogoman, gi veninos, si prost crescut Nici paraatal ni mai e mai vechiul linge-blie, vesnic hAmesit, (1 un tip mints, duhliu, care, ea gi sclaval, face si: drege, Yogizind potriveile care due la un reconfortant_sfargit Cuirtezanele, cu 0 exceptie-doud (una sar gisi in Cel ce se lersete singur), sunt si ele in curs de reabilitare, probind, scum Thais (din Eunueu), generozititi neasteptate si o- mai tied disponibilitate pentru tralul frivol gi gestul interesat. Mamele (Nausistrata, din Formio ¢..) au resurse care pot merge pina la sactifici. Un persona) nou, in galeria de portrete ~ rifete, nu caricaturi ~ a tui Terenfiu, analst cu subiilitii in plan psihologic, a fi soacra, care nu e Iuaté in ris, gisindw-i gi fo un logor fn economia intrigit. Eo anume fuiditate in ‘oastructia.personajelor, in sensul ed in ele se pot intersecta vibre gi amin gi la © adic ele se pot schimba din ru in bine. Paradoxal, Terentiu este un innoitor care coboars cortina Jveste comedia latin8. Revin i la el procedee consacrate ‘vitabilul imbroglo, colneidentele uimitoare (dar, nu-t ag investitia de afecte cumpininds-se cw incinatia spre re moral, impregnaté. de stoicism (indemnul dea infu icisitudinile soartei, de a pune misurk in pasiuni gam.d), de-ajuns si citim maxima (zice-se, prluatd de la Menard {Sunt om ai nimic din ce e omenesc nu mive strkin”; 0 formulare exebr’ (din Form). Pe cei indrSzneti norocul juts; ot nc unas Citi oameni, atten si pre” (tot Formio. Terentia are putin alti, tof de morals. auth preietia lui pent exprimare ingriits, pentru cuvantul a Cizela, ap al eden un adevirIuniric: Comedie sale, cam lente gif calor izbitoare, mu boucurat de succes in fafa unui public deprins cu altceva. Nu, ove ea, cu atita misurd gi cumpStare. Abia in Renagtre vor cle pretuite cum se cuvine. Montaigne il laud, Molite Vclnide tui Sean st Scoala birbaion igi mates in sitindl stot afa La Fontaine (into imitate dupa Ei Intro Atend a cei ambianft nu pare a finch greceasl, romani, se derulea’ istoriare pe cae le cunoasem. Tiner bund condite,emativ i delica, papi penta fete fs ppudice si gingase curate gi oneste. De fap, si cle se-tag sili distinse, dar incident, putem spun, de convent, insrdnaserd de parini. Dei si teach peste orice oprel peste oporitia bstréilo, tne sunt cu att mai fri a cind se descoperdadeviral. Pentru Terenti, dragostea #4 Be neununatt prin cadtone ‘Asa se i intima ni de mirare cts vreme,dinclo, ‘mille inconté inte generis domnegte buna inelegere. 1947 1987 Previzibile), cite o piruiald, un deghizament, cum sade bine comedieisentimentale gia dramei burgheze. ‘Andria (Fata din Andros) (166 .Fi.) ne mai suscitéatentia lunor regizoti, find inclusi in repertorii.Intriga, la fel ca celelalte comedii terenfiene, nu. ne ia prin surprindere. Eo Poveste care se fot repeti. Un tandr atenian, Pamfile, amorezat lulea deo fath frumoas’ coz, Gliceria, sora unel ccurtezane care © pe moarte. Téndra, veniti din Andros, lisindu-se iubita de suspingtor, riméne insbrcinatS, Pamfile este {nsi logodit cu Filumena, copila lui Chremes,-de care nu stie cum sh scape, Cand afi, bitranul tati anuleaz& proiectata ‘isitorie. Dar mahnirea ise risipeste atuncicind se descoperd ch fata din Andros este chiar fica Iui, care, bineinfeles, fi fusese fuarati in copiliri. Nimic nu impiedic8 acum métitigul Gliceriel cu Pamfile si ca buna dispozite s8 fie general, Filumena ig siseste gi ea un sol, Charin, un amie al lui Pamile. Unele nume Yor reveni in comedia Soacra, unde o altéFilumena e miritata/cn tun alt Pamfile. Cisnicia lor merge prost pin8 spre final, cind, dup cuvenitele revelati, pacea revine in eiminul.periclitat @ Dup& Soucra (165 iH) si Cel ce se pedepseste singur (163 ifr), in 162 LHr. se reprezinté Eunucul, piesh care, spre deosebire de alte producti ale Ini Terentiu, a fost pe placul spectatorior. ‘nui tandr, Chere, Ti eade cu troneo fats, Pama, care it duce viata fn casa curtezanei Thais, tecind drept sora ei. Se erpeleste, se pripideste de dor. Ca de obicei,solutia propice vine de la un scla, cate aici se numeste Parmeno. Ca sk poat ‘patrunde la cea care+i stiptinestesimfiea, Cherea se va deghiza fn eunuc. Ajuns, fd s8 dea de binuit, fn preajma Pamiilei, 0 seduce, dovedindu-i cé eunncii pot fi i, mu le fie de deochi, 196/ ill, Dupa tipicul comediet ltine, urmeari 0 descoperie salvatoare. Vinduth cindva ca sclavi, tandra, cumpiratd: de tvlitarul Thraso, care o-druiegte curtezanel Thais, provine into familie distins8. Init, indrgostii se pot cso CCherea are un frate mai mare, Fedria, ciruia i au aprins cilediele dup Thais. De aiel, confice cu infumuratul, prostinacul gi, pind la urma, lagul Thraso, consiliat de un parazit expert intralelingugeli, Gnatho, Fedria are, bnelnjeles, stig de aud astfel cS asistém la un final de dou’ or fect intocmai ca in Formio (162 tH), care la stimulat pe Moliee si serie Viclene ui Seapin. Povestea, chiar inaint de a parcurge piesa, o cam slim. Chremes (nume pe care Lam mai intni) @ avut in tinerete o relate cu 0 fnse8 din insula Lemnos. Din aceasta relate +a nsscut copil, Anttila, Imprejurrile vif au ficut ca fata 8 ajunga sclavl, in posesia unui negustor mrgay. Faptul cS esSrack nil impiedica pe Antfo, ful fratelut lui Chremes, numit Demifo, ai se inamoreze de ea, Batrinul Chremes are gi el un fu, Fedria, inamorat, la rand, de chitaristé (situafie care revine, In \erment aseminitor, in Addr). Vea s-0rSscumpere, dar nu are van, Se dovedeste salutard interventia parazitului Formio, un Lip la fel de degteptcasclaii. Acesta conhuctind cu servii Davos 9! Geta, face rost de suma trebuitoare, aga incit chitarsta e cumpiraté gi. dup ce si Antefila e recunoscut8 de parintele tot se terming cu bine, eu o runt gi cu ine una. Tot aga se irgegte gt Addjoe (160 tH), care se vede cf i-a plicut lui Moliére de vteme ce ecourt ale comedie tereniene pot fi etectate in Scoala irbaior TRAGEDIA LATINA, ‘Tragedia, surprinzator ints-un fel, nu a prins la un popor ‘spew, confruntat eu dese provocisi, cum cra poporul roman. [Nici capodopere mu s-au produs, care si migte, eventual, nervul y97/ E un univers terifant, dominat de uri (cavantul cel frecyent, de 0 sete de rSzbunare care intuneci mintea, atrociit rs seaman, istorisite pe indelete in tirade Incirate faminunte oripilante. Teste, inte-un spit sinistr, rizbundri", preparat de fratele lui, Atreu, ii Infulecd props copii (Atreas);Astianax, biiatul Andromaci,e azvarlit de de pe stnct gi se strivete in prapastie cu creieri scosi din (Andromaca);Teseu Hncearcd, int-un zadarnic act de clint tefac trupal sirtecat al feciorulu siu, Hipolit (Fara); M cu sufletul in volbus, 9 ueide cu ferocitate un ft nc uml © viziune tenebroasi, pecetluita de-monstruozitate, Rivasite de ure”, de ,mdnie", personaiele, impinse de un d iu spre catastrof, se dedau unor nimicitoare cruzim, predomini net, eroli kuminosi (Oedip, care, ravetit, acuz oracolul de minciund, Heracles, care, cu o tarie supraomencasc, de inelept stoic, néruntS moartea pe care singurg-0 dorest, ‘un rug aprins) care ii Inalfprivirea ,spre zeigt stele”, neava relief, find lipsti de grandoare. intr-o ambianjé. lugubra domneste nelegiurea, Viscerala Fedra, cu ereditatea ei teanats, il doreste cu patima incestuoash pe ful vitreg, Hipolit, tun tine frigid, care, gi el inlintit in anormal, detest femeia, “Meedeea,,intruchipatea uli, ea 8 se rizbune pe ingrat Iason, care o pirisise ig. steipunge cu spada copii. © clips, are clitinare, sub impulsul wnei simi mateene, dar voluptatea fSptuiri omorului pedepsitor nu sho reprimd. invites ca intr-un det, erincena creaturi se Iasi fn voia unor paranoice suet .infrunt pe ze/ $i zg universul”) ack Iui Seneca i se reprogeazd lipsa. soenicititit si ‘cantonarea in declamati care se succed, una dupl alta, Meee se “nscrie in repli, aici dialogul exercitindusst din plin fanctia ramatich, $1 dack tot am amintt de aceasti tragedie, si menfiondm cf seritorul, care nu se supune mereu eanoanelor, propune o inovate de socantefect punindu-$i personajul titular 8 comiti cele doud ingrozitoare crime (uciderea copitlor Tul 7100/ Iason, care sunt ga i) sub ochi spectator. Seneca inca, regula statuati, in Arta pete, de Avstote: ,Medees sb furs ueidi copii inaintea publiclui”, Daeii ma sporeste hunseul actor aflai in joc (et rhmn te dramaturgal ma tne sama, ins de regula clor tre unit (de lo, de timp wt de tctiue), Zit sunt imping in ariel, as destimal mu mai ete fivocat ea factor inexorabil. Din’ mitologie, Seneca preia, nnn cu elegant ile cuvntul oferta de miraculos. and nse al XVen scitora ine int-un con de ub Nesdescopett in Renastre, el contibuie considerable resuscitrea tragic nvurzea a 9e exerci asupra nor seritor france, spanol,englei. Autor elsabetani (Th. Ky Chr: Mactowe, Stukespeare), Comeil, Racine sunt, prntre aceta,-numele ceminent AMURGUL, 1a Roma, descresterenimperisii antreneazd gi fatal \eatrlu al tagedii $1 comediel.O vreme, sau mai jucat prin ‘ndnsish sau in anamite cercurt de rafinai piese de Plat, Terenfji, Seneca, Nici gn si aib loc spectacole cu audenfa de dat, Publiul se intorces la atellane la mimi aplaudnd cu Cnaaiagm.evolufia unor histioni care, in forsele destul de ‘ulgae near se produceau,ficeau furor {a un nivel inferior, gust pentru spectacoe rimane. Se joa, indesbgte sub semnulimprovizai, prin bseric public, i for in amfiteatre (cum era grandiosul Colloseum), pe ‘adioane. Lumea se ingrimidea #8 vada procesiun religiosse, clemonsteai ostgenti, eure stuaur ca un tot mai sti fond ‘clgioe) care putea tink zie si chiar siptimani.ImpSrai, ca Seah stipineasch mai bine supusi Je ofereau gpaine # crc” (punom et creases). Circus. Maximus, aje-numit, putea si Grimeased in jur de 200000 de eros, care putea vedes, in ys01/ Jicliogabal, apirea pe podium tn splendoarea (sau lipsa de plondoaze) a golciuni Ii, intruchipand pe.. Venus. ‘Cit priveste evolutia propriu-zisi a tragediel, ea suferd culmea excitaiuni, aie, ca gi pe alte arene, lupte intr fi silbatce (uri cu bivoli,bivol ca elefangi, elefani ci curse de cai (dar si de migari), curse in saci, Mai sunt ‘dueturile intre gladiatori in care unul dintre combatangi urma Piard. De altel, inaintea orickrei ciocnir, luptitori solemn pe dinaintea loi imperiale, seandnd: ,Ave, im ‘morituri te salutant” (,Ave cezar, cei ce urmeazX si moar salutit"). Dact evolutia lor satisficea multimile, Plecindu- adica urechea la vocea poporului, ridica un deget sus, si gladiatorul invins primea dreptul s8 triasct; acd degetul mare intors tn jos tnsemna moarte pentru cel dobor Uniicercetitori neaga insi aceasté simbolistict. Spectatortaleseserd. fn 164 LH, cei ce asistau reprezentarea piesei Soaca de Terentiu, afland ci tn apropi Incepuse o gali de care pe care, o ciocnire intre gladiator, pds grabnic amfiteatrul fugind s& vada singe curgind, poate, in aceste surescitirl si amintireajertelor de odi Degeaba sunt la Roma teatre somptuoase, generos omate. le ppustiesc. Un clrturar, Pliniu cel Tandr, igi exprima mirarea poporul se mai ducealateatru, ‘Se mai duces, dar spectacolele erau alteeva decit fusesert {in timpurile bune. Ca s& vind in ajutorulasistenei, cei care incl i slujeau 0 muz& ingrata (de fapt, dows ~Talia gi Melpoms codificay, aga-zicénd, inscensrile. Magtile defineau apisat ppersonajele, costumele exprimau bitStor la ochi condita social culorile se risfirau in evantai: alb pentru bitréni, amestec tente pentru tiner, purpuriu pentru bogati, ru pentru siraci, salben pentru curtezane. Naturalism triumé’, in exhibitile scenice. © imagine extrem era impreunarea Pasifae, soja regelui Minos, cu un taur. In piesa Hercule furios, a lus Seneca, cel care i interpreta pe Hercule era, in final, ars de-a binelea pe rug (era vorba de un | condamnat la moarte, dar totugh..) tun alt neferict in costumatie actoriceasct era eruciicat Un exhibitionist incoronat, impsatul J) opera, céntate, Important devenea solistul, care fcea de toate, jo misura inzestririt Iuir~ cénta, dansa, mima, interpreta tot jolul de tipuri, T s-a spus puntomim. Treptat, pantomimi, sgesticd, trezind incintarea. lui {Quintlian: ,Aw 0 putere de imitate care tine loc de cuvinte”, ‘Si comedia, asupra cireia nu avem a stirui, cunoagte piesufe bufe, in versuri, jucate fri mgt, cu subiecte din sltatea cotidiand. Trivialtatea, aici, era la ea acass 1102/ ALTE ORIZONTURI Teatrul hindus Despre originle teatrulul indian, sir sigure nu avem, se poate face presuptinerea ci totul a plecat de la rectiti ‘cinturi eroice, acompaniate de dansuri, de gestics, de acordi instrumentale. Dar, ca gi la greci gi romani, ridécinile sunt flat, sub semnul sacruli, tn sacrificli, procesiuni, ceremonii ‘vremea, igi fac loc aluzille mitologice, referiile Ia fapte sau la traditile locale. Un izvor al teatrulué hindus ar fi [rectum Vedele(sfrgitul milen. 2H.) si Upmnisadele (sec: VIM {uHr), baladele dialogate gi imnurile din aceste creafi cerind fie debitate in stil declamator, cu migeiri ample gi 0 mimic potriva, Primele fragmente dramatice, pivite ca atare, dateazs sec. I d.Hr. Apoi, in epoca preclasics (sec. I-VIM), inregist ‘nume precum Asvaghosa (Asvagosa), brahmanul Bhasa Shudraké (Sudrika), autorul celebrei piese Telegufa de Harshadeva, un rege ciruia se prea poate ca textele sii fi atribuite, Bavaputi (Bhavabhiti, Bhavabkuti), a cirui comedi CCasatoria_ prin surpriad, a tnfruntat timpul, Visdkha (Visakhadatta). Personalitatea proeminenti, aproape ci intrat in legend, este Kaliddsa (sfargitul see. IV ~ inceputul sec care a dat literatusi lumii 0 capodoperk de virf, Impresionanti, ca multe alte scrieri indiene, prin grate, pr Prospeime i puritate, proiectind in feeric poezia naturii, 0 natu luxuriant, stilizat8 cu rafinament. Alte caracteristici ale teatrului hindus sunt finefea) migcirilor sufletesti,impletirea de comic gi dramatic, platforma’ morald a povesti, care se sfargeste intotdeauna cu bine. E gi 3c, dat fiind cd eroll care fg trdiese sublima lor poveste de iubire sunt ei insist zugriviti ca niste intruchipiri ale virtufil, E /104/ Ip votat amestecul sanseritel ei dialectee, sanserita find folositi i in graiul jlinbajul personajelor de stirpe nobils, dialectele, in 3 ’ ‘umild, fn secolele urmatoare infloreste farsa, Jule sunt batjocorite moravurile diferitor categorl sociale, st pestle etal, a hindu, aves un cara rion Elie pede ean, ca aco ste cd nao epee ven apeacl venea me ult, ) zori, fn evolutiile actoricesti (de remarcat ci erau admise gi i) oe ton ene ne re ees mach eet, fel de as mix. Acestor anne eeeres un boc! neg de har: prospetie, Nome 0 gue desist agrebll ook along, bore i dy ramos, un git rotund rae bine feat 0 tale campo pater In pls, rae, fares, dete Pie mand" Ce fbi ani de ri su de mare i tori erat alungati din oras. Nu inspirau fncredere. alesis ate gon ce privet omar de pur coo) gerne (84), de vat de setimente (8) de "ci dvamatce pam. Acete psp aegis expose In Moan (00 Fe 20) un fe de ttt despre arta ramatich liu persona lependa, Bharata, Se pune sic ata ferecte# apiior odin s sacra fost creat Mnenen mie Tumi, ch el ath al ie un aevor de itm" sam ef penta clce te prin ip rl” ei se en i com ete rl 5 2 fo teat repredini in ntegime acre Zllor 5 Tianog ale regorsle_poporu ale Profefog, ale Mint afte One mau indduls din tame, eu Voted de fee # meno, present pin mimi ‘apa gale milous de expriare, Io ce me numeyc 1105 / Teatrul chinezese Ce i prin alte Jocuri unde, in expunerea, noastri, popesit, si in China germenii teatrului.fagnese din ‘vreunui cult, cum ar fi cultul strmosilor, unde se amal dialoguri cu migciri dansante (preluate din dansurile susfinute de triluri de flaut side biti de gong si de timpane. Nici vorbi de clidiri speciale. Actorii, tagm’ de siderati, ca mai pretutindeni la ineeputurile teatrului, ambulanti Supusi nu rareori persecutillor, se ajungea pind. ‘%, pentru o vind sau alta, erau condamnafi la moarte. in. Jui Confucius (see. VI Lr), unor bieti comedieni li s-a capul pentru ci, in ndzdrivniile lor, comiseserd greseala dd a jigni un membru al families imperiale, Se juca pe improvizate, intr-un decor schematic, cu doar citeva simbolice. Interpret apireau invegméntafi in mitsur ‘costumele indicind starea socials, varsta, felul de a fi al ‘ajului Limbajul culorilor era foarte important, spectator sti ‘sel descifeze. Se juca fri mii, cu chipul fardat (existau 1f tipuri de machiaj), Daci fafa era vopsitS in albastru, iar hai ferau_galbene, insemna ci s-a. infétiat) insugi_impicat ccirimiziul desemna un mare demnitar, rogul, albastrul ~ 0. bund, negrul ~ tridarea, albul ~ ingelitoria, galbenul - auriul ~ divinitatea. Nu declamatia, ct mimica i pantomima, © complexd sugestivitate, conta, Actorii (pind in 1911 birbati) vorbeau subfire, cu intonatii nenaturale si se extrem de lent, riminand in poziti bizare, alteori ins dovada unei indemaniri acrobatice. Un moment insemnat ‘marcheaza aparitia personajului cfntitor, care comenta it plarilescenice si stablea 0 comunicare cu publicul. Cit despre texte, din vechime prea pufine au. Primele sunt de prin sec. al VIl-ea. Pénd in sec. al XIV-lea Intinde perioada clasici a dramaturgiei. Din sec. al XM-lea ia’ avant drama muzicald. Piesele chinezesti, care serbeazi intot 7306 / Vioouna in final biruinja: vietufii asupra vieiului, a adevarului jwupra minciunii, a binelui asupea riului, se incadreaz in mai ulte categoriis drame mitologice, care fac apel la feeric si iracalos, drame istorice (ca, de pild’, Neméngierea impratului Hin), domestice (sau de moravusi), de caracter (celebri este Jiclaoul bogiilor sale a lui Li Hsing Tao, unde prinde contur un. Jip de avar, in fine, piese cu subiectjudiciar (Cereul de crt, de celagt Lt Hsing Tao; a inspirat pe Bertolt Brecht, in Cercul de fret caucazian), Alte scrieri care trebuie amintte sunt Seduettoral We femei si Visul wud future (see. XIM}) de Kuan Han Ching, a ‘ror valoare poetic8 tea impus, Orfarul familie Ciao (se. XIV) slo SiSun Hisiang, care a atras atenfa, cu profit pentru opera lor, |) Voltaire, Metastasio, Gozzi. Exegetii se mai opresc asupra lunui text cu substan lire Iubirea de sub sili Dintre comedii, storia liutei este apreciats afi fost 0 capodoperd Teatrul japonez Vechimea teatrulul japonez, care nu poate fi nici ea lerminati, © considerabill. Daci la inceput precumpinea sspectul religios, egat de dansusile cu caracter rtualic, elemen- ele profane igi vor face gi ele loc. O forma pregititoare a genului pectic nipon N@ ar putea fi specia numiti monogator, care limbina, pe un fond lrie, declamatia cu pantomima, intercaland i scurte dialoguri. Nu trebuie pierdutt din’ vedere influenta ‘catrului chinezese Din sec. al XIV-lea putem vorbi de N6, care igi are epoca die inflorite in urmatoarele trei secole. Texte nu s-au pastrat (dlupit 1450 nici nm s-au mai aleStut), dar se sie cd ele aveau un ‘aracter poetic, Ingemindnd versul si proza ritmati. $a convenit impastirea lor in cine eategorii~ cele cu eroi din lumea zeilor, cole care exalté eroismul, eroismul rizboinic indeosebi, piese care adue pe scent spirite rele, demoni, texte unde se acordi 7101/ atenfie personajelor feminine si temei iubiri, in fine, ancorate in cotidian, Totul, sub un rimb de spirtualitate. Un Ne spunea Ezra Pound, ,secitete cum ai asculta 0 muzici“. La ‘sindea un anume Umekama Minoru, in a doua jumitate a al XDCiea: ,Materia noastr este spiritul” Cum se destigoara un spectacol Na? Pe o estrada lipsitd decor (exist, ca in intreg, continental asiatc, doar simbolie), 818 corti, doi interpreti - protagonistul, shi secondat de un cilugér, wold ~ oferi un recital de virtuorit Pantomimicd. Poarté mati de lemn, date cu lac (masca este atribut mai ales al aparifilo feminine sau supranaturale) si rigcii sfilizate, co precizie nemaipomeniti. Evolueaz& lent, pundnd in evident marca rtualicd cind cu o agitate r aproape neverosimili. Se dezvolté 0 vibrate gi poetica dramatic interlude bute (Kyogen, Kiyighén) avind menizea 4 destinde incordarea spectatrilor. Se disting dou nume: Yoraki Kiyotsugu (1333-1384) gi acestuia, Zeami Motokiyo (1363-1445), cel ciruia i se dat forma definitivs, canonizati, a teatralui N6 (in Prinfesa Ne Trandafirie,lnvingitorul, Vizitd la Ohara). fn scenarile lor, spict teligios se ateneaz in otic caz nu mai este exclusiv. Si poeticitatea prinde si scadi, ceea ce, in sec. XVIF-XVII, ‘a antrena teatrul japonez in faza de deeadenta. Se pune pret pe dans, mimic s, ca © noutate, se recurge la marionete. ‘9 aga, mizand pe un realism pe care teatrul NO tl refura, Se ajunge la © manier4 mult mai lejerd, Kabuki, Dispare corul, nu ‘nal si orchestra care acompaniazA interprefil cu instrumente specific orientale. Nici migti mu sunt, expresivitaten figul depinzand de machiaj. Decorul auster este inlocuit cu 0: scenografie bogati, plind de culor si fantezie, care incearcs si compenseze rarefierea confinutului. Ca o inovatie tehnied, din 1789 se foloseste scena turnanta. Cel mai celebru autor care s-4 consacrat teatrului Kabuki este Shikamatzu Monzaemon; mai Poate fi amintt Takeda Izumo. 7308 / Dups 1860 (detaliu contrariant, am glsit intro istorie Iitrard un an edt se poate de precis: 18681), era medievalé se ‘onsiderd a fi incheiaté in insulele dinspre Soare-rasare. De un ‘onservatorism ostil oriirei ncercisi de modernizare, teatrul Jopones igi va mentine, ins’, prin secole formele prin care sa onsacrat, Teatrul in Sumer, Babilon si Egipt Jn Mesopotamia, in Sumer gi apoi in Babilon, se ficeau Inscendet axate pe faptele zeilor. Erau ghzduite‘in temple, dar jputenu f vizute gn pieele unde se aduna multé lume sau pe iri, Suecesiunea anotimputilor,implicind fecunditatea, viata ) moartea, era st ea 0 sursé de inapiratie pentru ritualurile cu fost spectacular. in Sumer, eroul mitie este zeul rizboiull, Tamu (eare moate gi revine print cei vil gratie sete uit, Intar,n Babilon, ze! Marduk, far in Egipt, Osiris, Exista un cor core schimba replici cu eroul principal Se poate observa cl 0 ‘etiune ce revine in spectacoele mistriale este cobordrea in Ingemn cae pistreazS tun sens initiate: ‘Se menge tnspre 0 rarefiere caracterulu religion fovoarea une! treptate laicizii, Poemul dramatic sumerian Dlingee despre Ur, plasat de cercettor la inceputul milen. 2 1M, tt mature fn Egipt, ca peste tot teatrul se naste fn sul cultulvi religios. Sinbitoarea zeifei Isis gi a zeului Mantu contineau ‘emente de spectacol. Despre moartea,int-o bial cu Seth a iui Osiris, care va invia dupa descinderea tn infer a zee Isis, vorbeste Mistral la Osiris, care wa reprezentat intre 56 gi 526 itn, la Abydos. In Plngereszitelor Isis gi Nef, inte cele dou ‘ites preotul care condices ceremonia se incropea un dialog. De aie incepe 0 evohite. 1109 / Teatral persan ‘Au existat, inti, 0 seamB de texte serse fn arabi ju {in acecagi limbs. In se. al XV-1e, vor fi transpuse in persand poate detecta, in tramies-urile care au steibitut secolee pi astzi, 0 influentS greceasc3. Ciudat, finde. persanil nut Aispret pentru grec. vibrind indeosebi la tot ce are atingere cu profetul ‘Trimisul lui Dumnezeu, Moartea proftului Mahomed, Feiek, Moar (ui Ali, Mai pltrunzdtoare era coardaliricd, care fi migca pind lacrimi si suspine pe privitorl ingenui ai vremii. ‘Scenariile, care sunt gandite in aga fl incit si fie incluse reprezentati gi marionetele, solicitau din partea actorilor ales usurinfa de a recita gin vag misurd uguringa de a se Protagonistul ia locul corului, ingindnd, cu inflexiuni st imnuri gi rugaciuni. Femeile nei aici nu erau primite. Specta ‘ideau lesne pradi unei confuzi, nemaideosebind intre actor persona). Aga cl aruncau cu pietre sau acopereau cu injurii interprefi care aveau sarcina ingratd 8 intruchipeze ,negativi", ‘Aveau ciutare, in popor, si farsele, indeobste impr ‘cu glume decoltate gi scilimbiieli de tot flul, care presup, {otusi virtuozitati pantomimice, ya10/ i EVUL MEDIU ‘Lumini $i umbre Privit cind ca 0 perioada de intuneric i incréncenare, ind a © epoct prienic& elanurilor idealiste, Evul Mediu, in Europa, se intinde intr-un are de timp ce depageste o mie de ani din sec. V (476 ~ ciderea Imperiului Roman de Apus) pind in we. XVEXVII (izbucnirea revolutilor burghezé). Se imparte, conventional, in dows faze: timpuriu (476-1000) si tirziu (1000- 1453 = ciderea Constantinopolului, sau 1492 - descoperirea ‘Ameri, sau 1517 ~reforma lui Luther)-O atk periodizare: Evul Mediu timpuriu (476-1000), Evul Mediu de miloc (sec. XXII), ‘val Mediu tire (ee. XIV-XV). Actori principal ai mileniulu, ‘daca stim deo-parte,cufundat in nevoi, pe iobag, sunt rege, senioti gi, ca exponent al Biserici, papa. intre ei au loc adeseort conflict, fecareincercind s8aib ultima cuvnt. E adevitat, Evul Mediu poate primi o sere de bile negre: tirboale peste rizboaie (de jaf si cucerini singeroase), sinistra prezenfi a Inchiztie, care osindeste sute de mil de nevinovati la ‘orturi bestiale gi la, purifieatoare” arderi pe rug, ,vindtoarea de vrijitoare*, psthozi niscuté din supersitvintr-un climat de ispiciune gi teroare (In bula emis tn 1484, papa Inocenfix VII "mula enormitatea ci ,rijitoarele” fac intrascuns dragoste cu ucighl eracea). Nuri de mirare ef, intrun tanga) caracteistic stazul misti, patosul trieintru cele sfinte (Johan Huizinga: patosul crincen al viet medievale“) coexist cu tema nebuniel ‘cu aceea a mort (Memento mori), exprimati prin dansul rmacabru (cuvantul ,macabru’” este atestat din sec. XIV) al uni \olticogator schelet yaaay ot fi, pe Langa cei din clasele tnalte, si oameni simpli. Prin Iyvinare, aceste miracle (see- XUlstarsitul sec. XIV) accepts 0 |luzie de confinuturi realiste (scene de tavern, jargon unor Wevlasati gam), numai finalul oferind o rezolvare de ordin j\pranatural,interventia providentialé in favoarea celor in mare nd iind datoratd Fecioarei Maria. Aparitie solemn, de un Joratism fird umbre, Poate pentru destinderea atmosferei de ulegere, dupi unele miracole urmau momente de satiri oto, Se afirma si autori dedicafi acestul nou gen: Jean Bodel ywort in 1210), care semneazi scrieri precum Jocul tui Adam, Josideraté afi cea dintai lucrare dramatic tn limba nationals, Jocul Sfintului Nicolae, Rutebeut (1230-1285), care in Miracolul Wi Teofl cauta 8 surprind unda unor frlméntari sufletesti. E bo, in gmiracolul” Ii, de un cSlugar care gi-a vindut sufletal wvolului = motiv dramatic, existent gi in Robert Diaoolul, sortit Vine’ faimoase cariere, Un diavol, de altfe, cu o putere de Jucte eleia nicl femelle mui rezists, Femeia, finde’ a venit vorba, nu se bucut’ de multé considerajie. Cele cksitorite, ins’, Jnspird respect, Exist si ipl inocentei, care are de suportat, pe hvedrept, invinuis. Dar, in genere, sexul frumos ¢ tratat cu Jwineredere, cu mali, cu sarcasm. Mustrarile de cuget sunt panajul personajelor masculine. Bérbati triiese drame, care se rezolva prin remugciti ce duc la redemptiune printr-o convertire ‘initva la valorile crestine, Daca se fac primil pagi, inca incert, trim psihologic si, ic-colo, motivatia etich scoate conflictul sub erugul misticismului, nu se poate inca vorbi de infigurarea tunor earactere. S-ar contura, poate, cu trisituri ce 1c vor regasi in dramaturgia de mai tirziv, tipul avarului (in nese ca Un megutdtar si un evrew sau Petre Zaraful). Altfel, mai ner de agtepta. ‘ot in piefe, dae si in amiteatre, in cimitir, printre ruine 1 joach, din sec. XV, niste drame religioase purtind mumele de histere (denumirea nus se trage, cum s-a crezut 0 vreme, din Teatrul religios Dar, sf nue indepartim prea mult de inceputur X. ceremonalul liturgie incepe sisi plandi din rigid dogmaticl. Casi inlture monotonia, preoi (primi, se pare dea biserica Montecassno, din nordal aie) introdue fs Pe care o oficazd la Past i la Cricln secvenfe nl. Penta capta gi mai mult atenia celor de fat, et insileazd un se dialog (in latineste; din sec. XII, bilingy), legat de biblie cum sun sus Hristos gi Maria Magdalena. Un dialog care se evocl evenimente din Sfinta Scripturk: Nasterea itoruli, Buna Vestre, Botezul, Patimile,tnalarea, P agadar,imbrdcat in od somptuoase, in decorl impuinitor catedralei, flcea schimb de replici cu cintireil aja Interventile corale contribuiau si dle la atmosfer. Lita devine, cu spusee teologului Honoré d’Autun, un teat biserci. Se plinge, pentru @ sport efectal predic, se anumite migciri semnificative, la expresvitatea unor m partcipind si mimica. Sau plstrat, chiar, indicaii de, 2eind,punere in scent Cu timpul, versurile tropit)cigiga, tn servcil rel tot mai mult teren.E 0 incipient teraturizare a uni di care pink acum refuza otice invente Mai mult, decit ‘ncetincet aluzii profane se strecoats, din ce tn ce rnumeroase. Sunt seme decinului drameiliturgc,chela i locul alte forme de speetacol. fran sprit mai lag, mai ae {nteun ampli decor. Cu timpul,incinta Casei Domnil a pirut pactorllor” luau parte la sacra .dramd” prea stramtd, Inc, din sec. XI, ies in aer liber, i pata din fa sfantull leas. Elberinduse servituti canonie, textele (acum in limba nafionald, accesiile oricira.prvitor) care mi ancoreazh int-un anume, cuprind nu episoade evanghelice, chiar dacd se face ape la imaginar, ntdmplisi de i cu 2, tn care persona yaaay 13s/ misterium'--secret, i din ,misterium, insemndnd servi divin’), Pundnd in migare suite de personae, se bazau pe de dimensiuni impresionante (2edi de mii de versut), istoriseau fapte din storia si dar flceau g uneletrimiter Istria politics gi proftau de ndscocrle unor cea pop frau concepute in ciclur: cchl Vehidu Testament geet oul Tesement cic Sfniorcichl misterelor rile, Pu dla gi teva zie sau chiar eitevasiptdman. TEmancipae de ub tutela strict a Bisset, misterele realizate prin efortul unor bresle mestegugiresti, sub donates uni repizor”. Acest ,regizoc” exist gi la miraccle ru se poate spune c+ lipsea competenta de vreme ce pea dea asemenea sfatur: actor trebuie 58 aib& debit voi cumpinit si fach gesturi corespuncatoare cuvintelor fama, Decorul care putea sk misoare 60 m in time g1 25 m Siancime) tnglduia deplasarea. personajlor ta Beleem, Navare, la Ferusaim gt ined in alte loca, toate exstind podium simulta, in zeci de compactimentri.Nu era zugrh Si consruit anume pentru o reprezentatc, find lisat apot pltisire De o part a ,scenei” era figurat Raiul, de Tad unde se azea tipeteinfcopitoare si de unde ib Tibi de foc. Senzafile tri (execu, tortu, cu singe ga intra in rogua joculu. Vimitoare se dovedea af teria, gr cireia publica, numal oci gt urechi, vedea ingeraburind wizduly fini venind din cer, animale (erp lau) ce {ise miychsingure gi alte asemenea minundti. atingea un grad mare de schematism. Casi dim wun exemph, ‘irda banal desemna Marea Tibecadet. Costamele rau el vente; soldai purtau armas ingeri~ ari, iar drat, care Vicleni, care mai nitirh, corespundeau iconografiel hoscute, posediind coame,copite oad ‘volun inerpretlor, chrora li se cerea qu numai smemorie igi din comun, cio rezistentd fics excep aver o line oarecum impersonal, cu gesturi ample, lente 7136/ re ce aducea cu psalmodierea de amvon. fnsi trairea lor, vin naturalism fmpins la limit, utca spre insuportabil Prin 137, un pret are il intruchipa pe lsu ruindur-se rlulu ca naviowon de eredinf era si moar pe crucea pe care era Fistignit Un alt elo, i rola ingrat ali Tuda, a fst la un pas five spinzure cu adevat. ‘Minterele, incrente de sacrosancte semnalizsi, era in unk maisurconecate la cofdian ceea ce perturb solemitatea isi crestin, Rugiciunes tolereazt bufoneri, piogenia mu cde sista parodic (era parodia pind si servic divin). ‘De acea, la un moment dat (17 noiembrie 1588, in Fran, 1549 ~ ja Koma, 1594—in Anglia), vor finterise. Acuzee procurorult eneral al Franei sunt gritoare: Et dintro trebare fac © maze sau alt gest, su semn cae a fie pe dos de aoeen ce nan de unde adeseor se imp mare bale de fc si zat thine i teatra. fn fel cesta, joc lor tn Ho sk ntrease in nal eredinga, ajunge pricing de scandals rticire", Cu vole, {hei de vote, teatral prindea #& fisureze, agadar, autoritatea oluts Biseict ,$ tats vremea cit au tint sus-aratatele Jocuri, prostimen de Ta opt sau nous de dimineat, in zilele de ‘btor, agen dela sua finut in parolee mai asculta le, pena alerga la numitele ocur si pistreze locus Ande etmdncan pind seara la cinc. $i au ma fost predic fentra meat mai fi avut predator cul s& price. $ intor- Mihutuse de fa sus numitae jocuri malkimen ii bites jos, Pe tri, in gora mare gL in fafa lumi, de jul celor care a ues, ‘mutizind si ingindnd vorbirile gresite pe cae leva auzit fo sau tizandurs de cine sie ce at ucru nelzbustsrigand (N° Stantal Duh rea vrut i se coboare si alte blestemay. $i de ‘nul ort preott parohilor, pentru ca sii fack yi el timp 3h veg la mumtele cur sau nix mai citeau vecernile, sa le i cand e un ceas neobignutt pasty ‘vecernile la miezul zilet gi atunct inch pe fuga, pentru ca alerge sie la amintitele jocuri”. ‘Scenarile misterelor mu sunt producti colective. Fle desigur, autor, Numele unora s-a pierdut, alii au avut ‘multi gansi. Patimile MAntuitoralui inspiré pana Yat (edscut in 1420), Simon Gréban, Eustache Mercadé, Jean Mi ‘are, cu inzestrarea ce le-a fost hérziti, se sustrag atmosferet solemnitate, degajandu-se oarecum de strictetile ce risci sclerozeze genul, Un text anonim, un ,tnister rizle", despre eliberarea oragului Orléans de citre Jeanne d’Arc, adevarat, impinsi in hupti de o transi misticl. Migcarea trupel fengleze, scencle de bitilie, toatd aceasti agitatie insulld senzatie de viata. Despre distrugerea Troiei serie Jacques (. 1425-1466), mobilizind tn actiune eroi homerict gi mu cirtile sfint. fn sec. XVI se distinge Pierre Gringoire (c. 1544), care in Sfimtul Ludovic se depiteaxA si mai mult cexigentele, cite erau, ale miracolelor. Personajele, cx un legoric, nu au nimie suprafies, iar paradisul si infernu, de care scenografia reprezentafillor de gen nu era de dispar. Imaginea lor, in economia piesei, nu conteszi. La fanume Chevalet, in Sfintul Cristo, igi fac loc © licentioase 9i risar personaje eu incireStur8 comick ( nebuna) sau rupte din medii sordide (o patroan& de, cum ce astizi, cast de toleranfa). Contemporaneitatea ist pro rmesaje si in textele, de un naiv linn, ale «Angouléme, nu alta decit regina Margareta de Navarra. ‘Un echivalent al misterelor din Franfa, insi lipsit amploarea de acolo, este la sacra rappresentazione, care {in Italia, n sec. XV. Provine, dupa eit se pare, din centice ( din speta dramei liturgice s1 au generat spectacole popular ‘un confinut eligi, De unde, denumirea pe care o poarti, rezuma la dialogurile teologice, care probabil ar fi pli rmuljimea, cf intercala gi soene comice gi scene de balet. In ‘montisile erau luxoase, cu © figurafe impresionants, cu lcre (turnire, de exemplu) si, mai ales, cu ingeniozititi de lin tehnic, mecanie (ingeri gi alte eniati zburau prin vizduh, lininel natvii spectator’). Un pictor important, Brunelleschi, nine plastica acestor sacre reprezentati COriginile teatrului italian, flindcd tot suntem in aceasti se yeografics, ar 6 flind detectable in sec. XI. Sunt invoeate, storie teatrului, jocurile de Criciun. Asemenea jocuri au fost hertino Mussato (1261-1330), alta lui Antonio Loschi. Textele jyinatice tn limba stains, deci nu in latina, dateaza din sec. Nu au avut-viapi lunga. Printre autori, Feo Belcari ‘Ar trebui si vorbim acum gi despre teatrul studentesc, \ierdic, care promoveazs comicul buf. Trebuie spus cS biti camavalegti, ajungind la orgii, se intimplau si in utile sfinte, in biserii, cu anumite prilejuri,clerci lepidas Judinea solemnd, ii puneau mast gi dnquiau frenetic, fcnd jbabl si glume... necatolice. 0 farsi deocheats, Janus Sacerdos, face inceputul teatrului Jc italian, Prima compunere in domeniu ar fi, se pare, Paulus Petro Paolo Vergerio (ndscut in 1370}, 0 imitatie. dup enti. Ali autori: Leon Batista Alberti, Tito Livio Frulovisi, :do Bruni, Ariosto, cu care ne vom reintalni, Serierile lor ste pein limbajul aga-numit macaronic. ‘in Spania, misterele se ruumesc aula sacramentales inceputul 4. XIV-see, XDX). Matea acestora o gisim In Serbaiile Corpus pe ere yaaoy Domini. Ca gi in alte locur, aii preotioficianyi, pentra a ‘impact parodillor, includ procede dramatice. Personaele sfinti ingeri si demoni, ceea ce asigurs contrastl. Prin sec. inventvitatea inféptuitorlor acestor spectacole oe bala Inte sobrietatea in chee alegorict gi divertismental care ‘chil e face simi. ‘Amprentele de realism sunt mai pregnante in Angli, referir la manifest ce au tangent cu teatral exist din see. Din sec. XVI, avem gi texte. Misterele, moralitiile din insulé de dineolo de Marea Mneci, Miracle Pays, Morality Pl pot fi documentate de prin 1327-1329. Un autor cu ving, al ‘ume, din pleat, nu se cunoaste este .maestral din Ws care a seris la inceputul see. XV. Era un artist, dupa dovedestelectura unor piese ca Noe Al dilenpstor, Om Abel ga. fn general, sconaile cauté si se desprind de serie dogmatic, incale rtualulliturgic, fn profitul realism, fle in diapazon dramatic, fie in viziune Personafele (trail Trod, Noe $i certreaja lui nevast) crusta schematismului, dobindind un anume contr ps Si interpretirile actorcesti mergeau in aceast directie, dar prea departe. la forfarea noel pe line satirics putea duce a consecinfe. Un actor, Spencer, a fost ars pe rug finde, ‘moralitate are ridiculiza preofi, depusese un prea mare zl Se poate sesiza, fn structura alegorei~ care e cellalt p productilor dramatice englezesti -, si 0 predispositie filosofare. Confictul moral duce la reflect despre viaté rmoarte, despre destinl omenesc. Proiecti de iad (cu un persona) de un ma 1160) alterneazd eu clipe de {in eotiian in misterele la fnceput pur latnesti, apot din Germania, Dup& un .varf*, pe care Ca si ne mai cufundam odaté fn tunelul timpului, avem consemnat, la jumitatea sec. X, 0 aparitie neobisnuiti gta Hroswitha, ,minunea Germaniei", superioara manis- Wi din Gonderscheim. Nu vizuse in viata eb nimic asemanstor teatrul, dar ctise mult: Incitat se apuct si ea 38 serie, in neste, piese ex subject din vietile sfinflor si martirilor, cu 0 hlitate moralizatoare, Au fost considerate, cu exagerare, ypodopere de gratie si de simplitate eleganti”. Cititorii se ypresionau desigur urmérind pitimirile eroilor, palpitau la plate tn care acegtia erau antrenati, se bucurau, la urm’, i binele triumfa, vitutea primindu-girisplata. E, in cele gase ye ale Hoswithel, © replicl la comedifle luk Terentiu, unde jeile erat persiflate ca fiind atrase irezistibil de pacat: La jonwitha, ele sunt 0 icoand a castitiil. Curios, ins’, sfinfenia hipuirilor eAlugarifet ¢ contrazisi de scene mai mult decat npidice. Reflex al refulrilor impuse de claustri.. Tot in latineste, ca gi maica Hroswitha, igi elaboreaz’ sinediile autor franceri Vital de Blois, Guillaume de Blois, lathieu de Vendéme eu dows secole mai tArziu. Modelul este Wie (Menandru, Plaut, iar inspiratia in bun’ parte mitologic& ‘SA trecem acum la lumea slavl. Despre cei din Boemia nu ont multe de spus. Poate doar si aducem in discutie un soi de ister, mister al Patimii, Masta, conceput in prima jumitate a XIl sau in prima jumétate a secolului urmator. $i ich J hionbul de replici pare luat din via, mai ales in parfile mai in Polonia, reprezentatié semindnd a teatru aveat loc, prin joc XI, poate gi mai devreme, la Curte sau, chiar cu ‘ncuviinfarea papei, in biserici. Recitari dialogate care, cum am ‘nut si aiurea, aw @icut inceputul. Textele, pe care le putem Jivadea la mistere, sau produs, potrivit mérturilor din arhive, vec. XVI Altfel, ins8, decit fn alte locuri, tn Polonia nut Jiomele sacre au initlat procesul de constituire a genului Jiomatic, ot dramele (tragedille, mai curind) profane, Umorul ytaay Pigmenteazd, citeodatd de-a dreptyl neobrizat (de pild8, fi sugereazs lui luda s& se spanzure doar in glum), inti care nu-si propun si urmeze parcursul evanghelic Teatrul in Rusia, are o dubli sorginte: jocurile cu ritualic, ritualurle deci (cum ar fi ritualul nun) gi ppopulara, care lisa cmp deschis improvizatei,satira find in largul ei. Despre un teatru religios putem vorbi in sec, cnd il identficim ~ nimic nou sub soare! ~in destiurarea procesiuni de Criciun gi de Pagti. De altfel, in sec. configureazi un tip de drami populara care se bizwie pe usturitoare a interpretilo, sirdntoci pizmagi pe cei avi. La ivirea dramaturgiei culte contribuie, ca si in teatrul solar, reperabil la finele sec. al XVI-lea, Nu e 0 act anonima. Ca autor istorileteatrului i refin pe monahul Sit Polotki (1629-16%0) si mitropolitul Dmitri Rostovski (1651-1 Un monah, un mitropolit, si totus, incet-incet, ful seade vizbil La inceputul sec. XVIML, intsi... in scent ‘cntire{i si actori, putem si le spunem, profesionisti. polivalenti: céntau, dansau, féceau glume, probabil nu de cel bun gust, etalau dexterititi de papusati. Ei sunt, int iigator eat de pipus in pravsavice imp st ‘Asupra teatrului popular romnese nus vom insista, prelectiuni (Ltoria teatruluiroménesc, Itoria teatrulul de ‘i marionete) se ocupi mai indeaproape de acest subiec. Vicleimul (Irozi) de origine apuseand, plecind de la moartea Hisus,Jocul ce poral, Mironosifle, Oratle de nunt Pl dar si Caloinul, Lizdrlul, Drigaica, Paparudle, Cana. Forme teatru popular care igi au avant sunt, de asemenea, Calusri |a noi, dar in Peninsula BaleanicS, in genete), Jocul Cucior sudul Duns, Jocul Unchigglor (pe © suprafafi intins’ Carpati la Mazea Baltic), /322/ Teatral religios, cu impurititile, prolixitatile gi anacro- Joinele Tui, mu performeaz’ in plan literar, ci in acela al ppectacolului. Compozitia e lax’, ingduind haldduiri in medi gi Impuri fel de fel. Comnicul concureaz’ tragicul, uneori in Jcatuirea aceluiagi persona} (cum este Diavolul). Nebunul aduce oti de sprintenealé poznagi. Caliul, surprinzitor, nu ¢ privit 5 ostilitat, find © aparite pitoreascd, dar stimind totusi un aon. Si fiinded a venit vorba de personaje, cele de prim-plan, jai abstract (lisus, fini, apostol, martiri), sunt plasate tn vcola conventie. Cleral bili, uneori monarhul au parte de un Welament neconcesi, cu impunséturi care trideaza o atitudine de ask. Cei ce forfotesc in plan secund, negustori, vagabond, pola, servtor, cergetor, aduc un suflu de viat slibind corsetul {pe cate canoanele ecleziastice Incercau si impund. Teatrul profan O specie care cuncaste o anume dezvoltare in see. XV-XVI ote morlitatea, care fine de teateul comic. Nu apela la seenarit biblic, la mitologia cregtin& si nici nu escalada in supranatural Dupé cum araté gi denumirea, se situa introun plan pur etic, tombatind vical st premiind virtutea, Lucra numai ca \bstractiuni, sentimentele si ideile puse in conflict find intrupate ie personae alegorice (Rafivnea, Credinfa, Umilinga $a). Viata i, de aceea, a fost destul de scurt. Un ita demn de a i refinut este Everyman, pies \urprinadtor de bine constriti, cu © anume respiraie filosofick (toposul viaa ca o eilitorie), miez etic (rastal méntuitor al faptel brane") glo surprinastoare aplecare spre feimantarile congtinfei. (Un autor de comedii, care a scris si 0 tragedie, este teologul ‘héodore de Béze (1513-1605). Pisa lui, Papa boingo gi tgind sit roar, este o violent, in fond, satir8 antiecleziasticl, ce Ul asociaza jx stl pine al catolcimii prinfului ntunericulu, Satan. /123/ Un alt sor nc important cre ce fp in teal profane Ada dee Hale G20 28 4 ime Comedie hi 0 boar de nati true acime pv Teme hai (de eee init ner antenench uname cota Int de umorl a inpognd pe sca oe rv pus de convniens pein, parc de ma ‘coc pi sc ull ena Teatrul de facturt populara {th paralel cu teatrul cult a c&rui evolutie tn’ medieval am icra l sci arene ut Yen de be facack poplar. CA ree a eral feu ei son ‘coro romani (al mini) If peria oa Sto fo el de neu concn = etna imagines props de unl eri, ane sae Intec compact al Ell Medi: Solent, ne cole turp fe ata ota dea vide, ma propre se prong in mascarndecate nu duce ipl de tpt usec ot de migat. Un pene) bulls dar nt a fenfrail Spnd de ab eto sap, te ‘oti si de farse,lansau adevinuri neconvenabile gi batjocurt care deca. Pinre nile hecvincse wna abso pra nu pega at nine alga ance vied inde rare in nt lr se) ptr sale (citer teen enero 71247 Amintind de jocurile de camaval, avandu-si de fapt yiinea in acele jocuri, fre st sole (soil, stile) (se. IiXV1) sunt expresia acest exuberane, care se exprima intr-0 Jeri mai degrabi nudimentark. Grimase peste rimase, cit strimbacloase a 8 provoaceilartate, bastonade energice Tepetate,tumbe executate cu mist, ciondineli (protago- i gilcevilor find femeia, care mui mumai standalagi perf, desl inrece gi pe dracul, gi viioas, cu simul grew oto). Se adaugh acestui arsenal de mijloace comice aul stropyit, meni i declangeze hohote de rs. André de la jyne si Jean @Abundance scr sie farve fn care, prin etenile lor, nevestele igi incomoreazd soft incredibil de busi nck o dat, daci ne nchipuiam cn El Medi femeia€ ome angelic, into cum apare sub pana mula in rButti a nor comediogra: upurtic, infidel lacom de ban, citar. [Do o parte, Fecioara Maria, de alta, Eva. Boccaccio, Shakespeare, Molitre vor exploata, cu geniul lor, aceast oferti © farsi celebri, al cirei autor, francez, a rimas necu- oscut, este Farsa maestrului Pathelin, care se joach si in zilele syonstre. O portretistca moral’ se distinge in acest text spumos, ‘roit pe gablonal pScaitorilor care se pacdlesc inte ei. Rostrea e lei fn nie cariatural, caracterizants. Un nume proeminent, 0 care ne reintilnim, este Pierre Gringoire (Gringore), prin lulentul céruia sotisa, dar si farsa, dar gi moralitatea (reunite in textulcelebra Joc Pringului Propilor gi al Mamei Nebune), creeazs \isconfort Bisericii Catolice. {in Germania, fark in care umorul, dupa eat se spune, nu da pe dinafari, se bucuri de mult succes ,farsele de carnaval” (Vastnachtsspield), unde nu lipsese sugubeti, nici muirustle surisite sau prostinadil pe care sotioarele fi duc de nas. Autorii care att trit fn sec. XV ~ aveau gl alte meserit. Guri-rea Hans osenbldt era topitor in aramA si armurier; Hans Folz, un maesteu entre, era birbier gio ficea gi pe chirurgul 11251 act am vorbit de jongleri, de truveri, de trubaduri, {gi chutauinsprata peregrinind pe drumutile Fran, din fn caste, unde i priveau ochii ctor ai domnielor ui pu troce cut vederea pe minnesingeri, care gi ei cintat. dra Unor Walter vor der Vogelweide (1170-128), Heinrich COtterdingen, Nikolaus Klingsor, Gotttid von Wolfram von Eschenbach (m 1230), Heinrich von Mei (1260-1318) li sau deschs i porte literati. Cultivau cuv ales, cu vibes poetce, in recitalurile pe care, ,promoviindu: creafia, le susfineau fn a doua jumatate a sec. al XIV-lea ‘maestril cintireti (Meistersingen, vaganti sie la inceput, care string in asociait posticet. Tineril care voiau sh acceadd Jumea artei veneau aici si se instruasc, sub indrumarea rmacstri. Pind si devind cinreti-poeti aveau de parcurs de ucenie gi de calf. fncorsetares tn prea multe regula fost meteahn a acesteiinstitui, care totugi a conteibuit la tunor texte dramatice nu lipste de importantd. Numele cel celebru, cu care ne vom mai intersect, este acela al lui Sachs (1494-1576), animator al scolilirice din Norberg. in de tragedit, comedi,povestir gi snoave, a izvodit st farse camaval Dracul i femeia itr, Solara rico n paras Inwotind drama magic, poi desprinzindu-se de ea, Europa Occidental, in Rusia la tur, in provincile rom 1s face apart teatrul de ppg. Ill. RENASTEREA O etd de efervescemta up’ Evul Mediu, cu luminile gi tenebrele Iui, Renasterea ‘te, aga cum gi denumirea o sugereaz8, o epoca de tnflorre, Se ntinde din sec. XIV (Umanismul, prima faz a Renagteri) gi prima jumitate a sec. XV (Renagterea propriu-ziss), pan in a ua jumtate a sec. XV (Renagterea tirzie), find precedat in ja de ceea ce ¢a numit Prerenastere (se. XII}. Renagterea s-a desfigurat ca o reactie Ia tot ceea ce in Evul Mediu era inchidere de orizonturi,stagnare, intunecare. Relaile apitaliste de productie, care se dezvolté in industrie, comert a, gubrezese regimul fendal, pind ce il fac si dispard. Regele ‘continu sk fie figura central, el urmérind ca prin stoparea jrocesului de firdmitare, specific feudalititi, si instituie o monarhie absolut, intr-un stat centralizat, condus cu o mand de fier, Aliatul suveranului, in aceasti lupti impotriva seniorilor lurbulenti, va fi burghezia, clas’ tn ascensiune, viguroass si —~ lotreprinzatoare, Contemplativititii (cu ochii Inspre tirille ‘erest.) din yeacurile precedente fi ia locul un prineipiu \linamic de existent. Dominatoare in Eval Mediu, Biserica Catolich tsi vede ‘ontestatl suprematia, Cultivarea nationale si introdu- corea ein slujbele tinute fn sfintele icaguri ii diminueaza treptat ntotputericia, Dogmele inguste si, pind la urm’, inumane care wugrumau elanul bucuriel de a t24i, propoviduind suferinfa Fericifi cei ce suferd, ci aceia se vor bucura”), sunt inlaturate lin. prim-planl viet spirituale, ele neavind de altfel cum si reziste In climatul intens, ozonat de descoperirile gtiinifice (inventares busolei, a tiparului ¢.a,) gi clldtorile peste mari st 7328/ y27/