A. Ciotlăuş, N. Giurciu, M. Ortelecan, O.

Marina
Urmărirea stabilităţii lucrărilor miniere prin măsurători topografice la Salina Slănic Prahova

Urmărirea stabilităţii lucrărilor miniere prin măsurători topografice la

Salina Slănic Prahova

Ana CIOTLĂUŞ, Conf. univ. dr. ing., Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară
Cluj-Napoca, România, aciotlaus@yahoo.com
N. GIURCIU, ing., S.C. Minesa Institutul de Proiectări şi Cercetări Miniere S.A. Cluj-Napoca,
România
Mircea ORTELECAN, Prof. univ. dr. ing., Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară
Cluj-Napoca, România ortelecanm@yahoo.fr
O. MARINA, ing., S.C. Minesa Institutul de Proiectări şi Cercetări Miniere S.A. Cluj-Napoca,
România

Abstract: By rock-salt exploitation, simultaneously at more horizons, through chambers and

pillars, the phenomena of subsidence is produced and affects the underground mining works
stabilization, including the surface one. As a follow of time evolution of su bsidence phenomena, it
was noticed the appearance of fissures and breakage in the mining works ceiling and base, which
concludes to transport aggravation, works instability and safety. In this paper are presented
topographical methods used in order to stabilize the mining works and the monitoring results, in
specific conditions of Slanic Prahova salt mine.

Keywords: rock-salt exploitation, horizons, chambers and pillars, safety, topographical

methods

1. Consideraţii generale

Golurile create în urma exploatării masivului de sare de la Slănic Prahova, duc la modificări
în stările de tensiune ale zăcământului şi a rocilor înconjurătoare, dând naştere la tasări şi deplasări
ale rocilor, fapt ce afectează stabilitatea lucrărilor miniere subterane şi evident şi a suprafeţei.
La stabilirea procesului de deplasare este necesar să se ţină seama de toţi factorii care pot
influenţa caracterul deplasării rocilor. In acest sens se va face o prezentare succintă a factorilor care
influenţează mărimea parametrilor procesului de deplasare.
Factorii implicaţi în fenomenul de deplasare se pot grupa dupǎ mai multe criterii, dupǎ cum
urmeazǎ:
1. Factorii care caracterizează principalele proprietăţi şi particularităţi ale rocilor
înconjurătoare.
- proprietǎţile fizico - mecanice ale rocilor (tăria, structura, elementele de poziţie).
2. Factorii de geometrizare a zăcămintelor, definiţi de:
- forma şi dimensiunile zăcămintelor;
- unghiul de înclinare;
- grosimea şi adâncimea zǎcǎmintelor.
3. Factorii de natură minieră, caracterizaţi prin:
- metoda de exploatare;
- dimensiunile lucrărilor miniere pe înclinare şi pe direcţie;
- modul de dirijare a presiunii miniere;
- viteza de avansare a fronturilor de lucru ;
- gradul de exploatare a zăcămintelor.

- 271 -
 Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia RevCAD – Revista de cadastru

4. Factorii perturbatori:
- faliile;
- nivelul hidrostatic;
- relieful terenului etc.
5. Factori derivaţi - rezultaţi din relaţiile reciproce stabilite între factorii geo-minieri
individuali.
- factorul de scufundare "a";
- factorul de mărime a ariei exploatate "λ";
- factorul de influenţă "e";
- factorul de adâncime "k";
- factorul de timp "z", etc.
Ţinând seama de toţi aceşti factori rezultă că procesul de deplasare şi deformare a rocilor, ca
efect al subsidenţei, este un fenomen complex, care necesită studiat pentru fiecare bazin minier
separat
Ca metode de estimare a parametrilor de deplasare şi deformare a pachetului de roci, de la
spaţiul excavat până la suprafaţă se cunosc mai multe metode dintre care putem aminti:
- metoda modelelor matematice;
- modele pe materiale echivalente;
- metoda elementului finit;
- metoda profilului albiei;
- metoda funcţiilor de influenţă;
- metode geodezo-topografice.
Fără a detalia factorii şi metodele utilizate pe plan mondial, în lucrare sunt prezentate
metodele topografice de estimare a parametrilor de deplasare.

2. Metode geodezo-topografice de estimare a parametilor de deplasare

Fenomenul de deplasare şi deformare a pachetului de roci este caracterizat de parametri săi

specifici şi anume: unghiurile de scufundare (β, γ, δ), deplasarea verticală (scufundarea) (S),
deplasarea orizontală (D*), înclinarea (I), curbura (K), deformaţia specifică orizontală (ε).
Determinarea valorilor parametrilor mai sus menţionaţi se realizează prin măsurători directe şi
indirecte, care se grupează în următoarelor metode:
- geodezice;
- topografice;
- fotogrammetrice.
Metodele geodezice cuprind măsurători regionale, pentru întregul bazin minier şi măsurători
locale deasupra fiecărui perimetru minier. Acestea se fac periodic , prin măsurători de nivelment de
înaltă precizie, în raport cu anumite repere stabile situate în afara zonelor de influenţă a exploatărilor
miniere.
Măsurătorile locale constau în determinarea coordonatelor (x,y,z) ale reperelor reţelelor sau
aliniamentelor de urmărire, din care se determină parametri procesului de mişcare.
Metodele topografice au cea mai mare aplicabilitate în măsurătorile locale, şi încă de la
început au stat la baza urmăririi deplasării suprafeţei şi a construcţiilor subterane şi de la zi .
Observaţiile topografice se execută în reţele de microtriangulaţie simple sau utilizând metoda
aliniamentelor de urmârire amplasate în lucrările miniere subterane sau deasupra perimetrelor miniere
în exploatare. Forma şi tipul reţelelor sau aliniamentelor topografice de urmărire se aleg în funcţie de
scopul urmărit şi de condiţiile locale privind morfologia terenurilor.
Metodele fotogrametrice se utilizează în cazul albiilor adânci de scufundare, întâlnite cu
predilecţie în cazul exploatărilor de minereuri. Acestea oferă o fidelitate mai mare la determinarea
formei albiei de scufundare, însă oferă o precizie mai mică la determinarea pareametrilor specifici

- 272 -
 A. Ciotlăuş, N. Giurciu, M. Ortelecan, O. Marina
Urmărirea stabilităţii lucrărilor miniere prin măsurători topografice la Salina Slănic Prahova

deplasării.
Pentru urmărirea stabilităţii lucrărilor miniere de la mina Cantacuzino s-au utilizat metodele
geodezo-topografice de determinare a deplasărilor pe verticală cu ajutorul nivelmentului de înaltă
precizie utilizând nivela NI 002 şi mire speciale de invar.
Măsurătorile au fost realizate conform metodologiei specifice nivelmentului geometric de
mijloc de ordinul I.
Pentru calculul deplasărilor pe verticală s-au utilizat diferenţele de nivel dintre punctele
urmărite, sau cotele absolute ale acestora.
Prin prelucrarea observaţiilor de nivelment geometric se determină corecţii pentru altitudinile
provizorii ale reperelor cât şi pentru diferenţele de nivel măsurate
Astfel se poate scrie:
( H i ) = H io + xi , i = 1, 2...n ( puncte noi ) (1)
unde:
- (Hi )– altitudinea cea mai probabilă a unuia sau mai multor repere de nivelment;
- Hi0 – altitudinea provizorie;
- xi – corecţia adusă altitudinii provizorii.
∆hij = ∆hij0 + vij (2)
unde:
- (∆hij ) - valoarea cea mai probabilă a diferenţelor de nivel pe tronsoanele măsurate;
- ∆hij0 - diferenţele de nivel măsurate;
- vij – corecţia diferenţei de nivel măsurate
Intre două repere noi i şi j (cazul general) se poate scrie următoarea relaţie:
H io + xi , +∆hij0 + vij = H oj + x j (3)
De unde rezultă forma generală a unei ecuaţii de corecţii pentru o diferenţă de nivel măsurată
prin nivelment geometric:
vij = − xi + x j + H oj − H io − ∆hij0 (4)
144244 3
lij

Din această ecuaţie rezultă, prin particularizare, forma ecuaţiei scrisă între un punct vechi şi
unul nou şi invers între un punct nou şi unul vechi. Astfel dacă se consideră punctul i ca punct vechi,
corecţia xi =0 şi ecuaţia (4) devine:
vij = x j + lij (5)
In cazul când punctul j se consideră un punct vechi, ecuaţia (4) va primi forma:
vij = − xi + lij (6)
Modelul funcţional de compensare şi cel stohastic pentru două epoci de măsurare se prezintă
sub forma:
 v1   A11 0   x1   l1 
 =  *  −   (7)
 v2   0 A22   x2   l2 
Q 0 
Cmm = σ o2Qmm = σ o2 *  11  (7)
 0 Q22 

3. Urmărirea stabilităţii lucrărilor miniere la mina Cantacuzino

Începând cu luna noiembrie a anului 2001 în cadrul structurii de rezistenţă a minei

Cantacuzino au apărut fenomene vizibile de instabilitate la nivelul etajelor V, VI, VII , VIII şi IX în
vatră şi tavan. În anii 2002 şi 2003, la nivelul etajului IX la tavan, s-au constatat fracturi, în vetrele şi

- 273 -
 Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia RevCAD – Revista de cadastru

tavanele (planşeele) etajelor amintite, din zona de N-E şi S-E a minei, spre pilierul marginal din
această zonă.
Fenomenul se caracterizează prin apariţia de sisteme de fisuri şi crăpături cu denivelări în
planul de ruptură de ordinul 10-15 cm, cu o dezvoltare şi o evoluţie lentă deocamdată, dar care poate
fi accelerată prin influenţa circulaţiei unor utilaje sau a unor activităţi în zona afectată.
Lungimea sistemului de fisuri variază de la etaj la etaj în limitele 20-150 m.
Pentru continuării procesului tehnologic de extracţie a sării geme se impune:
- „conservarea” stabilităţii lucrărilor principale de acces şi transport ale minei Cantacuzino
(planul înclinat în spirală, galeria de coastă, galeria cu benzi);
- "conservarea" stabilităţii planşeului de tavan şi a planşeelor intermediare, în sensul de a nu
mai fi afectate cu lucrări de perforare-împuşcare şi circulaţie a autovehiculelor şi utilajelor
ce produc trepidaţii ce ar putea conduce la amplificarea fenomenelor de instabilitate
existente.
La nivelul etajului V fisurile sunt amplasate în vatra şi tavanul camerelor, deschiderea acestora
fiind de 2-6 cm. La tavan se apreciază că traiectul acestora ar urmări o intercalaţie sterilă pe traseul
situat în zona respectivă. Aceste fisuri merg paralel cu intercalaţia de steril din zăcământ.
La etajul VI sistemul de fisuri este amplasat în vetrele camerelor între feţele a trei şiruri de
pilieri şi au o deschidere de 2-5 cm. În vatra acestui etaj apar pe aceste fisuri şi denivelări ale vetrei de
2-3 cm; iar între pilierii G şi H se dezvoltă un sistem de fisuri la care denivelarea vetrei ajunge la 8-
10 cm, cu deplasare doar pe verticală. În ianuarie 2008 a fost identificată o fisură nouă între pilierii
G44 şi H45 şi una între pilierii F41 şiG42.
La etajul VII fisurile din vatră se întâlnesc între pilierii notaţi cu G, H, I şi J. O fisură nouă a
fost identificată între pilierii H43şi I44 pe diagonala camerei iar denivelarea este de 3-5 cm. La tavan
au existat desprinderi mari de copturi.
Fisura a mai fost identificată şi în tavanul camerei din zona pilierului H40 - H41 şi H42 unde
există o exfoliere a tavanului de 50 cm. În vara anului 2007 existau semne vizibile de fisuraţie a
terenului şi la suprafaţă. Astfel pe drumul betonat de acces la puţul de aeraj Cantacuzino exista o
ruptură a drumului şi lăsare a acestuia în jos, paralelă cu Slănicul (în dreptul puţului) iar pe aleea din
acest drum spre puţ a fost evidenţiată o fisură paralelă cu prima şi cu puţul, tot în zona puţului de aeraj
pe drumul pietruit paralel cu râul Slănic până în podul CFR a apărut o ruptură care merge dinspre râu
către deal pe la colţul clădirii de locuit de pe str.Salinei nr.1.
La etajul VIII apare o fisură cu denivelare de 5-10 cm în vatră în lungul camerei între pilierii
notaţi cu H şi I.
În cursul anului 2007 sistemul de fisuri se amplifică prin apariţia de fisuri noi între pilierii
H41, I43 şi J44. În ianuarie 2008 a fost identificată o fisură nouă în zona pilierului I42.La acest etaj
fisura din tavan este pe diagonala camerei între pilierii H42 şi I44 de asemenea între pilierii I43 şi J44.
La etajul IX au apărut exfolieri la colţurile de sus ale pilierilor şi desprinderi de blocuri de sare
din tavan. În mare parte sistemul de fisuri dezvoltat este paralel cu limita pilierului marginal şi cea a
conturului de zăcământ la nivelul orizontului respectiv (ex. etaj VI şi IX care dă în intercalaţiile
sterile). Fisurile noi de la acest etaj sunt pe diagonala camerei între pilierii I40 - J41 şi I41-J42.
- având în vedere evoluţia fenomenelor (fisuri, crăpături, exfolieri), se propune montarea de
repere pe tot planul auto având în vedere că interiorul etajelor se află în mişcare, la care se
constată o scufundare asemănătoare pe toate cele 5 etaje uşor mai crescute în zona fisurilor
şi menţinerea acestei tendinţe până la etajul IX.
Montarea reperelor pe planul auto se va face pe centrul galeriei cu marcare pe peretele acesteia
şi scrierea distanţei pînă la reper.
Graficele scufundării totale şi scufundarea înregistrată în ultimul an , la niveleul celor cinci
orizonturi, sunt prezentate în figurile 1-9.Suprafaţa şi perimetrul exploatabil de la mina Cantacuzino
este prezentat în figura 10.

- 274 -
 A. Ciotlăuş, N. Giurciu, M. Ortelecan, O. Marina
Urmărirea stabilităţii lucrărilor miniere prin măsurători topografice la Salina Slănic Prahova

4. Concluzii

În cazul minei Cantacuzino, manifestările de instabilitate sunt localizate deocamdată la nivelul

planşeelor, dar indiferent de locul de manifestare, afectarea elementelor de rezistenţă poate conduce în
timp scurt la accelerarea instabilităţii cu consecinţe imprevizibile.
Semne de instabilitate – exfolieri, desprinderi de copturi şi rotunjirea muchiilor – se observă şi
pe pilierii intercamerali de la orizonturile V-IX, din zona cu fisuri şi crăpături ale planşeelor dintre
orizonturi.
Observaţiile directe realizate în subteran în cursul anului 2005 cât şi cu ocazia măsurătorilor
topografice din luna decembrie 2006 şi ianuarie 2008 au evidenţiat doar afectarea planşeelor sub
formă de fisuri şi crăpături cu deschideri pe orizontală cuprinse între 1-15 cm şi deplasări pe verticală
de 1-15 cm (sistem falie), cu înclinare spre flancul estic al zăcământului dar şi cu exfolieri şi
desprinderi din tavane şi pilieri.
Deoarece fenomenele de instabilitate apărute sunt semnalate şi localizate în zona pilierului
marginal; dimensiunea acestuia la nivelul fiecărui etaj va fi ţinută sub o strictă monitorizare (ca de
altfel întregul sistem de fisuri existent), pe baza staţiilor de urmărire
Pe măsura avansării în profunzime a exploatării aria de infuenţă se deplasează spre est,
datorită înclinării zăcământului, fapt ce influenţează stabilitatea pilierului marginal de est şi a
pilierului de tavan din această zonă.

5. Bibliografie

1. S.C. MINESA-ICPM S.A CLUJ-NAPOCA - Măsurători topografice şi studiul stabilităţii

construcţiilor şi terenului din perimetrul de influenţă a Minei Victoria, Minele Vechi, Mina
Cantacuzino precum şi a deformaţiilor excavaţiilor subterane din Mina Cantacuzino în vederea
desfăşurării în condiţii de siguranţă a exploatării şi a protejării obiectivelor din subteran şi de la
suprafaţă" – 2005
2. S.C. MINESA-ICPM S.A CLUJ-NAPOCA - "Stabilirea parametrilor fizico-mecanici şi geologici
din perimetrul câmpului minier Cantacuzino şi dimensionarea elementelor de rezistenţă -pilieri şi
planşee" C 51.044/martie 2002 - Studiu
3. Ortelecan M, Pop N. – Metode topografice de urmărire a comportării construcţiilor şi terenurilor
înconjurătoare, Editura AcademicPRES Cluj-Napoca, 2005.
4. Moldoveanu C. – Geodezie, Editura Matrix ROM Bucureşti,2002

SCUFUNDARI ETAJ V MINA CANTACUZINO

50
S [mm]

-0,4

-0,7

-1,7
0,2

0
-3,6
-5,2
-6,2

-6,2
-7,3

-8,1

-11,8

-15,8
-18,3

-19,2

-20,3

-20

-19,5
-26

-50
-42,8

-50,1
-65,1

-84,6

-100
-97,5
-105,2

-150
-174,9

-200
-217,1

-250
3 4 5 6* 7 8 9 10 10E 11 11F 12 12F 13 REPERE
06.-08 0,2 -0,4 -0,7 -1,7 -6,2 -3,6 -11,8 -19,2 -20,3 -15,8 -105,2 -20 -19,5
04.-08 -6,2 -7,3 -5,2 -8,1 -26 -18,3 -42,8 -65,1 -84,6 -50,1 -97,5 -174,9 -217,1

Fig. 1

- 275 -
Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia RevCAD – Revista de cadastru

SCUFUNDARI ETAJ VI MINA CANTACUZINO

20

12,4
S [m m ]

4,6
3,2
-0,3

1,1
0,8

0,3
0
-1,2

-1,9
-4,3
-6,1
-7,2

-8,8

-11,7
-14,5

-15,2

-15,3
-15,7

-16,3
-20

-17,1
-18,6

-23,7

-24,3
-26,3

-26,2

-40

-37,8
-47,1

-50,6
-52,7

-52,5
-53,6

-56,2
-60

-80

-77,9

-79,4
-100
6 7 8 9 9A 10 13 13A 17V 17A 17B 19V 19A 19B 15 16 18 REPERE

06.-08 -0,3 3,2 -7,2 4,6 -6,1 -4,3 0,3 -1,9 -14,5 -15,7 -15,2 -15,3 -23,7 -24,3 -16,3 -17,1 -11,7
04.-08 -1,2 0,8 -26,3 12,4 -26,2 -18,6 1,1 -8,8 -53,6 -56,2 -52,7 -47,1 -77,9 -79,4 -52,5 -50,6 -37,8

Fig. 2

SCUFUNDARI ETAJ VI 21-33A, MINA CANTACUZINO

0
S [m m ]

-1,4 -2,2 -1,5

-4,6
-10 -7,7 -7,7
-9,3 -9,6

-20 -16,3
-19 -19,7

-30 -26,7
-28,1
-29,9

-40 -38,2
-41,1

-50

-60

-63,9 -64,8
-70
21 11 12 14 24 28 15 33 33A REPERE
06.-08 -7,7 -7,7 -9,3 -19 -19,7 -9,6 -16,3 -1,4 -1,5
04.-08 -28,1 -29,9 -38,2 -63,9 -64,8 -26,7 -41,1 -2,2 -4,6

Fig. 3

- 276 -
A. Ciotlăuş, N. Giurciu, M. Ortelecan, O. Marina
Urmărirea stabilităţii lucrărilor miniere prin măsurători topografice la Salina Slănic Prahova

SCUFUNDARI ETAJ VII MINA CANTACUZINO

50
S [m m ]

-1,4

-0,5
1,9
1,7

-2,1

-4,1

-5,4

-7,8

-9,5
-12
-15
-16,9

-16

-16,1

-16,5

-16,7
-17,4

-19,2

-19,5

-20,6
-25,4

-29
-36,2
-50

-46,7
-49,4

-49,8

-49,6
-51,6
-57,4

-64,1

-65,3
-100

-150

-200

-250
-253,2

-300
7 7A 8 9 10 11 14 15 17 21 23 25 30 24 24A 36 12 REPERE
06.-08 1,7 1,9 -2,1 -4,1 -5,4 -15 -19,2 -16 -16,1 -16,5 -7,8 -19,5 -20,6 -16,7 -12 -9,5
04.-08 -1,4 -0,5 -16,9 -17,4 -253,2 -49,4 -57,4 -46,7 -49,8 -51,6 -25,4 -64,1 -65,3 -49,6 -36,2 -29

Fig. 4

SCUFUNDARI ETAJ VII(16-13),MINA CANTACUZINO

0

0
S [m m ]

-3 ,5

-4,3
-6 ,9

-10
-9 ,4

-11,6
-15

-20
-2 1,1

-25 ,5

-26,7

-30
-28,1
-33,2

-33,6

-40
-38 ,1

-42,3

-46 ,4

-50
-56,1

-60
-6 8

-70

-80
16 16A 19A 19 19B R1 R2 39 39A 13 REPERE
06.-08 -15 -21,1 -9,4 -11,6 0 -3,5 -6,9 0 -4,3
04.-08 -33,2 -56,1 -38,1 -42,3 -68 -25,5 -33,6 -28,1 -46,4 -26,7

Fig. 5

- 277 -
Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia RevCAD – Revista de cadastru

SCUFUNDARI ETAJ VIII, MINA CANTACUZINO

- 0 ,1
- 0 ,3

- 0 ,3
0

S [m m ]

- 1 ,4
- 1 ,5

- 1 ,6
- 2 ,6
- 2 ,8

-3
- 3 ,1

- 3 ,2

- 5 ,8
-10

- 8 ,1

- 9 ,5
- 9 ,8

- 1 1 ,5
- 1 2 ,2

- 1 3 ,2
- 1 4 ,4
- 1 6 ,8

-17
-20

-1 9
- 2 0 ,5
-21

- 2 2 ,8
- 2 5 ,2

- 2 6 ,8
-30

- 2 8 ,2
- 3 5 ,6
-40

- 4 3 ,3
- 4 7 ,1
-50

- 4 9 ,9
-60

- 5 8 ,4

- 5 9 ,9
-70
8 8A 9 10 10A 10B 10C 43 32 29 28 23 31 37 39 40N 16
REPERE
06.-08 -0,1 -0,3 -2,8 -3 -3,2 -1,6 -9,8 -16,8 -21 -20,5 -19 -12,2 -17 -14,4 -11,5 -5,8 -13,2
04.-08 -0,3 -1,5 -8,1 -3,1 -2,6 -1,4 -25,2 -47,1 -58,4 -59,9 -49,9 -26,8 -43,3 -35,6 -28,2 -9,5 -22,8

Fig. 6

SCUFUNDARI ETAJ VIII(24-R1), MINA CANTACUZINO

20
1 2 ,3
S [m m ]

8 ,3

10
5 ,8
3 ,9

4 ,1

2 ,8
2 ,3

1 ,7
- 0 ,5
- 0 ,4
0 ,8

0 ,1
1

0
- 0 ,8

- 2 ,3

- 3 ,5
- 6 ,8

-10
- 7 ,8
- 9 ,7
- 1 0 ,8

- 1 5 ,2

- 1 6 ,4

-20
- 2 0 ,9
-21

- 2 6 ,1

-30
- 2 8 ,9

-40
- 4 1 ,9

- 4 2 ,7

-50
- 4 9 ,2

-60

-70
- 6 8 ,5

-69

-80
24 22 21A 21 24A 27A 27 R2 15 20 19 19A 40 41 42 44 47 R1 REPERE

06.-08 -21 -10,8 -28,9 -15,2 -16,4 -9,7 -0,8 2,3 1 0,8 -2,3 5,8 -0,5 0,1 -3,5
04.-08 -49,2 -26,1 -68,5 -41,9 -69 -42,7 -20,9 3,9 4,1 8,3 2,8 -6,8 12,3 -0,4 1,7 -7,8

Fig. 7

- 278 -
A. Ciotlăuş, N. Giurciu, M. Ortelecan, O. Marina
Urmărirea stabilităţii lucrărilor miniere prin măsurători topografice la Salina Slănic Prahova

SCUFUNDARI ETAJ IX MINA CANTACUZINO

1 6 ,2
S [m m ] 20

1 0 ,4
9 ,9
10

4 ,4
2 ,1

1 ,3
1 ,2
0 ,6

0 ,2
0
-0 ,6
-1 ,7

-1 ,9

-2 ,7

-4 ,1
-4 ,2

-5 ,1
-6 ,6
-7 ,7
-7 ,9

-10

-8 ,6
-8 ,9
-9 ,7
-9 ,9

-1 0
-1 0 ,5
-1 2 ,8

-1 2 ,9
-1 6 ,9
-20

-1 9 ,7
-30
-2 9 ,4

-40
9 9A 10 12 13 19 43 44 47 48 22 25 38 37 37A 33 36 REPERE
06.-08 -0,6 0,6 -1,9 2,1 0,2 -12,8 -9,9 -9,7 -8,9 -7,7 -10 -4,2 -8,6 -4,1 4,4
04.-08 -1,7 1,2 -7,9 16,2 9,9 -29,4 -16,9 -10,5 -2,7 1,3 -19,7 -6,6 -12,9 -5,1 10,4

Fig. 8

SCUFUNDARI ETAJ IX(33A-15), MINA CANTACUZINO

15
S [m m ]

11,2

10
6,9
5,7

5,3
4,6

4,5
5
3,9
3,6

3,5

3,5

5
2,5
2,3

2,3

0
-1,3
-1,7

-2,5

-4

-5
-4,9

-10

-15
-14,3
-15,2

-20
33A 31 20 31A 21 16 42 24A 20A 29 26 24 18 14 11 23 15 REPERE
06.-08 -14,3 -1,7 2,3 -4,9 3,5 3,9 2,3 2,5 5,3 -1,3 -4 4,5
04.-08 -15,2 3,6 5,7 -2,5 6,9 3,5 4,6 5 11,2

Fig. 9

- 279 -
Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia RevCAD – Revista de cadastru

Fig.10

- 280 -