Bibliografie Pierre R. Dasen (1998), ,Cadres théoriques en py imterculturele", in. Advances. in Psychological Science, vol. Te Personal and Cultural Aspects, Edited by J. G. Adait, D. Bi Dion, Psychology Press, Taylor and Francis Group, p. 208-229 avid Magnusson (1998), ,.The person in developmental (¥. supra), p.495-513. Partea a II-a iversitate. Implicatii educationaleDiversitatea este un fenomen cu care fiecare profesor se confrunté in relajia sa cu grupurile de elevi. La rindul lor, profesorii sit diversi. Voi ahorda diverstatea cu referte ait la personaitate ca intreg ct i la diferite aspecte specifice ae et Personalitate si diversitate Abordarea nomothetica inr-o asifel de abordare, accentul cade pe asemanarile dine oameni, pe leg staistice. Diversitateatezulta in acest caz din deosebir cantitarive (o trisiturd este prezentd in personaltatea cuiva intr-o misuri mai mic& ost ‘mai mare. Georuich este mai mult dominator decit supus etc.) sau din ‘combinarile acestortrsituri evaluate cantitativ Cercetitori se pot opri asupra nei singure irdsinri pe care ei 0 consideri foarte importantd. Spre exemplu, la noi, S. Marcus a studiat ‘maria (aptitudinea empaticl) drept trisitur8 central a competentei dactice (S. Marcus, coord,, 199%; S. Mareus, 1997), In acest caz, alte ‘wsitur intereseazi cercetitorul doar pentru a vedea cum se asociazA cu cea vizath pentru a servi mai bine unor scopuri concrete Disponibiliatea de a acorda ajuor (condita helping) este, spre exempla, 0 atitudine care se ssociazd aptitudiniiempatice, Dintr-o alt perspectivi, pot fi studiati factor’ ai personaltiti, Faciorul este 0 wsdiurd generald care reuneste sub umbcela sa. mai multe srasinur specifice. ‘Un prim exemplu de abordare factoralé personalittii este teoria lu) Eysenck, psiholog clinician preocupat si de probleme ale educatiei. El se ‘opreste asupra.dimensiunilor polare: extraversiune vs. introversiune.§i ispozitie nevroticd wy stabilitate, = Exiraverti tpici Sint sociabili, impulsivi, optimist, neobositi, au puterea de ‘+g asuma riscui, auth activititi care sf le provoace emoti, dar nu se arath intotdeauna de ineredere. Introvert tpici sint seriog, rezervai, pesimiy solitar, ordonasi, cu stipinire de sine, precaui, Nevroticii tpici sint nelinigti, anxiog, iritabil, ultrasensibil. Indivizit stabilé int mai pujin emotivi, mai calmi, mai temperafi si mai controlati (A. Birch and Sh. Hayward, 1994; H. Eysenck gi M. Eysenck, 1998), 131TO alt teorie factoriala a personalitatii fi apartine specialis {in educatie. EI descrie personalitatea prin 16 factor, unii refeitori si abit, emofie, motivate, invitare. Spre exemplu, Ia factorul A, sconu ridicate indied 0 gindire abstracti (considerata de el drept ‘nicligemti, ‘scorurile joase o gindire concreta (pentru el, semn al unei intligente selaute) La factorul F, scorurile inlte indica impulsivitate, entuziasm, ‘reme ce seoruile sciaute arati sobrietate, prudenfa, seriozitate Cattell claborat chestionare pentru aduli, dar gi chestionare pentru copii. § Geosebite de Eysenck, Cattell acordi o mai mare important’ infues Situailor particnlare asupra comportamentului, Asadar, pentru el, predic ‘supra comportamentului ficute cu chestionare de personalitate (chest care, masoar&trisituristabile) trebuie si find seama si de siuayia concret care se afl cel examinat Birch, Hayward, Op. cit) Cercetitorit au constatat ch exist asemindr intr teoria lui Eysenek: cea a ti Cattel,elaborind o teorie asupra a cinci factor ~ . The Big Five” teorie care reprerinta un compromis intre cele doua, prezentate succint sus Cel cinci mari factori se refer la: extraversiune, agreabi Constincioztate, sabilitate emotionall, culturi S& lum, spre exemp factoral culturd ~ lipsa de cultura. Seorurile ridicate, metgind in acelasi indicd sensibilitate artistic, capacitate de reflexie, de deschidere « mi rafinament, in vreme ce sconurile scizute indick insensibiltate artist iteflexbilitate, ingustime,lipsé de rafinament Birch, Hayward, Op. cit) ‘deosebitile cantitative de scoruri rezulté diferente att pentru fecare tis bi-polard in parte, cit si pentru combinatile lor, aceste combinatii rez in deosebiri camttativ-caltativedifereniind indivizii Pind acum am vorbit despre aspecte statice ale deosebirl individusle. Cercetitori au urmirit insi gi stabitatea diferente individuale. Spee exempla, acest lucra a fost verificat pentru agresivita fizicd si verbal, int-o cercetare longitudinalé care @ durat tei ani Pavlik, 1998, p11). ‘Am putea afirma agadar ci oamenit/ au comportamente’diferite consistent pentru ci diferd ca personalitate, Exist insi si alte cauze variatilor comportamentului unei persoane: simatile in care ced ‘evolueazi. Ar fi util pentru un educator si le iba in vedere, Pentru situarionist radical, asa cum este Mischel, consistemta cor ddatoreazA similarity situailor in care’ individul sen individ se poate comporta diferit in situaiidiferite (apud Ch. Potkay, B Allen, 1986, p. 446-452). Spre exemplu, un copil poate prea agresiv datorith comportamentelor de acasi (in ‘raport. cu fra), dar lipsit de agresivitate dato 13 ee comportamentelor sale din gridinii, ori din gcoali. Sau, mai nuanjat, el poate avea ~acasi ~ comportamente agresive in raport cu faiele mai mic, sau cu mama, dar si nu le manifeste in raport cu tat, fad de care se alld int-o alk situaie psihologici. Situatiapsihologica, implicind rela imterpersonale specifice, poate determina comportaments inconsistente chiar pentru un grup de elev. Profesor, educatort in general siv din experienta lor edo clasd, © grup de copii poate fi ,cuminte” si ,asculatoare” cu un profesor matur §1 ,indiseiplina” agresiva” cu altul, Mai mult chiar, ‘nstabilitatea unui grup scolar poate varia in. functie de dispozitia pe care 0 ste, In ziua respectiv, cel care lucreazd cu acest. grup. Perspectiva simuajionist: accentueaz’ agadar responsabilitateamediului educational pentru evolutia comportamenteloreelor pe eare fi formeazi, Perspectiva imteracponisid iain calcul influenta pe care 0 exercita simultan asupra comportamentulu ait trisaturile stable ale persoanei cit gi caracteristcile stuatie in care persoana in cauzi se afla. K Pawlik (Op. cit.) ‘iteazi un studi in urma clruia cercetdtori au ajuns la concluzia c& 31% din dieferentele de comportament se datoreazi trisiturilr stabile ale persoanei, in vreme ce 6% se datoreazd siuafic. K. Pawlik aduce contraargumente furizate de cereetare personal (cu colaboratori) pent a infirma concluzia i situagia are 0 pondere ati de mare in conditionarea unui comportament Persoanele studiate de el in situatit de viata (ou in’ laborator, mu prin provocarea experimental a situafilor) au dovedit ci se comporté destul de asemandtor In situa diferte, deci c4tristurle de personalitate primeazi in justficatea comportamentelor umane, El pune gi 0 problemi de meta- cunoastere: metoda utilizata de,cercetitor (instrumentee sale sintifice) pot ‘modifica rezultatele objinute. In parantezi fie spus, cercetdtorii din fizica ‘mierocosmosului au constientizat primii ci ceea ce cuncastem din realitate depinde de instrumentele cu care 0 abordim. Pe de alti parte, subiestit ccercetirilor pot introduce proprile distorsiuni, inirucit ci sint activi si ccongtenti Este posibl, afirma K. Pavlik, ca efectul situailor experimentale ‘i se datoreze si modului in care persoanele implicate igi construiese 0 reprezentare mental asupra acelor.sifuatii si — implicit - asupra comportamentelor props, Lucrul este posibil, in opinia mea, si fn cazul situapillor pedagogice. Copilul ori adolescentu igi pot forma o reprezentare espre acea situate sub influentacolegilor, plrinilor, altor persoane cu autortate gi pot reactiona nu in functie de datele obiective ci in functie de imagine lor subiectivi. De aceea nu este indicat ca parinjii, pe baza unor informa mai mult ori mai pufin corecte, si crtice neconstructiy profesori programa, seoula in prezenta copiilor lor. De aceea este conttaindicat ca Profesor s ffaterizeze cu elevilImpotsiva colegilor, mai les atunci cind 133‘mu se bazeszA pe 0 cuinoastere Imemeiatt a faptelor, ei pe vagi impresi, ‘redimte,cutume, bimuiel Diferengeleprivindtrishturile de personaitate pot fi evaluate nu doar into perspectivi cantitativa, ci gi din cea a ritmulué de decvoltare, Am ‘orbit deja In prima parte a acestei lucriri, despre precoctate gi intirziere in deavoltare a virsta adolescentei ‘O sursiinteresant de diferene de acest tp consti in ritmuilediferi de dezvoltare a diferitelor capacitii psihice ale aceluiasi individ. 5 texemplt Ribaupicrre, in 1993 si Ribaupierre gi Rieben, in. 1995. (ap insuyese mai int rie IMecvat State Trebuie s4 mentonez cb exist situatit in care trebuie dim verbal, s fem rajionamente deductive on inductive, da s sit in care ne este util gindirea in imagini, cea care face analogi. Tn 1989, Reuchlin introduce nofunea de procesevicariante (vicariama find 0 fo de redundangd~ in sens ck avem la indemind a un singur milo deaf fod une staf, ci un evamal din care putem alege) (apud Ribauper 1998) Idile entra pe cae Reuchln le sstine sn: + Existh procese calitativ difrite (ca in exemplul de mai sus inires analtict vs gidirea global, analogicl), dar ln fel ‘mportne penira-adaptare. Catalogul de procese este cel pen tol india flecaredintre ei dispune de mai multe Ge procese pent: & elabora rispunsuri adaptative la numero situa + Acesteprocsse pot avea o priortate de actualizare, de punre aciune Tn functie de situate (pentru cd se potrvese ~ flecare~ situa diterite). + le pot avea 0 proritate de evocare (actuaizre) stn funcie individ. Anu indivii pot evoca in mod preferential un pro chiar In simasie by care el rm este cel mal efcace (de &x indica simbolic in polite’ ~ nn). + Difeiteleprocese pots se substituuie unetealtora, dar pot —la de bine ~ 3 intetna cela de intracjume (de compementartate Spre exemplu, actvitaten de cteaie presupune att gini analogic, ih imagn, et 9 gingirea citi, cea care analiza calueaed, at gndiea divergent, care propane un evan solu, cit si gindirea convergent, care 0 loge i pe coa \-Morala” pedagogicd ar fi si inventim sarcini diverse si complexe ‘are si permit activarea snteractiunea tuturor proceselor pe care oamenit le ‘uu — potential ~ in repertoriu, De asemenea, ar trebui sii ajutim pe cei pe ‘are ii formdm si le uilizeze potrivit cu cerinele problemelor practice. Cele spuse ar mai fi si argumente pentru individualizarea sacinilor de invajae ori pentru combinarea competentelor~ int-un grup de elevicAruia i se propune 0 sarcing complex {In contextul diferentelor de persomalitae sa pus si problema cauzelor acestora. Exiti argumente att in favoarea factoilor yenetci (nature naturd), it si fn favoarea factorlor de mediu (nurture = ceca ce ,heaneste natura), Cercetirile mai noi incearc& si descopere moduri de co-tctiune ale celor doud tipuri de factor. Ele pun in evident§ diferentle dintre famili, pe de 0 parte, si diferenjele din interiorul aceleasi famili, pe de alia. S-a ‘onsttat cd Ia aduli diferenele intre membrii famileisint mai mar, cees ce noth predominanta factorului genetic (zestrea ereditard pe care o are fiecare). La copii, lucrurile stau invers, intrucit la aceasth virsth actiunea factorlor de mediu (aici, mediu familial) este mai puternici. 0 ,morali” pedagogicA ar fi aceea cf trebuie sh acordim o mai mare atentie formini la Virstele mic gi un statut social mai inaltacestor formatori (dublat, desigur,s\ ‘de o mai adecvath si complet antrenare a lor), Abordarea idiografica Aceastiperapectiva favorizeazi in col mai inalt grad sesizarea Aiversti, fiecare persoani. find privitd sub aspect unicitii_ sale ‘Abordarea” idgaf presipune descoperreaunot legit speciice omportaentulit-unet singure persoane (compertamentIntach toate cstimarile noastre se fae pornind dela urmirites comportamentelor prin care Se manifests personalitatescuiva). Desigur, pe baza acestor legit neste posibilt decto predic probabil Este absurd ne imagin e8 un om Ge sinh poate prevadh cu cettudine de 100% ce va face 0 persoand urigh into situaie singular. Studilidiografic al persoanei se poate face awalizind prodise ale acivitit sale (ex: jure, corespondena. produse aisice, Merate etc), find. observafii asupra sa In diferte tua intervievind-o fi intervevindui pe cei care 0 cunose,ficindu-ianamneza cic, (G. Allport, 1991). G. Allport, pecsonolog preocupat de_abordarea idiograficd, mu neagh existenja unor tisKur? comune tuufor, isd Nucrul 135{important pentru e este modul by care se combina ele in fiecare per sspect al uneitasiturizolate Tui mu i se pare corect, spre exemplu, st se masoare empi wisiturdizolaté din contextul personalitiit. Cu att mai putin, ea doi ‘fie comparati pe baza misuririt unor trsitur izolate Tn viziunea Tui Allport, trisiturile sint de tet tipuri centrale, disposi! secundare. Cardinale sine trasturile cele mai fale cuiva Pofine persoane se pot defini printr-o singurétrisituri. Este mai ugor st le gisim i literaturi. La noi spre exemplu, Hagi Tud a trisiturk cardinala zgircenia, Pécald tstejtmea, Fata mogul bunt Trasiurile centrale sint cele prin care se poate schta portretl cui scrisoare de recomandare. Ele descriu modul obignuit in care eineva tevenimentelor viet, fiind mai specifice. Dispozitile secundare, mai consistente, sint cele care influenteaz comportamentul persoanei in ticular PENG. Alport are in vedere si siuafile deosebite, gener cexperiente exceptionale (ume eseniale), care pot produce cons personalitate oni structurarea unor trisituri specifice, Allport citeazi lunei femei a carei pasiune de o via pentru poezie a debutat in li ‘eursl despre Virgiliv,cind profesorul le-a cerut elevilor sisi imagine ar fi fost exprimat un pasa} dint-o poezie a acestuia in Bible. Ea tunci o echivalentifericita, care a deschis apetital pentru poezie, ‘Cred cl un profesor a céruispecializare principalé nu este psi ar putea fi interesat si se antreneze in modurile de cunoastere el prin analiza documentelor, interviu, observare, anamnezi ete. Impor ins ea el si aiba acces la documente si la observarea unor comport produse in mod natura’, nu sub presiunea notritgcolare. Sau att breeze acel climat cave si permitd exprimarea liberd, Profesorul ar fie el insugidesehis, i creeze o atmosferd de acceptarereciprocd, de real fali de celalat, stinul”. Mai mult, si delege ele responsabilittile invari si autoevaludii,acceptind in acelasi timp Insusi evaluat de cdtre elev. "M-am apropial— prin intermezzo-ul de mai sus —Ue perspectiya Rogers (C. Rogers, 1969; Birch si Hayward, 1994), Clinician, ef accent in mod fiese pe uncitatea persoanei gi pe necesitatea de a 0 pe un intreg. Un concept central in teria sa este eu, Expenentel caineva le tiieste se acumuleaza in eul perceput (eu imi percep atitudnile, emofile, modul de a vedes lumea etc), in simp ce action feactionez la diferji stimuli, Noi avem insa si idealur, ne-am dori intr-un fel anume, agadar proiectim un ew ideal. Cind exist marine aceste doui forme ale eu, sinittea minlt a persoanei este Ming incongrvena genereaz boal.Lcrunie se complica stn cind Sroane inorante pont noi contribute la exageares distant dinre cl eit ea fal el ideal am rezultate foarte be a france dr tata mi Slime la matematic vitor nformatician de enue in opinia hi. Rogers, not aver potent si tendinie de alzarea lor Nevin de atoimplinee cae independent, acces la difere pect. n activi creative n care s ne pute pune i opera unitate. entry a ne devvolla potenalitile, avem nevoie de un climar vorabi de espectul acceplarea, dragostencelor car reprint cova ent nla a ror pirere fine. C Rogers pune accenul pe experience de vid ale persoanei, pe jonsabilitiile pe care individ tebe 8 le asume, ite ee elma fine ce nevoi de eutimpliir are. El are mi pin nevoie de dretionare Gin parca cei care rateazi sau educ gi mai multh neoie de un climat sis fvoriaere autocunogtrea. gi i respecte ferent”. Personal, eed ci aceasi perspctvi ar teu completaté ou deshideen sre nevoile Gora peroans nic se confumt cu ate persoane nice le trebuie Ja ezociee un modes vvend cae s le avantajeze pe toate CCanoaseren ubictv alumi, ca eset a personal 9 ca surah a Gierntelr, all in cent teoreiconsctelorpersnale ai G. Kelly {D Bannister, M.M. Mar, 1968, Birch si Hayward, Op. cis S. Marcus, A Cains, 1980; C. Mecu, 199, 2001) Once persoand actioneaz ca un cm de compari oamcsi gi ovenimente,consruindu-p eter cd ator 2 va desciia nol experienf, nin eu oamen sic evenimente are Spr exemplu, in urma experensor pe care le am ia bservatilor care le Fic, ev const ch uni oamen sin curajog alti lagi Extag ieril bipolar craps Ws las, care vo increas ealuez persoanele pe Te vo inn uieriorDevgu,anfenat in acest acjune de nterpretare un actones pragmatic, mucms premeditex cunoaserea Ea se Binpli Sint oameni a cdror mine ~ apne G. Kelly ~ are complesitae: et mai wor diferele dine oxen sas eveiment i difereniaz3 mai snterile eu care le aprecazd Ali, u © minie mai simpl, confund vmentle gi suprapunexiteile (cine amos e 3 curajos, sept, sic. in acceasi mis, toatetblourile nonfgarative seaman ie ee, adolescent int Ia fl ete. ete). Complextateaexcesva ~ in schimb — zai dezordinea mintl in tlburin pshice ca schizofreni, omul poate icp sesier pt emp arate cite) ie peroane 137