Conf.univ.dr.

George Pruteanu
NORME DE REDACTARE ŞI PUNERE ÎN PAGINĂ
A LUCRĂRILOR DE LICENŢĂ
COPERTA
Atît pe copertă, cît şi pe pagina de titlu din interior, îndrumătorul ştiinţific va fi menţionat după
modelul:
Îndrumător ştiinţific:
lect.univ.dr. Ion Popescu
şi nu precum în formele (greşite!) de mai jos:
Îndrumător Ştiinţific,
Lect.Univ.Dr. Ion Popescu
sau
Îndrumător ştiinţific:
Lect.univ.dr. Ion Popescu
LITERA UTILIZATĂ
Pentru textul lucrării va fi folosită, de preferinţă, litera (fontul) Times New Roman.
La lucrările de dimensiuni relativ mici sau mijlocii (pînă la 100 de pagini) se va folosi
corpul 14. Pentru a evita îngroşarea excesivă, la cele care ar depăşi suta de pagini se va
folosi corpul 13 sau 12.
În textul propriu-zis, inclusiv în „Sumar“, „Introducere“ sau „Concluzii“, se va
folosi litera regular (=normală, dreaptă). Litera italic va fi folosită pentru evidenţierea
citatelor în ghilimele, precum şi pentru titlurile lucrărilor citate sau numele publicaţiilor,
conform modelelor:
Text text text „citat citat citat“ text text...
Text text text Lucrare citată text text...
Text text text Nume de publicaţie (nr., data completă) text text...
Litera bold va fi folosită pentru cuvintele importante, pe care autorul lucrării
doreşte să le evidenţieze, conform modelului:
Text text text cuvînt important text text...
Dacă în interiorul unui citat există cuvinte subliniate, se va folosi litera bold italic,
conform modelului:
Text text text „citat cuvînt subliniat în citat citat“ text text...
Nu se admit lucrări cu textul redactat fără semnele diacritice româneşti (ă, â, î, ş, ţ;
Ă, Â, Î, Ş, Ţ); atragem atenţia că litera românească „ă“ este doar aceasta şi nu varianta
fantezistă „ã“.
ASPECTUL PAGINII STANDARD
Pagina va fi astfel setată în calculator încît, la ieşirea din imprimantă, marginea din
dreapta să fie de 3 cm, iar cea din stînga de 1,5 cm.
Distanţa dintre rînduri va fi de 1,5.
Rîndurile vor fi aliniate şi la stînga şi la dreapta („justify“).
TITLURILE
Titlurile lucrării vor fi subordonate conform algoritmului:
I.
I.1
I.1.1
II.
1
II.1
II.1.1
II.1.2
III.
III.1 ş.a.m.d.

Titlurile de capitole (deci cele care au doar cifra romană) vor fi centrate, vor avea dimensiunea de corp
20 bold majuscule şi vor fi plasate la 5 rînduri distanţă (spaţiu alb) faţă de marginea de sus a paginii (e
vorba de marginea de sus a „oglinzii paginii“, adică a dreptunghiului reprezentat de textul imprimat, NU
de marginea de sus a foii de hîrtie propriu-zise). Titlurile imediat subordonate (deci cele cu I.1, I.2 etc.)
vor fi, de asemenea, centrate, vor avea dimensiunea de corp 16 bold majuscule şi vor fi plasate la două
rînduri distanţă faţă de finalul textului care le precedă şi la un rînd distanţă de textul de sub ele. Titlurile
subordonate de rang 3 (adică cele cu I.1.1, I.1.2 etc.) vor avea dimensiunea de corp 14 bold litere de
rînd, vor fi plasate la nivelul alineatului („tab“), la două rînduri albe distanţă faţă de textul anterior şi
fără nici un rînd alb faţă de textul de sub ele. În cazul că subordonarea ajunge la rangul 4 (deci cu
I.1.1.1), scalarizarea va fi:
rangul I: I. TITLU cu corp 20 bold majuscule centrat;
rangul II: I.1. SUBCAPITOL cu corp 18 bold majuscule centrat;
rangul III: I.1.1. Subcapitol cu corp 16 bold de rînd centrat;
rangul IV: I.1.1.1. Sub-subcapitol cu corp 14 bold de rînd la „tab“.
În chenarul de mai jos am oferit un model schematic al acestei situaţii.
I. TITLUL PRIMULUI CAPITOL

Text text text text text text text text text text text text text text text
I.1. TITLUL PRIMULUI SUBCAPITOL
Text text text text text text text text text text text text text text text

III.1.1. Titlul paragrafului subordonat

Text text text text text text text text text text text text text text text
III.1.1.1. Titlul paragrafului sub-subordonat
Text text text text text text text text text text text text text text text
Dacă un titlu ocupă mai mult decît un singur rînd, el va fi fragmentat în sintagme coerente, logice.
De exemplu, un titlu precum:
Atitudini ale oamenilor politici români în problema naţională între cele două războaie mondiale
va fi fragmentat în modul:
ATITUDINI ALE OAMENILOR POLITICI ROMÂNI
ÎN PROBLEMA NAŢIONALĂ
ÎNTRE CELE DOUĂ RĂZBOAIE MONDIALE
şi nu precum în exemplele negative de mai jos:
ATITUDINI ALE OAMENILOR POLITICI ROMÂNI ÎN PROBLEMA
NAŢIONALĂ ÎNTRE CELE DOUĂ RĂZBOAIE MONDIALE
sau
ATITUDINI ALE OAMENILOR POLITICI
ROMÂNI ÎN PROBLEMA NAŢIONALĂ ÎNTRE
CELE DOUĂ RĂZBOAIE MONDIALE

PUNCTUAŢIA
Semnele de punctuaţie vor fi folosite respectînd următoarele reguli:
Punctul. Punctul e lipit de textul pe care-l încheie şi e urmat obligatoriu de un
spaţiu alb, după modelul:
…text. Text…
2
 Fac excepţie – adică nu se lasă un spaţiu după punct – enunţuri de tipul:
– abrevieri ca ş.a., ş.a.m.d.,
– abrevieri ale numelor: I.L. Caragiale, Şt.O. Iosif,
– date scrise prescurtat (17.06.2002).
Virgula. Virgula e lipită de textul dinaintea sa şi e urmată obligatoriu de un
spaţiu alb, după modelul:
…text, text…
Fac excepţie – adică nu se lasă un spaţiu după virgulă – enunţuri de tipul cifrelor
cu zecimale (102,8) etc.
Punct şi virgulă. Semnul „punct şi virgulă“ e lipit de textul pe care-l încheie şi
e urmat obligatoriu de un spaţiu alb, după modelul:
…text; text…
Două puncte. Semnul „două puncte“ e lipit de textul dinaintea sa şi e urmat
obligatoriu de un spaţiu alb, după modelul:
…text: text…
Puncte de suspensie. Semnul „puncte de suspensie“ (trei puncte, nici mai
multe, nici mai puţine) e lipit de textul dinaintea sa şi e urmat obligatoriu de un spaţiu
alb, după modelul:
Text… Text.
Semnul întrebării. Semnul întrebării e lipit de textul dinaintea sa şi e urmat
obligatoriu de un spaţiu alb, după modelele:
…text? Text… sau …text? text…
Semnul exclamării. Semnul exclamării e lipit de textul dinaintea sa şi e urmat
obligatoriu de un spaţiu alb, după modelele:
…text! Text… sau …text! text…
Semnul exclamării + semnul întrebării (sau invers). Cele două semne
sunt lipite de textul dinainte şi sunt urmate obligatoriu de un spaţiu alb, după modelele:
…text!? Text… sau …text!? text…
…text?! Text… sau …text?! text…
Paranteze. Parantezele rotunde „(...)“ sunt lipite de textul pe care-l cuprind, fiind
obligatoriu precedate şi, respectiv, urmate de cîte un spaţiu alb, după modelul:
…text (text) text…
Fac excepţie – adică nu se lasă un spaţiu înainte şi după paranteză – situaţiile în
care paranteza reprezintă o omisiune sau un adaos, de tipul ca(ra)ntină, comple(c)t etc.
În acelaşi fel se procedează şi cu parantezele drepte „[...]“. Ele se utilizează în
special în situaţia că avem un text cu paranteze în paranteze, după modelul:
…text [text (text) text] text…
Ghilimele. Pentru citate sau alte situaţii, se vor folosi obligatoriu ghilimelele
standard (adică perechea de ghilimele care seamănă cu cifrele 99 şi 66), respectiv „ “,
lipite de text (deci fără spaţiu), conform modelului
…text „text“ text…
Nu se admit sub nici o formă variante ca:
…text „ text “ text… sau
…text “text” text… sau
…text „text” text… sau
…text ″ text″ text…
3
 Ghilimele corecte (standard) se obţin, în programul Word, tastînd (după apăsarea
tastei NumLock) Alt+0132 şi, respectiv, Alt+0147. Pentru comoditate şi economie de
timp, ni le putem plasa în AutoCorrect din maniul Tools, sub forma înlocuirii a două
virgule succesive cu „ şi a două punct-virgulă succesive cu “. În felul acesta, nu va mai fi
nevoie să tastăm, pentru ghilimelele de deschidere, Alt+0132, ci doar de două ori virgulă,
iar pentru cele de închidere, nu Alt+0147, ci doar de două ori punct-virgulă.
În caz că în textul aflat între ghilimele se află un pasaj la rîndul lui între ghilimele,
se vor folosi obligatoriu ghilimelele franţuzeşti, şi nu două paranteze ghiară (ascuţite)
una după alta, conform modelului:
…text „text «text» text“ text… sau
…text „text «text»“ text…
Folosirea parantezelor ghiară (ascuţite: < >) în loc de ghilimele franţuzeşti, adică:
…text „text <<text>> text“ text…
este inadmisibilă.
E de reţinut că parantezele ghiară pot fi folosite şi cu sensurile (lingvistic-
etimologice) de:
> = „devine“ (a > b înseamnă că a se transformă în b);
< = „provine din“ (a < b înseamnă că a provine din b).
Ghilimelele franţuzeşti se obţin, în programul Word, tastînd (după apăsarea tastei
NumLock) Alt+0171 şi, respectiv, Alt+0187. Şi în acest caz putem găsi, prin opţiunea
AutoCorrect din Tools, înlocuiri care să simplifice tastarea lor.
Cratima şi linia de pauză. Cratima se foloseşte lipită de literele între care se
află. Linia de pauză se foloseşte, obligatoriu, cu cîte un spaţiu înainte şi după, conform
modelului:
…text – text – text…
Se va evita cu desăvîrşire confuzia dintre cratimă (-) şi linia de pauză (–). În afara
despărţirii în silabe a unui cuvînt care nu încape, nu se admite încheierea unui rînd cu
cratimă, ca în exemplul negativ de mai jos:

...terminîndu-
se...
Nu se admite folosirea cratimei în loc de linie de pauză, ca în exemplul negativ de
mai jos:
…text - text - text…
Forma corectă este:
…text – text – text…
Nu se admite folosirea liniei de pauză în loc de cratimă, ca în exemplele negative
de mai jos:
să–şi, Vama–Veche, luîndu–li–se, propriu–zis
Linia de pauză se obţine, în programul Word, tastînd (după apăsarea tastei
NumLock) Alt+0150. Prin opţiunea AutoCorrect din Tools, putem înlocui două cratime
cu linia de pauză.
Nu se admite folosirea cratimei în loc de cuvîntul „şi“, ca în exemplul negativ de
mai jos:
A lipsit din ţară între 17-24 iunie.
Forme corecte sunt:
A lipsit din ţară între 17 şi 24 iunie sau

4
 A lipsit din ţară în intervalul 17-24 iunie sau
A lipsit din ţară în perioada 17-24 iunie.
Linia de pauză se poate folosi şi pentru enumerarea elementelor (nemarcate prin
cifre sau litere) situate în rînduri diferite, de genul:
– un element
– alt element etc.
Bulina. În asemenea situaţii, cînd enumerarea nu implică şi ierarhizare sau
ordonare, se poate folosi şi aşa-numita bulină (•), ca mai jos:
• un element
• alt element etc.

TRIMITERI LA SURSĂ. NOTE

Textul citat va fi cuprins între ghilimele şi cules cu caractere cursive.
Pentru a nu încărca în mod exagerat subsolul, unele trimiteri la sursă (de pildă,
cînd e vorba de citate din ziare sau alte publicaţii) pot fi incluse în text, între paranteze.
Pentru economie de spaţiu, denumirile publicaţiilor care apar frecvent în text vor fi
reduse la sigle; în mod obligatoriu, siglele utilizate vor fi expuse, în mod alfabetic, la
finele lucrării. Model:
Ad.=Adevărul; Ct.=Curentul; J.n.=Jurnalul naţional; R.l.=România liberă etc.
Trimiterile din text vor arăta, deci, ca în modelul de mai jos:
...text text „citat“ (Ad., nr. 3718, 7 iun. 2002) text text...
Datele calendaristice nu vor fi scrise „milităreşte/administrativ“, cu cifre
(07.06.02), ci literar, ca în modelul de mai sus. Numele lunilor (11!) vor fi prescurtate
după cum urmează:
ian., feb., mart., apr., iun., iul., aug., sept., oct., nov., dec.
Celelalte trimiteri se vor face obligatoriu în subsolul paginii respective (şi NU la
sfîrşitul capitolului, nici la sfîrşitul lucrării!), cu note numerotate cu cifre arabe, în
continuare, pînă la sfîrşitul capitolului; la următorul capitol, numerotarea notelor va
începe de la 1.
Se admite, ca excepţie, plasarea notelor la sfîrşitul lucrării –numerotate în
continuare, de la prima la ultima notă, dar separate pe capitole, după modelul:
NOTE LA CAPITOLUL I
1) Textul notei
2) Textul notei
3) Textul notei
NOTE LA CAPITOLUL II
4) Textul notei
5) Textul notei ş.a.m.d.
numai în cazul că textul notelor este, efectiv, foarte amplu (cu citate lungi, comentarii
etc.), ceea ce ar dilata prea mult subsolul.
BIBLIOGRAFIA
Bibliografia va fi pusă în pagină după modelul:
1) ***: Cartea de telefon a municipiului Bucureşti, Ed. Oscar, Buc., 1996
2) [Academia R.S.R. – Institutul de Lingvistică]: Dicţionarul explicativ al limbii
române, Ed. Academiei R.S.R., Buc., 1975
3) [Primăria oraşului Constanţa]: Acţiuni şi iniţiative, Ed. Farul, Constanţa, 2002
4) Abrudan, Vasile: Manual de jurnalism, Ed. Lumina, Constanţa, 2002
5) Costea, Sergiu (coord.): Jurnalism, Ed. Polirom, Iaşi, 1999
6) Zaciu, Ion: Teoria comunicării, Ed. Albatros, Buc., 1996
7) ***: colecţia ziarului Adevărul, perioada ian.-iul. 2002
5
 8) ***: colecţia săptămînalului Dilema, 2002.*
De reţinut:
a) lista bibliografică va fi numerotată în continuare, de la început la sfîrşit; litera va fi
cea utilizată în restul lucrării;
b) lista începe cu lucrările la care, efectiv, nu poate fi citat un autor; în locul autorului,
în asemenea cazuri, se plasează trei asteriscuri;
c) orice lucrare va fi menţionată conform datelor aflate pe pagina de titlu din
interiorul ei, nu după cotor sau după copertă;
d) lista continuă cu lucrările care au ca autor-girant o instituţie (sau mai multe); în
acest caz, instituţia sub egida căreia apare lucrarea va fi plasată ca „autor“, dar între
paranteze drepte;
e) lista continuă cu lucrările la care autorul (autorii) sunt precizaţi; în caz că e o
lucrare colectivă, va fi menţionat coordonatorul;
––––––––––––––––––––––
*) Unii autori sunt fictivi. Unele titluri sunt fictive.
f) lista se încheie cu colecţiile de publicaţii consultate, la care, de asemenea, ca „autor“
vor fi puse asteriscuri;
g) numele autorilor se trece în ordinea: nume de familie, prenume (sau iniţiale, după
cum e pe pagina de titlu); între numele de familie şi prenume (unul sau mai multe) se
pune virgulă; după numele întreg se pun două puncte. Modele:
Caragiale, Ion Luca:
Patapievici, H.-R.:
h) titlul lucrării va fi cu litere cursive (italice), fără ghilimele. După titlu se pune virgulă
şi urmează: editura (prescurtată Ed.), locul apariţiei, anul. Modele:
Ion Ionescu, Carte, ed. a II-a, prefaţă de..., studiu introductiv de..., note de..., Ed. Cartea Bună, Tecuci,
1999;
John Johnson, Carte, trad. de Dan Dănescu, ed. a II-a, prefaţă de..., studiu introductiv de..., note de...,
Ed. Cartea Bună, Tecuci, 1999;
SUMAR
Coperta
Litera utilizată
Aspectul paginii standard
Titlurile
Punctuaţia (. , ; : ... ? ! ?! ()[ ]”«» < > - – • )
Trimiteri la sursă. Note
Bibliografia