Sunteți pe pagina 1din 50

Savanele

si Padurile Galerii
VEGETAŢIA SAVNELOR
Formatiunea vegetala a savanei sine este compusa din
plante ierboase din familia Poacee (Gramineelor). Ea
este pe alocuri punctata de prezenta unor arbori sau
arbusti. Aspectul general al savanelor se schimba in
functie de anotimpuri. Pe masura reducerii periodei
ploioase, vegetatia savanei capata un aspect mai
xerofil, devine de o culoare galbena. Odata cu ploile
incep a creste furtunos ierburile suculente si se desfac
frunzele de pe arbori. Vegetația savanei are anumite
particularitați pe fiecare continent.
VEGETA
Vegetatia ŢIA SAVANEL OR

Particularitati pe continente

Africa
America de Sud
Australia
Savana Africana
Specii de plante intilnite in savanele africane sunt:
baobabul , acacia, salcimi africani, mimozele, unele
specii de palmieri
Baobabul
Copac din genul „Adansonia”,
familia „Bombacaceae”, ale cărui
ramuri sunt asemănătoare
rădăcinilor, de unde și numele de
„copac cu capul in jos”.

El se mai numește „copacul


butoi”. Are un trunchi exagerat de
gros, până la 9 m diametru.
Trunchiul baobabului este altfel
decât trunchiul altor copaci: el
este moale, fibros și umed. Pulpa
fructelor sale este comestibilă,
fiind cunoscută sub numele de
„pâinea maimuței”
Acacia
Acacia are frunze compuse cu foliole fin
divizate, iar pețiolul poate avea spini sau
țepi ascutiți la bază. Florile mici, adesea
parfumate, de culoare galbenă sau albă,

conțin multe stamine fiecare, ceea


ce le conferă un aspect pufos.
Acaciile sunt reprezentative pentru
vegetația câmpiilor din sudul și
estul Africii. Câteva specii sunt
importante economic, producând
substanțe cum ar fi guma arabică
și taninul, precum și lemn nobil
Acacia tortillis.
Iarba Elefantului
Acacia de cauciuc
Acacia senegal

baobab
Adansonia digitata
Savana in America de Sud
Specii de plante intilnite in savanele Americii de Sud sunt:
Palmierul, pecii de miozacee cu coroane tabulare, cactusi
arborescenti, euforbiacee si alte xepofite suculente
Savana Australiana

Specii de plante intilnite in savanele Australiene sunt:


eucaliptii, salcimii si cazuarinele cu crengi filiforme
lipsite de frunze
Eucaliptul
Eucaliptul face parte dintre speciile
care cresc repede si care in patria
lor, Australia, formeaza arbori inalti
de peste 30 de metri.
Cele mai multe specii de eucalipt
sunt arbori sau arbuști care cresc
repede și au un lemn de esență tare,
cu frunze verzi lobate tot anul.
Astfel Eucalyptus vernicosa crește
ca arbust sau arbori în estul
Tasmaniei, pe când „Eucalyptus
regnans” atinge 97 de m înălțime, iar
trunchiul poate atinge un diametru
de 20 de m (măsurat în Tasmania).
Pericolul in savane
 În anotimpul secetos, ierburile se usucă şi
adesea iau foc, iar animalele migrează spre
zonele mai umede în căutarea apei şi a
hranei.

Australia
Kruger National Park
Emas National Park, Brazilia Africa de Sud
Pădurile galerii
 De-a lungul râurilor mari care străbat savana se
dezvoltă păduri înalte, care par o continuare a
pădurilor ecuatoriale.
 Denumirea acestor păduri este dată de faptul că
arborii care cresc pe malurile râurilor ăşi unesc
coroana deasupra apei.
 Cele mai bine dezvoltate păduri-galerii se
întâlnesc de-a lungul afluenţilor Amazonului.
Adaptarile plantelor la conditiile de savana
* în perioada uscată speciile arboricole şi arbuştii pierd
frunzele;

* plantele sînt rezistente la incendiile care se produc sistematic


în perioadele uscate;

* în perioada uscată organele de la suprafaţa terestră a mutor


ierburi se usucă;

* speciile xerofite au rădăcini adânci şi ramificate prin care


absorb necesarul de apă din sol, iar suprafaţa frunzelor s-a
redus până la spini, pentru micşorarea evapotranspiraţiei.
FAUNA SAVANELOR
 Fauna cuprinde numeroase ierbivore
 (antilopa, gazela, elefantul, bivolul, girafa, zebra), carnivore ( leul,
tigrul, ghepardul, pantera, hiena), păsări (struţul – în Africa, emu – în
Australia, nandu – în America de Sud, papagali, vulturi şa.). Acestora
li se adaugă şerpi (cobra) şi insecte (termite – care-şi construiesc
conuri de 5-6 m).
 În apele râurilor trăieşte crocodilul, iar în apropierea acestora
trăiesc hipopotamul şi rinocerul. În Australia animalul caracteristic
este cangurul.
Antilope
Antilope

Gn
Klipspringer u
dik-dik

gemsbok (oryx) kudu


sable-antelope
 Unul din cele mai incredibile si mai misterioase
fenomene din natura: migratia turmelor de gnu. Un
milion de animale parcurg o cursa nebuna, de 800
km, din Tanzania pana in Kenya.
Alaturi de antilopele gnu se alatura si alte turme de
antilope, zebre, elefanti.
Pasari
Africa

Lamprotornis superbus

Crowned Crane
Pasarea secretar

Struti(Serengeti) Starc cenusiu


Girafe
Zebre
Elefanţi
Bivoli
Hienă
Tigrii
Jaguar
Lei
Struţ
Canguri
Hipopotami
Rinoceri
Crocodil
Australia
Emu
Este o pasăre nomadă care, pe
picioarele ei lungi pargurge distanțe
mari în căutarea hranei,

atingând viteze de până la 48 km/h.


Este o pasăre ierbivoră care trăiește în
pădurile de eucalipt și în stepele
australiene. Emu înghite partea cea mai
hrănitoare a plantelor și își formează
importante rezerve de grăsime, pe care
le folosește în lungile sale migrări.
Ibis
Ibișii fac parte, ca și lopătarii, din ordinul
Ciconiiformes, familia Threskiornithidae,
aceștia fiind păsări care trăiesc în
apropierea apei și au cioc lung și
încovoiat.

Ibișii au lungimea corpului între 50 - 110


cm, caractestica lor fiind ciocul încovoiat
la vârf. Cu ajutorul ciocului își procură
hrană din mâl, iar aripile mari le asigură
ridicarea rapidă în aer.
America de Sud

Cariama cristata

Nandu

Galbula Ruficauda
Cyanocorax cristatellus Vanellus chilensis
Reptile

Boa constrictor
Africa de Sud

Agama lizard
Crocodil
Masai Mara
Adaptarile animalelor la conditsiile de
savana
- În perioada uscată nevertebratele şi amfibiile se ascund în adăposturi si
cad în hibernare;
- Furnicile şi rozătoarele îşi fac rezerve de hrană;
- Lăcustele, fluturii, păsările, elefanţii, copitatele şi animalele răpitoare se
concentrează pe mici suprafeţe în jurul bazinelor acvatice, a văilor uscate
unde apele subterane sînt aproape de suprafaţă;
- Termitele îşi fac adăpost în formă conică – cupola de la suprafaţa
terestră protejează multiplele camere şi galerii situate mai jos de uscare în
perioada ferbinete, de ploi în perioada umedă;
- Rozătoarele şi unele răpitoare construiesc vizuini şi cuiburi
- Animalele carnivore au picioarele lungi si musculatura dezvoltata
pentru a pute prinde mai ushor hrana, iar mirosul si auzul ascutit le permit
depistare pradei la distante mari.