P. 1
Analizatorii

Analizatorii

|Views: 3,031|Likes:
Published by bogdan2009

More info:

Published by: bogdan2009 on Jan 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/02/2013

pdf

text

original

Sections

  • Analizatorul vizual Analizatorul vizual
  • Anexele de miscare Anexele de miscare
  • Aparatul lacrimal Aparatul lacrimal
  • Tunica mijlocie Tunica mijlocie
  • coroida coroida
  • Corpul ciliar Corpul ciliar
  • irisul irisul
  • retina retina
  • Mediile refringente Mediile refringente
  • Umoarea apoasa Umoarea apoasa
  • Cristalinul Cristalinul
  • Ochiul la pasari Ochiul la pasari
  • Analizatorul auditiv Analizatorul auditiv
  • URECHEA URECHEA
  • Urechea externa Urechea externa
  • Urechea medie Urechea medie
  • Labirintul osos Labirintul osos
  • Analizatotorul cutanat Analizatotorul cutanat
  • ANEXELE PIELII ANEXELE PIELII
  • Glandele sudoripare Glandele sudoripare
  • Glandele ceruminoase Glandele ceruminoase
  • Glandele sebacee Glandele sebacee
  • Perii Perii
  • Unghiile Unghiile
  • Copita Copita
  • Membrana cheratogena Membrana cheratogena
  • Cuzinetul Cuzinetul
  • Fibrocartilajele complementare Fibrocartilajele complementare
  • CUTIA DE CORN CUTIA DE CORN
  • SIMTUL GUSTULUI SIMTUL GUSTULUI
  • SIMTUL MIROSULUI SIMTUL MIROSULUI
  • Anatomie topografica Anatomie topografica
  • Regiunile capului Regiunile capului
  • Regiunile rostrale Regiunile rostrale
  • Regiunea narilor Regiunea narilor
  • Regiunea nazala laterala Regiunea nazala laterala
  • Regiunea buzelor Regiunea buzelor
  • Regiunile dorsale ale capului Regiunile dorsale ale capului
  • Regiunea fruntii Regiunea fruntii
  • Regiunea Regiunea
  • parieto parieto--temporala temporala
  • Regiunea auriculara Regiunea auriculara
  • Regiunea palpebrala Regiunea palpebrala
  • Regiunile infraorbitala si Regiunile infraorbitala si
  • maxilara maxilara
  • Regiunea maxilara Regiunea maxilara
  • Regiunea infraorbitala Regiunea infraorbitala
  • Regiunea buccinatorie Regiunea buccinatorie
  • Regiunea maseterina Regiunea maseterina
  • Regiunea intermandibulara Regiunea intermandibulara
  • Regiunea parotidiana Regiunea parotidiana
  • Regiunile gatului Regiunile gatului
  • Regiunea cefei Regiunea cefei
  • Regiunea cervicala dorsala Regiunea cervicala dorsala
  • Regiunea cefalica laterala Regiunea cefalica laterala
  • Regiunea brahiocefalica Regiunea brahiocefalica
  • Regiunea jgheabului jugular Regiunea jgheabului jugular
  • Regiunea sternocefalica Regiunea sternocefalica
  • Regiunea traheala Regiunea traheala
  • Regiunile trunchiului Regiunile trunchiului
  • Regiunea grebanului Regiunea grebanului
  • Regiunea dorsocostala Regiunea dorsocostala
  • Regiunea lombara Regiunea lombara
  • Regiunea flancului Regiunea flancului
  • Regiunea costala Regiunea costala
  • Regiunea axilara Regiunea axilara
  • Regiunile abdominale ventrale Regiunile abdominale ventrale
  • Regiunea epigastrica Regiunea epigastrica
  • Regiunea mezogastrica Regiunea mezogastrica
  • Regiunea hipogastrica Regiunea hipogastrica
  • Regiunea pubiana Regiunea pubiana
  • Regiunile inghinale Regiunile inghinale
  • Cavitatea toracica Cavitatea toracica
  • MEDIASTINUL PRECARDIAL MEDIASTINUL PRECARDIAL
  • MEDIASTINUL CARDIAL MEDIASTINUL CARDIAL
  • REGIUNEA SPETEI REGIUNEA SPETEI
  • REGIUNILE BRATULUI REGIUNILE BRATULUI
  • Regiunea craniala abratului Regiunea craniala abratului
  • Regiunea laterala a bratului Regiunea laterala a bratului
  • Regiunea caudala a bratului Regiunea caudala a bratului
  • REGIUNILE ANTEBRATULUI REGIUNILE ANTEBRATULUI
  • REGIUNEA CARPIANA REGIUNEA CARPIANA
  • REGIUNEA METACARPIANA REGIUNEA METACARPIANA
  • Regiunea buletului Regiunea buletului
  • Regiunile membrului pelvin Regiunile membrului pelvin
  • Regiunea gluteana Regiunea gluteana
  • Regiunea coapsei Regiunea coapsei
  • Regiunea grasetului Regiunea grasetului
  • Regiunea gambei Regiunea gambei
  • Regiunea tarsiana Regiunea tarsiana
  • Regiunea metatarsiana Regiunea metatarsiana

Analizatorii

ANALIZATORII  Analizatorii sunt structuri morfofunctionale integrate sistemului nervos central alcatuite din organe specializate in receptionarea stimulilor specifici din mediul extern si intern denumite organe de simt. Fiecare analizator cuprinde formatiuni receptoare, caile nervoase de conducere a impulsului nervos specific si segmental central cortical, de analiza .  Rolul analizatorilor este acela de integrare functionala a organismului in mediul inconjurator.

analizatorii au in componenta lor 3 segmente : 1. Segmentul periferic sau receptorii 2. Segmentul de conducere sau intermediar, prin care impulsul sau influxul nervos specific, se transmite de la receptorul periferic, la segmentul central , reprezentat de cortexul cerebral. El este format de un lant de neuroni intercalati intre receptori si analizator. 3. Segmental central sau cortical primeste in sens aferent, impulsurile si are rol de analiza, proces in urma caruia apare senzatia .

Analizatorii prin componentele sale au capacitatea de a elabora senzatii Dupa natura senzatiilor elaborate se descriu 5 senzatiilor analizatori: analizatori:  Analizatorul cutanat ( tactil); tactil);  Analizatorul gustativ; gustativ  Analizatorul olfactiv;  Analizatorul optic sau vizual; vizual;  Analizatorul auditiv sau acustic .

Analizatorul vizual   

Segmet de receptie ² globul ocular Segment intermediar ² nervul optic Segment central ² scoarta cerebrala ariile optice

Globul ocular  

Segmentul periferic al analizatorului vizual este constituit din globul ocular, situat in cavitatea orbitara. Aceasta cavitate este delimitata de pereti ososi la formarea ei participand oasele frontal, etmoid, sfenoid, temporal, zigomatic si lacrimal Globul ocular prezinta o serie de formatiuni care au rolul de a-l aproteja, fixa, misca si umecta. Toate acestea sunt denumite anaxe ale globului ocular

 Anexele - de protectie sunt reprezentate de: Orbita Periorbita Capsula Tenon .

pleoapa inferioara .pleoapa a III-a III- . Anexele de fixare sunt reprezentate de pleoape: .pleoapa superioara .

glandele pleoapei a III-a III- .glandele tarsale . Anexele secretorii sunt reprezentate de: .glanda lacrimala .

dorsal si ventral . medial.Muschiul retractor bulbar .muschii oblici mare si mic .Muschiul ridicator propriu al pleoapei superioare  .Anexele de miscare sunt reprezentate de: .Muschii drepti ( lateral.

varful conului este situat pe creasta orbitara ce delimiteaza hiatusul orbitar iar baza conului este situata anterolateral in jurul arcadei orbitare pe care se si insera. Periorbita este formata de periostul regional care captuseste orbita. O parte din fibrele periorbitei se prelungesc de la marginea acadei orbitare in grosimea pleoapelor inferioara si superioara sub forma ligamentului tars. Are forma conica. .

strat conjunctiv fin. La acest nivel prezinta o brida peste care aluneca tendonul muschiului oblic dorsal al globului ocular. corespunzatoare peretelui medial al orbitei este mai subtire si aderenta la os. Portiunea din teaca orbitara. Sub teaca oculara se gaseste capsula lui Tenon (Fascia orbitalis). putin distinct la animale. Aceasta teaca acopera intim sclerotica si emite septumuri foarte fine si teci pentru muschi extrinseci ai globului ocular .

Prin marginile lor libere delimiteaza fanta palpebrala. Pleoapa a III-a este situata la unghiul intern al ochiului si este IIIreprezentata de un cartilaj aplatizat cu un contur neregulat triunghiular acoperit pe ambele fete de conjunctiva. . Este lipsita de stratul cutanat si de muschi. - Pleoapele sunt in numar de 3: Pleoapa superioara Pleoapa inferioara Pleoapa a III-a IIIPleoapa superioara si cea inferioara au forma unor pliuri musculo tegumentare care se unesc la nivelul comisurilor interna sau nazala si externa sau temporala.

        Glanda lacrimala impreuna cu multitudinea de canalicule care au rolul de a drena produsul de secretie ( lacrimile) formeaza .aparatul lacrimal: Glanda lacrimala Canale higroftalmice Punctele lacrimale Carunculul lacrimal Canalicule lacrimale Sacul lacrimal Conductul lacrimonazal .

III- . vizibile macroscopic. dispuse liniar pe buza interna a marginii libere. Pe buza externa a marginii libere se gasesc cilii ( genele).  Glandele tarsale sunt glande diseminate asociate ligamentului tars situate la nivelul pleoapei inferioare respectiv superioare. Canaliculele acestora se descid pe marginea libera a pleoapelor prin niste orificii cu diametru redus. Pleoapa a III-a prezinta glande proprii si glanda Harder.

m ridicator propriu al pleoapei superioare 3. glande tarsale 10. ligamentul tars 6. gene 11. buza laterala 8 buza mediala 9. pielea 2. pleoapa superioara 4. fascia . marginea libera 7. marginea aderenta 5. muschiul orbicular al pleoapelor 12.            1.

Are insertie fixa. in partea fundica a hiatului orbital. intrmedioin apropierea sacului lacrimal. . pe planseul orbitei. pleoapa situata la unghiul nazal al ochiului. ventral . pe creasta hiatului orbital. este situat pe fata mediala a globului ocular. retractor bulbar (M.Anexele de miscare    M. Evidentierea pleoapei a treia se produce prin comprimarea formatiunilor moi retrobulbare.oblic dorsal (M. medial si laterallateralalcatuiesc o adevarata teaca in jurul nervului optic. Se insera posterior. astfel ca rolul muschiului retractor asupra acestei pleoape este indirecta.obliquus ventralis). Se insera fix. situatie ce ii confera o directie oblica. iar prin contractia sa trage globul ocular spre fundul orbitei. Acest muschi este bine dezvoltat la mamifere . M. intre muschiul drept ventral si drept lateral. intre insertiile muschilor drept dorsal si drept lateral.oblic ventral (M. numit si micul oblic. opusa drept miscarii determinata de muschiul oblic dorsal.acoperirea fetei anterioare a globului ocular de catre pleoapa a treia. iar mobil. Muschiul imprima globului ocular o miscare de rotatie . determinand astfel. pentru a se insera anterior.obliquus dorsalis).creasta temporoorbitaltemporosfenoidala. iar insertia mobila pe sclerotica. Rolul lui este de a roti globul ocular in sens laterolateromedial. numit si marele oblic. M . intr-o directie oblica medio-laterala. Portiunea sa carnoasa trece peste brida formata de periorbita (capsula Tenon). este situat pe fata ventrala a globului ocular. la nivelul polului caudal al globului ocular.retractir bulbi) este format din patru fascicule. Dispozitia celor patru fascicule ² dorsal. pe sclerotica.

Rol ridicator al pleoapei superioare. . dorsal. dorsal si ventral Sunt fascicule musculare care au insertia mobila pe fata externa a scleroticii in portiunile corespunzatoare denumirii fiecaruia si au originea la nivelul orbitei.  Mm. drepti lateral. M ridicator al pleoapei superioare Originea la nivelul orbitei si insertia in grosimea pleoapei superioare pe ligamentul tars. ventral. Rolul este specific fiecarui muschi in functie de pozitia lui: mobilizeaza globul ocular in sens lateral sau medial. medial.

 - - Anexele secretorii: Glandele tarsale ² situate in grosimea pleoapelor superioara si inferioara se deschid prin niste canalicule pe marginea libera a pleoapelor orificiile acestora fiind vizibile macoecopic. Galanda pleoapei a ² III a Glanda Harder .

.Aparatul lacrimal  Glanda lacrimala este situata la nivelul pleoapei superioare fiind adapostita in fosa glandei lacrimale ( procesul zigomatic al osului frontal)  Canalele higroftalmice conduc lacrimile la nivelul sacului conjunctival superior de unde sunt antrenate prin miscarea pleoapei superioare in sacul conjunctival inferior si catre unghiul intern al ochiului.

.  Carunculul lacrimal ² se afla la unghiul intern al ochiului si are aspectul unei proeminente acoperita de conjunctiva. Punctele lacrimale ² sunt doua orificii care se gasesc de o parte si de alta a carunculului lacrimal. acestea preiau lacrimile si le conduc prin canaliculele lacrimale in sacul lacrimal de unde sunt directionate prin canalul lacrimonazal in vestibulul nazal unde se deschide acesta.

poarta denumirea de planuri meridiane. Polul posterior posterior. planul ecuatorial . centrului corneei transparente si pol posterior.    globului ocular prezinta doi poli: pol anterior. corespunzator anterior. ce-l cedesparte in doua jumatati ² anterioara si posterioara ² Infinitatea de planuri care trec prin cei doi poli. este situat putin mai lateral fata de orificiul nervului optic. .un plan perpendicular pe axul anteroanteroposterior al globului ocular.

Tunica externa. musculara si bogat pigmentata. Cavitatile sale sunt invelite de trei membrane sau tunici. III . aceste teci sunt : I .Membranele invelitoare ale globului ocular      Globul ocular este un organ cavitar. suprapuse. Aceste particularitati ii confera denumirea de tunica vasculara-musculara si vascularapigmentata . formeaza peretele globului ocular. de natura fibroasa II . Tunica mijlocie. Tunica interna este de origine nervoasa si se numeste retina. Cele trei tunici suprapuse. care este foarte vascularizata. . De la exterior spre interior.

sclerotica. Anatomic. o portiune anterioara. numita corneea transparenta . care ocupa o suprafata mai reduse. tunicii externe i se descriu doua portiuni inegale: o portiune posterioara. Ea contrabalanseaza presiunea interna a lichidelor intraoculare si confera globului ocular un veritabil aparat de protectie. care ocupa cea mai mare parte a supafetei globului ocular si care se numeste sclerotica.  Tunica fibroasa a globului ocular este foarte rezistenta si inextensibila.

De asemenea. In partea ei anterioara prezinta o larga deschidere. . care prezinta 2/3 posterioare ale tunicii externe. Sclerotica este o membrana fibroasa. Rezulta ca sclerotica are forma unui segment de sfera cu doua orificii ² anterior si posterior. Forma scleroticii este de segment de sfera. astupata de corneea transparenta. In partea posterioara prezinta orificiul nervului optic. mai prezinta o fata interna si o fata externa.

spatiile fontana. 6. cornea. 22. pupila. 7. 11. 21. 19. muschiul ciliar. 18. 10. limbul sclerocornean. plexul venos scleral. 8. 16. 14. . irisul. retina. cristalinul. 2. 12 vasele coroidiene. 13. unghiul iridicorneean. 19. 4. 3. inelul scleral. 24. muschiul cristalinului. 20. coroida. 5. 9. santul scleral. baza corpului ciliar. continuarea cu duramater. lama perforata a scleroticii. canalul hialoid. sclerotica. lamina fusca. 23. 17. filetele nervului optic. 1. procesele ciliare.

 Fata externa vine in raport intim cu planul conjunctiv al capsulei lui Tenon. Fata externa confera locuri de insertie pentru muschii extrinseci ai globului ocular. cu exceptia unor spatii reduse. fiind destinate patrunderii vaselor ciliare scurte si lungi . prin care circula limfa ² spatiile supra-sclerale sau spatiile supraTenon. precum si nervilor ciliari . Orificiile posterioare sunt situate in jurul nervului optic. mijlocii si anterioare. Aceste orificii sunt grupate dupa locul care il ocupa. prin care patrund vasele si nervii globului ocular. Pe suprafata scleroticii se gasesc multiple orificii. in : posterioare.

prin care ies venele coroidiene. Orificiile anterioare sunt dispuse in cerc. in jurul orificiului cornean al scleroticii. Prin ele patrund arterele ciliare si ies numeroase venule si canalicule limfatice. . cunoscute si sub denumirea de vase vorticoase si vasele limfatice. In vecinatatea planului ecuatorial se afla orificiile mijlocii. prin care se face legatura intre spatiile supracoroidiene si spatiile suprasclerale.

Ea este atasata pe toata suprafata sa fetei externe a tunicii medii (coroida). pigmentate. . Legatura dintre sclerotica (sau sclera) si coroida printr-un strat de celule printrfusca. iar la albrumegatoare usor albastruie.  Fata externa a scleroticii are o culoare alb-sidefie. denumit lamina fusca. La ecvine . dar cu albvarsta. Fata interna a scleroticii este concava si prezinta o culoare bruna. are o culoare alb-albastruie. poate capata o culoare alb-galbuie. albsuine si la caine.

Ea nu corespunde exact polului posterior al globului ocular . ci este situata putin lateral. continuanducontinuandu-se cu invelitoarea sa durala. sclerotica se reflecta pe suprafata acestui nerv. Deschiderea posterioara este destinata patrunderii nervului optic. cribosa. Este inconjurata de orificiile vaselor si nervilor ciliari. . luand aspectul unei suprafete ciuruite ²lamina cribosa. La nivelul orificiului nervului optic.

muschiul ciliar .Tunica mijlocie Coroida  Corpul ciliar .procesele ciliare  irisul  .

este reprezentata de portiunea posterioara a tunicii mijlocii Fata externa a coroidei corespunde scleroticii. la care este atasata prin vase. nervi si o lama fina de tesut conjunctiv lax si pigmentat ² lamina fusca .coroida   coroida.

 

Fata interna a coroidei este concava si vine in raport cu tunica interna a globului ocular ² tunica nervoasa, reprezentata de retina (Fig.136,137). Intre coroida si retina nu este aderenta , ele separandu-se usor una de alta. Fata interna a coroidei propriu-zise separandupropriuprezinta la unele specii de animale , o zona pigmentata , numita tapet stralucitor (Tapetum lucidum), cu reflexe irizante , ceea ce face orificiul de oglinda a acestui tapet. Culorile tapetului stralucitor sunt diferite, de la specie la specie, astfel :la ecvine este albastrualbastru-argintiuv, la rumegatoare este verde-auriu si se afla pe o suprafata mai intinsa verdedecat la cal , la carnivore este de culoare galben-aurie (mai oala la pisica decat la caine). galbenTapetul lipseste la suine. In partea posterioara, coroida prezinta un orificiu prin care trece nervul optic, orificiu care corespunde celui al sclerei



In partea anterioara, coroida propriu-zisa propriuprezinta o zona festonata, numita ora serrata, situata putin mai inainte fata de planul ecuatorial al globului ocular. Ora serrata marcheza linia de la care se continua spre inainte coroida propriupropriuzisa, cu zona ciliara (corpul ciliar)

Corpul ciliar  

Zona ciliara sau corpul ciliar, este situata la limita dintre coroida propriu-zisa si iris. propriuCorpul ciliar adera prin fata sa externa , la sclerotica, iar prin fata interna, la retina si prin intermediul acesteia, la corpul vitros. Fata sa posterioara este subtire si se prinde de circumferinta ecuatoriala a cristalinului (Fig.133). Corpul ciliar la ran dul sau , prezinta doua zone : muschiul ciliar, situat inainte si procesele ciliare, situate inapoi. Aceste formatiuni sunt cuprinse intre unghiul cilio-irian cilioinainte, pana la ora serrata , inapoi. Pe sectiune transversala, corpul ciliar are forma triunghiulara. Fata posterioara a sa este tapetata de portiunea ciliara a retinei. Ea apare foaret cutata (cute dispuse neregulat), corespunzand proceselor ciliare, delimitate posterior de ora serrata (zona festonata de culoare inchisa-neagra). Fata anterioara a inchisazonei proceselor ciliare vine in raport cu muschiul ciliar, la care adera intim.



Procesele ciliare prin epiteliu secretor propriu, au rolul de a elabora umoarea apoasa, care se varsa in camera posterioara, la nivelul unghiului cilio-irian sau retrocilioretroirian. In structura proceselor ciliare intra un plex vascular extrem de fin si de bogat, avand numeroase flexuozitati.

 

Muschiul ciliar , numit si muschi tensor al coroidei, este situat in partea anterioara a zonei proceselor ciliare. Astfel, partea lui anterioara corespunde sclerei, iar partea posterioara, proceselor ciliare. Este constituit din fibre netede. Partea anterioara a muschiului este dispusa radiar (muschiul Brücke), iar partea posterioara este dispusa circular (muschiul Rouget). Muschiul ciliar actioneaza asupra cristalinului prin zonula Zinn.

. o putere de acomodare rapida. la vederea la distanta. divergente. la nivelul unghiului sclerosclerocorneean. la circumferinta ecuatoriala a cristalinului (Fig. muschii ciliari intervin in procesul de acomodare a vederii la distanta. care se intind de la zona ciliara .133). La pasari . Actionand prin intermediul zonulei Zinn asupra cristalinului. Aici prezinta un inel osificat. muschiul ciliar este striat si este situat in grosimea sclerei. Zonula Zinn este formata din fibre elastice si conjunctive. Rezulta deci. care serveste ca punct de insertie pentru muschi.

situat central si numit pupila. Aceasta este circumferinta mare. Circumferinta irisului corepsunde zonei de trecere de la sclerotica. Circumferinta irisului este situata la nivelul jonctiunii dintre sclerotica si cornee. de forma si dimensiuni variabile. Prin forma sa si in mod deosebit. Intre fasciculele acestui ligament se delimiteaza o serie de spatii lacunare. irisul poate fi asemuit unei diafragme de la aparatul de fotografiat. dispusa perpendicular pe axul antero-posterior al anteroglobului ocular. iar circumferinta mica este reprezentata de marginile orificiului pupilar. O parte din fibre vor patrunde in sclerotica si in muschii ciliari. numite spatiile Fontana. neregulate. formand ligamentul pectinat. iar alte fascicule de fibre se arcuiesc si intra in structura irisului.irisul   Irisul reprezinta segmentul cel mai anterior al membranei vasculare Forma irisului este de membrana discoidala . dozeaza cantitatea de raze luminoase care patrund in globul ocular. prin rolul sau. care prin orificiul sau . . La acest nivel fibrele membranei bazale posterioare ale corneei se disociaza. la cornee ² limbul sclerosclerocorneean.

pe ambele margini ale pupilei.139. cu axul mare dispus transversal. Aceste formatiuni se pot observa si la rumegatoare. la cal are o forma eliptica.140).(Fanta pupilara la pisica este foarte ingusta si verticala atunci cand lumina este puternica si devine rotunda si mare in mediu intunecos). Aceeasi forma eliptica o are pupila si la rumegatoare si porc. . forme diferite de la o specie la alta (Fig. Pupila are si ea. Astfel. numite funguus. pe marginea superioara a orificiului pupilar se pot observa mici depozite de pigmetn (aglomerari sub aspect de grauncioare pigmentare). De mentionat este faptul ca. La caine este rotunda. la ecvine. iar la pisica se prezinta sub forma unei fante verticale.

Am aratat m ai sus ca fibrele musculare iriene sunt dispuse in doua sensuri: radial si circular. de micsorarea a pupilei. vor mari pupila. Marirea sau micsorarea orificiului pupilar este determinata de muschii netezi. iar parasimpaticul are efect de micsorare a pupilei.mioza. iar contractia fibrelor circulare au efect invers. efect cunoscut sub denumirea de midriaza. . Ortosimpaticul determina marirea (dilatarea) orificiului pupilar. pupileiInervatia muschilor irieni este asigurata de componenta vegetativa ² orto. Fibrele musculare radiale.a sistemului nervos. care intra in structura irisului. prin contractia lor.si ortoparasimpaticaparasimpatica.

retina 

Retina este membrana cea mai interna a globului ocular. Rolul sau esential in simtul vederii, rezulta din structura ei nervoasa, fiind excitata de undele luminoase. Astfel, retina are rolul important de receptor al organului vederii, transmitand prin intermediul nervului optic, influxul nervos , la creier.

 

 

Retina captuseste in intregime globul ocular, de la orificiul nervului optic , pana la pupila. Cu toate acestea, din punct de vedere functional, aceasta membrana este functionala , complet dezvoltata si sensibila la excitatia produsa de catre razele luminoase, numai in segmentul sau posterior. In segmentul anterior, dezvoltarea sa ramane la stadiul embrionar, neavand rol in receptia razelor luminoase. Din punct de vedere descriptiv, retina se imprate in trei portiuni : portiunea posterioara, care corespunde coroidei, reprezinta retina propriu-zisa ; propriuportiunea mijlocie, corespunde zonei ciliare a coroidei, se mai numeste retina ciliara ; portiunea anterioara, situata pe fata posterioara a irisului, motiv pentru care se numeste retina iriana

 

Aceasta portiune a retinei se intinde de la nivelul emergentei nervului optic, pana la ora serrata, linie cu aspect festonat , situata putin anterior planului ecuatorial al globului ocular. Aspectul retinei propriu-zise este de membrana perfect neteda. Vine in raport la propriucoroida, prin fata sa externa, iar fata interna corespunde corpului vitros. Culoarea retinei este alba si perfect transparenta, facamd abstractie de stratul sau extern, care are o culoarea inchisa, datorita pigmentului continut. Dupa moarte, la foarte scurt timp, retina sufera un proces de degradare, luand un aspect opac, de culoare alb-cenusie. albRetina se detaseaza foarte usor de la fata interna a coroidei, la care nu adera. Rezistenta sa este de asemenea, foarte redusa, desirandu-se extrem de usor, putandu-i-se atribui desiranduputandudenumirea de membrana fragila.



In partea posterioara se gaseste papila optica (Discus n.optici), nivel dela care se detaseaza nervul optic (Fig.144). Aceasta formatiune este mica si de forma ovala, la cal si bou, rotunda si mai bine conturata la oaie si porc, usor triunghiulara la carnivore. In centrul papilei optice se gaseste o mica adancitura , ce corespunde locului pe unde patrund in globul ocular, vasele retinei. Mentionam faptul ca, papila optica mai este denumita si pata oarba (Punctum coecum), intrucat la acest nivel nu se gasesc celule fotosensibile (zona nu este acoperita de retina).

Mediile refringente  

Globul ocular este un organ cavitar. Cavitatea globului ocular este circumscrisa de catre cele trei membranei descrise mai sus : sclerotica sau sclera , coroida sau tractusul uveal si retina sau membrana fotosensibila. In cavitatea globului ocular se gasesc mediile , care au particularitatea de a fi perfect trasnparente si rolul de a refracta razele de lumina care patrund in globul ocular.

trece apoi in venele sclerale .Umoarea apoasa  Umoarea apoasa este un lichid incolor. perfect limpede. produs al unui proces de filtratie a vaselor din procesele ciliare. se si elimina. O parte din umoarea apoasa patrunde in canalul Schlemm. pe masura ce ea se formeaza. de unde trece in tecile perivasculare ale venelor vorticoase si apoi in spatiile limfatice ale lui Tenon. Umoarea apoasa se gaseste intr-un intrproces de continua improspatare . O alta cale de resorbtie a umorii apoase este prin spatiile lacunare ale irisului. care se deschidin venele musculare. Umoarea apoasa se gaseste in camera anterioara si in camera posterioara a globului ocular. camere ce comunica intre ele prin orificiul irian central ² pupila . .

154). Fata sa anterioara constituie peretele posterior al camerei posterioare a ochiului si este in contact direct cu umoarea aposa. elastica. sau zonula. Acesta se prezinta sub aspectul unei lentile biconvexe si este situat inapoia pupilei. Zonula se insera pe linia ecuatoriala a cristalinului . cu linia de curbura maxima pe axul anteroanteroposterior al globului ocular. Fata posterioara vine in raport cu umoarea sticloasa (corp vitros). intre iris si corpul vitros (Fig. curbura lentilei cristalinului este variabila. Pozitia cristalinului este verticala. Cristalinul este mentinut in pozitia normala printr-o printrformatiune membranoasa . denumita ligament suspensor al cristalinului. In functie de acomodarea la vederea la distanta.Cristalinul   Cristalinul este cel mai important mediu transparent si refringent al globului ocular. . in raport intim cu fata posterioara a regiunii ciliare. zona Zinn.

cristalinul este perfect transparent si are aspectul unui bloc de cristal. In general si in mod normal. pentru a primi o consistenta mai ferma la adult. In general. . cu mentiunea ca linia de curbura a fetei posterioare este mai mare. Dintre proprietatile fizice ale cristalinului subliniem elasticitatea.154). Este mai moale la fetus si la tineret. aCuloarea cristalinului variaza in functie de specie si de varsta. un strat mijlociu. cu o consistenta mai ferma. fiind cunoscut ca un corp care ceda usor tuturor cauzelor deformante . pentru a-si reveni la forma initiala. Consistenta cristalinului variaza in functie de varsta. mai consistent. comparativ cu cea anterioara (Fig.    Fetele cristalinului apar sub aspectul de segmente de sfera. cristalinul prezinta trei straturi de consistenta : un strat superficial relativ moale. un strat central. zona careia i se atribuie denumirea de nucleu cristalinian.

.Ochiul la pasari   La pasarile domestice . Inelul cartilaginos (sau osificat) are functia de completare a orbitei si de protectie a globului ocular. Sclerotica prezinta in apropierea circumferintei corneei un inel cartilaginos anterior. Acest inel este alcatuit din placute ce se acopera una pe alta. care este osificat la pasarile rapitoare. Orbitele sunt cu arcade incomplete. globii oculari sunt in general mari si situati pe partile laterale ale capului.

    Coroida este puternic pigmentata. dar tapetul lucid lipseste In camera interna a globului ocular se gaseste o membrana vasculara pigmentata. pe langa structuri fotosensibile. se gasesc celule nevroglice. la care avrful pieptenului ajunge pana in apropierea fetei posterioare a cristalinului. Pieptenele are aspectul unei pense cu o lama centrala si o serie de pliuri laterale secundare. . In structura pieptenului ocular. numite pieptene (Pecten). Formatiunea este mai dezvoltata la gasca si la pasarile rapitoare diurne. Baza acestei formatiuni este situata pe un plan ce trece pe deasupea patrunderii nervului optic.

   O alta particularitate este conferita de faptul ca. in structura irisului exista si fibre musculare striate. Glanda Harder este mult mai dezvoltata decat glanda lacrimala . Pleoapa superioara este mult mai dezvoltata decat cea inferioara. De asemenea in structura pleapelor nu exista glande. De asemenea. Genele sunt inlocuite de niste pene foarte fine si scurte. pleoapa superioara este mult mai mobila. Pleoapele sunt lipsite de ligamentul tars.

 .Analizatorul auditiv    receptorul segmentul intermediar segmentul central sau analizatorul propriu-zis. propriusituat in cortexul cerebral.

de informare asupra pozitiei spatiale a organismului in diferitele sale ipostaze dinamice in vederea mentinerii echilibrului functia auditiva sau simtul auzului. structurile receptoare ale factorilor excitanti specifici se gasesc in ureche. Pentru ambele functii.   functia statica. .

impartita in trei segmente: urechea externa urechea medie urechea interna .URECHEA     Urechea este un organ complex.

. pavilionul. Forma cartilajului scutular este aplatizata si cu un contur aproximativ triunghiular. Rolul cartilajului scutular este auxiliar. cu baza spre inapoi. anatomica a pavilionului.lama fibro-cartilaginoasa sau scheletul pavilionului. servind ca punct de insertie pentru o parte din muschii care misca pavilionul. Pavilionul urechii In structura anatomica a pavilionului urechii sunt cuprinse urmatoarele formatiuni: . Cartilajul (cartilaj fibroelastic) este o lama mai subtire. doua margini .Urechea externa      In alcatuirea urechii externe intra urmatoarele segmente anatomice : pavilionul urechii. Cartilaj scutiform sau scutular. Acest cartilaj este situat in fata pavilionului urechii si plasat pe muschiul temporal. care constituie baza subtire. un varf si o baza care se articuleaza cu cartilajul inelar Cartilaj inelar formatiune cartilaginoasa cu aspect unei lame rulate incomplet este dispusa intre baza pavilionului si buza meatului osos al conductului auditiv extern. membrana timpanica. rulata. muschii. conductul auditiv extern. Acesta are o fata externa convexa o fata interna concava. care misca pavilionul si fibropielea.

Pielea de la fata interna a urechii se continua si pe fata externa a timpanului. - - Pavilionul prezinta: Fata externa convexa acoperita de piele Fata interna concava acoperita de piele Margini care se continua cu varvul urechii iar catre baza prezinta cutele tragica si antitragica. se afla incizura intertragica. La acest nivel pielea prezinta fire de par si glande ceruminoase. Conductul auditiv extern este un conduct osos apartine osului temporal . Intre cele doua cute antitragica.

     Structura: Piele ( n. auricular intern la interior) . auricular mare la exterior) Cartilaj auricular Muschi ( extrinseci ai intrinseci) Piele ( n.

Prezinta un perete lateral. . un perete medial si o circumferinta.Urechea medie  Urechea medie este o camera umpluta cu aer. sapata in grosimea osului temporal. Aceasta cavitate este situata intre conductul auditiv extern si urechea interna.

timpanica. Aceasta cavitate reprezinta bula timpanica. In jurul inelului timpanic. . osul este timpanal. bou si porc) constituind ceea ce este cunoscut sub timpanice. Peretele lateral este format de membrana timpanica si inelul timpanal. denumirea de celule timpanice. La celelalte specii de animale domestice se descrie un spatiu nedivizat (o singura camera) in comunicare libera cu spatiul urechii medii. compartimentat in mai multe spatii dispuse radiar (la cal.

membrana timpanica 4. centrul membranei timpanice .    1 inelul osos 2. inelul timpanal 3.

Aceasta fereastra este astupata de talpa scaritei. Promontoriul este o eminenta osoasa alungita. Aceasta fereastra este acoperita de o membrana subtire denumita timpan secundar. Fereastra ovala sau fereastra vestibulara este un orificiu usor alungit situat promontoriu. fereastra rotunda si promontoriul. este un orificiu al carui contur este aproape circular. Membrana ferestrei rotunde separa cavitatea urechii medii de rampa timpanica a melcului.    Peretele intern este format de catre portiunea pietroasa a osului temporal. dorsal dorsal fata de promontoriu. Fereastra rotunda sau fereastra cochleara . situat ventral fata de promonoriu. Pe acest perete se afla trei formatiuni anatomice : fereastra ovala. care separa fereastra ovala de fereastra rotunda .

cavitatea timpanica prezinta inferodeschiderea Conductului faringo-timpanic si Conductului faringodeschiderea ventro-laterala a conductului lui Fallope. ventroprin care patrunde nervul coarda timpanului. Caudal. Cavitatea timpanica este captusita de mucoasa care se gaseste in continuarea mucoasei faringelui ² prin intermediul conductului farigotimpanic . cavitatea timpanica este inchisa de un perete ingust dat de portiunea mastoidiana a piramidei temporalului.   In partea infero-anterioara .

acoperind-o. cu rolul de a transmite vibratiile membranei timpanice la fereastra ovala (fereastra vestibulara). Fixarea cozii ciocanasului la membrana timpanica. prevazut cu o suprafata de articulare cu cel de-al doilea oscior. Oscioarele urechii medii sunt articulate inter acoperindele prin mici artrodii legate prin ligamente periferice capsulare. Scarita este prezinta un cap articulat prin intermediul osului lenticular la ramura ventro ²mediala a nicovalei.  Scarita (Stapes) dupa cum ii este si denumirea. de Nicovala (Incus) este situata postero-medial fata de ciocanas. Vine in raport cu membrana timpanica si prezinta o coada lunga si subtire fixata in pozitie verticala la fata interna a timpanului si un gat indoit in unghi drept. lenticular. a ramurii superioare a nicovalei la peretele cavitatii timpanice (pe spina timpanica) si talpa scaritei la fereastra ovala se face prin fereastra articulatii fibroase.care este scariteiinfundata in fereastra ovala. constiuind un sistem inlan inlantuit. Corpul se articuleaza printr-un printrligament la peretele cavitatii timpanice.  Ciocanasul (Malleus) este prima piesa osoasa.al patrulea oscior ² denumit osul reduslenticular. De la gat se evidentiaza doua prelungiri inegale (superioara si inferioara) si un cap gros si rotunjit. se aseamana cu scarita de la sa. Forma sa se aseamana posterocu un dinte molar prezentand un corp si doua ramuri. iar portiunea ventro-mediala se articuleaza cu ventroscarita prin intermediul unui nucleu osos redus. doua ramuri reunite la o placuta ovala ² baza sau talpa scaritei.Oscioarele acustice (Osicula tympani)  In cavitatea timpanica se gasesc patru oscioare articulate intre ele. care este nicovala. .

iar acesta intinde membrana timpanica bomband-o spre cavitate. care prin contractia lor determina in special. se insera cu un capat in partea supero-anterioara a cavitatii timpanice. Prin contractia sa trage spre inauntru coada ciocanasului. o crestere a presiunii in urechea interna si in acelasi timp o blocare a sistemului vibrator timpan-oscioare. iar cu insertia mobila pe corpul scaritei. iar cu superocelalalt capat (insertia mobila) se fixeaza pe prelungirea inferioara (apofiza ventrala) a ciocanasului. timpanMuschiul scaritei se insera cu un capat intr-o depresiune situata intrsuperosupero-posterior de fereastra rotunda . modificari ale pozitiei membranei timpanice sau a lamei scaritei. Rezulta astfel. In acelasi timp. In timpul contractiei acestui muschi. Muschiul tensor al timpanului sau m. lama scaritei bombandeste presata in orificiul ferestrei ovale. .   Muschii oscioarelor . talpa scaritei este trasa inspre camera timpanica (basculare in afara) rezultand astfel o scadere a presiunii in urechea interna.ciocanasului.asupra oscioarelor acustice actioneza doi muschi.

prin conductul faringo-timpanic se asigura o ventilatie faringopermanenta a cavitatii timpanice si o scurgere a secretiilor din urechea medie. aerul din mediu exterior patrunde in urechea medie si se realizeaza o echilibrare a presiunii atmosferice de o parte si de alta a membranei timpanice. Conductul faringo ²timpanic. trompa un conduct ce face legatura intre cavitatea faringiana si camera timpanica. numit si trompa lui Eustache. este timpanic. Prin acest conduct. Deschiderea conductului faringofaringotimpanic se face alternativ prin contractia muschilor peristafilini. . Pe de alta parte. in timpul actului deglutitiei. in faringe.

. ci aproape pe toata lungimea portiunii cartilaginoase prezinta o fisura infero-posterioara. Prin aceasta fisura.  la cal. inferomucoasa care captuseste conductul herniaza formand un fund de sac. guturala. cunoscut sub denumirea de punga guturala. Punga guturala este o formatiune mucoasa caracteristica solipedelor (exista si la camila si lama). conductul nu are peretii complet inchisi.

aceste pungi se transforma in adevarate buzunare pline cu secretii mucoase. Pentru drenarea colectiilor din pungile guturale se recurge la punctia Åfundurilor de sacµ inferioare acestora. in mod normal. Reamintim ca. tendonul cranial al muschiului sternomandibular si vena linguofaciala . ale urechii medii. purulente etc. operatie ce se efectueaza prin spatiul anatomoanatomotopografic cunoscut sub denumirea de triumghi al lui Viborg. se gaseste aer. foarte dificil de evacuat. In pungile guturale.. triunghiul anatomic Viborg este delimitat de urmatoarele formatiuni : marginea aborala a marginea ramurei recurbate a mandibulei. dar in unele situatii patologice cauzate de afectiuni inflamatorii ale faringelui si mai grav. Viborg.

osos) Cele doua componente ale urechii interne contin un lichid cunoscut sub denumirea de limfa auriculara. Aceasta parte a urechii se gaseste profund si medial fata de cavitatea timpanica si este constituita din cavitati foarte complexe sapate in portiunea pietroasa a osului temporal.      Urechea interna (Auris interna) Urechea interna constituie prin formatiunile pe care le adaposteste. Perilimfa se gaseste in afara labirintului membranos ocupand spatiul dintre peretii labirintului membranos si labirintul osos. Cavitatile urechii interne sunt foarte complexe. segmentul esential al organului auzului. . membranos. cu implicatii in functia echilibrului. care umple cavitatile labirintului membranos. (labirintul membranos este situat in interiorul labirintului osos). conferita acestui segment. fapt ce justifica denumirea generala de labirint. La acest nivel se gasesc formatiunile receptoare ale functiei auzului si ale informarii asupra pozitiei spatiale a corpului. acesteia i-au fost atribuite denumirile de perilimfa si topografie. iendolimfa. Endolimfa este acea parte a lichidului urechii interne. In alcatuirea labirintului sunt curpinse doua componente : labirintul osos si labirintul membranos. In functie de topografie.

Labirintul osos  

Labirintul osos este alcatuit dintrdintrun ansamblu de cavitati delimitate de tesut osos compact, foarte rezistent, apartinand segementului pietros al piramidei temporale. Cavitatile labirintului osos sunt : vestibul, canale semicirculare osoase, melcul osos

  

Vestibulul este o cavitate osoasa, care ocupa prin pozitia sa, un loc intermediar intre canalele semicirculare osoase, situate in partea superioara si melcul osos, situat in partea inferioara a vestibulului. Se prezinta sub aspectul unei cavitati osoase, usor aplatizata in sens mediomediolateral. Peretii vestibulului sunt: lateral, medial, superior si inferior. Peretele lateral corespunde camerei timpanice (cavitatea urechii medii). Prin pozitia oblica pe care o are cavitatea vestibulara, peretele lateral are o pozitie aproape ventrala. In acest perete sunt situate fereastra ovala, deschierea bazei melcului osos si fereastra rotunda. Peretele medial este perforat de numeroase orificii vasculo-nervoase prin care vasculotrec vasele de sange proprii, precum si formatiuniele nervoase de dendritele neuronilor vestibulari din ganglionul lui Scarpa, in pasajul lor spre formatiunile receptoare, situate in segmentele corespunzatoare ale labirintului membranos. Peretele superior corepsunde deschiderilor canalelor semicirculare osoase .

 

Canalele semicirculare osoase (Canales semicirculares ossei) in numar de trei, se prezinat sub aspectul unor cavitati tubulare ale caror denumiri deriva din forma lor conturata in semicerc. Directia acestor canale, preucm si pozitia lor anatomica le confera urmatoarele denumiri : vertical in sens antero-posterior, anteronumit si canal superior, canalul posterior dispus in sens can superior, transversal si canalul extern dispus in sens orizontal. Canalele semicirculare osoase se deschid prin extremitatile lor in vestibul. Deschiderile vestibulare sunt in numar de patru la animale. Numarul mai mic de orificii vestibulare decat numarul real al extremitatilor canalelor (sase) este determinat de faptul ca unele extremitati ale canalelor se deschid in comun.

  

Melcul osos (Cochlea) Melcul osos, parte componenta a labirintului osos este un canal conturat asemanator cochiliei unui melc, situatie de unde, prin comparatie i-a fost atribuita denumirea. In iceea ce priveste directia de spiralare a canalului melcului se retine faptul ca aceasta este inversa la urechea stanga fata de cea dreapta. De asemenea, numarul spirelor este variabil de la o specie la alta. Astfel, la cal melcul are doua ture si jumatate. La bou melcul are trei ture si jumatate, la porc are patru ture, la caine are trei ture, iar la oaie si jumatate, capra o tura si jumatate. Lumenul melcului este despartit in sens orizontal si incomplet de catre o lama osoasa ce are baza de fixare pe peretele intern al canalului osos, iar varful ajunge aproximativ pana la jumatatea lumenului melcului. Intrucat aceasta lama osoasa urmareste spirele descrise de melc, se va numi lama spirala (Lamina spiralis ossea). Lama spirala osoasa tine de la baza melcului, pana la extremitatea lui superioara , nivel la care varful melcului se termina in forma de infundibul, numit cupola.

  

Peretii melcului sunt formati din tesut osos compact, foarte dur. El are rolul de a proteja melcul membranos ² Canalul cohlear, situat in interior. In partea sa posteriora , peretele osos prezinta un orificiu vasculo-nervos prin care patrund vasele de sange si vasculofiletele nervoase ce abordeaza formatiunile proprii din interiorul melcului. La randul ei, lama spirala osoasa este perforata la baza de numeroase orificii, constituind o adevarata lama ciuruita spirala. Spiralele melcului osos se afla pe o formatiune axiala numita modiol sau columela. Modiolul sau columela, este alcatuit din os poros, cu lamele columela, foarte delicate. Forma columelei este conica , cu baza fixata intre fereastra ovala si fereastra rotunda. Baza columelei precum si prima tura a melcului proemina in cavitatea timpanica sub forma unei eminente denumita promontoriu. Varful columelei este promontoriu. ascutit, sub forma de carlig numit hamulus. In interiorul columelei se gaseste un canal spiral ² Canalul spiral a lui Rosenthal ² in care este adapostit ganglionul spiralat a lui Corti.

Axonii neuronilor din ganglionul Corti parasesc melcul pe la baza columelei si prin gaurile fosetei cochleare si ajung in conductul auditiv intern unde formeaza nervul cochlear (N. Acest ganglion adapostit in canalul spiral a lui Rosenthal din interiorul columelei este alcatuit din protoneuronii caii auditive.).acustic. pentru a ajunge la epiteliul senzorial din canalul cochlear (aceste formatiuni vor fi descrise odata cu descrierea labirintului membranos). . ne referim in primul rand la ganglionul lui Corti. Daca facem o corelatie intre formatiunile descrise mai sus si rolul lor. Dendritele neuronilor din ganglionul Corti patrund prin lama ciuruita spirala in baza lamei spirale osoase.

canalele semicirculare membranoase si melcul membranos (canalul cochlear). sacula .  . dupa cum urmeaza: utricula .Labirintul membranos (Labyrinthus membranaceus) In interiorul labirintului membranos se gaseste endolimfa.  Componentele labirintului membranos sunt reprezentate de pungi si canale.

Fata externa este detasata de la peretele osos. . Utricula se gaseste in partea superioara a vestibulului osos. Se prezinta sub forma unei vezicule alungita si usor aplatizata . Aceasta formatiune. iar pe partea sa inferioara se gasest canaliculul de comunicare dintre utricula si sacula. cu exceptia unui tract fibros. Prin acest tract fibros. utricula primeste vasele de sange proprii. cu diametrul de 1-2 mm la cal se numeste pata sau macula utriculara (Macula utriculi ). ale carei dimensiuni sunt de 3-4 mm/2 3mm. care o mentine in pozitie normala. Pe peretele superior al utriculei se gasesc deschiderile ampulare sau neampulare ale canalelor semicirculare membranoase.

sacula este situata ventral. Aspectul saculei este rotund si este mai mica decat utricula. ce ajunge pana sub duramater. . Sacula (Sacculus) . Asemanator utriculei. Din unghiul descris de acest canalicul utriculo-vestibular se detaseaza un alt canalicul utriculonumit canal endolimfatic. Canalul endolimfatic strabate canalul osos al apeductului vestibular si se termina cu aspectul unui fund de sac. este cea de-a doua vezicula situata in devestibulul osos. Intre utricula si sacula exist o comunicare realizata printr-un printrcanalicul in forma de ÅVµ. Fata de utricula. In partea saculara inferioara sacula comunica cu melcul membranos printr-un printrcanalicul numit ductus reuniens ² sau canalul Hensen. sacula prezinta si ea pe peretele medial o proeminenta numita pata sau macula saculara.

Componentele structurala ale maculelor sunt : epiteliul si membrana otolitica. Otolitele se misca in patura de mucus . in structura carora intra carbonat dublu 1de calciu si de magneziu (aragonit). nu ating membrana bazala. Intre structura maculei utriculara si cea saculara exista o identitate perfecta. ci in exclusivitate au rol de informare. .     Structura maculelor Inainte de a descrie strucutra maculelor utriculara si saculara este necesar de a preciza faptul ca aceste formatiuni sunt cunoscute si sub denumirea improprie de pete acustice. printr-o membrana printrbazala proprie. lungi de 1-5 microni. Membrana otolitica este formata dintr-un strat de mucus. produs de secretia celulelor maculei. in complexul sistem de mentinere al echilibrului spatial al corpului(sistemul vestibular). Polul apical al celulelor senzoriale este prevazut cu cili. celule senzoriale si celule de sustinere. Tot in patura de mucus se gasesc cristale prismatice . Epiteliul maculelor este separat de peretele fibroelastic al utricule. Ele nu au nici un rol in functia auditiva. de doua tipuri. Celulele senzoriale sunt celule stato si rotatoreceptoare dispuse in stratul superficial al epiteliului. Prezentarea structurii maculelor evidentiaza functia lor. respectiv al saculei. Intre celulele senzoriale sunt spatii prin care se strecoara prelungirile externe ale celulelor de sustinere. Aceste cristale se numesc otolite. Ele sunt dispuse pe celulele de sustinere. In acest strat de dintrmucus care pare a fi o densificare a endolimfei se gasesc infipte prelungirile ciliare ale celulelor senzoriale. Pe membrana bazala sunt dispuse celulele epiteliale. in functie de pozitia spatiala a capului sau corpului. constituind factorul excitant al acestor celule. Astfel ele ating cilii celulelor senzoriale. sau nisip auditiv.

otolite .  1 celule cu cili 2.

Terminatiile butonate ale dendritelor vin in raport de contiguitate cu membrana celulelor senzoriale. Prin membrana bazala a epiteliului maculelor patrund prelungirile dendritice ale neuronilor din ganglionul vestibular al lui Scarpa. de unde preiau potentialul bioelectric si il conduc centripet spre ganglionul de origine .

O alta particularitate a canalelor semicirculare membranoase consta in faptul ca. Crestele acustice au forma semilunara si sunt acustica.si extern sau orizontal. o dilatatie numita ampula. fiecare canal prezinta la unul din capete. la deschiderea corespunzatoare in utricula. In aceasta situatie si ele sunt in numar de trei si au aceeasi pozitie cu a canalelor osoase : superior. un mic pliu transversal denumit creasta acustica.posterior. Deschiderile comune nu prezinta dilatatii ampulare dupa cum nu prezinta nici canalele independente la unul din capete.   Canalele semicirculare membranoase (Ductus semicirculares membranaceus) Sub denumirea de canale semicirculare membranoase se intelege partea din labiritul membranos care captuseste canalele semicirculare osoase. Canalele semicirculare membranoase se deschid pe partea superioara a utriculei. dispuse perpendicular pe axul ampulei. . Fiecare ampula prezinta pe fata interna. Deschiderile utriculei sunt in numar de patru la animale.

intrand in sistemul functional al echilibrului. Inclinarea cupolei in functie de pozitia corpului constituie factor excitant asupra celuleor senzoriale din epiteliul crestelor. care patrunde in cavitatea ampulei. la nivelul crestelor ajung dendritele neuronilor din ganglionul Scarpa. Celulele epiteliale senzoriale sunt acoperite de o formatiune gelatinoasa. in cazul crestelor ampulare. Cupola gelatinoasa are un aspect fibrilar si nu contine otolite. Prin structura lor. Asemenea situatiei descrise la maculele vestibulare. le-a fost atribuita denumirea de creste acustice. cu deosebirea ca stratul conjunctiv elastic subepitelial este mai gros. iar celulele senzoriale au la polul lor apical un cil mai lung. el permitand o creasta proeminenta. Epiteliul este mai inalt decat cel din macule . moale si transparenta. . care se numeste cupola. desi rolul lor functional lenu are legatura cu simtul auzului. Cilii celulelor senzoriale patrund in niste canalicule fine ce strabat lungul cupolei gelatinoase. crestele se aseamana cu aceea a maculelor.   Structura crestelor Asemanator maculelor utriculara si saculara.

   Melcul membranos denumit si canal cochlear este situat in interiorul melcului osos . Aceasta membrana se numeste membrana Reissner (membrana vestibulara). De la varful lamei osoase spirale. complet in lungul melcului . iar etajul inferior este ocupat de rampa timpanica. De la acest nivel spre lumenul melcului osos se gaseste o lama osoasa spirala. orizontala ce urmareste turele melcului. Cele doua rampe separate vestibulara. De la varful lamei spirale pana la peretele opus al melcului se gaseste o formatiune membranoasa . comunica intre ele la varful acestuia. Etajul superior este reprezentat de rampa vestibulara. pentru a descrie melcul membranos este necesar a reveni asupra melcului osos. separa lumenul acestuia in doua etaje numite rampe. in jurul modiolului. . spirala. Baza lamei spirala se gaseste deci . orificiul de comunicare fiind denumit helicotrema. In aceasta situatie. melcul membranos ocupa numai o parte din lumenul melcului osos. numita membrana spirala. iar varful ei ajunge numai pana la jumatatea lumenului acestuia. Partea din melc care se sprijina pe modiol se numeste perete intern. Retinem ca melcul osos este dispus in spirale. Precizam faptul ca. Lama spirala osoasa impreuna cu membrana spirala traversand de la peretele intern la cel extern al melcului. in unghi de aproximativ 45o in sens dorsal . ajungand pe peretele medioosos al rampei vestibulare. pe peretel intern al melcului. timpanica. fiind denumita lama spirala. pe langa membrana spirala mai porneste o membrana care are o directie oblica medio-lateral.

. cochlear. Peretii interni ai rampelor vestibulara si timpanica sunt captusiti cu periost. iar in interiorul lor se gaseste perilimfa.membrana Reissner si peretele osos lateral al rampei vestibulare. Rampa timpanica corespunde la baza melcului . El poarta denumirea de canal cochlear.   Din cele descrise rezulta ca. iar pe lama spirala membranoasa este situat organul lui Corti. Corti. Rampa vestibulara comunica la baza melcului cu spatiul perilimfatic din jurul sacului. S-a aratat mai sus ca cele Sdoua rampe comunica intre ele la varful melcului prin orificiul numit helicotrema. In interiorul acestuia se gaseste endolimfa. in interiorul rampei vestibulare se gaseste un canal ai carui pereti sunt formati din lama spirala membranoasa . cu varful situat la extremitatea libera a lamei spirale osoase. Organul lui Corti este alcatuit din formatiunile receptoare ale excitatiilor produse de vibratiile sonore. cu fereastra rotunda. Pe sectiune transversala canalul are forma triunghiulara .

in care se deschid canalele semicirculare voluminoase si cu pereti ingrosati. captusit de piele cecontine glande sebacee. Urechea interna prezinta un vestibul membranos redus. Capatul inchis al canalului cochlear este in forma de ampula (corespunde lagenei vertebratelor inferioare). numit columela. . In jurul deschiderii conductului auditiv extern se gaseste o coroana de pene fine sau la unele specii o cuta a pielii redusa. Cavitatea urechii medii are forma neregulata. in contact cu fereastra ovala. Acest oscior prezinta un capat timpanal fixat pe membrana timpanica si un capat vestibular. In printrurechea medie exista un singur oscior de forma unui bastonas. Melcul osos este reprezentat printr-un printrtub de forma unei sfere turtite si este usor rasucit. Conductul auditiv extern este scurt si lat.     Urechea la pasari La pasari lipseste pavilionul urechii. printr-un singur orificiu cu aspecul unei fante. Conductele faringo-timpanice prezinta faringodeschiderea faringiana comuna .

Pielea este in contact direct cu mediul extern iar prin inermediul receptorilor dispusi in grosimea ei este capabila sa reactioneze direct la stimulii excitanti din mediu. Tegumentul sau pielea reprezinta organul cu cea mai mare intindere deoarece imbraca toata suprafata corpului. tactile. naturale pielea se continua cu mucoasa. dureroase si tactile. asigurand realizarea impresiilor termice. La nivelul orificiilor termice. .Analizatotorul cutanat   Sensibilitatea cutanata este cunoscuta si sub denumirea de sensibilitate tactila.

hipoderm un plan mijlociu .     STRUCTURA ANATOMICA A PIELII Din punct de vedere anatomic pielea este constituita din 3 straturi suprapuse: un plan profund .derm Un plan superficial .epiderm .

   - Epidermul ² este planul superficial avand un epiteliu pluristratificat. in schimb se gasesc numeroase terminatiuni nervoase libere Prezinta o fata interna si o fata externa. cheratinizat. care se regenereaza permanent. nu prezinta vase de sange si nici limfatice. Structural prezinta: stratul bazal (generator) stratul celulelor poliedrice stratul granular stratul lucid stratul cornos .

 Straturile epidermului sunt strabatute din profunzime spre suprafata. de numeroase canalicule. . fie ale glandelor sudoripare si sebacee. fie cele de trecere ale firelor de par.

este prevazut cu o serie de santuri si pliuri. stratul superficial cornos ² exfoliator. Reprezinta planul care se cornifica in anumite portiuni generand productiile cornoase ale pielii .

 Fata profunda este in raport direct cu dermul. . acoperind papilele dermice. ale caror forme le urmareste fidel.

    DERMUL Dermul constituie planul mijlociu al pielii. . dermice. Tot in planul profund al dermului. reprezentand totodata membrana sensibila principala. cunoscute sub denumirea de papile dermice. plan care este prevazut cu hipodermul. Aceasta fata prezinta pe cea mai mare parte a sa . mai mult sau mai putin adanc. in ea fiind diseminate aparatele terminatiunilor tactile. bogate depozite adipoase. numeroase eminente conice. Dermul prezinta 2 fete: una profunda si alta superficiala. Fata profunda vine in contact cu hipodermul. Dermul este foarte bogat irigat si inervat Fata superficila corespunde epidermului. se gasesc bulbii firelor de par si galndele sudoripare cu canalele lor excretoare. El confera rezistenta si elasticitatea pielii.

  HIPODERMUL HIPODERMUL In acest strat se gasesc numeroase depozite adipoase. . el face legatura intre derm si starturile conjunctive subcutanate.

putand fi gasite chiar si in straturile profunde subdermice (gl. fanere.  . unghii si firele de par (penele) Glandele sudoripare si sebacee sunt situate in derm.sudoripare)  Unghiile si parul sunt alcatuite din elemente de provenienta epidermica. Aceste anexe ale pielii fac parte din formatiuni denumite fanere.ANEXELE PIELII Anexele pielii sunt reprezentate de glande sudoripare. glandele sebacee.

sudoripar. Portiunea initiala a tubului se flexeaza pe el insusi formand corpul propiu zis al glandei ² glomerul glandular Acesta are o forma mai mult sau mai putin sferoida. dar inegal repartizate pe suprafat pielii.Glandele sudoripare  prin functia lor secretorie au rolul de a produce si de excreta la suprafata pielii sudoarea (transpiratia). dermul si epidermul. sudoripar. iar orificiul de deschidere la suprafata pielii constituie porul sudoripar. Tubul excretor poarta denumirea de canal sudoripar. Glanda sudoripara este alcatuita dintr-un tub terminat in profunzimea dermului sub dintraspect de fund de sac. . Glomerulul glandular se continua cu o portiune dreapta a tubului. care strabate din profunzime spre suprafata. Glandele sudoripare sunt foarte numeroase.

un produs de consistenta moale. care in contact cu aerul primeste consistenta si aspectul cerii.Glandele ceruminoase   se gasesc in structurile epiteliului ce captuseste conductul auditiv extern fac parte dupa unii autori. din categoria glandelor sudoripare (glande sudoripare speciale). de culoare brunbrungalbui si cu gust amar. semifluid. Produsul de secretie este cerumenul. .

care este deversata fie intr-un folicul pilos. forma de fund de sac simplu. intalnite la carnivore si la iepure. glandele sinusului interdigital din canalul biflex. ele sunt mai putin numeroase decat glandele sudoripare si secreta o materie grasa numita sebum sau materie sebacee. infraorbitar. intrGlanda Glanda sebacee are doua parti : partea secretorie si canalul excretor. cat si sudoripare. fie direct la suprafata epidermei. pe langa glandele sebacee diseminate in pielea corporala -foarte numeroase la ovine. de la ovine. la rumegatoare mici. Canalul excretor este scurt. glandele sinusului inghinal . glandele mamare .Glandele sebacee    Sunt glande de grup situate in planul superficial al dermului. sunt glande sinusului infraorbitar. se gasesc unele zone particulare in care se intalnesc aglomerari de astfel de formatiuni glandulare. La animale. care sunt glande cutanate aflate intr-un stadiu intrfoarte avansat de modificare si specializare.provenite atat din glande sebacee. sau ramificat. la ovine. Partea secretorie poate avea are excretor. ovineAstfel. la porc. . glandele carpale situate pe fata mediala a carpului. glandele perianale ca .

este cunoscuta sub denumirea de naparlire .    . filiforme si flexibile. La conformatia unui fir de par se disting: firul de par propiu-zis si folicul pilos propiuFoliculul pilos este reprezentat de o cavitate a dermului. in care firul de par este implantat. In procesul de crestere a parului. in functie de anotimp. periodicitate. inlocuirea periodica a parului la animale. la animale se remarca o pilos. Radacina se termina printr-o ingrosare cu aspect ovoid sau piriform ce constituie printrbulbul pilos. Parul propiu-zis are doua segmente: partea libera sau tija si partea infipta in propiupar.Perii  Perii sunt productii epidermice cornoase. folicul pilos. care este reprezentata de radacina firului de par.

ghearele la carnivore si pasari si cutia de corn al coarnelor la rumegatoare .Unghiile  Unghiile sunt productii epidermice. ongloanele la rumegatoare si suine. . Ele sunt bine dezvoltate la animale domestice -mamifere si pasari. constituind cutia de corn a copitei la solipede.

.un ansamblu de formatiuni dure si moi. acoperite si protejate de cutia de corn (de unghie).Copita  Sub denumirea de copita se intelege un complex anatomic .

  Formatiunile moi ale copitei sunt reprezentate de : membrana cheratogena formatiuni de amortizare ale copitei fibrocartilajele complementare. cuzinetul palmar sau plantar .

Membrana cheratogena  Membrana cheratogena este reprezentata de derm si de stratul bazal sau generator Malpighi al epidermei .

Acesta acopera ca o membrana protectoare. respectiv in subregiunea coroanei. produce un corn particular. rolul de a proteja cornul unghiei impotriva agentilor fizici de umiditate sau uscaciune exagerata. periopla are periopla. iar stratul generator epidermic. La acest nivel papilele dermice sufera un proces de alungire. cornul propiu-zis al unghiei. care le acopera. lucios si rezistent. . propiunumindunumindu-se glazura cutiei de corn sau periopla. cu o latime de 3-4 coroanei. MEMBRANA CHERATOGENA: CHERATOGENA: Bureletul perioplic este situat la marginea superioara a copitei. 3mm.

Papilele dermice ale cuzinetului cutidural sunt orientate ventroventrocranial si patrund in niste canalicule ce strabat in lungime. Stratul generator epidermic de la nivelul papilelor genereaza cornul (proces de cheratinizare). Aceasta formatiune se 1prezinta ca un guler circular in regiunea coroanei copitei si este situat intre bureletul perioplic (superior) si dermul parietal ce acopera falanga a -a (inferior). (inferior). unghia creste in lungime. (Papilele dermice patrund in tubii de corn asemanator degetelor de manusa). . La nivelul bureletului cutidural. astfel ca prin acest proces fiziologic. ajungand la o latime de 1-1.  Bureletul cutidural este reprezentat de a doua ingrosare puternica a dermului. dermul prezinta papile dermice extrem de lungi. Aceste canalicule longitudinale poarta denumirea de tubi de corn . peretele cutiei de corn.5cm.

Lamele sunt 500paralele intre ele si au directia planului de inclinare al peretelui unghiei. de la continuarea bureletul cutidural pe fata parietala a falangei a -a.  Tesutul podofilos este ciorapul de carne propiu-zis El este propiureprezentat de continuarea dermelui in sens distal. papilele dermice corespunzatoare sunt transformate in lame lame podofiloase ² in numar de 500-600. . foate aderenta la retinaculul periostal al falangei . tesutul podofilos dermic se prezinta ca o panza subtire. Particulariti: spre deosebire de cele doua burelete descrise mai sus.

Tesutul velutos are doua zone: . . in aceste zone. Cu alte cuvinte.    Tesutul velutos reprezinta membrana cheratogena pe fata inferioara (soleara) a falangei a -a si a furcutei (la cabaline). tesutul velutos al furcutei ² la cal. tesutul velutos reprezinta portiunea de talpa a ciorapului de carne. talpii. dermul prezinta papile multiple si scurte astfel ca tesutul velutos se aseama cu o catifea.tesutul velutos al talpii. de unde si denumirea mai larg uzitata de tesut catifelat al talpii . fiind continuarea directa a portiunii parietale a acestei formatiuni.

acoperite si protejate de cutia de corn(de unghie).un ansamblu de formatiuni dure si moi. .Copita  Sub denumirea de copita se intelege un complex anatomic .

in scheletul copitei intra jumatatea distala a falangei a ²a. Astfel . Formatiunile dure sunt reprezentate de scheletul copitei sau baza anatomica a ansamblului. falanga a -a si osul mic sesamoid .

.  Formatiunile moi ale copitei sunt reprezentate de membrana cheratogena formatiunile de amortizare a socurilor. cunoscute sub denumirea de formatiuni de amortizare ale copitei .

respectiv de zona corepsunzatoare a tesutului velutos si are forma negativului fetei superioare a furcutei de corn. cunoscut si sub denumirea de Åfurcuta de carneµ. Fata ventrala a cuzinetului este acoperita de membrana cheratogena. ii vom descrie un varf. Cuzinetul. . fibroasade sprijin a copitei. median si doi bulbi orientati caudal. un relief varf. reprezentat de hipodermul cutanat. este carneµ. In consecinta. care in urma solicitarilor si-a siinsusit o structura fibroasa-elastica El este situat pe fata soleara.Cuzinetul  Cuzinetul.

in jumatatea distala a fetei lor profunde. Se prezinta sub aspectul a doua placi fibrocartilaginoase si au forma aproximativ patrulatera.Fibrocartilajele complementare   Fibrocartilajele complementare . fiind acoperite de membrana cheratogena. hernierii fundurilor de sac al sinovialei articulare F2-F3. marginea coronara a cutiei de corn. fundurile de sac laterale ale sinovialei articulare F2-F3 si sinoviala micii teci F2sesamoidiene. adera la fetele laterale ale cuzinetului. Partea posterioara a fibrocartilajelor. se opun unei indepartari exagerate a calcaielor in timpul sprijinului piciorului pe sol si de asemenea. Intre fata profunda a fibrocartilajelor si falanga a -a se gasesc ligamentele articulare. F2- . in aceasta zona sunt 1acoperite de piele. precum si gasesc articulare. Rolul fibrocartilajelor complementare este de a proteja formatiunilor moi articulare profunde. Intrucat fibrocartilajele depasesc cu 1-2 cm. Ele sunt situate pe partile laterale ale falangei a -a (medial si lateral).aceste formatiuni sunt specifice ecvinelor.

.CUTIA DE CORN      Cutia de corn sau unghia propiu-zisa este o productie propiuepidermica rezultata in urma cheratinizarii (cornificarii) materialului precornos elaborat de catre stratul bazal Malpighi. -furcuta. al membranei cheratogene. La cal : cutiei de corn i se descriu urmatoarle parti componente : -zona parietala sau peretele propiu-zis. propiu-talpa.

7 cm in segmentul 0. Zona parietala a cutiei de corn este reprezentata de partea din cutia de corn care se observa atunci cand piciorul este in sprijin pe sol.5-0. Acest perete se prezinta incurbat bilateral in sens craniocraniocaudal. Grosimea peretelui de corn este de 1-1. .5calcaielor.3 ventro1cm in portiunea fruntii copitei si de 0. astfel ca ia aspectul de trunchi de con sectionat oblic in directia ventro-caudala.

o margine de sprijin ²soleara (inferioara). . o margine coronara (superioara).     Zonei parietale a cutiei de corn i se descriu urmatoarele: o fata externa. o fata interna.

Partea inferioara a fruntii se numeste pensa. Prin incurbarea peretelui parietal in zona calcaielor. Acestea au o latime de cca 2 cm. pensa.  sferturile posterioare urmeaza in sens caudal si se mai numesc si sferturi propiu-zise.5-3 cm de cutiei 2.Peretele exterior al cutiei de corn se sistematizeaza in urmatoarele portiuni:  fruntea cutiei de corn este portiunea anterioara si cea mai inalta si masoara 2. propiuAu o latime de cca 4-5 cm 4 calcaiele se gasesc in continuarea sferturilor posterioare si reprezinta partea cea mai putin inalta a peretelui. pe o lungime de cca 5-5 cm 5- .5fiecare parte a planului median. numite si Åmameleµ anterioare. barele patrund medial medial. in zona talpii.  de o parte si de alta a fruntii se gasesc sferturile anterioare.  barele reprezinta portiunea in care peretele calcaielor se recurbeaza si se continua in sens medial.

sprijin. in timpul stationarii sau al deplasarii animalului. Fata interna a marginei inferioare vine in raport de angrenaj cu circumferinta talpii . Din acest motiv mai poarta denumirea de margine de sprijin.  Marginea inferioara este data de zona de atingere a copitei cu solul .

  Talpa Talpa este partea din cutia de corn care este indreptata spre sol.linia alba . De retinut este faptul ca. corespunde deci si zonei calcaielor si a barelor. Aceste lame intra in angrenaj cu extremitatile inferioare ale lamelor cherafiloase de pe fata interna a peretelui parietal al cutiei de corn.perete parietal + talpa . . Forma talpii este semilunara. externa. cornul talpii prezinta o fata superioara acoperita de tesutul velutos al membranei cheratogene si o fata inferioara. Circumferinta talpii este zimtata sub aspect de lame radiare. prezentand o circumferinta convexa si o concavitate situata caudal (la ecvine). De asemenea. se realizeaza astfel o fixare extrem de solida intre cele doua zone ale cutie de corn . Zona alba se intinde pe tot conturul talpii.

Furcuta de corn are forma de pivot triunghiular. iar a treia lacuna este situata median. . Pe langa aceste formatiuni se disting trei santuri. caruia i se descriu un varf . lacune. Fata ei dorsala (interna) corespunde cuzinetului palmar (plantar). Doua dinte santuri. specifica copitei de ecvine. situata in concavitatea talpii. intre bratele furcutei. Cornul care formeaza furcuta are peretele subtire si moale. denumite lacune. care se bifurca in sens caudal .    Furcuta este o formatiune din corn. lacune (laterala si mediala) sunt situate intre bratele furcutei si bare. in doua brate (Crura cunei) terminate bulb. un corp . cu cate un bulb.

La rumegatoare. fara baza anatomica osoasa.PINTENII  Ca si cornul unghiei . pintenii sunt productii epidermice. Sunt considerati 1a fi vestigii ale degetelor si V. intalniti la unele specii de animale domestice. pintenii apar ca mici formatiuni cornoase situati la nivelul smocului de par de pe fata palmara (plantara) a regiunii bureletului. pintenii reprezinta degetele si V Cornul pintenilor. Cornul ce formeaza pintenii are o slaba rezistenta. . La ecvine. la aceste specii de animale se prezinta sub forma de capsula cornoasa conica. Dimensiunile pintenului sunt de 1-2 cm.

Castanele se gasesc atat la membru toracic. . cu lungimea de cca 5 cm si latimea de 111. cat si la cel pelvin. La membru pelvin se gaseste pe fata mediala a regiunii tarsiene.5 cm (difera de la un individ la altul).CASTANELE  Castanele sunt formatiuni epidermice vestigiale. aplatizata. La membru toracic castana este situata la extremitatea distala a subregiunii mediale ale antebratului. specifice ecvinelor (se considera a fi vestigii ale degetului ). Ele apar sub aspectul unor excrescente cornoase de forma ovala. la cca 10 cm proximal de regiunea carpiana.

Lipsesc barele si furcuta  fata soleara este reprezentata de talpa.  Fata de cutia de corn de la ecvine. mici si suine . Fata de planul orizontal. talpa este usor adancita dorsal (concava).  lipsa furcutei si a cartilajelor complementare. ca sisteme de amortizare. care este concava. ceea ce confera cea mai mare parte a suprafetei soleare a copitei. este suplinita de o foarte buna dezvoltare a cuzinetului. care este convexa si o portiune medial sau concentrica (axiala). formatiune ascutita spre inainte si latita inapoi.ONGLOANELE  Sub denumirea de onglon este cunoscuta cutia de corn la speciile de animale care se sprijina pe sol prin doua degete la fiecare picior (biongulate) (biongulate) rumegatoarele mari. onglonul prezinta unele particularitati de forma. dupa cum urmeaza:  peretele parietal prezinta o portiunea laterala (abaxiala) . .

Aceasta apofiza are in general. o froma conica. Apofiza cornuala are directii si lungimi variabile determinand directia si lungimea coarnelor . Cornul prezinta si el. cunoscuta sub denumirea uzuala de cep osos al cornului. Baza anatomica a cornului este reprezentatat de apofiza cornuala a osului frontal. . o baza anatomica osoasa. COARNELE Coarnele reprezinta formatiuni specifice unor specii de animale ² la unele rase sunt dependente de sex si au ca baza anatomica osul frontal. o membrana cheratogena si cutia de corn.

Ele acopera extremitatile distale ale degetelor. dar in timpul sprijinului nu iau contact cu solul . turtite pe laturi si cu varful foarte ascutit si taios . recurbate in sens ventral . Tot sub denumirea de gheare sunt cunoscute si unghiile membrelor pelvine. de aspect triunghiular si deosebit de dezvoltata. Pe (Torus digitalis) langa sprijinul pe perinitele digitale . Ghearele au forma unor capsule cornoase. un rol foarte important in aceasta functie il are perinita metacarpiana metacarpeus) (Torus metacarpeus) . Tegumentul care acopera perinitele este foarte bogat in glande sudoripare. care este situata caudal de perinitele digitale . Aceasta situatie este conferita de faptul ca este foarte dezvoltat cuzinetul palmar (plantar) ²mai ales la carnivore. Cuzinetul fiecarui deget este prezent si ia aspectul de perinita palmara (plantara). Este de retinut faptul ca fiecare gheara este adapostita intr-o indoitura a pielii regionale. (Torus digitalis) . . Aceasta particularitate este dorsomarcanta indeosebi la pisica. la pasari.     GHEARELE Denumirea de gheare este atribuita formatiunilor cornoase corespunzatoare unghiilor si sunt specifice carnivorelor (cainepisica) si iepurilor . de catre un ligament elastic. realizandu-se adevarate intrrealizanduteci in care ghearele sunt trase in sens dorso-caudal. conoide.

la cocos . . la pasari pielea nu prezinta in structura sa glande sudoripare si sebacee. in zona crestei. comparativ cu mamiferele. Stratul celular granular al dermului lipseste . Hipodermul are in structura sa fibre musculare netede inserate cu o extremitate pe bulbii plumiferi. a solzilorde pe membrele pelvine si a pintenilor . pielea prezinta unele particularitati de structura . unde formeaza cuticula cornoasa a valvelor rostrale . gr Cornificarea se face direct . prin ingrosarea continua a invelisului celular malpighian. Pe fata plantara a degetelor . in planul hipodermic se formeaza ingrosari fibroadipoase cu rol in sprijin . fapt ce confera o mare mobilitate si detasabilitate a pielii de tesuturile subiacente . Aceasta ingrosare este mai intensa in regiunile corporale care nu sunt acoperite cu pene .       La pasari . iar cu cealalta pe stratul fibrelor elastice ale dermului . in special epidermul ciocului . Tesutul hipodermic subcutanat este foarte abundent si lax .

Puful este mai abundent pe partile ventrale ale corpului Penele de acoperire lungi. servind asemeni celor de la feline. din tije secundare (Rami). dintrExtremitatea distala a calumusului . care este cilindric si gol la interior. este dispus la baza penelor lungi propiu-zise .rectrice . se impart la randul lor. Aceste formatiuni sunt foarte dezvoltate si ascutite la unele specii de pasari rapitoare . numita rahis este plina . Pana este formata dintr-o tija (scapus) si o lama (Vexillum) dispusa pe cele doua laturi dintrale tijei. Bulbii plumiferi din pielea pasarilor . . Dupa forma si rolul lor se disting trei categorii de pene : Pene paroase au forma de fire cu lama atrofiata si tija filiforma . Ele acopera corpul pasarilor . pe aripi . in urmatoarele categorii: . Fiecare parte a lamei este alcatuita la randul ei.remige . pe coada . .          Ghearele sunt formatiuni cornoase situate la extremitatile distale ale degetelor membrelor pelvine . Pe tijele secundare sunt fixate ramificatiile fine numite barbule . Puful constituit din rahis si lame moi. Calamusul patrunde in piele . indeosebi in prehensiunea hranei. cu tija si lama dezvoltate. Tija penelor are un segment proximal numit calamus. avand un important rol in termoreglare si in zbor . mai ales in jurul bazei ciocului .tectrice . fiind alcatuita dintr-un corn opac si flexibil . avand extremitatea ascutita si se fixeaza in folicul plumos . dupa regiunea in care se afla . nu au glande anexe. care propiuil si acopera . Penele sunt tot productii epidermice cornoase . Aceasta categorie de pene se afla in regiunea capului . pe corp . .

acoperiti de tesut conjuctiv elastic. doua sau mai multe canale. Glanda uropigiana este o glanda cutanata specifica pasarilor. mai dezvoltate la pasarile palmipede. impotriva umezelii . pe care le unge si le protejeaza astfel. Fiecare sac are numeroase infundaturi glandulare. pe care pasarea o recolteaza prin comprimarea glandei cu ciocul . Ea este situata dorsal de vertebra a -a coccigiana si este formata din 2 saci ovoizi reuniti la extremitatile lor craniale. pe care o intinde pe pene. Glanda uropigiana produce o secretie grasoasa. . Formatiunile infundibulare glandulare prezinta canalicule de excretie care converg spre unul. ale caror orificii externe se gasesc la nivelul unui mamelon uropigian.

SIMTUL GUSTULUI   Gustul este unul din cele cinci simturi. prin care se fac cunoscute calitatile sapide ale corpurilor Terminatiile nervoase care sunt impresionate de substantele sapide sunt situate in adevarate aparate diseminate pe suprafata limbii ² pe fata dorsala a limbii. fapt pentru care i se atribuie acesteia denumirea de organ principal al gustului .

se gasesc si in alte zone . . in mucoasa faringelui . terminatiile nervoase snzoriale si formatiuni specializate in functia de receptie a a excitatiilor gustative . in mucoasa esofagului si chiar in mucoasa gingiilor si a buzelor . respectiv in mucoasa valului stafilin(palatin). in mucoasa epiglotei.

fungiforme. Mai precis ei sunt situati in structura unor papile ale mucoasei de pe fata dorsala a limbii. se vor numi epitelii senzoriale ale gustului. Papilele cu rol gustativ sunt cele fungiforme. RECEPTORUL gustativ este reprezentat de asa-zisii mugurii asagustativi. Mugurii gustativi se gasesc in epiteliu limbii. caliciforme si foliate. Mugurii gustativi luand nastere din structurile epiteliale si fiind sensibili la excitatiile provocate de substantele sapide. Celelalte categorii de papile linguale au doar rol mecanic. .

. papilei. Papilele fungiforme (Papillae fungiformes) au aspect de fungii(ciuperca). In structura capului papilei se gasesc mugurii gustativi. Acestora li se descrie o parte superioara mai dezvoltata sau capul papilei si o parte bazala mai ingusta. pediculul papilei.

 Papilele caliciforme. Datorita existentei santului perimamelonar. mare papila fungiforma infundata in epiteliu mucoasei linguale. raman mai mult timp in cntact cu celulele senzoriale ale mugurelui gustativ. sau in alte lichide. substantele sapide dizolvate in saliva. Mugurii gustativi sunt situati in mamelonul papilei. denumite si circumvalate sunt cele mai mari papile gustative si cu rol principal in receptia excitatiilor gustative. . dar si pe fata interna a cadrului papilar. Ele sunt alcatuite dintrdintr-un mamelon central inconjurat de un sant circular (Sulcus papillae) si de papillae) un cadru periferic (Vallum papillae).papila caliciforma apare ca o (Vallum papillae). In ansamblu.

 Papilele foliate . in structura carora se gasesc (6mugurii gustativi. ele lipsind la rumegatoare . Numarul pliurilor este variabil (6-8). A fost mentionat la descrierea mucoasei linguale ca papilele foliate nu sunt prezente la toate speciile de animale.dupa cum le arata si numele ² au aspectul unor pliuri (foi) separate de santulete.

un bastonas. butoias. celulele senzoriale si celulele de sustinere. deschidere numita por gustativ. gustativ. . Extremitatile apicale ale celulelor senzoriale. Prin porul gustativ.fusiforme. acestia au urmatoarea structura: membrana bazala a epiteliului. sunt adunate in manunchi. determinand excitatia acestora. unui mugure sau butoias. aceste formatiuni epiteliale iau aspectul sustinere. histoSituati la nivelul papilelor gustative ale mucoasei linguale. Mugurele gustativ reprezinta unitatea histo-anatomica a receptorului gustativ. cu bastonase. Celulele senzoriale alungite. In ansamblu. in dreptul unei deschideri a mugurelui. au la polul apical . substantele sapide dizolvate vin in contact cu bastonasele celulelor gustative.

sub denumirea de influx nervos spre analizatorul cortica . situate sub membrana bazala a epiteliului. De aici. alte terminatiuni nervoase sunt dispuse in jurul mugurelui gustativ(fibre extragemale). Acestea sunt terminatiunile nervoase numite intragemale. filetele nervoase strabat membrana bazala si se termina in jurul celulelor senzoriale. cu ale caror membrane realizeaza raporturi de contiguitate (de atingere). Aceste filete preiau potentialul bioelectric si il conduc spre segmentul central-analizator central- . iar intragemale. Dendritele nervilor senzoriali. ajunse la nervilor nivelul mugurilor gustativi.la nivelul celulelor senzoriale gustative din mugurii gustativi. este preluat de catre terminatiile dendritice ale unor nervi cranieni si conduse centripet.  SEGMENTUL INTERMEDIAR Potentialul bioelectric rezultat ca urmare a excitatiilor produse de substantele chimice sapide.dau nastere la adevarate tesaturi (plexuri subgemale).

. filete ce se distribuie cu deosebire la papilele situate la baza limbii. care contine si o componenta senzoriala gustativa provenita din ganglionul geniculat . sunt Componenta senzitiva este reprezentatat de nervul lingual (ramura a nervului trigemen). Aceste filete se (IX). Un alt nerv apartinator caii intermediare este nervul glosofaringian. distribuie in cele doua treimi anterioare . provenite din ganglionii pietrosu . Nervii care ajung la nivelul structurilor limbii sunt nervi cranieni. care contine pe langa componenta motorie si fibre senzoriale. ale limbii. prin nervul coarda timpanului (IX).

senzatia de gust . pe marginile limbii. Gustul dulce este mai bine simtit la varful limbii. intrpentru anumite gusturi astfel: gustul amar este mai bine simtit la baza limbii si ar corespunde papilelor inervate de n. Receptorii gustativi par a fi specializati intr-un anumit grad. Animalele exprima senzatia de gust prin optiunea comportamentala : de acceptare. este decodificat si comparat cu nevosalte impulsuri . de indiferenta. sosite anterior. La acest nivel . cu satisfactie sau respingere. iar cel sarat si acru.informatia.glosofaringian .impulsul nevos.  PROIECTIA CORTICALA are loc in partea inferioara a girusului postcentral din lobul temporal al telencefalului. a anumitor alimente cu proprietati gustative diferite . aparand astfel . .

. numite cavitati nazale nazale Aceste cavitati sunt captusite de mucoasa de tip respirator si mucoasa de tip olfactiv numita mucoasa pituitara. pe peretele a doua cavitati.SIMTUL MIROSULUI   Terminatiunile nervoase destinate receptionarii senzatiei mirosului se gasesc diseminate. pituitara.

formas- . prismatic si dintrstratificat. va forma. bipolare sau olfactive. celule de sustinere. iar axonul sau prelungirea nevraxiala. trecand in corionul mucoasei. prezenta la polul bazal al celulelor olfactive. Ea depaseste polul apical al celulelor de sustinere si se termina printr-o ingrosare globuloasa. denumit neuroepiteliu. este groasa. ca filet nervos olfactiv. cu o lungime de 3 ² 4 microni.     Mucoasa olfactiva Mucoasa olfactiva este formata dintr-un epiteliu special. Aceasta ingrosare poarta denumirea de bold olfactiv sau vezicula olfactiva si prezinta pe ea 6 ² 8 cili sau peri olfactivi. Prelungirea axonica. se continua spre organele nervoase centrale. venind in raport direct cu mediul extern (cu aerul inspirat). carora pare sa li se datoreze culoarea galbengalben-cafenie a mucoasei olfactive. In prelungirile periferice se gasesc granulatii osmofile. Acesta este compus din doua tipuri de celule : senzoriale. Celulele olfactive sunt celule senzoriale bipolare. traverseaza membrana bazala a epiteliului olfactiv si . Ele sunt celule nervoase a caror prelungire dendritica se gaseste la polul apical al celulelor.dupa cum s-a mentionat si mai sus ² filetul nervului olfactiv. Prelungirea dendritica sau periferica. cu printraspect de gamalie de ac.

. organul vomeronazal prezinta mucoasa olfactorie bine dezvoltata. portiunea aborala a septumului nazal si a cornetului nazal superior. la rumegatoare. (La aceste specii de animale canalul Stenson comunica atat cu cavitatea bucala. Segmentul periferic sau receptorul analizatorului olfactiv este situat in fosele nazale si este reprezentat de portiunea olfactiva a mucoasei pituitare. din partea fundica a foselor nazale. corespunzator volutelor etmoidale (labirintul olfactiv etmoidal). aceasta portiune a mucoasei nazale acopera o suprafata mai mult sau mai putin intinsa. In functie de specie. cat si cu cea nazala). In plus. carnivore si rozatoare . suine.

 pituitara olfactiva este un neuroepiteliu in care celulele senzoriale receptive constituie protoneuronii analizatorului olfactiv sau originea reala a perechii I de nervi cranieni (Nn.olfactivi). .

.

pe calea segmentului intermediar. se intelege ca substantele mirositoare patrunse cu aerul in fosele nazale. situate in corionul mucoase pituitare. apicala. Dendritele proemina prin deschiderile membranei limitante si vin in raport direct cu mediul extern. a celulei olfactive este dendrita. In urma excitatiilor specifice ia nastere un potential bioelectric. reprezentat de aerul patruns in fosele nazale. nesolvabile. In consecinta. de unde rezulta ca acesti neuroni sunt bipolari. iar prelungirea bazala este axonul. prelungirile dendritice sunt acoperite de o pelicula subtire de lichid secretat de glandele Bowmann. sub denumirea de influx nervos. substantele din aer. nu vor avea efect osmatic. Mai precis. Analizatorul olfactiv fiind un chemoreceptor . Datorita reactiilor chimice care au loc la acest nivel. . care va fi bioelectric transmis pe cale centripeta. Prelungirea periferica. vor fi dizolvate in lichidul ce acopera mucoasa olfactiva. vor fi excitate terminatiunile dendritice ale neuronilor olfactivi.

(Intrucat axonii raman dispersati si nu se asociaza intr-un singur trunchi nervos. . Segmentul intermediar . traverseaza membrana bazala si trec in corionul mucoasei. este reprezentat de axonii neuronilor olfactivi (protoneuronilor). ajung in cavitatea cranianasi se indreapta catre bulbul olfactiv. termenul de filete ale nervilor olfactivi si nu acela de nervi olfactivi). La nivelul corionului.de conducere. se foloseste in cazul intracesta. Acestia pornesc de la polul bazal al celulelor olfactive. unde formeaza filetele nervilor olfactivi. axonii se acopera cu o teaca Schwann fina si apoi strabat lama ciuruita a etmoidului.

 In cavitatea craniana (in scurtul lor traiect de la lama ciuruita. li se alatura nervul vomeronazal (N.terminalis). Filetelor olfactive sosite de la mucoasa olfactiva. La suprafata bulbului olfactiv se afla originea aparenta a filetelor olfactive ² perechea I de nervi cranieni.vomeronasalis) si nervul terminal (N. la suprafata bulbului olfactiv) filetele olfactive primesc invelitori meningeene. .

dupa care traverseaza lama ciuruita a etmoidului prin orificii proprii. in lobii olfactivi. situate pe versantii cristei galli si patrund pe partea dorso. cu origine in neuronii mucoasei organului vomeronazal. care prezinta cateva schimburi de fibre cu nervul nazal. Strabate lama ciuruita a etmoidului si se ataseaza la originea aparenta a nervului vomeronazal. . El are originea in mucoasa ce captuseste portiunea aborala a infundibulului canalicular Jacobson.  Nervul vomeronazal este reprezentat de cateva filete nervoase (axonice). provenit din trigemen (nervul maxilar). dorsoNervul terminal numit si nervul Jacobson.mediala. este foarte fin.

astfel macrosmatice. mitrale. care sunt neuroni ce fac prima sinapsa cu axonii protoneuronilor din mucoasa olfactiva. In acest mod. In structura acestora se gasesc celulele mitrale. . celulele mitrale constituie deutoneuronii caii olfactive. explica diferentierea pe specii a acuitatii olfactive. cetaceele). Lobii olfactivi sunt organe care se intercaleaza in caile conducatoare ale impulsurilor nervoase olfactive. microsmatice si anosmatice (ex. Modul in care se realizeaza raporturile sinaptice dintre protoneuronii olfactivi si deutoneuronii. microsmatice deosebind Animalele macrosmatice.

. Studiul se bazeaza pe ansamblul de cunostinte dobandite de studenti pe parcursul celor trei semestre de stidiu anatomiei descriptive.Anatomie topografica  Reprezinta capitolul de anatomie care se ocupa cu studiul morfologiei organismului pe regiuni.

ventrale.Regiunile capului       Sunt clasificate in regiuni: rostrale. laterale. aborale . dorsale.

Regiunile rostrale    Regiunea varful nasului Delimitare: doua linii transversale ce unesc comisurile superioare si comisurile inferioare ale narilor.cartilajele alare . Baza antomica .

nazal lateral) aponevraoza muschiului ridicator propriu al buzei superioare. (a.n. tesut conjunctiv.     Straturi anatomice: Piele. muschiul transvers al nasului.v. cartilajele alare ( lama) .

Regiunea narilor   Delimitare: o linie ce inconjoara nara la 1.5 1cm de orificiul nazal. Planul anatomic este reprezentat de cornul cartilajului alar si de fibroasa ce delimiteaza nara falsa.1. .

nazal lateral .      Planuri anatomice: Pilea ² fina si aderenta Tesutul conjunctiv subcutanat Planul musculo-aponevrotic musculoMucoasa vestibulului nazal ( pe planseul vestibulului la limita dintre piele si mucoasa se deschide conductul lacrimo-nazal) lacrimo- Inervatia ² a.n.v.

Regiunea are forma triunghiulara baza triunghilui fiind formata de linia ce uneste comisurile superioara si ventrala a narii iar varful este situat in unghiul delimitat de procesul nazal al osului nazal si procesul nazal al osului incisiv. .Regiunea nazala laterala  Are ca baza anatomica diverticulul nazal fiind situata la nivelul incizurii nazoincisive.

nazal lateral ² superior. aboral si ventral Tegumentul ce delimiteaza nara falsa.     Planurile anatomice sunt reprezentate de: Piele Tes. . Conjunctiv M.

Descoperiri: trunchiul arterial incisiv ² o linie verticala ridicata dintre incisivii clesti. . Baza anatomica este reprezentata de m. orbicular al buzelor. Se sectioneaza planul mucos si submucos.Regiunea buzelor    Delimitare: o linie ce inconjoara orificiul bucal la 2-3 2cm.

m. si insertia pe acesta a: m. m. ridicator nazolabial. coborator al buzei inferioare.       Planuri anatomice: Piele subtire si aderenta prevazuta cu peri fini si peri tactili Tes.conjunctiv subcutanat Planul musculoaponevrotic ² m. zigomatic. ridicator propriu al buzei superioare Planul submucos in care se gasesc glande labiale Planul mucos care se continua pana la nivelul gingiei formand santurile gingivolabiale superior si inferior. pielos al capului. m. m. . orbicular al buzelor.

. lateral o linie ce uneste comisura dorsala de comisura nazala a ochiului. aboral o linie ce uneste comisurile nazale intre ele.Regiunile dorsale ale   capului Regiunea dorsala a nasului Delimitare: rostral o linie ce uneste comisurile dorsale ale narii.

Planul osos al aselor nazale. frontal.        Straturi anatolmice: Pielea putin mobila si aderenta Tesutul conjunctiv subcutanat Muschiul ridicator nazolabial Fascia superficiala a capului. Inervatia: n. infraorbital Irigatia ² artera laterala a nasului si a si v dorsala a nasului. n. infratrohlear. n. .

. Baza anatomica este reprezentata de oasele frontale si de oasele interparietale.Regiunea fruntii  Delimitare ² rostral de o line ce uneste unghiurile nazale ale ochiului lateral o linie ce uneste unghiul temporal al ochiului cu creasta sagitala externa si protuberanta occipitala.

Muschiul frontal. Fascia epicraniana.      Straturi anatomice: Pilea groasa si putin mobila Tesutul conjunctiv subcutanat ce include filete din nervul frontal si din nervul auricular anterior care participa la formarea plexului preauricular si a si v frontala. . Osul frontal.

creasta superioara a arcadei zigomatice si baza urechii.Regiunea parietoparieto-temporala  Este delimitata de o linie ce uneste protuberanta occipitala externa creasta parietotemporala baza procesului zigomatic al osului frontal . procesul zigomatic. .

adipos retrobulbar .       Descoperiri ² n. zigomatotemporal Straturi anatomice Pilea Tesutul conjunctiv subcutanat in care se gasesc filete nervoase ale plexului preauricular. Muschiul temporal Tes. Cartilajul scutular si musculatura auriculara.

conductul auditiv extern .Regiunea auriculara         Se delimiteaza printr-o linie circulara ce inconjoara baza printrcartilajului auricular la 1.. Musculatura extrinseca a urechii.2 cm. 1Planuri anatomice: Pilea inveleste cartilajul auricular si pe fata externa si pe fata interna si prezinta peri de diferite lungimi. Cartilajul auricular. Musculatura intrinseca Pielea de pe fata interna a urechii. Cartilajul inelar.

Regiunea palpebrala    Delimitarea regiunii se realizeaza prin intermediul unei linii circulare imaginare ce inconjoara fanta palpebrala. zigomatic. n infratroclear . Cuprinde pleoapele si toate componentele analizatorului vizual Descoperiri: n.

       Planuri anatomice: Pielea fina cu gene pe marginea libera a pleoapelor Tesut conjunctiv prezent numai in regiunea periorbitara Muschiul orbicular al pleoapelor Ligamentul tars Glandele tarsale Conjunctiva .

Regiunile infraorbitala si maxilara   Delimitare: dorsal o linie ce uneste comisura dorsala a narii cu comisura nazala a ochiului. ventral o linie ce uneste unghiul temporal al ochiului spina maxilara cu comisura ventrala a narii. . Verticala ridicata din spina maxilara pe fata dorsala a capului delimiteaza regiunea maxilara dispusa rostral de regiunea infraorbitala dispusa aboral.

infraorbital ² incizie a pielii la jumatatea distantei pe linia verticala ridicata din spina maxilara pe fata dorsala a nasului .   Descoperiri: A si v angulara a ochiului ² incizia pielii pe o line oblica ce uneste spina maxilara cu unghiul nazal al ochiului N.

ridicator propriu al buzei superioare. Plexul infraorbital. m. infraorbitala Planul osos format de osul maxilar .Regiunea maxilara       Straturi anatomice Pielea.ridicator nazolabial. a si v. tesut conunctiv subcutanat avand fibre din plexul infraorbital si ramuri din nervul bucal mijlociu A si v nazala laterala M. m. canin.

Regiunea infraorbitala         Straturi anatomice: Pielea Tesut conjunctiv subcutanat avand filete din nervul bucal dorsal si din nervul infratrohlear M. lacrimal A si V angulara a ochiului M. ridicator propriu al buzei superioare Planul osos al maxilei Sinusul paranazal maxilar .

Regiunea buccinatorie  Delimitare: comisura buzelor comisura ventrala a narii. spina maxilara si creasta maxilofaciala. depresiunea rostrala a muschiului maseter si marginea ventrala a muschiului coborator al buzei inferioare .

conj s.         Planuri anatomice: Pielea foarte aderenta Tes. labiala inferioara N.c cu fibre din nervii bucal dorsal si mijlociu M.v. v. labiala superioara A. bucal Glandele bucale superioare si inferioare Muschiul buccinator . pielos al capului A.

urmareste ramura recurbata a madibulei ajunge la incizura vaselor faciale urmarind apoi depresiunea rostrala a muschiului maseter pana la spina maxilara apoi de-a lungul crestei demaxilofaciale si a arcadei zigomatice pana la baza urechii. .Regiunea maseterina  Delimitare: linie ce pleaca de la baza urechii.

profunda a fetei A.faciala Canalul glandei parotide Plexul suzigomatic Nervul maseterin V.V.v.      Descoperiri: A. maseterina aborala .

V. Sc cu fibre din plexul subzigomatic M. pterigoidian medial Formatiuni vasculare ale arterei maxilare si nervii ramurei mandibulare a n. faciala Vena profunda a fetei N. pilos al capului. zigomatic M. M. maseterin Planul osos al mandibulei M.            Planuri anatomice Pielea Tes conj. maseter A. trigemen .

v.Regiunea intermandibulara          Delimitare: intre cele doua ramuri ale mandibulei Planuri anatomice: Pielea mobila Tesut conjunctiv sc cu ramuri din n. jgheabului M. milohioidian M geniohioidian Glanda mandibulara A.faciala.canal parotidian Limfocentrul mandibular .

Regiunea parotidiana   Delimitare O linie ce uneste baza urechii aripa atlasului confluenta venei liguofaciale cu tendonul muschiului sternomandibular ramura recurbata a mandibulei condilul mandibulei si baza urechii. .

   Straturi anatomice: Piele Tesut conjunctiv subcutanat care include filetele nervului cutanat al gatului. . nervul C2 ramura ventrala. nervul jegheabului.

limfocentrul parotidian ( a. vena linguofaciala si vena maxilara. artera transversa a fetei. Artera temporala supericiala. nervul temporal superficial Nervul facial.     Glanda parotida prin care trece vena lugulara. nervul auricular anterior. nervul auricular posterior.v transversa a fetei) Nervul bucal dorsal si ventral. nervul auricular mijlociu. artera auriculara anterioara. artera auriculara posterioara .

      Glanda mandiblara Nervul omohioidian. nervul C1. nervul laringian cranial. nervul accesoriu al vagului. artera carotida interna. ansa hipoglosocervicala. Muschiul occipitomandibular. Nervul vag. artera carotida externa. nervul hipoglos. conctivul cervical. Nervul glosofaringian. artera carotida comuna. muschiul digastric. artera occipitala. ramura sternomandibulara a nervului accesoriu. Punga guturala . artera linguofaciala.

Regiunile gatului         Regiunea cefei Regiunea dorsala a gatului Regiunea laterala a gatului regiunea brahiocefalica Regiunea jgheabului jugular Regiunea sternocefalica Regiunea traheala Regiunea prescapulara .

Regiunea cefei  Delimitare anterior o linie ce uneste transversal marginile craniale ale aripilor atlasului trecand prin protuberanta occipitala externa. posterior o line ce uneste transversal marginile caudale ale aripilor atlasului. lateral o line ce urmareste aripile atlasului. .

          Straturi anatomice: Pielea Tesut conjunctiv subcutanat Fascia cervicala superficiala Aponevraoza muschiului brahiocefalic Muschiul scalen Muschii marele lung al capului si marele lung al atlasului Muschii oblic caudal si oblic cranial al capului A. si v. occipitomusculara Nervul auricular mare .

cranial o linie ce uneste transversal aripile atlasului .Regiunea cervicala dorsala   Delimitare Lateral o linie ce uneste aripa atlasului cu unghiul cervical al spetei. caudal o linie ce uneste transversal unghiurile cervicale ale spetelor.

     Straturi anatomice: anatomice: Pielea. Tes. Conjunctiv care include filete ale ramurilor dorsale senzitive ale nervilor cervicali. Fascia cervicala superficiala Muschiul trapez cervical .

semispinal Ligamentul cervical portiunea lamelara . romboid M.     M. splenius Plexul cervical profund M.

caudal santul prescapular.Regiunea cefalica laterala   Delimitare: Delimitare: Ventral o linie ce uneste aripa atlasului cu tuberozitatea olecranului. dorsal o linie ce uneste aripa atlasului cu unghiul cervical al spetei .

         Straturi anatomice Pielea Tes. spinal ( XI) M. trapez M. Conjunctiv subcutanat cu fibre senzitive din plexul cervical dorsal Fascia cervicala superficiala M. dintat ventral cervical M. marele lung al capului si al atlasului . cleidotransvers N.

ventral marginea ventrala a muschiului brahiocefalic intre articulatia scapulohumerala si confluenta venei maxilare cu vena linguofaciala.Regiunea brahiocefalica   Delimitare: dorsal linia ce uneste aripa atlasului cu olecranul. .

         Straturi anatomice: Pielea Tes. Nervul frenic Formatiuni nervoase ale plexului cervical profund si ramuri vasculare musculare Musculatura profunda grupata in jurul vertebrelor cervicale inveliti in fascia cervicala profunda . scalen si m. Conjunctv subcutanat incluzand ramuri din plexul cervical ventral Fascia cervicala superficiala Muschiul brahiocefalic M. omohioidian cuprinsi in fascia cervicala mijlocie.

Regiunea jgheabului jugular    Delimitare: Este o regiune cuprinsa intre marginea ventrala a muschiului brahiocefalic si marginea dorsala a muschiului sternocefalic Este regiunea cea mai importanta din punct de vedere clinic deoarece la acest nivel poate fi abordata vena jugulara .

         Straturi anatomice: anatomice: Pielea Tesutul conjunctiv subcutanat care cuprinde filete senzitive fascia cervicala superficiala Vena jugulara acompaniata dorsal de nervul cutanat al gatului ( VII) Muschiul omohioidian Artera carotida acompaniata dorsal de cordonul vagosimpatic si ventral de nervul recurent Esofagul trahea ( ram. ventrale ale nervilor cervicali ventrali) .

Regiunea sternocefalica         Delimitare: Corespunde culmii musculare a muschiului sternocefalic Starturi anatomice: Pielea Tesutul conjunctiv cuprinzand filete senzitive. Muschiul pielos al gatului Fascia cervicala mijlocie Trahea insotita de trunchiurile limfatice traheale .

Regiunea traheala  Este o regiune situata pe fata ventrala a gatului intre cei doi muschi sternocefalici fiind cuprinsa intre apedincele traheal si confluentul radacinilor venei jugulare .

       Straturi anatomice: Pielea Tesutul conjunctiv subcutanat Muschiul pielos Muschii sternotiroidieni si sternohioidieni trahea Muschiul lungul gatului .

Regiunile trunchiului            Regiunea grebanului Regiunea dorsocostala Regiunea lombara Regiunea costala Regiunea hipocondrului Regiunea axilara Regiunea epigastrica Regiunea mezogastrica Regiunea hipogastrica Regiunea flancului Regiunea inghinala .

Regiunea grebanului   Este situata pe partea dorsala a trunchiului intre cele doua spete. Limata craniala este reprezentata de linia ce uneste transversal unghiurile craniale ale spetelor iar cea caudala este data de linia ce uneste transversal unghiurile caudale ale spetelor .

trapez Lama elastica a m. romboid M. romboid M. multifizi Vertebrele toracale Filete nervoase ale nervilor spinali toracali . Sc M.          Straturi anatomice Pielea Tesut conj. marele lung dorsolombar M.

.

Regiunea dorsocostala    Delimitare: Cranial o line ce uneste transversal unghiurile caudale ale spetelor. Caudal o linie ce uneste transversal unghiurile craniale ale foselor paralombare .

dintat dorsal M marele lung M ridicator al coastelor M. marele dorsal Fascia toracolombara M.          Straturi anatomice Pielea Tes conj subcutanat M. trapez M. multifid .

caudal o linie ce uneste unghiurile soldurilor intre ele. .Regiunea lombara   Delimitare Cranial o linie ce uneste transversal ungiurile craniale ale foselor paralombare.

        Straturi anatomice Pielea Tes.conj. marele dorsal Fascia toracolombara Masa comuna Vetrtebrele lombare Filete nervoase ale nervilor spinali lombari .sc M.

Regiunea flancului  Este regiunea delimitata intre ultima coasta si linia ce uneste unghiul soldului cu rotula. .

oblic extern al abdomenului M. transvers al abdomenului Fascia endoabdominala peritoneul .iliohipogastric si ilioinghinal M.             Straturi anatomice Pielea Tes.pielos Fascia superficiala Tunica elastica M.subcutanat Filete senzitive ale nn.conj. oblic intern al abdomenului M drept abdominal M.

.Regiunea costala   Delimitare Cranial o linie ce uneste tuberozitatea olecranului cu unghiul caudal al spetei caudal o linie ce urmareste ultima coasta dorsal o linie ce uneste unghiul caudal al spetei cu unghiul cranial al fosei paralombare.

intercostali . marele dorsal M. pielos Fascia superficiala M.        Straturi anatomice Piele Tes.conj M.dintat ventral toracal M.

.Regiunea axilara  Este delimitata anterior de o linie ce uneste tuberculul mare al humerusului cu apendicele traheal al sternului si caudal printr-o linie ce printruneste tuberozitatea olecranului cu apendicele xifoidian.

       Straturi anatomice: Pielea Tes conjunctiv sc Fascia antebrahiala mediala Musculatura pectorala Plexul brahial Artera si vena axilara .

Regiunile abdominale ventrale     Regiunea epigastrica Regiunea mezogastrica Regiunea hipogastrica Regiunea inghinala .

.

Regiunea epigastrica     Se mai numeste si regiunea xifoidiana Delimitare: Caudal este delimitata cu ajutorul unei linii transversale situata la jumatatea distantei dintre apendicele xifoidian si cicatricea ombilicala Cranial se delimiteaza cu ajutorul unei linii ce trece tangent la apendicele xifoidian .

Regiunea mezogastrica  Este delimitata cranial de linia caudala a regiunii epigastrice si caudal de o linie transversala c\situata la jumatatea distantei intre cicatricea ombilicala si pubis .

Cuprinde 3 subregiuni: pubiana si doua regiuni simetrice inghinale .Regiunea hipogastrica   Este situata intre linia transversala ce delimiteaza regiunea mezogastrica caudal si linia transversala tangenta la pubis.

Regiunea pubiana  Este situata pe linia mediana a abdomenului de o parte si de alta a liniei albe intre limita caudala a regiunii mezogastrice si pubis .

Regiunile inghinale  Sunt situate de o parte si de alta a regiunii pubiene intre aceasta si fata mediala a coapsei .

drept abdominal Aponevroza m. subcutanata abdominala Tunica abdominala Aponevrozele mm oblici extern si intern M. transvers al abdomenului Fascia transversa a abdomenului ( endoabdominala) . si v.         Straturi anatomice: anatomice: Piele Tes conjunctiv ² filete din perforantele distale ale nervilor intercostali precum si nervii iliohipogastric si ilionghinal A.

.

.

transvers al toracelui. mm. m. muschiul lungul gatului.Cavitatea toracica   are ca baza anatomica cusca toracica aceasta este delimitata de coaste. stern si vertebrele toracale Cusca toracica este completat de formatiuni moi care completeaza peretii acesteia: muschii intercostali. psoasi. muschiul diafragm .

. In dreptul portiunii endotoracica. De la nivelul aperturii toracale craniale fascia este in directa continuare cu lama pretraheala a fasciei cervicale.  Peretele cavitatii toracice este captusit de o foita fibroasa care adera la peretii acesteia ² fascia endotoracica. carnoase a diafragmei contine fibre elastice.

aorta. ( cordul. timusul. esofagul. trahea. O parte din fibrele fasciei endotaoracice formeaza in planul median al cavitatii toracale un perete fibros in care sunt suspendate organele din cavitate si formatiuni care traverseaza prin aceasta formand ² MEDIASTINUL Peretele mediastinal separa cele doua jumatati ale toracelui: hemitoracele drept si hemitoracele stang nervi). . limfocentri. venele cave.

  Fiecare hemitorace adaposteste plamanul corespunzator care este invelit in sacul seros pleural. Locul de continuitat dintre pleura viscerala si cea parietala formeaza ligamnetul pulmonar care impreuna cu bifurcatia traheala si cele doua bronhii formeaza radicinile pulmonului . costala. diafragmatica). pleural. Pleura prezinta o foita viscerala sau pulmonara si o foita parietala care este denumita in functie de peretele pe care il captuseste ( medistinala.

     La locurile de rasfrangere a pleurei paritale de pe un perete pe altul al hemitoracelui se formeaza fundurile de sac seroase ² recesuri pleurale: Cupola pleurei ( care adaposteste varful plamanului) Recesul costodiafragmatic Recesul costomediastinal Recesul lombodiafragmatic .

  Intre foitele viscerala si parietala se formeaza o cavitate inchisa denumita cavitate pleurala in care se gaseste lichid pleural In dreptul mediastinului caudal seroasa pleurala formeaza mezoul venei cave caudale .

CRANIAL PRECARDIALMEDIASTINUL CARDIAL .    In functie de prezenta cordului MEDIASTINUL este sistematizat in trei portiuni: MEDIASTINUL PRECARDIAL.MIJLOCIU MEDIASTINUL POSTCARDIAL .CAUDAL .

plexurile vegetative cervico toracale. timusul. trahea. vena cava craniala. limfocentri mediastinali craniali .MEDIASTINUL PRECARDIAL  Cuprinde: originea marilor vase. conductul toracic. nervii vagi. esofagul. trunchiul brahiocefalic.

radacinile plamanilor. carja aortica. n frenici . esofagul.MEDIASTINUL CARDIAL   INIMA ocupa compartimentul mijlociu al mediastinului fascia endotoracala formand la acest nivel sacul fibros pericardic. care se rasfrange pe stern unde formeaza ligamentul sternopericardic Alte formatiuni: trunchiul pulmonar. bifurcatia traheala. nn vagi.

vena cava caudala. nn frenici. canalul toracic . esofagul. nn vagi.MEDIASTINUL POSTCARDIAL  ADAPOSTESTE: aorta toracica.

.

REGIUNILE MEMBRULUI TORACIC 
       

REGIUNEA SPETEI REGIUNILE BRATULUI REGIUNILE ANTEBRATULUI REGIUNILE CARPIENE REGIUNILE METACARPIENE REGIUNEA BULETULUI REGIUNEA CHISITEI REGIUNEA COROANEI REGIUNEA COPITEI

REGIUNEA SPETEI 
Delimitare:

PrintrPrintr-o linie ce uneste unghiul cranial al spetrei cu unghiul caudal al spetei si cu varful marelui tubercul al humerusului.



Straturi anatomice: anatomice: - pielea - tes conj.( n. din plexul intercostobrahial) - m. pielos omobrahial - fascia scapulara laterala - m. deltoid - m. supraspinos - m. infraspinos - m. mic rotund - spata - m. subscapular - fascia scapulara mediala

REGIUNILE BRATULUI 
 

REGIUNEA CRANIALA A BRATULUI REGIUNEA CAUDALA A BRATULUI REGIUNEA LATERALA A BRATULUI

Regiunea craniala abratului    

Delimitare: o linie care uneste tuberculul cranial al humerusului, tuberozitatea deltoidiana si tuberozitatea olecranului si o linie ce urmareste santul deltopectoral Baza anatomica a regiunii este reprezentata de muschiul biceps care ocupa fata craniala a humerusului Profilul cranial al bratului este dat de muschiul cleidobrahial Pielea este inervata de nervul preclavicular

Regiunea laterala a bratului Delimitare: linia ce uneste tuberculul cranial al humerusului. cutanat cranial al antebratului)  . tuberozitatea deltoidiana si tuberozitatea olecraniana si o linie cinvexa in sens proximal care uneste tuberculul cranial al humerusului si tuberozitatea olecraniana.  Baza anatomica a regiunii este reprezentata de muschiul triceps portiunea laterala  Sesibilitatea regionala este asigurata de nervul radial ( ramura proximala a n.

Regiunea caudala a bratului    Delimitare: o linie ce uneste unghiul caudal al spetei cu tuberozitatea olecraniana si tuberculul cranial al humerusului Baza anatomica a regiunii este reprezentata de muschiul triceps portiunea lunga Sensibilitatea cutanata este asigurata de plexul intercostobrahial .

.

Distal ² linia orizontala tangenta la pisiform     Subregiunea cranio-laterala cranioSubregiunea caudo-laterala caudoSubregiunea mediala .Proximal ² santul brahioantebrahial .REGIUNILE ANTEBRATULUI Delimitare: .

.

REGIUNEA CARPIANA .

REGIUNEA METACARPIANA .

sesamo .falangiana .Regiunea buletului   Delimitare: proximal o linie orizontala la 2 cm proximal de marii sesamoizi iar distal o linie orizontala care trece la 2 cm sub marii sesamoizi Baza anatomica a regiunii este constituita de articulatia metacarpo .

arterele si venele digitale proprii II si III M. flexorul digital superficial. m. tes conjunctiv subcutanat cu filete din nervii digitali. brida m.   Straturi anatomice Pielea. m flexor digital profund. extensor digital comun. interosos median. interosos median. m. articulatia buletului .

Regiunea chisitei Delimitare: o linie orizontala care trece la 2 cm sub marii sesamoizi iar distal o linie orizontala care urmareste la 1 cm proximal marginea coronara a copitei Baza anatomica este reprezentata de falanga proximala (I) .

extensor digital comun. m flexor digital profund. flexorul digital superficial. marele burelet glenoidal . m. arterele si venele digitale proprii II si III M. interosos median. tes conjunctiv subcutanat cu filete din nervii digitali. bridele m. ligamentele sesamoidiene.   Straturi anatomice Pielea.

cuzinetul plamar si fibrocartilajele complementare. plexurile venoase cavernoase si velutoase . artera si vena digitala proprie II si III.articulatia interfalango sesamoidiana Straturi anatomice ² pielea. micul burelet glenoidal. extensor digital comun. tes conjunctiv cu filete din nervul digital posterior. ligamentul capsular. tendonul m. aponevroza palmara. ligamnetele colaterale.Regiunea coroanei si copitei   Baza anatomica . fascia de intarire a aponevrozei palmare. lama transversa. flexor digital profund. ligamnetul pntenului. tendonul m.

Regiunea chisitei .

Regiunea coroanei si copitei .

Regiunile membrului pelvin       Regiunea gluteana Regiunea coapsei Regiunea genunchiului Regiunea gambei Regiunea tarsiana Regiunea metatarsiana .

.

baza cozii.Regiunea gluteana   Delimitare: o linie care uneste unghiul lateral al iliului ( unghiul soldului) cu trohanterul III cu unghiul lateral al ischiului. unghiul intern al iliului Baza anatomica este reprezentata de musculatura gluteana impreuna cu osul coxal si ligamentul sciatic .

Regiunea coapsei    Delimitare. proximal o linie care uneste unghiul lateral al iliului cu trohanterul al III-lea si IIItuberozitatea ischiului iar distal printr-o linie printrorizontala ce trece tangent la baza corzii jaretului Baza anatomica este reprezentata de osul femur Subregiunile: Subregiunile: femurala craniolaterala. femurala caudolaterala si femurala mediala .

.

.

Regiunea grasetului   Delimitare: o linie orizontala ce trece tangent la extremitatea proximala a rotulei si o linie paralela cu aceasta ce trece tangent de extremitatea distala a rotulei Baza anatomica este reprezentata de articulatia grasetului ( femuro-tibio-rotuliana) femuro-tibio- .

Regiunea gambei   Delimitare: proximal prin intermediul unei linii orizontale ce trece prin tuberozitatea proximolaterala a tibiei si distal pritr-o linie pritrorizontala ce trece tangent la tuberozitatea calcaneului Baza anatomica este reprezentata de oasele gambei ( tibia si fibula) .

.

Regiunea tarsiana  Baza anatomica este reprezentata de articulatia tibio-tarsotibio-tarso-metatarsiana .

Regiunea metatarsiana  Baza anatomica este constituita de oasele metatarsiene .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->