Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

1. Importanţa creşterii suinelor

Alimentaţia este unul din indicatorii cei mai sugestivi ai creşterii nivelului de trai al
populaţiei. Paralel cu ridicarea standardului de viaţă şi cu diversificarea alimentelor
folosite de om, statisticile înregistrează o descreştere a consumului de calorii pe locuitor
şi o sporire a consumului de proteine, vitamine, oligoelemente, etc.
În ceea ce priveşte consumul de proteine, se remarcă nu numai o creştere
cantitativă dar şi o îmbunătăţire calitativă, reflectată mai ales în tendinţa de a spori
continuu proporţia proteinei de origine animală.
Astfel, dintr-un calcul efectuat pe baza câtorva date din statisticile mondiale
elaborate de F.A.O. se constată că în ultimii ani în Europa consumul de carne a sporit cu
55-60%.
Carnea rezultată din creşterea suinelor a contribuit şi va continua să aducă un
aport substanţial în acoperirea necesarului de substanţe proteice – indicator de bază în
aprecierea nivelului de civilizaţie - şi, prioritar, în asigurarea sănătăţii umane.
În prezent se apreciază că necesarul mediu zilnic de substanţe proteice pentru
om este de cca. 70 g, din care cel puţin 40 g trebuie să provină din produsele
animaliere. Carnea rezultată de la suine trebuie să acopere, zilnic, în medie, 20 g de
substanţe proteice, cu unele variaţii impuse de perceptele religioase şi de posibilităţile
de creştere a acestei specii.
Carnea suinelor se caracterizează printr-o valoare energetică superioară faţă de
cele obţinute de la celelalte animale de fermă; aceasta furnizează, în medie, 2700
kcal/kg, în timp ce carnea de bovine oferă doar 1600 kcal/kg, iar cea de ovine 1400
kcal/kg.
În alimentaţia umană, raţiile de hrană se întocmesc având la bază atât valoarea
energetică (exprimată prin conţinutul în kcal), cât şi conţinutul în substanţe proteice. Din
acest punct de vedere, carnea de porc (fără slănină şi osânză) este mai echilibrată faţă
de celelalte produse similare, dacă luăm în considerare raportul energo-proteic.
Trebuie consemnat faptul că, în cercetările mai recente, se recomandă utilizarea
în hrana umană, într-o proporţie mai mare, a alimentelor de origine vegetală; aceasta ca
urmare a faptului că, la animale, se înregistrează un coeficient de transformare foarte
redus al proteinelor vegetale în cele animale, între 14-29%. De menţionat, pe această
linie, că porcinele posedă un coeficient de transformare cuprins între 8-24%; la carnea
de porc acesta fiind de 12,5%. Deci sunt suficiente motive să încurajăm creşterea
suinelor, ca variantă economică determinată de particularităţile biologice acceptate de
organimul uman.
Impedimentul principal îl constituie, pentru unele sortimente de carne de porc,
conţinutul prea mare în lipide. Pe această linie, s-au făcut unele interpretări greşite
asupra relaţiei cauză-efect, care ar putea exista în unele afecţiuni cardiace şi formarea
în organismul uman al colesterolului, ca urmare a consumului cărnii de porc.
Investigaţiile moderne au demonstrat că, 25% din cauzele de infarct miocardic au o
etiologie genetică, iar 75% implică un complex de factori insuficient studiaţi.

Page 1 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

2. Avantajele creşterii suinelor

Necesarul de carne pentru consum este în continuă creştere, atât pe plan

mondial cât şi în ţara noastră, iar suinele participă, în mare măsură, la satisfacerea
acestui necesar. Aceasta se datoreşte unor însuşiri biologice şi productive deosebit de
favorabile, pe care le posedă această specie, dintre care amintim: fecunditatea
aproximativ 80%, prolificitate (10 – 11 capete), consum specific (2,8 – 3,2 Kg NC / Kg
G.V), spor mediu zilnic peste 700 g, randamentul la sacrificare şi proportia carnii în
carcasă ( peste 70 %).
Tabelul nr. 1
Calităţile nutritive ale cărnii de porc comparativ cu cele ale cărnii altor specii de animale
(după Denton, 1994)

Acizi graşi (%) Calorii pe

Proteine
Specificare 100 g
(%) Nesaturaţi Saturaţi carne
Carne albă de curcan (fără piele) 81 13 6 157
Carne roşie de curcan(fără piele) 65 23 12 186
Carne albă de pui (fără piele) 77 16 7 172
Carne albă de pui (cu piele) 57 30 13 204
Cotlet de miel 64 15 21 187
Cotlet de porc 49 32 19 252
Carne de vită tocată 41 34 25 273
Carne friptă de vită 49 26 25 239

În urma sacrificării suinelor rezultă o carne suculentă şi cu valoare energetică

ridicată, cantitaţi relativ mari de ţesut adipos în comparație cu celelalate animale de
fermă şi cantități reduse de oase şi subproduse, unele întrebuinţate în industria
alimentară, de nutreţuri combinate şi farmaceutică.
Carnea de porc este producţia principală şi se caracterizează prin valoarea
energetică mare, în comparaţie cu cea rezultată de la alte specii, ca urmare a prezenţei
substanţelor grase. Conţinutul în substanţe grase îi conferă frăgezime şi savoare.
Grăsimea este producţia secundară şi se compune, în principal, din slănină şi
osânză. Ambele sortimente sunt utilizate sub formă de preparate în alimentaţia umană,
iar topite se utilizează atât în hrana animalelor cât şi pentru diverse industrii. Grăsimea
constituie o componentă importantă în echilibrarea energetică a alimentaţiei animale,
deoarece posedă peste 8000 kcal/kg.
Subprodusele rezultate în urma sacrificării suinelor sunt utilizate în industria
alimentară şi în cea farmaceutică. Dintre subprodusele comestibile, utilizate în
alimentaţia umană, enumerăm: ficatul, creierul, inima, limba, urechile, testicolele, rinichii,
picioarele şi chiar pulmonii.

3. Alimentaţia suinelor

Page 2 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Performanţele suinelor constituie rezultanta dintre baza ereditară şi condiţiile de

mediu în care cresc şi se dezvoltă. Dintre factorii de mediu , alimentaţia reprezintă cel
mai important factor şi verigă tehnologică de exploatare întrucât condiţionează nivelul,
calitatea şi economicitatea producţiei, sănătatea animalelor şi implicit eficienţa
expluataţiei.
Are de asemenea mare influenţă asupra valorificării hranei, pentru care trebuie
să se ţină seama de nivelul substanţelor nutritive din raţie, raporturile dintre acestea,
modul de prelucrare, de administrare şi de distribuire a furajelor, toate depinzând şi de
calitatea componentelor.
Suinele sunt animale omnivore, care pot fi furajate cu o gama mare de nutreţuri,
de la cereale cultivate pană la resturi furajere.Rolul principal îl au nutreţurile concentrate.
În proporţii diferite se pot folosi şi nutreţurile verzi, suculente, făinuri. Pentru fermele
specializate se recomandă nutreţurile combinate, produse de fabricile specializate, care
conţin o proporţie corectă de substanţe proteice, şi energetice, vitamine şi săruri
minerale, care asigură sporul de cresterte în greutate în condiţii de eficienţă economică.
Nutritia si alimentatia influenteaza direct si evident nu numai nivelul productiilor
animale dar si reproductia, procesele de crestere si dezvoltare, starea de sanatate a
animalelor si nu in ultimul rand eficienta economica – obiectiv determinant in
desfasurarea activitatii din zootehnie.
O alimentatie performanta sub aspect productiv si economic impune cunoasterea
si aplicarea conceptelor si recomandarilor nutritiei animale, stiinta aflata in continuu
progres. Nutritia a contribuit decisiv, alaturi de ameliorarea genetica, la evolutia
spectaculoasa in ultimii zeci de ani a performantelor obtinute in zootehnie; intre acestea,
poate cea mai elocventa este reducerea cu zeci de procente a consumului specific de
harana pentru realizarea diferitelor productii.
Nutritia animala are in vedere faptul ca, in timp ce productia vegetala se bazeaza
exclusiv pe elementele anorganice si energia solara, productia animala este realizata
prin folosirea compusilor organici produsi de plante.In acest fel se stabileste o stransa
legatura intre sol si animal, prin intermediul plantelor.
Produsele animale sunt componente esentiale ale hranei omului, in Romania,
prin alimentele de origine animala se asigura circa 25 % din caloriile zilnice.Produsele
de origine vegetala sau animala asigura in proportii diferite cerintele omului in nutrienti,
ceea ce inseamna ca o dieta normala este compusa dintr-un amestec de alimente de
origine animala (1/3) si vegetala (2/3) ; excluderea produselor animale din alimentatia
omului este incompatibila cu existenta umana.
Importanta nutiritiei in productia animala este evidentiata si prin ponderea
costului hranei (peste 50%) in costurile produselor animale. Atentia pe care crescatorii
de animale o dau nutritiei si alimentatiei efectivului, determina in mare masura,
rentabilitatea activitatii lor.
Este de neconceput o activitate de selectie si ameliorare a animalelor in conditii
necorespunzatoare de hranire; la fel, reproductia normala a animalelor depinde de o
alimentatie rationala, bazata pe cele mai noi cunostinte.
Nutritia si alimentatia animalelor au o influenta importanta asupra calitatii
produselor de origine animala, prin intermediul lor se poate modifica proportia diferitelor
componente ale corpului (proteine,lipide,apa ), insusirile organoleptice si cele chimice
ale productiei animalelor si chiar calitatile tehnologice ale acestora.
Ca stiinta, nutritia a cunoscut o dezvoltare continua, atat pe baza observatiilor
crescatorior de animale, cat si mai ales, progreselor din stiinta si tehnologia cresterii
animalelor si din alte dscipline.
Nutritia si alimentatia animalelor au rol deosebit in apararea sanatatii animalelor,
sigurantei animalelor si protectia mediului.

Page 3 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Reţetele se stabilesc în funcţie de greutatea porcilor şi trebuie sa asigure de la

1,5 unităţi nutritive şi 200g proteină digestibilă pe zi la categoria 30 – 40 kg până la 4
unităţi nutritive şi 450g proteină digestibilă la categoria 90 – 105kg.
Până la greutatea grăsunilor de 50 kg nutreţurile combinate pot fi administrate la
discreţie, iar peste această greutate în două tainuri la interval de 12 ore. Nu se
recomandă furajarea la discreţie a porcilor la îngrăşat, deoarece acest mod de furajare
produce inapetenţă, risipă de furaje şi favorizează creşterea consumului specific.
În stabilirea necesarului de furaje s-au avut in vedere urmatoarele principii :
- procurarea furajelor de la întreprinderi specializate, astfel încât să le
garanteze calitatea;
- asigurarea cantitaţii necesare de proteină şi un echilibru adecvat între
aminoacizii esenţiali ( lizină, metionină, triptofan, arginină, histidină,
izoleucină, fenilanină, treonină, valină şi leucină ) ;
- hrănirea animalelor pe categorii de varstă, cu nutreţuri combinate de
foarte bună calitate, care să ducă la consumuri specifice reduse şi
obţinerea unor carcase de calitate superioară;

Cerinte nutritive la suine

Categorie E.M P.B. % Lizina % M+C % C.B. % Ca % P. %
Porci sugari R 01 3300 20-22 1,4 0,8 3,5-4 1,3 0,9
Porci intarcati 25 kg
3300 18-19 1,20 0,65 4 1,05 0,75
R02
Porci crestere 50 kg
3000 15-17 0,8 0,5 5 0,95 0,6
R03
Porci grasi 100 kg R 04 3000 13-15 0,7 0,42 6 0,85 0,5
Scroafe gestante R 05 3000 12 0,4 0,27 6-7 1 0,55
Scroafe lactatie R 06 3000 14 0,6 0,33 7 0,8 0,55

Page 4 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

RETETA DE NUTRET COMBINAT PENTRU PURCEI DEMARAJ 3-12 KG

2900-
Compozitia chimica si VN/kg NUTRET % 21-22 0,87 1,25 4 1,1 0,7-0,8
3000
EM PB M+C L CB CA P EM PB M+C L CB CA P
3370 9 0,39 0,26 2,5 0,01 0,3 PORUMB 0,6315 2128,2 5,684 0,246 0,164 1,579 0,006 0,18945
2900 65 2,34 5 0 4,5 2,5 F. PESTE 0,045 130,5 2,925 0,105 0,225 0 0,20 0,1125
2240 45 1,38 2,9 7 0,25 0,6 S. SOIA 0,26 582,4 11,7 0,359 0,754 1,82 0,06 0,156
1500 37 1,36 1,33 18 0,3 1,4 S.FL. S. 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 90 0 0 0 LIZINA 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 90 0 0 0 0 M+C 0,0015 0 0 0,135 0 0 0 0
3670 34 1,13 2,86 0 1,3 1 lapte praf 0,03 110,1 1,02 0,034 0,086 0 0,039 0,03
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 39 0 CA 0,011 0 0 0 0 0 0,429 0
0 0 0 0 0 22,5 18,5 P 0,017 0 0 0 0 0 0,38 0,3145
SARE 0,003 0 0 0 0 0 0 0
PREMIX 0,001 0 0 0 0 0 0 0
TOTAL 1 2951,2 21,33 0,879 1,229 3,399 1,12 0,80245

RETETA DE NUTRET COMBINAT PENTRU PURCEI 12 – 25 KG

Compozitia chimica si VN/kg NUTRET % 3000 19 0,65 1,15 4 1 0,75
EM PB M+C L CB CA P EM PB M+C L CB CA P
3370 9 0,39 0,26 2,5 0,01 0,3 PORUMB 0,6765 2279,8 6,089 0,264 0,176 1,691 0,006 0,2
2900 65 2,34 5 0 4,5 2,5 F. PESTE 0,02 58 1,3 0,047 0,1 0 0,09 0,05
2240 45 1,38 2,9 7 0,25 0,6 S. SOIA 0,25 560 11,25 0,345 0,725 1,75 0,062 0,15
1500 37 1,36 1,33 18 0,3 1,4 S.FL. S. 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 90 0 0 0 LIZINA 0,0015 0 0 0 0,135 0 0 0
0 0 90 0 0 0 0 M+C 0 0 0 0 0 0 0 0
3670 34 1,13 2,86 0 1,3 1 lapte praf 0,02 73,4 0,68 0,023 0,057 0 0,026 0,02
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 39 0 CA 0,011 0 0 0 0 0 0,429 0
0 0 0 0 0 22,5 18,5 P 0,017 0 0 0 0 0 0,3825 0,31
SARE 0,003 0 0 0 0 0 0 0
PREMIX 0,001 0 0 0 0 0 0 0
TOTAL 1 2971,2 19,32 0,678 1,193 3,441 0,99 0,73
Page 5 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

RETETA DE NUTRET COMBINAT PENTRU PURCEI 25-65 kg

Compozitia chimica si VN/kg NUTRET % 3100 17 0,5 0,8 4,5 0,95 0,6
EM PB M+C L CB CA P EM PB M+C L CB CA P
3370 9 0,39 0,26 2,5 0,01 0,3 PORUMB 0,745 2510,7 6,705 0,291 0,194 1,863 0,007 0,22
2900 65 2,34 5 0 4,5 2,5 F. PESTE 0,03 87 1,95 0,07 0,15 0 0,13 0,07
2240 45 1,38 2,9 7 0,25 0,6 S. SOIA 0,185 414,4 8,325 0,255 0,537 1,295 0,05 0,11
1500 37 1,36 1,33 18 0,3 1,4 S.FL. S. 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 90 0 0 0 LIZINA 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 90 0 0 0 0 M+C 0 0 0 0 0 0 0 0
3670 34 1,13 2,86 0 1,3 1 lapte praf 0 0 0 0 0 0 0 0
0,01 83,7 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 39 0 CA 0,011 0 0 0 0 0 0,43 0
0 0 0 0 0 22,5 18,5 P 0,015 0 0 0 0 0 0,34 0,28
SARE 0,003 0 0 0 0 0 0 0
PREMIX 0,001 0 0 0 0 0 0 0
TOTAL 1 3095,8 16,98 0,616 0,88 3,158 0,95 0,68

Page 6 of 31
 Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

RETETA DE NUTRET COMBINAT PENTRU PURCEI 65 kg – finisare

14-
Compozitia chimica si VN/kg NUTRET % 3100 0,42 0,7 4,5 0,9 0,5
15
EM PB M+C L CB CA P EM PB M+C L CB CA P
3370 9 0,39 0,26 2,5 0,01 0,3 PORUMB 0,79 2662,3 7,11 0,308 0,205 1,975 0,007 0,23
F.
2900 65 2,34 5 0 4,5 2,5 0 0 0 0 0 0 0 0
PESTE
2240 45 1,38 2,9 7 0,25 0,6 S. SOIA 0,13 291,2 5,85 0,179 0,377 0,91 0,032 0,07
1500 37 1,36 1,33 18 0,3 1,4 S.FL. S. 0,04 60 1,48 0,054 0,053 0,72 0,012 0,056
0 0 0 90 0 0 0 LIZINA 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 90 0 0 0 0 M+C 0 0 0 0 0 0 0 0
3670 34 1,13 2,86 0 1,3 1 lapte praf 0 0 0 0 0 0 0 0
0,01 83,7 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 39 0 CA 0,016 0 0 0 0 0 0,624 0
0 0 0 0 0 22,5 18,5 P 0,01 0 0 0 0 0 0,225 0,18
SARE 0,003 0 0 0 0 0 0 0
PREMIX 0,001 0 0 0 0 0 0 0
TOTAL 1 3097,2 14,44 0,542 0,636 3,605 0,901 0,55
4. Scopul executării proiectului

Stabilirea principalelor condiţii şi parametrii tehnici şi biologici de funcţionare ai unei

ferme cu o capacitate de livrare anuala de 5.000 capete.
Lucrarea urmăreşte stabilirea efectivelor optime, a producţiilor obţinute şi a sporurilor
pentru fiecare categorie de vârstă.
Se urmăreşte corelarea etapelor în aşa fel încât să se asigure o continuitate în
procesul de producţie.
În ţara noastră tendinţa generală este ridicarea productivităţii şi mai puţin sporirea
efectivelor, factorul limitativ fiind asigurarea cu furaje, îndeosebi cereale.
Urmărirea rentabilităţii unei astfel de ferme este un element principal prin care se
urmăreşte asigurarea unui câştig care să permită acoperirea cheltuielelor legate de producţie
şi de obţinerea unui profit.

5. Oportunitatea realizarii proiectului

In Romania consumul de carne de porc reprezinta aproximativ 46 % din consumul

total de carne dupa cum se poate vedea si in tabelul 2. Acest consum nu este sezonier, cum
este cel de carne de oaie, ci pe tot parcursul anului fiind mai ridicat in perioada sarbatorilor
de iarna.

Tabel nr. 2
Consumul de carne pe cap locuitor in Romania
Anul
Specificare UM
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Consum total de Kg / cap 65 63 73 72 72
carne % 100% 100% 100% 100% 100%
Kg / cap 29 27 34 33 33 34
Carne de porc
% 44,62% 42,86% 46,58% 45,83% 45,83%
Kg / cap 20 19 21 21 19 18
Carne de pui
% 30,77% 30,16% 28,77% 29,17% 26,39%
Kg / cap 9 9 10 11 11
Carne de vita
% 13,85% 14,29% 13,70% 15,28% 15,28%
Kg / cap 3 3 2 2 4 2
Carne de oaie
% 4,62% 4,76% 2,74% 2,78% 5,56%

Page 7 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Sursa: Eurostat

Pentru satisfacerea necesarului de carne de porc, Romania a importat carne de porc,

dupa cum se poate vedea si in tabelul 3, acest necesar de carne de porc ajungand pana la
282900 de tone in anul 2008. In aceste conditii nu cred ca ar exista probleme in livrarea celor
5000 de capete de porci.

Tabel nr. 3
Productia si consumul de carne de porc in Romania
Anul
Specificare UM
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Productia de carne de porc
Tone 533.0 512.1 466.0 468.1 491.3 455.1
abatorizata
Consumul de carne de porc Tone 622.0 583.0 734.0 710.0 715.0 738.0
tone 89.00 70.90 268.0 241.9 223.7 282.9
Alte surse de carne de porc
14,31 12,16 36,51 34,07 31,29 38,33
%
% % % % % %
Sursa: Eurostat

Page 8 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Productia de carne in Romania

Anul
Specificare UM
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Productia de carne de porc 1000 tone 596,00 503,00 460,00 476,00 533,00 512,10 466,00 468,10 491,30 455,10 222,07
Productia de carne de pasare 1000 tone 26,20 25,30 27,70 33,20 33,50 30,00 29,20 26,60 30,50 343,07 289,87
Productia de carne de vita 1000 tone 153,00 162,00 175,00 196,00 225,00 234,90 207,10 194,60 211,20 190,40 24,96
Productia de carne de oaie 1000 tone 58,00 58,00 57,00 59,00 68,00 59,50 61,10 64,40 73,14 65,40 1,35
Sursa: Eurostat

Evolutia efectivului de porci

Anul
Specificare UM
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Numarul de porci 1000 capete 7.194 5.848 4.797 4.446,8 5.058 5.145 6.494,7 6.603,8 6.814,6 6.564,9 6.173,7 5.893
Sursa: Eurostat

Page 9 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Consumul de carne de porc pe cap locuitor in UE

Anul
Tara UM
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Belgium Kg / cap 0,000 0,000 48 48 52 52 50 46 40 41 41
Bulgaria Kg / cap : : : : : : : : 16 21 :
Czech Republic Kg / cap : : 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Denmark Kg / cap 63,108 65,706 64 63 58 74 58 48 52 79 76
Germany Kg / cap 56,039 56,935 54 54 54 55 54 54 54 56 53
Estonia Kg / cap : : : : : : : 35 35 36 42
Ireland Kg / cap 41,271 41,549 40 39 38 : : 36 38 36 :
Greece Kg / cap 26,368 32,226 32 31 27 27 26 29 28 8 :
Spain Kg / cap 66,293 65,866 65 65 67 65 61 : : : :
France Kg / cap 37,877 36,972 36 36 36 36 35 34 34 35 34
Italy Kg / cap 36,878 36,124 37 38 39 39 39 38 39 : :
Cyprus Kg / cap : : : : : : 74 75 74 72 :
Latvia Kg / cap : : : 14 15 16 : : : : :
Lithuania Kg / cap : : : : 26 : : : : : :
Luxembourg Kg / cap 0,000 44,988 41 44 44 44 41 40 40 40 40
Hungary Kg / cap : : : : : : 44 44 46 46 44
Malta Kg / cap : : : : 30 33 : : : : :
Netherlands Kg / cap 42,659 41,499 44 43 42 42 42 42 41 41 :
Austria Kg / cap 57,431 57,795 61 57 56 58 57 57 57 58 56
Poland Kg / cap : : : : : 48 : : : : :
Portugal Kg / cap 42,081 44,087 44 44 44 43 42 43 44 46 46
Romania Kg / cap : : : : : 29 27 34 33 33 34
Slovenia Kg / cap : : 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Slovakia Kg / cap : : : : : : : : 35 34 33
Finland Kg / cap 34,043 34,406 33 32 32 33 33 34 : : :
Sweden Kg / cap 37,745 36,830 36 35 36 36 : : : : :
United Kingdom Kg / cap 23,881 23,275 24 25 26 16 25 16 22 23 20
Sursa: Eurostat

Page 10 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

6. Alti producatori in zona

In jud. Calarasi se afla societatea Izocon, care are ca obiect de activitate si cresterea
suinelor.
Ferma de porcine este amplasata in satul Ceacu, comuna Cuza-Voda, la 10 km de
municipiul Calarasi. Este o exploatatie cu circuit inchis, de tip comercial si a fost populata
pentru prima data in anul 2004. Sectoarele componente ale fermei: reproductie, gestatie,
maternitate, tineret si ingrasare. Ferma foloseste pentru reproductie scrofite Camborough 22
si vieri 410, achizitionati de la fermele PIC. Se obtin circa 8000 de capete porci grasi pe an
pentru abatorizare.

Evolutia efectivului de porci in jud. Calarasi

Anul Total scroafe de prăsilă
1995 474.464 36.175
2000 139.266 14.416
2001 142.685 15.193
2002 141.077 14.591
2003 141.201 11.933
2004 137.281 10.371
2005 174.211 15.893
2006 177.969 17.494
2007 174.867 13.730
2008 147.548 10.972
SURSA: Cercetări statistice curente

7. Amplasarea fermei si descriera zonei de amplasare

Ferma va fi amplasata pe raza comunei Vîlcelele, jud. Calarasi respectandu-se toate

reglementarile in vigoare privind amplasarea fermelor zootehnice, mai precis ferma va fi
amplasata la 3000 de m de ultima locuinta.

Ferma va ocupă o suprafaţă de 30.000 m2 situată în extravilan.

Amplasamentul are următoarele vecinătăţi:

Nord – teren agricol al comunei Vîlcelele
Est – teren agricol al comunei Vîlcelele
Sud – teren agricol al comunei Vîlcelele
Vest – izlaz comunal

Activitatea de creştere şi îngrăşare porci din cadrul fermei se va desfăşura 24h/zi, 7

zile pe săptămân, 365 zile /an.

8. Prezentare generala a localitatii

Caracterizare fizico-geografica

Comuna Vîlcelele este situata în partea centrala a judetului Calarasi, într-o zona
tipica de câmpie - Câmpia Baraganului -, fiind compusa din satele Vîlcelele si Floroaica.
Situata în partea centrala a judetului Calarasi, la o distanta de 29 km nord-vest de municipiul
Calarasi, la 35 km fata de fluviul Dunarea si la 90 km fata de Bucuresti, comuna Vîlcelele
ocupa o suprafata de 1,627 kmp. vatra satului si 4560 ha teren arabil. La 1 iulie 2006,
comuna Vîlcelele avea o populatie de 1827 de locuitori, de nationalitate româna.

Page 11 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Comuna este strabatuta de drumurile judetene DJ 306 si DJ 307A, de la nord-vest

spre sud, care traverseaza ambele sate, se îndreapta spre comuna Cuza-Voda si fac
legatura cu soseaua nationala Bucuresti-Oltenita-Calarasi.
• Autostrada Bucuresti-Constanta trece prin nordul comunei, la o distanta de 4 km.
• Cele doua sate ale comunei se afla la 3 km unul de celalalt, fiind despartite de
padurea Floroaica.
• La nord se afla comuna Dragos-Voda (la 7km fat a de satul Vîlcelele si la 10 km fat a
de satul Floroaica) si linia ferata Bucuresti-Constanta, care la Ciulnita se ramnifica
spre Calarasi.
• În sud-vest se afla comuna Vlad-Tepes, la 9 km, si drumul national Bucuresti-
Oltenita-Calarasi.
• În sud se afla comunele: Alexandru Odobescu si Independenta, iar la est (14 km) –
comuna Dragalina
• La 4 km spre vest se întinde padurea Bogdana

Din punct de vedere al încadrarii în reteaua de localitati a judetului, comuna se afla

situata în partea centrala, înscriindu-se în categoria localitatilor mici, cu o functie
preponderent agricola, având un rol minor în raport cu celelate localitati din zona.

Relieful

Relieful este în general plan, sub forma de câmpie, aflata la 40-45 metri altitudine,
prezentând forme de microrelief, reprezentate prin corvuri caracteristice zonelor loessoide.
Teritoriul comunei Vîlcelele este situat în zona intermediara Ialomita – Dunare, în
marea unitate demografica Câmpia Româna, subunitatea Câmpia Baraganului. Cîmpia din
teritoriul administrativ este strabatuta de la nord la sud de Valea Furciturii

Flora si fauna

Prin pozitia sa geografica, comuna Vîlcelele este asezata în zona de stepa, care este
reprezentata prin pajisti si graminee, dar si alte specii xeroneezofile, pe care le întâlnim în
locurile unde nu sunt cultivate, în vai, pe marginea drumurilor. Culturile agricole sunt
invadate de o serie de buruieni - cum ar fi: mohorul, volbura, pirul gras, palamida, troscotul,
dar si colilia, sunatoarea, traista ciobanului - , iar în zonele mlastinoase rogozul, papura,
stuful sau trestia.

Page 12 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Fauna este formata din specii de rozatoare mici ca: soarecele de câmp, sobolanul
cenusiu, hârciogul, popândaul, care produc pagube mari culturilor agricole. Padurea
Floroaica este populata de caprioare si porci mistreti, iepuri de câmp, vulpi, dihori, arici,
cârtite, iar dintre pasari: fazani, potârnichi, porumbei salbatici, vrabii, sticleti, ciori,
privighetori.

Padurea

Între terenurile agricole din comuna exista doua zone forestiere, reprezentate de
padurea Bogdana, aflata în partea de nord-vest a satului Vîlcelele, si padurea Floroaica,
situata la vest de satul Floroaica. Speciile de arbori întâlnite în cele doua paduri sunt: plop
euro-american, salcâm, stejar brumariu, salcie alba, frasin de câmp, stejar penducular, ulm,
tei, artar tataresc. Suprafata padurii este de 166 ha, care se aflata în proprietatea Romsilva.

Ape de suprafata si subternare

Reteaua hidrografica este formata, în principal, din Valea Vîlcelei care este de fapt un
crov alungit în legatura cu acesta, care are însa un regim de curgere intermitent, functie de
precipitatiile cazute. Nu s-au semnalat, pâna în prezent, inundari, în perioadele cu maxim
pluviometric, produse de aceasta vale, în vatra satului.
Apele subterane sunt situate la nivelul celui mai bun rezervor agvifer, la adâncimi de
80 -130 m.

Aerul

Din punct de vedere climatic, teritoriul comunei este inclus provinciei climatice II, cu
un pronuntat caracter de continentalism, cu mari contraste de la vara la iarna.
Aceasta se manifesta printr-o amplitudine termica anuala si diurna relativ mare si prin
cantitati reduse de precipitatii. Regimul climatic se caracterizeaza prin veri deosebit de calde,
precipitatii reduse, sub forma de averse, prin ierni reci, marcate uneori de viscole puternice,
dar si de perioade de incalzire, care provoaca discontinu-itati in distributia temporara a
stratului de zapada.
Temperatura medie anuala tinde spre valoare de 12ºC, temperaturile medii ale lunilor
extreme fiind cuprinse între -4ºC si -6ºC, în luna ianuarie si +23ºC, +24ºC, în lunile iulie si
august, când valoarile acesteia depasesc frecvent +30ºC - fenomen ce se manifesta, în
special, în ultimii ani. Ca un rezultat direct al acestui fenomen, se constata instalarea tot mai
frecventa a perioadelor secetoase. Mediile lunare ale temperaturii maxime zilnice sunt
pozitive in tot timpul anului fiind in ianuarie de +1,15 grade Celsius si cresc treptat pana in
luna iulie cand ajung la +17,1 grade Celsius. Temperatura maxima absoluta s-a inregistrat la
10 august 1951 si a fost de +41,4 grade Celsius, valoare egalata in vara anului 1998.
Temperatura minima absoluta a avut valoarea de -30 grade Celsius la data de 09
ianuarie 1938. În functie de aceste valori ale temperaturii aerului, se apreciaza ca potentialul
caloric al zonei este ridicat, fiind apreciat la cca. 125Kal/cmp.
Fenomenul de inghet este specific perioadei reci a anului, primul înghet la sol se
înregistreaza la începutul celei de a treia decade a lunii octombrie, iar ultimul în prima
jumatate a lunii aprilie. Deosebit de daunatoare sunt ingheturile tarzii de primavara, care
surprind in plina dezvoltare plantele tinere dar si cele timpurii de toamna care pot surprinde
culturi nerecoltate. Numarul zilelor de inghet, cand temperatura minima este mai mica sau
egala cu 0 grade Celsius sunt de 96,1. Din acestea numai 28,3 zile sunt de iarna. În aceste
conditii, se apreciaza ca durata medie anuala fara înghet însumeaza cca. 250 de zile.
Precipitatiile anuale au valoarea medie de aproximativ 500 l/m2, înregistrându-se un
maxim pluviometric la sfârsitul primaverii si la începutul verii, când cantitatea de precipitatii
cazute însumeaza cca. ¼ din valoarea totala. Minimul pluviometric se instaleaza în lunile
august si septembrie. În general, ploile cazute în sezonul cald sunt ploi de convectie,

Page 13 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

determinate de încalzirea puternica a reliefului. Sunt frecvente si ploile frontale cauzate de

întâlnirea a doua mase de aer cu caracteristici termice diferite.
Iarna, din cauza întâlnirii frontale a aerului rece continental cu cel cald mediteranean,
în zona se produc frecvent viscole. Datorita faptului ca majoritatea viscolelor este
determinata de anticiclonul siberian, directia predominanta a vântului este de la N si N/E.
Pe teritoriu nu exista obstacole de relief, resimtindu-se din plin vânturile cu dominanta
nordica si nordestica, în cea mai mare parte a anului.

Solul si subsolul

Aici se intalnesc urmatoarele unitati geomorfologice: terasa a 2-a si 1 ale Dunarii,

Lunca Dunarii si Campia Baraganului de Sud. Baraganul de Sud ofera cea mai completa
imagine a unui teritoriu de campie - prezinta o intindere neteda acoperita cu un strat gros de
loess (roca sedimentara de origine eoliana, alcatuita dintr-un praf fin, de culoare galben -
bruna, prin care apa patrunde relativ usor), efect al evolutiei sale geologice indelungate ca
bazin de sedimentare.
Solurile dominante în zona sunt tip cernoziomuri medii levigate, care dispun de
rezerve apreciabile de substante nutritive si prezinta o fertilitate naturala ridicata, care se
poate îmbunatati prin folosirea îngrasamintelor azotoase si a masurilor de hidroamelioratii.
Solurile s-au format din amestecul de resturi de substante organice, vegetale si roca.
Formarea solului a mai fost influentata si de conditiile climatului. În cazul câmpiei, în
conditiile climatului s-a format un sol bogat în substante humice, cernoziomul.
Geomorfologic, amplasamentul este situat pe terasa joasa a Dunarii, având cote
absolute cuprinse între 20 si 22 m fata de nivelul marii.
Geologic, în zona apar formatiuni loessoide, galbui, sensibile la umezire, argile,
nisipuri si pietrisuri de vârsta cuaternara.
Seismic, teritoriul comunei este situat în zona D din punct de vedere al coeficie
ntilor Ks = 0,16, careia îi corespunde o perioada de colt Tc = 1,5 sec., conform Normativ
P100 si un grad seismic VIII M.S.K.
Adâncimea de înghet este de 0,7-0,8m, conform STAS 6054.

Altele (ex. resurse minerale, resurse energetice)

Radiatia solara în zona are un potential caloric ridicat, cu valori ale sumelor medii
cuprinse între 125 - 127,5 kcal/cm2/an. Regimul eolian este slab influentat de relieful uniform
de câmpie, viteza medie anuala variind între 2,6 si 5,3 m/s.

9. Descrierea fermei

Construcţiile amplasate pe teren sunt următoarele:

 cabina poartă ;
 filtru sanitar pentru automobile
 Parcăre auto;
 Constructie 1 - Filtru sanitar pentru persoane, birou sef ferma, farmacie, sala de
mese

Zona murdara M Zona acces Zona murdara F

Zona dus M Wc M Wc F Wc M Wc F Zona dus F
Zona curata M Zona curata F
Birou sef ferma
Sala de mese / odihna
Farmacie

Page 14 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

 Constructie 2 - constructie unde se gasesc: zona cu rezervoare GPL, centrala

termică, tratarea apei, generatorul de energie electrică, magazie pentru
echipamente, magazie, camera frigorifica, camera necropsie;
Camera
Zona Tratare apa
Generator Magazie frigorifica
rezervoare Magazie
Centrala electric echipamente Camera
GPL
termica necropsie

 Constructie 3 - carantina si zona de de încărcare şi livrare animale – construcţia

va fi de tip parter;

Zona de carantina Zona de incarcare / livrare animale

 Fosa septica vidanjabila pentru apele rezultate de la filtru sanitar - de capacitate 8

mc;
 hala pentru ingrasare porci compartimentata in 26 de boxe, fiecare boxa avand o
capacitate de 50 de capete, boxele sunt dispuse pe 2 randuri, fiecare rand avand
13 boxe si cu culoar de vizitare pe mijlocul halei. Construcţia are o suprafaţă de
1000 m2
 hala pentru cresa si maternitate
 hala pentru monta-gestatie si creşterea scrofiţelor de înlocuire
 buncare de furaje;
 instalatie automata de hranire si adapare;
 bazin de dejectii amplasat sub fiecare hala - volum de 11 mc fiecare;
 alei de trecere între hale şi clădiri;
 gard de delimitare a zonelor de protecţie sanitar-veterinară a efectivului de
animale din interiorul incintei, care are înălţimea de 2,5 m;
 gardului exterior de 2,5 m înălţime şi dublat de gard viu;
 drumul carosabil din incintă, cu profilul transversal de 6 m

Schita ferma

Filtru Cabina
automobile poarta

Parcare
Constructie Constructie Constructie
1 2 3

Alei

Cresa
Hala
Monta -
ingrasare
gestatie
porci
Maternitate

Drum acces transport rutier

Page 15 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Incinta va fi împărţită în zone separate, în scopul protecţiei sanitar-veterinare a

efectivului de animale, delimitate cu garduri şi porţi, astfel:
 zona curată – reprezintă zona de reproducere a porcinelor si ingrasare, accesul în
această zonă este permis numai personalului autorizat;
 zona murdară – reprezintă drumul pentru transportul rutier;

În afara limitei incintei fermei dar incluse în proprietatea societăţii se găsesc:

 doua puturi de foraj apă şi construcţiile aferente de unde apa este trimisa catre
camera de tratare a apei din incinta fermei
 laguna pentru stocarea tulburelii

Utilităţi

Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii, ferma va fi dotată şi racordată la

următoarele utilităţi:

Apa potabilă

Alimentarea fermei cu apă potabilă şi tehnologică necesară desfăşurării activităţilor

de producţie, se va realiza din surse subterane de apă captate prin două foraje de mare
adâncime 150 m cu diametrul de 200 mm, amplasate în partea de NV a incintei în afara
zonei curate, din interiorul incintei. Apa extrasă din subteran va fi direcţionată spre tratare
apă printr-o conductă din polietilenă cu diametru de 125 mm. Zona de tratare a apei va avea
în dotare o staţie hidrofor, statie de dezinfectare a apei şi un rezervor de stocare a apei. Apa
va fi înmagazinată într-un rezervor tampon din fibră de sticlă cu volumul de 4 m3 şi va fi
distribuită în reţeaua proprie de alimentare cu apă potabilă cu ajutorul unei staţii de hidrofor.
Rezerva de incendiu va fi de 250 m3, fiind stocată în două bazine subterane, cu
capacitate de 125 m3 fiecare, situate în partea de nord-est a incintei.

Ape uzate menajere

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare, filtru sanitar şi cantină vor fi
colectate într-o reţea proprie de canalizare menajeră, separat de apele rezultate din
activităţile de producţie. Această reţea va fi racordată la o staţie de epurare mecano-
biologică tip EC fiind amplasată subteran într-o cuvă din beton pentru prevenirea poluării
solului şi a apei freatice. Apele epurate vor fi evacuate prin intermediul rigolelor de colectare
a drumului de exploatare existent în pârâul Dârjov(conform avizului de gospodărirea apelor
nr. 238/27.07.2007).
Apele uzate menajere provenite de la cantină vor fi dirijate către staţia de epurare
după o prealabilă preepurare într-un separator de grăsimi subteran situat sub pardosela
cantinei.
Apele uzate tehnologic sunt apele uzate rezultate de la igienizarea spaţiilor de
producţie fiind colectate împreună cu dejecţiile animalelor, rezultând o tulbureală. Tulbureala
va fi colectată prin canale construite sub pardoseala boxelor şi va fi evacuată gravitaţional
prin intermediul unor conducte de PVC, subterane, în două bazine din beton de stocare
intermediară cu capacitatea de 11,25 m3/bazin.
Prin pompare, tulbureala va fi dirijată către laguna de stocare, iar după o perioadă
corespunzătoare de fermentare parţial anaerobă, tulbureala din lagună se va utiliza la
irigarea şi fertilizarea terenurilor agricole din imediata vecinătate a fermei.
Ape uzate rezultate de la spălarea roţilor autovehiculelor – vor fi evacuate prin
pompare în staţia de epurare mecano-biologică tip EC.

Ape pluviale

Page 16 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Sistemul existent de drenare a apelor pluviale format din rigole şi şanţuri va fi reparat
şi curăţat în vederea utilizării pentru colectarea apelor pluviale din incinta fermei şi
descărcate în rigola drumului de exploatare existent evacuându-se în Valea Vîlcelei.

Energie electică

Alimentarea cu energie electrică se face din 2 surse distincte:

1. Reţeaua de înaltă tensiune din zonă în care este amplasată ferma – în baza
contractului de furnizare cu Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice
ELECTRICA MUNTENIA, se va utiliza un transformator ABB tip anvelopă de 630
kvA cu tensiunea nominală sup/inf 20/0,4 kv, care va folosi un ulei corespunzător
normelor în vigoare în România şi Uniunea Europeană; va fi amplasat în exteriorul
clădirii 2 şi va fi montat într-o cuvă de beton pentru eventuale scurgeri accidentale;
2. Generator de energie electrică propriu (sursă de rezervă, utilizabilă în cazul avariilor
în reţeaua de alimentare cu energie electrică) alimentat cu motorină, va fi amplasat
în clădirea 2;

Energie termică

Alimentarea cu energie termică se realizează din surse proprii, utilizând drept

combustibil gaz petrolier lighefiat, şi anume:
• centrală termică ce utilizează drept agent termic apa caldă pentru încălzirea
constructiei 1 tip Bongioanni – Calorex IDEA CSI COMBI B, având o putere instalată
de 36 kw şi un consum maxim orar de GPL de 4,6 l/h (3,18 kg/h);
• 2 de aeroterme pentru încălzirea halei monta – gestatie si creştere scrofiţe de
înlocuire;
• aeroterma pentru încălzirea carantinei

10. Masuri care vor fi respectate pe durata functionarii fermei

1. Pentru prevenirea şi reducerea impactului negativ al activităţii asupra factorilor

de mediu în perioada de exploatare se vor lua măsuri privind:

 protecţia calităţii apelor

 epurarea apelor uzate menajere şi a apelor de spălare a roţilor autovehiculelor într-o
staţie de epurare mecano-biologică tip EC, care va trata aceste ape astfel încât să se
încadreze în limitele prevăzute de Normativul NTPA 001;
 se va elabora şi implementa un program de întreţinere preventivă a sistemului de
canalizare a apelor uzate menajere şi tehnologice;
 se va elabora şi implementa un program de inspecţie periodică a bazinelor
intermediare şi a lagunei de stocare a dejecţiilor animaliere, în vederea identificării
eventualelor deteriorări şi luării măsurilor de remediere;
 se vor aplica dejecţiile pe sol în perimetrele cele mai îndepărtate de cursurile de apă,
foraje, împrejmuiri de protecţie etc.;
 se va respecta rata de aplicare a dejecţiilor pe sol între termenele stabilite;
 se vor aplica dejecţiile pe teren atunci când acesta nu este saturat de apă, nu este
inundat, nu este îngheţat sau acoperit cu zăpadă;
 se vor aplica dejecţiile pe terenurile plane, evitându-se terenurile în pantă;
 se vor evalua la intervale regulate a perimetrelor de împrăştiere în vederea
identificării eventualelor scurgeri;
 prevenirea poluării apelor subterane din zona comunei Vîlcelele cu nitriţi , nitraţi si
ioni de amoniu;

 protecţia calităţii aerului

Page 17 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

- în cazul emisiilor principalilor poluanţi specifici fermei, şi anume, amoniacul şi

metanul, gaze generate de fermentaţia enterică a animalelor şi de descompunerea
dejecţiilor, prin proiectare s-au luat în considerare cele mai bune tehnici disponibile
pentru reducerea emisiilor.

 protecţia solului şi subsolului

- laguna de stocare temporară a tulburelii existentă va fi reabilitată prin lucrări care vor
consta în refacerea taluzurilor lagunei şi impermeabilizarea acesteia cu
geomembrană confecţionată din polietilenă de mare densitate cu grosimea de 2 mm.
Suprafaţa totală a lagunei va fi de 5.356 m2, iar volumul acesteia va fi de 27.215,55
m3, cu o adâncime maximă de 6 m şi va fi prevăzută cu o rampă pentru accesul
utilajului de omogenizare a tulburelii şi la staţia de pompare;
- se vor respecta restricţiile privind utilizarea dejecţiilor ca îngrăşământ natural
cu avizul beneficiarilor de teren şi al organelor sanitare şi sanitar-veterinare conform
prevederilor HG nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia
apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole şi OMMGA 1234/2006
Codul de bune practici în fermă;
- se vor depozita deşeurile menajere şi asimilabil menajere în containere
amplasate pe platformă betonată, în vederea eliminării finale prin depozitare printr-un
operator autorizat pe bază de contract;
- se va amplasa rezervorul de motorină pe o platformă din beton,
impermeabilizată, prevăzută cu o cuvă de retenţie, care poate să reţină 110% din
volumul rezervorului, iar supapele şi îmbinările rezervorului vor fi situate în interiorul
cuvei de retenţie;
- transportul apelor menajere se va realiza prin reţele de canalizare etanşe iar
staţia de epurare mecano-biologică tip EC va fi amplasată într-o cuvă betonată pentru
prevenirea infiltrării apelor uzate în sol;

 la aplicarea tulburelii pe sol se vor avea în vedere următoarele:

- caracteristicile terenului pe care se aplică dejecţiile: condiţiile solului, tipul de
sol şi panta;
- condiţiile climatice, regimul precipitaţiilor şi de irigare;
- utilizarea terenului şi practicile agricole, incluzând rotaţia culturilor;
- aplicarea dejecţiilor în intervale de timp cât mai apropiate pe perioadele de
creştere maximă a culturii, când are loc preluarea nutrientului;
- verificarea periodică a echipamentelor de distribuţie şi de administrare a
tulburelii;

 biodiversitatea
- pentru protecţia ecosistemelor acvatice, apele uzate menajere din cadrul fermei de
porci se vor evacua în apele de suprafaţă după o prealabilă epurare prin care se vor
respecta normele de calitate cerute de legislaţia în vigoare pentru evacuarea în ape
de suprafaţă (NTPA 001 conform HG 188/2002 completată şi modificată prin HG
352/2005).
- protecţia ecosistemelor terestre se va realiza prin amenajarea lagunei de stocare a
tulburelii conform specificaţiilor şi normelor tehnice în vigoare prevenind astfel
infiltrarea acesteia în sol. Pentru injectarea tulburelii pe terenurile arabile din
vecinătatea fermei s-a încheiat un contract cu societatea care detine terenurile. Prin
elaborarea şi implementarea unui plan corect de injectare a amestecului de ape uzate
tehnologice şi dejecţii, se va preveni afectarea proprietăţilor fizico-chimice ale solului
şi infiltrarea acestora în apele subterane.

 peisajul
- Construcţii cu o arhitectură modernă şi cu materiale de construcţie de bună calitate;

Page 18 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

- Gardul de împrejmuire a incintei dublat cu gard viu conferă calităţi estetice

obiectivului;
- Împrejmuirea lagunei cu arbori specifici (perdea de protecţie la 2 ÷ 4 rânduri în jurul
acesteia);

 prevenirea riscurilor producerii unor accidente

- se vor respecta prevederile instrucţiunilor de lucru pe perioada execuţiei
lucrărilor;
- se vor depozita corespunzător deşeurile şi combustibilul utilizat din incinta
fermei;
- se vor manevra corespunzător substanţele chimice şi medicamentele de uz
veterinar folosite în cadrul fermei;

 gospodărirea deşeurilor
In perioada de funcţionare vor rezulta următoarele deşeuri:
- dejecţii din procesul de producţie;
- nămolul rezultat de la staţia de epurare a apelor uzate menajere se va vidanja
periodic de către o firmă specializată;
- deşeuri periculoase provenite de la activităţile medicale vor fi colectate
separat şi eliminate prin operatori autorizaţi , pe bază de contract;
- deşeurile animaliere, cadavere de animale şi resturi de placentă vor fi
colectate şi stocate temporar în camera frigorifică iar societatea va încheia un
contract cu un operator autorizat in vederea eliminării finale prin incinerare;
- uleiuri uzate;
- deşeuri menajere şi asimilabil menajere din activităţile personalului de
exploatare a fermei se vor colecta şi se vor stoca temporar în containere amplasate
pe platformă betonată, în vederea eliminării finale prin depozitare printr-un operator
autorizat, pe bază de contract;

2. În vederea conformării cu cerinţele OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi

controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006, se va urmări
introducerea şi utilizarea celor mai bune tehnici prin:

- se va preveni poluarea prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile(BAT/BREF);

- operatorul va lua toate măsurile şi acţiunile necesare prin care va garanta că nu se va
produce nici o poluare semnificativă pe amplasament;
- se va evita producerea de deşeuri, potrivit prevederilor legale în vigoare; în cazul în
care aceste deşeuri se produc , ele vor fi valorificate, iar dacă acest lucru este
imposibil tehnic sau economic, vor fi eliminate astfel încât să se evite sau să se
reducă orice impact asupra mediului.

3. Pentru evitarea riscurilor de producere a unor eventuale accidente şi protecţia

calităţii factorilor de mediu, se vor întocmi şi respecta programe de
monitorizare şi automonitorizare care vor specifica indicatorii măsuraţi şi
periodicitatea măsurătorilor:

 monitorizarea calităţii apelor

– programul de monitorizare a apelor uzate de tip menajer va consta în determinarea
următorilor indicatori specifici: pH, materii în suspensie , CCO-Cr, CBO5, detergenţi,
azot total, fosfor total, substanţe extractibile cu solvenţi;
– se vor respecta valorile limită admise din HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme
privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate NTPA - 001,
modificată prin HG 352/2005;
– apa subterană –se va monitoriza prin puncte de observaţie(foraje de control);

Page 19 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

 monitorizarea calităţii tulburelii

– va urmării determinarea următorilor indicatori: pH, conductivitate electrică, reziduu
mineral, materii în suspensie, substanţă uscată, substanţe organice, azot, fosfor,
potasiu, analize bacteriologice

 monitorizarea calităţii aerului

– se vor efectua măsurători ale parametrilor fizico-chimici ai emisiilor de NOx(în
echivalent NO2), CO, SO2, COVnm, CH4, N2O din gazele evacuate de la centralele
termice;
– se vor efectua măsurători privind concentraţiile de amoniac în aerul ambiental din
zona locuinţelor din comuna Vîlcelele, aflata la cea mai mică distanţă de
amplasamentul fermei;

 monitorizarea solului
- se va realiza un program de monitorizare a indicatorilor fizico-chimici ai
solurilor înainte şi după aplicarea îngrăşemintelor organice naturale;

4. Pe toată durata execuţiei obiectivului şi desfăşurării activităţii se vor respecta

prevederile:

- OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr.

265/2006,
- OUG 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin
Legea 84/2006;
- Ord. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra
mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu modificările şi completările ulterioare;
- HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în
mediul acvatic a apelor uzate NTPA - 001, şi condiţiile de evacuare a apelor uzate în
reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare NTPA -
002(completată şi modificată prin HG 352/2005);
- Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificată şi completată prin
Legea nr. 311/2004;
- Legea nr. 107/1996 Legea apelor cu modificările şi completările ulterioare;
- HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi
mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;
- HG 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate cu completările şi
modificările ulterioare;
- OMMGA nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia
mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în
agricultură;
- STAS 10009-88 Acustica în construcţii; Acustica urbană;
- OMAPPM 756/1997 pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea
poluării mediului;

5. Pentru prevenirea şi reducerea impactului negativ al activităţii asupra factorilor

de mediu în perioada de exploatare se vor lua măsuri privind:

 protecţia calităţii apelor

- procesul de tratament termic, ce se va desfăşura în cuptorul de omogenizare şleburi
din aluminiu, nu va fi consumator de resursă, deoarece apa utilizată va fi numai apă
de răcire care se recirculă în sistem închis (utilizarea apei de răcire şi a sistemului de
recirculare se realizează similar cu recomandările BAT)

Page 20 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

 protecţia calităţii aerului

- se vor respecta recomandările tehnicilor BAT
- utilizarea de combustibil curat (gaz natural sau combustibil lichid cu
conţinut scăzut de sulf)
- operarea automată a procesului
- controlul arzătoarelor
- captarea şi evacuarea gazelor exhaustate din cuptor

 protecţia solului şi subsolului

- betonarea platformelor de încărcare / descărcare şleburi
- dotarea rezervorului hidraulic, aferent maşinii de încărcat, cu o cuvă pentru
preluarea pierderilor accidentale de ulei
- stocarea materiilor prime(şleburilor) în spaţii special amenajate
- colectarea selectivă a deşeurilor şi stocarea temporară în spaţii special amenajate

 gospodărirea deşeurilor
- stocarea temporară a deşeurilor se va realiza în conformitate cu legislaţia specifică în
vigoare, astfel: - platformă betonată şi acoperită – ulei uzat
- platformă betonată şi descoperită – deşeuri metalice, materiale izolatoare uzate
- containere transportabile – deşeuri menajere

 prevenirea riscurilor producerii unor accidente

- materialele noi nu vor fi introduse în incintă până nu se va stabili calitatea
acestora şi riscul pe care îl reprezintă asupra sănătăţii şi siguranţei funcţionării;
- orice modificare a proiectului se va realiza după finalizarea unui studiu de risc,
încă din faza preliminară de proiectare;
- traficul autovehiculelor pe amplasament va fi strict reglementat de politica de
trafic, traseul fiecărui vehicul fiind clar stabilit;
- controlul proceselor va fi proiectat, astfel încât să funcţioneze la parametrii optimi;
sistemul de automatizare va identifica şi corecta orice variaţie anormală a vreunui
parametru;
- toate substanţele chimice vor fi depozitate conform normativelor în vigoare;
- operatorii fiecărui loc de muncă vor fi calificaţi şi vor cunoaşte toate regulile
referitoare la locul de muncă;
- personalul va fi pregătit pentru a interveni în cazul unor incidente, fiecare angajat
va cunoaşte procedurile şi responsabilităţile pe care le are;
- va fi prevăzut un plan de mentenanţă preventivă, care să reducă la minimum
probabilitatea opririlor neprogramate, care pot duce la apariţia unor incidente;
- procedurile de urgenţă vor fi stabilite împreună cu instituţiile specializate:
pompieri, poliţie, etc.
- se vor respecta şi implementa măsurile de apărare împotriva incendiilor.

6. În vederea conformării cu cerinţele OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi

controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006, se va urmări
introducerea şi utilizarea celor mai bune tehnici prin:

- se va preveni poluarea prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile;

- se va avea în vedere să nu se producă nici o poluare semnificativă;
- se va evita producerea de deşeuri, potrivit prevederilor legale în vigoare; în cazul în
care aceste deşeuri se produc , ele sunt valorificate, iar dacă acest lucru este
imposibil tehnic sau economic, sunt eliminate astfel încât să se evite sau să se
reducă orice impact asupra mediului.

Page 21 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

7. Pentru evitarea riscurilor de producere a unor eventuale accidente şi urmărirea

calităţii factorilor de mediu, se vor întocmi şi respecta programele de
monitorizare şi automonitorizare care vor specifica indicatorii măsuraţi şi
periodicitatea măsurătorilor:

 aer
Surse Indicatori Frecvenţa
Emisii punctiforme
NOx
Gaze reziduale, din sursa de ardere a SOx
Lunar
cuptorului CO
Pulberi
Imisii (aer ambiental)
NOx
În două puncte, pe direcţia SOx
Lunar
predominantă a vântului CO
Pulberi

Valorile concentraţiilor de poluanţi pentru emisii punctiforme, garantate de noul

cuptor, prezentate comparativ cu valorile limită prevăzute de legislaţia specifică

Concentraţie,
Valoarea limită admisă conf.
Poluant (mg/mc) conf.
Ord. nr. 462/1993, mg/mc
Proiectului
CO 21,68 nenormat
NOx 108,19 500
SOx 0,124 500
Pulberi 1,711 50

Valorile limită pentru potenţialii poluanţi emişi difuz

Valoarea limită conf. H.G. nr. 1218/2006,

Loc determinare
mg/mc
Poluant
8 ore Termen scurt(15 minute
)
NOx 5 8
Incinta halei
SOx 5 10
CO 20 30
Pulberi 0,1* -
* VL conf. HG nr. 1093/2006, pentru pulbere de cuarţ, exprimată ca fracţie respirabilă

Valorile concentraţiilor de poluanţi pentru imisii (aer ambiental), garantate de noul

cuptor, prezentate comparativ cu valorile limită prevăzute de legislaţia specifică

Concentraţie Valorile limită conf.

maximă de poluant Ord. 592/2002,
Poluant Timp de mediere
(µ g/mc), conf. µ g/mc
proiectului
1h 20,32 200
NOx
1 an 3,22 30; 40
1h 0,0232 350
SOx 24 h 0,00665 125
1 an 0,00369 20
CO 8h 1,905 10

Page 22 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

24 h 0,0918 50
Pulberi
1 an 0,051 40

Se va avea în vedere respectarea limitelor impuse prin Autorizaţia integrată de mediu

pentru imisii.

 Sol şi subsol
- gestionarea deşeurilor se va realiza după un Plan de management, care să prevadă
colectarea selectivă şi depozitarea în spaţii special amenajate.

 Zgomot
- zgomot – se va măsura, în interior - anual,
- se va măsura, în exterior, lângă hală - anual
Se vor respecta prevederile Legii 319/2006 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă şi
STAS 10009-88 Acustica în construcţii; Acustica urbană – Limitele admisibile ale nivelului de
zgomot nu vor depăşi 65 dB.

11. Descrierea principalelor caracteristici ale procesului de producţie

Animalele vor fi crescute în adăposturi moderne, care îndeplinesc cerinţele şi

reglementările Uniunii Europene, realizându-se un microclimat corespunzător. Microclimatul
creat, corelat cu o bună practică a modului de îngrijire şi hrănire a animalelor vor asigura o
productivitate ridicată a fermei.
Capacitatea totală proiectată a fermei va fi de 254 de scroafe cu greutatea de 200 kg
pentru obţinerea de 5169 purcei înţărcaţi cu o greutatea de 9,55 kg. De asemenea, în cadrul
fermei vor fi 84 de scrofiţe care vor fi aduse la maturitate în vederea înlocuirii scroafelor de
reproducţie, aceste scrofite vor fi cumparate de 2 ori pe an.

Activitatea se va desfăşura în patru sectoare şi anume:

 sectorul 1 monta gestatie - 251 de locuri
 sectorul 2 maternitate – 77 de boxe
 sectorul 3 cresa - 793 de locuri
 sectorul 4 ingrasatorie – 1316 locuri

Operaţiile tehnologice de bază care se vor desfăşura în cadrul fermei de porci vor fi:
1. Monta
2. Gestaţia
3. Fătarea
4. Înţărcarea
5. Ingrasarea
6. Livrarea porcilor

Creşterea şi îngrăşarea porcilor prevede următoarele faze:

- Igienizarea şi dezinfecţia: înainte de populare se aplică soluţiile de dezinfectare(clorura
de var, Intercept, Bromosept, Desogerme, alte dezinfectante folosite în zootehnie)
- Asigurarea utilităţilor: verificarea funcţionării instalaţiilor de alimentare cu apă potabil, a
instalaţiilor de distribuţie hrană, a instalaţiilor de ventilaţie (termice şi de climă), precum
şi eliminare dejecţii
- Administrarea hranei şi apei în regim permanent
- Controlul termic şi ventilaţiei computerizat
- Valorificarea în viu a exemplarelor la atingerea optimului de creştere, 104 Kg viu
- Eliminarea dejecţiilor

Acţiunile sanitar-veterinare minime pentru creşterea industrială sunt:

Page 23 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

- La scroafe pentru un an de producţie – 2 vacc. Antipestoase, 2 vacc. Antirujeotice,

2vacc. Antileptospirice, 4 vacc. Anticolibacilare, 2 vacc. Aujeskz, vitaminizări
(injectabile sau buvabile), antibiotice;
- La tineret sugar se prevede pentru fiecare serie : administrarea preparatelor pe bază
de fier (1,5 ml/cap) şi a unor antibiotice, la caz de nevoie;
- La tineret înţărcat se prevede pentru fiecare serie : 1 vacc. Antipestos, 1 vacc.
Antirujetic, tratamente antistres şi pentru combaterea endioparaziţilor;
- La porcii graşi se prevăd : 1 vacc. Antipestos, 1 vacc. Antirujetic, 2 vacc.
Antipasteurelice, tratamente antistres;
- La scofiţe de inlocuire se prevăd : 1 vacc. Antirujetic, 1 vacc. Aujeskz, 1 vacc.
Antileptospiric, tratamente antistres;

12. Date si parametrii tehnologici folositi pentru elaborarea proiectului

Preturi utilizate in proiect

Curent electric 0,32 Ron / Kwh
Pret NC scroafe in monta-gestatie 0,60 Ron / Kg
Pret NC scroafe in maternitate 0,80 Ron / Kg
Pret NC purcei sugari 0,90 Ron / Kg
Pret NC purcei in cresa 0,75 Ron / Kg
Pret NC porci in ingrasatorie faza 1 0,70 Ron / Kg
Pret NC porci in ingrasatorie faza 2 0,70 Ron / Kg
Pret scroafita reproductie 2.000,00 Ron / cap
Pret vanzare in viu porc gras 6,00 Ron / Kg
Pret vanzare in viu scroafe reforma 3,50 Ron / Kg

Mortalitate si reforma
Reforma la scroafe 33,3 %
Procent mortalitate: 11 %
Din care pt sugari 8 %
Din care pt tineret 2 %
Din care pt ingrasare 1 %

Consumul de furaj
Consumul de furaj in monta-gestatie - scroafe si scrofite 3,10 Kg / cap / zi
Consumul de furaj in maternitate - scroafa 4,60 Kg / cap / zi
Consumul de furaj in maternitate - purcel sugar 0,16 Kg / cap / zi
Consumul de furaj in cresa - purcel sugar 1,30 Kg / cap / zi
Consumul de furaj in ingrasatorie faza 1 - porc ingrasat 3,00 Kg / cap / zi
Consumul de furaj in ingrasatorie faza 2 - porc ingrasat 3,70 Kg / cap / zi

Consumul de apa
Consumul de apa in monta-gestatie - scroafe si scrofite 9,129 Litri/cap/zi
Consumul de apa in maternitate - scroafe 20,773 Litri/cap/zi
Consumul de apa in maternitate - purcel sugar 0,500 Litri/cap/zi
Consumul de apa in cresa - purcel sugar 2,860 Litri/cap/zi
Consumul de apa in ingrasatorie faza 1 si 2 - porc ingrasat 7,198 Litri/cap/zi

Page 24 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Perioadele de realizare a porcului ingrasat

7 Zile in care nu consuma furaj / apa
Alaptare 40 De zile din care
33 Zile in care consuma furaj / apa
Crestere 50 Zile
50 Zile ingrasare faza 1
Ingrasare 90 De zile din care
40 Zile ingrasare faza 2
Total perioade 180 Zile

Greutate la fatare si s.m.z

Greutate la fatare: 1,950 Kg
S.m.z.pt alaptare: 0,190 Kg / zi
S.m.z.pt crestere 0,550 Kg / zi
S.m.z. Pt ingrasare 0,750 Kg / zi

Evoluţia greutăţii corporale la porci graşi

Fatare 1,95 Kg
Intarcare 9,55 Kg
Ingrasare 37,05 Kg
Livrare 104,55 Kg
Scroafe reforma 200,00 Kg

Parametri tehnologici reproductie

Fecunditate 80 %
Natalitate 85 %
Supravietuire 89 %
Prolificitate 10,20 Purcei la fatare
Indice folosire scroafa 2,173 Fatari / an

Iesiri din efectiv la porci ingrasati

Nr purcei morti in maternitate 449 Capete
Nr pucei mori in cresa 112 Capete
Nr purcei morti in ingrasatorie 56 Capete

Evolutia efectivului de porci

Nr purcei fatati 5.618 Capete
Nr pucei transferati in cresa 5.169 Capete
Nr purcei transferati in ingrasatorie 5.057 Capete
Nr purcei livrati 5.001 Capete

Efectivul de scroafe si scrofite

Numar de fatari 551 Fatari
Numar scroafe matca 254 Capete
Numar scroafe reforma (scrofite) 84 Capete

Ciclul de productie la scroafa

Gestatie 114 Zile
Alaptare 40 Zile
Refacere 14 Zile
Total ciclu 168 Zile

Page 25 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Calcularea spatiilor de cazare in sectorul maternitate

Sectorul maternitate: 77 Bucati boxe
Durata seriei de productie 51 Zile
Inainte de fatare 2 Zile
Formare grupe 4 Zile
Alaptare 40 Zile
Vid 5 Zile
Nr serii pe an 7,16 Serii / an
Nr boxe 77 Bucati boxe

Calcularea spatiilor de cazare in sectorul cresa

Sectorul cresa 793 Locuri in cresa
Durata seriei de productie 56 Zile
Populare 1 Zile
Crestere 50 Zile
Curatenie 5 Zile
Nr serii pe an 6,52 Serii pe an
Nr locuri in cresa 793 Locuri in cresa

Calcularea spatiilor de cazare in sectorul ingrasatorie

Sectorul ingrasatorie 1.316 Locuri in ingrasatorie
Durata seriei de productie 95 Zile
Ingrasare 90 Zile
Curatenie 5 Zile
Nr serii pe an 3,84 Serii pe an
Nr de locuri In ingrasatorie 1.316 Locuri in ingrasatorie
Nr. De capate / boxa 50 Cap / boxa
Nr de boxe de 50 capete 26 BOXE

Calcularea spatiilor de cazare in sectorul monta - gestatie

Sectorul monta-gestatie 251 Locuri
Nr locuri scroafe 185 Locuri
Nr locuri srofite 42 Locuri
Nr locuri pt monta 1 Locuri
Nr locuri pt formare grupe 23 Locuri
Nr de grupe 5 Grupe
Nr de scroafe care fata/serie 77 Capete
Nr de scroafe gestante/serie 91 Capete
Nr scroafe montate/serie 114 Capete
Marime grupa 23 Capete

Consum si valoarea furajelor pentru scroafe si scrofite in sectorul monta - gestatie

Ciclu de productie 122 Zile
Cant furaj kg 277.671,62 Kg
Pret furaj categ total 166.602,97 RON
Cost furajare sector 166.602,97 RON

Consum si valoarea furajelor pentru sectorul maternitate

Page 26 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Ciclu de productie la scroafe 46 Zile

Cantitatea de furaj necesare pentru hranire scroafe 155.355,14 Kg
Pretul furajului pentru furajare scroafe 124.284,12 RON
Cantitatea de furaj necesare pentru hranire purcei sugari 29.662,92 Kg
Pretul furajului pentru furajare purcei sugari 26.696,63 RON
Cost furajare sector 150.980,74 RON

Consum si valoarea furajelor pentru purcei in cresa cresa

Cant furaj kg 335.983,54 Kg
Cost furajare sector 251.987,65 Ron

Consum si valoarea furajelor pentru porci in sectorul ingrasatorie

Cant furaj faza 1 kg 758.546,63 Kg
Pret furaj faza 1 530.982,64 Ron
Cant furaj faza 2 kg 748.432,67 Kg
Pret furaj faza 2 523.902,87 Ron
Cost furajare sector 1.054.885,51 Ron

Cost total furaj 1.624.456,886 Ron

Consumul de apa la scroafe si scrofite in sectorul monta – gestatie

Consumul de apa in sectorul monta - gestatie 817,698 M3

Consumul de apa in sectorul maternitare

Scroafe 1.860,669 M3
Purcei sugari 92,697 M3
Consumul de apa in sectorul maternitate 1.953,366 M3

Consumul de apa in sectorul cresa

Consumul de apa in sectorul cresa 739,164 M3

Consumul de apa in sectorul ingrasatorie

Consumul de apa in sectorul ingrasatorie 3.276,011 M3

Consumul de apa si costul de adapare in ferma

Consum total de apa pt adapare 5.968,541 M3
Debit hidrofor m3 / ora 3,600 M3/ora
Ore de functionare hidrofor 1.657,93 Ore
Consum curent electric hidrofor 1,50 Kw / h
Consum energie / an 2.487 Kw / an
Total cheltuieli cu apa pt adapare 795,81 Ron

Page 27 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Consumul de energie electrica pentru becuri in sectorul monta - gestatie

Nr becuri/compartiment 2 Becuri
Putere bec 100 W
Durata functionare/zi 6 Ore
Durata functionare/an 365 Zile
Scroafe matca
Nr comparrtimente 1 Bucata
Consum de energie kw/an 438 Kw
Scrofite inlocuire
Nr compartimente 1 Bucata
Consum de energie kw/an 438 Kw
Pentru formarea grupelor
Nr compartimente 1 Bucata
Consum de energie kw/an 438 Kw
Consum total sector 1.314 Kw

Consumul de energie electrica pentru becuri in sectorul maternitate

Nr becuri/compartiment 2 Bucati
Putere bec 100 W
Durata functionare/zi 8 Ore
Durata functionare/an 329 Zile
Nr de compartimente 2 Compartimente
Consum energie kw/an 1.053 Kw

Consumul de energie electrica pentru becuri in sectorul cresa

Nr becuri/compartiment 2 Bucati
Nr compartimente 2 Compartiment
Putere bec 100 W
Durata functionare/zi 8 Ore
Durata functionare/an 332 Zile
Consum energie kw/an 1.062 Kw

Consumul de energie electrica pentru becuri in sectorul ingrasatorie

Nr becuri/compartiment 2 Bucati
Putere bec 100 W
Nr compartimente 5 Compatimente
Durata functionare/zi 8 Ore
Durata functionare/an 346 Zile
Consum energie kw/an 2.768 Kw

Consumul total de energie electrica pentru becuri si costul afferent

Consum total de curent 6.197 Kw

Page 28 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Cheltuieli cu energia electrica pentru becuri 1.983,10 Ron

Necesarul si puterea motoarelor pentru furajare

Se asigura 1 motor / compartiment cu o putere de 750 W

Consumul de energie electrica pentru furajare in sectorul monta - gestatie

Nr compartimente 3 Compartimente
Durata de functionare/zi 4 Ore
Durata de functionare/an 365 Zile
Consum de enrgie kw/an 3.285 Kw

Consumul de energie electrica pentru furajare in sectorul maternitate

Nr compartimente 2 Compartimente
Durata functionare/zi 4 Ore
Durata functionare/an 329 Zile
Consum de energie kw/an 1.974 Kw

Consumul de energie electrica pentru furajare in sectorul cresa

Nr compartimente 2 Compartimente
Durata functionare/zi 4 Ore
Durata functionare/an 332 Zile
Consum de energiekw/an 1.992 Kw

Consumul de energie electrica pentru furajare in sectorul ingrasatorie

Nr compartimente 5 Compartimente
Durata functionare/zi 4 Ore
Durata functionare/an 365 Zile
Consum de enegie kw/an 5.475 Kw

Consumul total de energie electrica pentru furajare si costul afferent

Consum total de curent 12.726,00 Kw
Cheltuieli cu energia electrica pentru furajare 4.072,32 Ron

Consumul total de energie electrica pentru incalzire si costul aferent in maternitate

Nr de becuri cu infrarosu 77 Bucati
Putere bec infrarosu 175 W
Durata functionare/zi 24 Ore
Durata functionare/serie 28 Zile
Durata functionare/an 200 Ore
Consum energie kw/an 64.680 Kw
Total chel cu incalzirea 20.697,60 Ron

Page 29 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Necesarul de forta de munca si costuri aferente

Salarii
Muncitori 1.300,00 Ron
Medic veterinar / inginer zootehnist 2.500,00 Ron
Contabil 1.500,00 Ron
Salariati
Paznici 2 Persoane
Electrician 1 Persoana
Sectorul monta gestatie 1 Persoana
Sectorul maternitate 1 Persoana
Sectorul cresa 1 Persoana
Sectorul ingrasatorie 1 Persoana
Total muncitori 7 Persoane
Contabil 1 Persoana
Medic veterinar / inginer zootehnist 2 Persoana
Cheleltuieli cu salariul muncitorilor 109.200,00 Ron
Cheltuieli cu salariul contabilului 18.000,00 Ron
Cheltuieli cu medicul veterinar / inginer zootehnist 60.000,00 Ron
Total cheltuieli salariale 187.200,00 Ron

Calcule economice
Cheltuieli directe: 2.827.674,03 Ron
Cheltuieli pentru cumparare scroafite 507.021,34 Ron
Chel cu furajul 1.624.456,89 Ron
Cheltuieli totale pe an 2.320.652,69 Ron
Cheltuieli cu medicamentele 46.413,05 Ron
Cheltuieli cu energia eletrica 6.055,42 Ron
Cheltuieli cu incalzirea 20.697,60 Ron
Cheltuieli cu apa 795,81 Ron
Cheltuieli cu aprovizionare si transport 92.826,11 Ron
Cheltuieli cu amortismentele 0,00 Ron
Alte chetluieli 69.619,58 Ron
Cheltuieli cu forta de munca 238.782,96 Ron
Cheltuieli cu salariile 187.200,00 Ron
Contributii angajator 51.582,96 Ron

Cheltuieli
Total cheltuieli directe 2.827.674,03 Ron
Cheltuieli indirecte 56.553,48 Ron
Total cheltuieli de productie 2.884.227,51 Ron

Venituri
Venituri din vanzare porci ingrasati 3.137.113,20 Ron
Venituri din vanzarea scroafelor reforma 59.093,34 Ron
Total venituri 3.196.206,54 Ron

Page 30 of 31
Proiect realizat de Mihai Constantin Sorin

Indicatori economici
Profit 311.979,03 Ron
Chel pe scroafa reproductie 11.377,14 Ron
Venit pe scroafa reproductie 12.607,78 Ron
Rata rentabilitatii 0,11
Cheluieli / 1000 lei venit 902,39 Ron
Venit / 1000lei chelt 1.108,17 Ron

Page 31 of 31