Capitolul 2

Colectarea datelor de mediu

Statistica contribuie la procesul de cunoastere si fundamentare a

deciziilor, elaborând metode pentru culegerea, analiza si interpretarea
datelor sau a informatiilor numerice. Datele sunt elemente esentiale în
realizarea cunoasterii, în analizele statistice indispensabile proceselor
decizionale 8. Delimitarea concreta a datelor de mediu este un procedeu
complicat generat, în special, de nedeterminarea exacta si clara a
elementelor mediului. Literatura de specialitate trateaza mediul natural ca
fiind format din apa, aer, sol/subsol, biodiversitate, însa economia si-a
revendicat dintotdeauna abordarea resurselor naturale, unde apa si solul sunt
adesea asociate domeniului mediului, însa rezervele subterane de
combustibili si minerale sau rezervele de flora si fauna sunt cel mai adesea
asociate domeniului economic. Incertitudinea asupra „frontierelor”
domeniului nu este decât una din cele doua aspecte ale problemei. Al doilea
aspect priveste acoperirea numai a anumitor parti situate între frontierele unui
singur domeniu, situatie generata în principal de faptul ca o acoperire
exhaustiva a domeniului studiat impune o cantitate considerabila de informatii
privind mediul, care uneori este dificil de realizat. Dificultatile întâmpinate în
asigurarea unei exhaustivitati pentru anumite domenii conduc la o acoperire
statistica insuficienta.

8
Voineagu V., Colibaba D., Gradinaru G., “Statistica. Notiuni fundamentale si
aplicatii”, Ed. ASE, Bucuresti, 2002.
 Datele de mediu pot fi culese din diverse anchete, din reteaua de
supraveghere si masurare sau din surse administrative.

Produc atori
Produc atori secundari

- organizati i guvernamentale si neguvernamentale

- servicii departamentale de statistica
- institutii de cercetare
- autoritaritat i locale
- agent ii neguvernamentale
- agent i economici

Flux
de
date

Producaa tori primari

Produc primari

- registre statistice
- contabilitatea nationala
- nomenclatorul surselor de emisii
- catalogul deseurilor
- clasificarea functiilor administra tiei publice

Figura 2.1 . Surse de date de mediu

Modalitatea de culegere a datelor prezentata în figura 2.1. , specifica si

României, prezinta o serie de neajunsuri:
• orientarea fluxului de date pe principiul bottom-up (jos-sus) conduce la
o greutate în asigurarea calitatii datelor;
• existenta mai multor organizatii ce activeaza în domeniul mediului,
organizatii ale caror responsabilitati nu sunt clar definite, genereaza
mai multe structuri de procesare a datelor de mediu iar informatia de
mediu pe care o furnizeaza este uneori incompleta sau redundanta;
• lipsa referintei geografice împiedica folosirea datelor pentru simulari si
integrari în diferite domenii specifice: apa, aer, sol, biodiversitate.
 Metodele de culegere a datelor sunt diverse însa cele mai des întâlnite
în literatura de specialitate si adoptate deja de majoritatea organismelor de
statistica, nationale si internationale, sunt: recensamintele, anchetele statistice,
monitoringul si teledetectia.

2.1. Recensamintele

Cele mai “curate date” statistice se culeg prin intermediul

recensamintelor care reprezinta cercetari statistice exhaustive. În functie de
natura recensamântului, acesta ofera date utile analizelor statistice
indispensabile proceselor de luare a deciziilor. În tara noastra, unele date de
mediu pot fi obtinute pe baza:
• recensamintelor agricole care furnizeaza date privind suprafetele de
terenuri, efectivele de animale etc.;
• recensamintelor unitatilor industriale care furnizeaza date referitoare la
productia si consumul de energie, productia industriala, utilizarea apei,
volumul emisiilor si deseurilor etc.;
• inventarelor forestiere care furnizeaza date despre parcelele forestiere
într-o structura de esente, vârsta si productivitate.
De asemenea, se poate recurge la o cercetare statistica de tip
recensamânt atunci când se doreste masurarea modificarii stocurilor biologice
(resursele forestiere, fauna si flora salbatica).
2.2. Anchetele statistice

Anchetele statistice reprezinta cercetari selective în organizarea

carora trebuie sa se precizeze fenomenele a caror caracterizare determina
scopul anchetei, precum si colectivitatea care va forma obiectul propriu-zis al
acesteia. Din acest punct de vedere, ancheta poate urmari studierea unui singur
fenomen, în strânsa legatura cu factorii ce îl determina sau studierea mai
multor fenomene interdependente. În privinta colectivitatii statistice care va
forma obiectul anchetei, aceasta va cuprinde o parte a colectivitatii, aleasa în
asa fel încât sa fie respectate principiile reprezentativitatii.
Practica statistica recomanda ca fiind mai utila caracterizarea, prin
intermediul anchetei, a unui singur fenomen, în cadrul unui esantion. Acest
fapt este motivat de reducerea timpului de observare, de posibilitatea
cuprinderii mai detaliate în programul anchetei a factorilor cauzali, reducerea
costului anchetei, sporirea gradului de veridicitate a datelor înregistrate etc.
Colectarea datelor de mediu prin anchete se face în functie de
necesitati iar acestea se refera la: activitatile economico-sociale cu impact
asupra mediului, calitatea factorilor de mediu, servicii de protectie a mediului.
Datele se obtin fie prin proiectarea unor anchete dedicate fie prin completarea
unor capitole în chestionarele unor sondaje consacrate altor domenii.
 Anchete dedicate (anchete ecologice) Întrebari atasate chestionarelor consacrate
altor domenii

Date referitoare la: Date referitoare la:

- cheltuieli pentru combaterea poluarii - utilizarea lemnului de foc si provenienta sa
- reciclarea des eurilorîn cadrul Date colectate din:
gospodariilor - anchete agricole
- costurile supravegherii mediului - anchete asupra industriei
-costurile protectiei mediului

Date de mediu

P
R
E
L
U
C
R
A
R
E

Informatii de mediu

Figura 2.2. Culegerea datelor prin anchete

O caracteristica de baza a populatiilor colectivitatilor supuse

cercetarii st atistice de mediu este aceea ca sunt numeroase si foarte
diversificate.
În cazul anchetelor de mediu, populatiile cuprind în mod
obisnuit urmatoarele tipuri de elemente:
• zone geografice;
• agenti economici (unitati industriale, exploatatii agricole etc. );
• substante poluante etc.
Fiecare element al populatiei, în mod obisnuit, poate fi analizat
printr-un numar de variabile, imaginat ca un vector de variabile, asociat la
fiecare unitate a populatiei.
 A

a
(y gen

1.. fic
j),
j=1 ti ec

, i= ogra
..n on

m
(x ge
om
ici

a
i)
n
Zo
Unitate
Unitate
statistic a
statistica

Substante poluante
(zk ), k=1..p

Figura 2.3. Model tridimensional de analiza a datelor de mediu

Cercetarile statistice privind mediul sunt în mod obisnuit dificile si

complexe, deoarece acopera un evantai foarte diversificat de activitati si
obiective si aceasta din mai multe considerente:
• sunt asociate la teme multiple deoarece “mediul” acopera o gama
larga de categorii de informatii cu diverse moduri de referinta.
Astfel, informatiile privind activitatile cu impact asupra mediului
sunt total diferite de cele care privesc calitatea mediului, precum si
cele care privesc protectia mediului. În plus, fiecare din aceste teme
pot da nastere la niste anchete cu obiective multiple ca urmare a
necesitatii fragmentarii mai multor variabile pentru a fi utilizate în
diverse domenii;
• trebuie sa faca apel la o multitudine de metode, deoarece diversitatea
variabilelor cere în numeroase cazuri metode de masurare substantial
diferite;
 • mediul natural, prin sfera larga de cuprindere, impune o diversitate
de teme si variabile proprii fiecarei anchete (astfel, practica unei
culturi agricole cu influente asupra solului variaza de la o tara la alta
si chiar de la un judet la altul iar diferentele observate pot fi legate de
climat sau gradul de umiditate, de caracteristicile economice,
religioase sau etnice);
• colectarea datelor de mediu cere adesea anchete repetitive sau
periodice (datele care privesc calitatea mediului în timpul aceluiasi
sezon si pe aceeasi întindere impun colectari de date la perioade
diferite si pe esantioane de dimensiuni diferite însa, sunt diverse
domenii, cum ar fi cheltuielile pentru protectia mediului, care impun
organizarea periodica a culegerii de date, de obicei anual).
Bineînteles ca regulile descrise mai sus sunt aplicabile în linii
generale, întrucât anumite domenii prezinta diferente si este dificil de
evidentiat existenta unor puncte comune. Existenta acestor diferente are o
puternica influenta asupra metodelor de esantionare.

2.3. Monitoringul mediului

Monitoringul mediului asigura un flux informational structurat pe

elemente de mediu si pe activitati specifice de supraveghere, evaluare si
avertizare. Alegerea parametrilor care fac obiectul supravegherii sistematice
este determinata în mare parte de nevoile de reglementare, de limitele
tehnicilor de prelevare a probelor si de costurile de colectare a datelor.
Pentru asigurarea continuitatii seriilor cronologice precum si
comparabilitatea datelor este indispensabila integrarea în conceptia si
planificarea sistemelor de supraveghere a mediului, a criteriilor statistice de
omogenitate, compa rabilitate si de validitate 9.
În România, dupa 1990, a fost elaborata o conceptie moderna de
organizare a sistemului de monitoring, fiind construit ca un sistem integrat
pentru toti factorii de mediu si un sistem global, pe diferite niveluri de
agregare, interconectat la reteaua mondiala.
Ca instrument de culegere a datelor, acest sistem are rolul de a
reflecta starea mediului, tendinta de evolutie a acestuia si de control al
eficientei masurilor politice si economice luate în acest sens.
SMIR (S istemul de Monitoring Integrat din România) reprezinta
un sistem complex de achizitie a datelor privind calitatea mediului, obtinut
pe seama unor masuratori sistematice, de lunga durata, la un ansamblu de
parametri si indicatori, cu acoperire spatiala si temporala, care sa asigure
posibilitatea controlului poluarii 10. Datele de mediu culese prin SMIR sunt
cele generate de modul de organizare a acestuia.
Modul de organizare a SMIR 11
Elemente specifice:
a) retele destinate supravegherii imisiilor (aer atmosferic, cursuri receptoare
de apa). Aceste retele au o structura mixta de organizare, tinându-se cont
de mediile de investigatie si parametrii urmariti, respectiv:
• structuri la nivel de bazin hidrografic;
• structuri la nivel judetean;
• zone de tranzitare poluanti atmosferici;

9
Mîndricelu C., “Analiza statistico-economica a protectiei mediului”, Teza de
doctorat, ASE; Bucuresti, 2002.
10
Rojanschi V., Bran F., Diaconu G, “Protectia si ingineria mediului”, Editura
Economica, Bucuresti, 2002.
11
Rojanschi V., Bran F., Diaconu G., “Protectia si ingineria mediului”, Editura
Economica, Bucuresti, 2002.
 • zone de supraveghere a impactului transfrontier;
• puncte de postevaluare impact antropogen.
În functie de componentele de mediu urmarite, retelele proprii de
supraveghere pot sa corespunda nu numai unei singure structuri ci si unei
structuri combinate.
b) controlul poluarii la emisie, care se diferentiaza de monitoringul imisiilor
astfel:
• concentratiile, parametrii si frecventele urmarite sunt diferite ca
niveluri, gama si perioada de timp;
• alaturi de înregistrarea valorilor determinate, activitatea de
control impune necesitatea asigurarii conditiilor de interventie în
procesele tehnologice de fabricatie si de epurare a apelor,
respectiv purificarea aerului, pentru a aduce parametrii urmariti
în limitele prestabilite.
Retelele de emisie se refera la apele uzate si evacuarile de
poluanti în atmosfera.
c) evaluarea si controlul eficientei masurilor de protectia mediului. Structura
organizatorica cuprinde:
• zone de protectie naturale – rezervatii naturale;
• ecozone;
• zone de reconstructie ecologica.
Tinând cont ca, la un sistem de monitoring integrat, participa mai
multe retele si subsisteme diferite, în circulatia si prelucrarea datelor se
disting doua planuri:
• circulatia pe plan orizontal, între subsisteme de monitoring,
vectori de propagare a poluarii/interfete de contact/medii de
bioacumulare si biotransformare;
 • circulatia în plan vertical de la punctele de supraveghere la
centrul de prelucrare si interpretare a datelor.

2.4. Teledetectia

Teledetectia este metoda de culegere a datelor de la distanta, cu

ajutorul satelitului. Culegerea datelor prin teledetectie este o forma
particulara de desfasurare a sondajului areolar. Sondajul areolar presupune
identificarea univoca, adecvata si simpla a anumitor populatii prin segmente
areolare, din suprafata terestra. Construirea esantioanelor specifice acestui
tip de sondaj este de cele mai multe ori dificila din cauza mobilitatii
tridimensionala a unor populatii (lacurile, râurile, pestii, pasarile, animalele
salbatice).

FLUX DE DATE

SISTEM
STATISTIC

Figura 2.4. Culegerea datelor prin teledetectie

 Sondajul areolar are la baza utilizarea de baze de sondaj a caror
eficacitate depinde de mai multe consideratii 12:
• metodele de cartografiere administrativa permit identificarea
usoara a întregii populatii prin liste de blocuri si segmente bine
definite;
• micile unitati areale pot fi în mod obisnuit atasate la o ierarhie
completa de unitati geografice si administrative, oferind
posibilitatea de identificare a datelor auxiliare utile cum sunt:
localitatea, judetul, regiunea. Datele de acest gen extrase din
registrele administrative sunt pretioase pentru stabilirea marimii
esantionului, a operatiilor de stratificare etc.;
• o identificare facuta ramâne valabila dupa toate fazele
consacrate culegerii datelor din cadrul anchetei;
• anchetatorii pot identifica pe teren, destul de usor, limitele
blocurilor si segmentelor precum si unitatile care se gasesc
acolo.
Bazele de sondaj în esantionarea areolara, prezinta doua
caracteristici:
• baza de sondaj este formata prin sisteme de identificare
ierarhizate care rezulta din decuparea administrativa: tara este
împartita în judete iar acestea, la rândul lor, în localitati si
sectoare;
• desemnarea pe teren a populatiei studiate se face prin segmente
areolare.

12
Mîndricelu C., “Analiza statistico-economica a protectiei mediului”, Teza de
doctorat, ASE; Bucuresti, 2002.
 Teledetectia poate fi considerata ca un substituent al metodelor
clasice areolare prezentate anterior. Esenta acestei metode consta în faptul
ca pe lânga imaginea satelit, care ofera o informatie exhaustiva asupra zonei
de studiu si care nu poate fi interpretata în totalitate din diverse motive,
trebuie sa se recurga si la culegerea unor date pe teren. Exista mai multe
combinatii între înregistrarea datelor pe teren si imaginile satelit care pot fi
sintetizate astfel:
• utilizarea teledetectiei pentru o stratificare simpla a teritoriului,
prealabila anche telor pe teren;
• sistem mixt care asociaza datele culese pe teren cu imaginile din
satelit;
• utilizarea numai a imaginilor din satelit.
Aportul imaginii satelitare la stratificarea teritoriului consta în
sintetizarea pe harta a straturilor (grupe omogene în raport cu dispersia
variabilei studiate). Imaginile satelit sunt foarte utile prin faptul ca acopera o
suprafata mai mare în mod omogen, permitând multiple prelucrari
informatice care sa puna în valoare trasaturile interesante ale peisajului
pentru o aplicatie considerata.
Interpretarea imaginilor satelit permite stratificarea foarte detaliata
în zone ecologice, ceea ce prezinta un avantaj pentru realizarea unui
esantion eficient. Aceasta tehnica de colectare si esantionare s-a dovedit
eficienta în evaluarea gradului de poluare si a impactului fenomenelor
climatice precum si în monitorizarea presiunilor exercitate asupra mediului
de catre activitatile economice.