Paralel` [ntre texte

Insula, de Ioan Gro]an

O lume de hârtie, de Luigi Pirandello,
Biblioteca Babel, de Jorge Luis Borges
Amintiri din copil`rie, de Ana Blandiana
 Motto

C`r\ile din c`r\i se fac

 Biblioteca Babel
 {n “Biblioteca Babel” ni se prezint` motivul
bibliotecii [n cel mai explicit mod, comparativ cu
celelate opere, deoarece aici ac\iunea nu
dep`]e]te cadru hexagonului;
 Bibliotecarul este prezentat realist, el
comport@ndu-se asemenea omului de r@nd;
 El este urma]ul altor bibliotecari ]i are colegi pe
care [ns` nu i-a [ntalnit niciodat`, colegi care
[mpreuna cu el p`zesc biblioteca de persoanele
orbite de ideea “C`r\ii Supreme”;
 “Cartea Suprem`” a fost n`scut` din ideea omului
c` trebuie s` existe o carte care le cuprinde pe
toate celelalte, iar cel ce va avea carte, va
dob@ndii toate cuno]tin\ele de pe acest
p`m@nt ]I chiar mai mult
 Din cauza acestei idei biblioteca a ajuns sa
piard` o mare parte din con\inut, oamenii dorind
sa ajung` la cunostin\e supreme ]i [ndepart@nd
tot ceea ce le st`tea [n cale, ]i anume c`r\ile care
nu prezentau interes pentru caut`tori;
 O lume de h@rtie
 Aceast` oper` debutez` cu o [nt@mplare aparent
obi]nuit`, [n care personajul principal, Valeriano
Balicci se ceart` cu un copil, pe un motiv c@t se
poate de banal;
 Acest personaj este unul neobi]nuit, care []I
pierdere vederea datorit` lecturii, ]i angajeaz` o
bona s` [Iiciteasca;
 Observ`m din nou motivul bibliotecii, care [n
acest text nu mai apare ca un hexagon cu
coridoare nesf@r]ite, ci ca o simpla bibliotec` de
acas`, singura alinare a personajului
 Pl`cere lui ca bona sa-i citeasc` in g@nd se
explic` prin faptul c` el dore]te s` transimit`
pl`cerea lecturii ]i celorlal\i, fiind con]tient c` el
nu va mai putea citi, era bucuros sa cineva
[mp`rt`]e]te cu el bucuria misterului lecturii
Insula
 {n “Insula”, naratorul [ncadreaz` povestea sa [ntr-
o alt` amintire, un vis;
 {n visul naratorului, cele dou` personaje nu puteau
comunica dec@t prin intermediul c`r\ilor;
 Acest fapt ne arat` rolul c`r\ilor [n comunicare, f`r`
c`r\i fiindu-ne foarte greu s` [ntre\inem o situa\ie
de comunicare incitant`;
 Motivul biliotecii apare din nou ]i [n aceast` oper`,
de data aceasta sub form a unui morman de c`r\i pe
care personajele le folosesc s` comunice;
 La sf@r]itul operei, cele dou` personaje descoper`
c` insula pe care st`teau era defapt o carte, cartea
pe care naratorul apucase [ncepuse s` o scrie;
 Faptul ca opera incepe ]i se [ncheie cu aceea]I
sintagma confer` textului o arhitectur`
rotunda/circular`;
Amintiri din copil`rie
 Opera are un incipit realist, desprinderea de

realitae av@nd loc [n momentul [n care
protagonista ac\iuniii [ncepe ascensiunea c`tre
necunoscut, [n c`utarea administratorului
 Scara este un simbol ascensional clasic,
desemn@nd nu doar cunoa]tere, ci o eleva\ie
integrat` a [ntregii fiin\e; c@nd are form`
spiralat` , scara atrage aten\ia [n mod special
asupra ob@r]iei dezvolt`rii axiale;
 Observ`m iar`]i prezen\a motivului bibliotecii,]i a
coridorului pe care feti\a se plimba;
 Astfel, ea urmeaza calea deschis` de lumina din
spatele raftului de car\i ]i ajunge s` []ivad` tat`l
cum arunc` pagini din c`r\ile sale pe foc;
 Faptul ca tat`l cite]te c`r\ile [nainte sa le arunce
pe foc ne arat` c` el p`streaz` totu]i [nsemn`rile
importante;
 Concluzii
Asem`n`ri
 Textele apar\in prozei scurte;
 Toate abordeaz` tema cunoa]terii;
 Motivul bibliotecii este prezent [n
fiecare oper`;
 Toate cele 4 texte folosesc ca
 mod de expunere predominant
nara\iunea;
 Motivul bibliotecarului apare [n
“Biblioteca Babel” ]i [n “Amintiri din
copil`rie”;
Deosebiri
 “Insula” ]i “Amintiri din copil`rie”
nu ne dau niciun indiu referitor la
tema abordat` ]i la motivele
prezente, spre deosebire de
“Biblioteca Babel” ]i “O lume de
h@rtie”;
 {n timp ce “Biblioteca Babel” este
o defini\ie a bibiotecii, “Amintiri
din copil`rie” surprinde biblioteca
asemeni unei [nsu]iri de amintiri;
Elev: Chiriac Alexandru
Clasa: a IX-a A
Profesor: M`nescu Lumini\a