TEMEIURILE SUBIECTIVE ALE DEMOCRA IEI*

Alin Gavreliuc
Facultatea de Sociologie i Psihologie
Universitatea de Vest din Timi oara

Ce anume asigur suportul cel mai consistent al democra iei?

Atunci cînd se analizeaz natura democratic a unei societ i, dispunem de o

multitudine de mijloace ce ne pot ajuta s l murim cît de autentic sau precar
democratic e lumea social pe care o investig m. Odat cu modernitatea, s-au elaborat
corpusuri teoretice arborescente care s tipologizeze i mai apoi s califice
„performan ele” democratice. În majoritatea demersurilor de acest gen, predomin
îns grilele de lectur formale, prin care democratic este apreciat societatea ce a fost
capabil s articuleze un edificiu institu ional coerent, func ional, întemeiat pe
principiul separ rii puterilor în stat, pe libertate economic , exigen normativ i
echitate social . Dar, desigur, democra ia nu este doar un ansamblu institu ional
anume i un set de legi care au probat eficacitate. O societate nu e neap rat
democratic , chiar dac organizeaz regulat alegeri libere, posed institu ii ce poart
denumiri conforme standardelor din domeniu i afi eaz cele mai onorabile etichete
birocratice. Democra ia tr ie te prin oamenii care compun societ ile, iar ace tia nu î i
rînduiesc via a numai în registrul rela iilor formale. Legile i institu iile care le anim
sunt importante prin ele însele, dar ceea ce confer autenticitate democra iei este
suportul s u subiectiv, multitudinea raporturilor informale dintre actorii sociali
(oameni obi nui i, institu ii, scenarii colective). A tept rile cet enilor, ansamblul
re elelor de încredere, n dejdea c angajarea comunitar e aduc toare de beneficii, c
„merit ” deci s fii angrenat în „facerea treburilor cet ii”, c nu e ti numai un
personaj marginal, manevrat instrumental de cei care au nevoie (de regul o dat la
patru ani) de sus inerea ta, faptul c exist o regul transindividual („legea”)
apreciat ca fiind „corect ”, care te-ai convins c e precump nitor respectat i care

*
Studiul va apare în volumul "La démocratie, va t elle survivre
dans le XXI-ieme siècle?", coordonat de profesorul Alexandre Dorna (Université Caen), la Editura
Curtea Veche, Bucure ti, 2006.

1
regleaz benefic raporturile din societate, sunt toate crezuri implicite în m sur s te
fac s sim i c a ezarea democratic este cea mai bun dintre lumile sociale posibile.
i, în consecin , dincolo de retoricile teoretice ale filosofiei politice i de constat rile
sociologilor, s te determine s fii preg tit s lup i pentru aceast lume, ca pentru un
bun comunitar f r de care fiecare dintre noi ar fi sufocat de nedreptate i
arbitrarietate. V propun în rîndurile de fa s vedem „ cum st m” „ noi românii” , în
general, i mai ales „ românii din vestul rii” , în special, în privin a temeiurilor
subiective ale democra iei, plecînd de la premisa enun at i demonstrat conving tor
în anii din urm : calitatea unei democra ii este asigurat de bog ia suportului
subiectiv (în diferite din întruchip rile sale) pentru ordinea democratic (Fukuyama,
1995; Ingelhart, 1997). Desigur, aici nu vom furniza o radiografie exhaustiv a fe elor
posibile ale subiectivit ii sociale responsabile pentru sus inerea unei societ i
democratice, ci numai cîteva tendin e semnalate, prin intermediul unor dimensiuni
semnificative, în studiile pe care le-am coordonat în ultimii apte ani în regiunea
Banatului. În tot acest demers de cunoa tere s-ar cuveni s consim im c nu exist
indicatori infailibili i grile de evaluare definitive prin care s dezv luim în esutul
social forme de patologie i metabolisme problematice privitoare la calitatea
democra iei, ci numai un discern mînt dezideologizat al analistului (atît cît e cu
putin ), care, valorificînd rezultatele cercet rilor anterioare din domeniu, s fie
deschis dialogului activ cu cititorul interesat în descifrarea „ st rii de fapt” . V invit,
a adar, s parcurgem în aceast maniera deliberat interactiv urm toarele registre ale
subiectivit ii sociale, care asigur temeiuri consistente ale ordinii democratice:
reprezent rile sociale identitare, încrederea, raportul simbolic „ centru” -„ margine” ,
devian a tolerat i puterea normele implicite.

Reprezent ri sociale identitare în Banat

Privit ca un raport antropologic fundamental, pe care se bizuie celelalte

deschideri interpersonale i interinstitu ioanle, rela ia între identitate i alteritate (sub
toate înf i rile sale, fie ele etnice, confesionale, regionale sau profesionale) poate fi
considerat o resurs social fundamental . Alfel spus, pu in tatea sau bog ia unor
rela ii deschise i reciproc recompensatoare cu „ cel lalt diferit” , cu care se
împ rt e te aceea i experien comunitar , anticipeaz i modereaz mai apoi orice
rela ie poten ial cu „ cel lalt institu ional” . Tot astfel, cunoscînd pregnan a acestei

2
resurse, putem prezice relativ fidel disponibilitatea actorului social de a r spunde activ
sau, dimpotriv , retractil, la orice efort de reform institu ional , ca la o schimbare pe
care o resimte ca fiind „ a lui” . Cum etnicitatea a fost deseori considerat , în studiile
din tiin ele sociale, drept nucleul tare al identit ii sociale al subiec ilor (Levine,
Campbell, 1972; Hewstone, Ward, 1985; Kalin, Berry, 1994), în cercet rile pe care le-
am coordonat în zona de vest a rii ne-a interesat evaluarea acestei disponiblit i
interpersonale fa de alteritate în raport cu ancorele etnice (Gavreliuc, 2002b, 2002c,
2003). Ceea ce frapa în cadrul elabor rii h r ii identitare b n ene în registrul
raporturilor interetnice i interegionale era favorizarea identit ilor sociale cu care
subiectul a între inut un contact bilateral nemijlocit, înr d cinat într-o istorie
comun , chiar dincolo de grani a etnic . Altfel spus, în pofida presiunii
omogenizatoare sufocante între inute de puterea politic de dup 1945 – ce a condus
practic la dispari ia demografic a celei mai pre uite etnii din Banat, cea german – i
cu toate implica iile dramatice ale emigr rii cvasi-totalit ii acestei minorit i de aici -
tendin consolidat dup 1989 -, s-a ajuns la situa ia paradoxal ca pentru „ românul
b n ean” , imaginea „ celuilalt etnic” (fie el „ neam ” , sîrb” , sau „ maghiar” ) s fie mai
favorabil decît imaginea „ celuilalt regional” , român i el, dar devenit „ vinitur ”
(„ moldovean” sau „ oltean” îndeosebi). Aplicarea unei probe specifice pentru
evaluarea distan ei sociale (scala lui E. Bogardus) pe un e antion regional
reprezentativ a confirmat validitatea acestei tendin e identificate în cercet ri de natur
calitativ , desf urate în prealabil pe un lot de interviuri de istorie oral (Gavreliuc,
2002b). Astfel, se puteau eviden ia diferen e statistic semnificative între distan ele
sociale construite fa de „ cel lalt regional” („ moldovean” , „ oltean” , „ muntean” ),
comparativ cu cele îngem nate fa de „ cel lalt etnic” („ german” , „ maghiar” , „ sîrb” ,
„ evreu” , „ bulgar” ), în defavoarea identit ilor regionale, m surate prin a a numitul
indice al calit ii contactelor sociale (ICCS): t(995)=7,822; p< 0, 001. Cu alte cuvinte,
pentru românii b n eni, era preferabil interac iunea cu concet enii lor de alt etnie,
cu care au partajat nemijlocit experien a istoric , pe care îi sim eau „ mai aproape”
decît românii „ de-o seam cu ei” , adu i în Banat prin marele val al mobilit ii sociale
indus de comuni ti.
Chiar cînd interoga iile noastre priveau domeniul vie ii politice, tendin a se
conserva, ca în sugestiva dispunere a r spunsurilor la itemul privitor la apartenen a
etnic sau regional a unui pretins candidat politic (vezi figura nr. 1).

3
Q 23. A i vota pentru un candidat la prim rie care este (provine din)?

100
Da 90
Nu
80
70
60
50
40
30
20
10
0
transilvanean

evreu

bulgar
oltean

muntean

moldovean

maghiar

sirb

german

tigan
propriul judet

alt judet
vecin

Figura nr. 1. Favorabilitatea sus inerii politice a unui candidat, în func ie de originea
sa regional sau etnic
(Eurobarometrul DKMT 2002 – e antionul reprezentativ românesc cuprindea cele
patru jude e care compun Regiunea de dezvoltare V Vest: Timi , Arad, Cara -Severin,
Hunedoara, apud Gavreliuc, 2002c)

Se confirm o dat în plus constatarea sociologilor, care probeaz c România

este mai degrab eterogen decît omogen identitar (Sandu, 1995, 1996, 1999; 2003) .
Prin urmare, „România” este format din foarte multe „Românii”, iar grani a dintre
„ noi” i „ ei” nu se structureaz neap rat dup criteriul etnic, ci pe baza altor
determin ri sociale i istorice (care in de patternurile de dezvoltare regional , de
culturile antreprenoriale, eticile muncii, culturile politice provinciale). În pofida
temerii c o asemenea viziune ar încuraja secesionismul – amenin are real asupra
ordinii politice, i, în consecin , asupra naturii democratice a societ ii – studiile
sugereaz c policromia identitar identificat constituie mai degrab un avantaj
strategic decît o povar , i s-ar cuveni valorificat ca o resurs social semnificativ în
schimbarea structural (precum procesul integr rii europene). Mai mult, omogenitatea
proclamat i încurajat ast zi s-a dovedit deja pierz toare (dovad i paradoxul
evocat mai sus, prin care „ românii” recuz „ românii), i dac va fi prezervat ca
politic de stat i în viitor, va genera costuri sociale considerabile, care vor consuma
multe din energiile necesare agreg rii proiectelor globale la nivel na ional.

4
 Lectura noastr sugereaz , a adar, c realitatea local i interac iunea
nemijlocit cu „ cel lalt” (indiferent de etnie, confesiune, origine regional ) cu care
actorul a construit natural o istorie comun vor genera reprezent ri, a tept ri i
proiecte reciproce mai generoase decît cele proprii unei istorii siluite, în care o entitate
str in realit ilor locale impune care identit i se cuvin pre uite i care depreciate.
Numai p r sirea politicilor omogenizatoare cu orice pre (inclusiv dup criteriul etnic)
poate constitui un fundament semnificativ al construc iei democratice. Pe aceast cale,
omul obi nuit se va raporta la semenul s u în mai mare m sur cu încredere,
disponibilitate, autenticitate i angajare comunitar , p r sind deceniile de suspiciune,
retractilitate i duplicitate fa de „ cel de-o seam cu noi” , tocmai pentru c „ cel lalt”
nu a fost l sat s - i urmeze strategia personal de via . Înso itor inevitabil în ac iunile
cotidiene care însufle esc esutul unei vie i democratice, de la decizia de a începe o
afacere pîn la cea de a articula solidarit i comunitare naturale, doar astfel „ cel lalt”
va deveni partenerul social de care fiecare dintre noi avem nevoie.

Încrederea, raportul „centru”-„provincie” i democra ia

Privite a adar ca i temeiuri de profunzime, atitudinile care descriu

deschiderea fa de „ omul obi nuit, de lîng noi” , pot fi calificate drept resursele cele
mai însemnate ale edificiului democratic, iar dispunerea lor deficient transform
orice construc ie institu ional într-o „ fa ad democratic ” f r substan . Cele mai
influente atitudini care exprim disponibilitatea fa de „ cel lalt” au fost
opera ionalizate prin intermediul conceptelor de încredere i speran social , ambele
constituind nucleul tare al capitalului social. Aceste atitudini se reg sesc în
încrederea în „cel lalt” i în n dejdea c ac iunea în care subiectul se angajeaz
poate s fie încununat de succes, destinul s u se poate împlini, c ci între efortul i
inta sa nu se vor interpune instan e – de tipul organismelor birocratice – care s -i
inhibe activitatea. Mai mult, cum în orice re ele sociale exist rela ii inegale între
actori, într-o societate cu un grad mare de încredere i cu o speran social
consistent e de presupus c entit ile intermediare situate între subiectul individual
sau colectiv i instan ele supraordonate – de tipul autorit ilor politice – mai degrab
decît s -l descurajeze, încurajeaz reu ita subiectului i îi sporesc resursele activate în
conduita sa social , dup cum subiectul însu i se a teapt s fie stimulat, i nu
dezangajat. Cele dou concepte au fost examinate printr-o serie de indicatori sui-

5
generis. Astfel, primul indicator exprim a tept rile subiectului fa de „ cel lalt” ,
exprimate în formule foarte cuprinz toare, precum „ încrederea în general, în al i
oameni” (de unde i numele de încredere generalizat ), sau în formule focalizate pe
instan e specifice (încrederea în „ func ionarul din administra ie” , „ primar” , „ guvern” ,
„ parlament” , „ pre edinte” ), de unde i denumirea de „ încredere particualarizat ” . Cel
de-al doilea ilustreaz , îns , fie asocierea cu o orientare existen ial preponderent
proiectiv („ simt c mîine va fi mai bine” ), eviden iind o speran social vitalizant ,
fie cu o orientare existen ial regresiv („ prezentul e dezam gitor; odinioar era mult
mai bine” ), ipostaziind o speran social deficient . În cazul primei versiuni,
subiectul con tientizeaz i se centreaz pe oportunit ile oferite de mediul social („ se
poate face” ), al turi de un „ cel lalt institu ional” partener, într-un context guvernat de
o regul social transindividual , clar i echitabil , în defavoarea piedicilor („ sigur
nu se poate; nu are nici un rost s m angajez în efort” ), prin care reprezentantul
institu iilor devine un personaj instrumental, care încearc s „ profite i s dispun de
mine” , iar regula social este interindividual , „ negociabil ” , confuz .
Exist deja o colec ie semnificativ de studii care atest c un capital social
ridicat constituie un temei solid al democra iei, iar un capital social diminuat este
specific societ ilor dezechilibrate, caracterizate printr-o conflictualitate accentuat i
un dialog social precar, de genul societ ilor ie ite de curînd de sub povara
totalitarismelor (Coleman, 1990; Putman, 1993, 2000; Fukuyama, 1995; Misztai,
1996; Braitwaite, 1998; Uslaner, 2000; Halpern, 2004; Adam et al., 2005; Kornai,
Rothstein, Rose-Ackerman, 2005). Totodat , psihosociologii români i-au îndreptat
aten ia într-un chip privilegiat în anii din urm asupra temei, examinînd modul în care
dinamica structural este influen at de aceast resurs din registrul subiectivit ii
sociale (Sandu, 1999, 2003, 2004; B descu, 2001, 2003; Voicu, 2001, 2005).
În paginile urm toare nu inten ion m s realiz m o sintez a rezultatelor
române ti – cercet rile citate o fac sistematic –, ci s punct m cîteva tendin e prin
investigarea unui singur indicator - vital îns - al capitalului social, i anume
încrederea. Exist , desigur, o anumit dinamic a scorurilor specifice, dar, de cele mai
multe ori, rezultatele pe e antioane române ti eviden iaz o plasare la nivele sc zute
ale încrederii generalizate i particularizate. Inferen a inevitabil legitim s fie
articulat este c , privit fiind prin grila re elelor de încredere, societatea româneasc
este doar „ de fa ad ” democratic .

6
 Cea mai drastic disparitate între scorurile autohtone i cele din rile europene
a fost înregistrat în 1999, cînd rezultatele de la European Values Surveys înf i au
urm toarea dispunere simbolic (vezi tabelul nr. 1)†:

Tabelul nr. 1 – Nivelul de încredere generalizat în Europa

(European Values Surveys, 1999)
EVS / 1999 % %
Austria 33 Lituania 26
Belgia 29 Luxemburg 25
Bulgaria 27 Malta 21
Croa ia 21 Marea Britanie 29
Cehia 25 Olanda 60
Estonia 24 Polonia 18
Fran a 21 România 10
Grecia 24 Rusia 24
Germania 38 Slovacia 16
Islanda 41 Slovenia 21
Irlanda 36 Spania 39
Irlanda de Nord 40 Suedia 66
Italia 33 Ucraina 27
Letonia 17 Ungaria 23

Se distinge cum România se plaseaz într-o nefericit singularitate, situîndu-se

„ deta at” pe ultimul loc al nivelului de încredere generalizat , cu un scor de 2 ori mai
redus decît media rilor fost-comuniste (21%) i de peste 3,5 ori mai sc zut decît al
mediei rilor occidentale ce promoveaz modelul democra iei liberale (36%),
exprimînd prezen a deficient a acestei resurse sociale.
Totodat , în privin a identific rii orient rii proiective sau regresive, relevant
este întrebarea care revine în multe dintre chestionarele aplicate prin intermediul
Barometrului de opinie public : „ Cum merg lucrurile în ar ?” . R spunsurile polare
(„ într-o direc ie bun ” / ” într-o direc ie gre it ” ) sunt edificatoare în a ilustra tendin a
evocat mai sus. Rezultatele ultimilor ani în care „ direc ia” este apreciat ca fiind
„ bun ” oscileaz între 12% - în perioade „ normale” , situate de regul în ¾ din
ciclurile electorale - i 51 % - în perioada imediat post-electoral , dar nu mai întins

†
În cadrul acestei sinteze vom prezenta i o serie de rezultate colectate din bazele de date ale European
Values Surveys, de la loca ia http://www.europeansocialsurvey.org/, precum i din bazele de date ale
Barometrelor de opinie public (notate conven ional cu BOP), preluate de la loca ia
http://www.osf.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=35&Itemid=55&lang=

7
temporal de ¼ din ciclul electoral, cu înregistrarea maximului la începutul lui 1997,
atunci cînd s-a produs „ marea schimbare” (prima alternan la putere dup 1989, cînd
„ atotputernicul” partid mo tenitor al FSN va ceda victoria Conven iei Democratice).
Datorit eficacit ii modeste i moravurilor politice „ exersate” de guvernarea CDR,
niciodat entuziasmul public de atunci, întrecut probabil numai de speran a exploziv
din decembrie 1989, nu a mai revenit la un asemenea nivel încurajator, majoritar în
sondaje. A adar, i în momentele de efuziune proiectiv se înregistreaz un decalaj
grav dintre aspira ii i realit i. De exemplu, la BOP din mai 2001 Banatul manifest
cea mai intens nemul umire a „ provinciei” fa de „ situa ia rii” (peste70%).
Oricum, ca pattern evaluativ, Banatul exprim în sondaje cu regularitate, dintre
regiunile istorice care compun România, printre cele mai ridicate rate de nemul umire
regional fa de performan ele politice ale autorit ilor centrale (constant peste 50%)
(vezi figura nr. 2).

Gradul de mul umire privitor la autorit ile politice. <media r spunsurilor la cercet rile regionale
(Banat) din 2001, 2004, 2005>:
Q19/28/27. Cît de mul umit sunte i de urm toarele institu ii?

60

50

40

30 f. nemultumiti, nemultumiti
multumiti, f. multumiti
20

10

0
presedinte guvern parlament consiliu primar consiliu local
judetean

Figura nr. 2 Nemul umirea public fa de raportarea „ centrului” la „ provincie”

(cazul Banatului)

Asociind acest tipar evaluativ regional cu nivelul de încredere generalizat –

un indicator care presupune interac iunea sau imaginarea interac iunii nemijlocite cu
„ cel lalt” – se poate observa cum Banatul dispune în mai mare m sur decît celelalte
provincii istorice române ti de acest capital social (vezi figura nr. 3). Am ilustrat
comparativ mai jos rezultatele specifice ob inute pe e antioane na ionale

8
reprezentative, precum cele din cadrul Baromentrului de opinie public (BOP) sau
European Values Surveys, cu cele regionale, extrase din bazele de date ale cercet rilor
derulate pe e antioane reprezentative pe care le-am coordonat în anii din urm
(Eurobarometrul DKMT, dou studii în cadrul proiectului „ Alian a Antreprenorial ”
i cercetarea „ Dimensiuni culturale în Regiunea de dezvoltare V Vest” ), sau provenite
din sube antioane b n ene selectate din e antioanele globale de la nivel na ional
(Gavreliuc, 2002a, 2004, 2005).

Dvs. crede i c se poate avea încredere în cei mai mul i

dintre oameni?
(ROMÂNIA)

88
Procent r spunsuri

100
80
59 57 56 Nu
60
38 40
(%)

32 Da
40
10 9 NS/NR
20 2 5 4
0
EVS 1999 BOP mai 2004 BOP oct. 2004 BOP mai 2005
Cercetari specifice derulate la nivel na ional

Dvs. crede i c se poate avea încredere în cei mai mul i dintre oameni?
(BANAT)
Procent r spunsuri

54 53
60 50 49
44 48 51 49 50
50 43
40
Nu
(%)

30 Da
20
10 3 1 3 1 1 NS/NR
0
BOP mai 2001 Eurobarometrul Alianta BOP mai 2004 Dimensiuni
DKMT iul. 2002 antreprenoriala culturale in R5V
iul. 2004 iul. 2005
Cercet ri specifice derulate la nivel regional

Figura nr. 3 „ Harta” capitalului social; exemplu: indicatorul „ încredere generalizat ”

(ansamblul României / Banat)

În consecin , t ria i sursa nemul umirii fa de „ direc ia în care merg

lucrurile” nu se asociaz „ oamenilor locului” , fa de care b n eanul manifest cel
mai ridicat prag al încrederii generalizate, ci unei entit i exterioare, „ centrul” , cu care
regiunea între ine raporturi mediate apreciate ca „ inechitabile” . Marginalizarea
simbolic a locuitorilor din aceast parte a rii este înso it de o geografie identitar

9
în care reprezent rile sociale ale vestului „ mai dezvoltat” , dar insuficient sus inut,
chiar „ boicotat” , se confrunt cu imaginea unui „ centru balcanizat” , „ incapabil s
în eleag problemele noastre” i, care, în consecin , „ refuz s ne sprijine” – iat
aproape un recitativ enun at în focus-grupurile realizate deopotriv cu principalii
actori ai vie ii publice locale, dar i cu oamenii obi nui i (Gavreliuc, 2002a).
Prin urmare, re ele de încredere nu se articuleaz numai la nivel inter-
individual i între individ i institu ii, ci i la nivel interregional. Se observ o
continuitate a intensit ii respingerii „ centrului” de c tre „ provincie” , indiferent de
cine a de inut puterea politic în anii din urm , ceea ce sugereaz c deriva centralist
reprezint deopotriv o achizi ie i o practic transpartinic (vezi tabelele nr. 2 i 3).
Tabelul nr. 2
Raportul „ centru” -„ margine” în percep ia public
Q34: Cum aprecia i c trateaz guvernul de la Bucure ti problemele jude ului nostru? (se exclud
variantele mediane moderate de r spuns):

Cercetare regional (Banat) din 2001

Cu indiferen 58%
Cu implicare activ 8%

Tabelul nr. 3
Continuitatea intensit ii nemul umirii publice privitoare la politica Bucure tiului fa
de provincie

Q40: Hot rîrile care se iau în capitala rii sunt (se exclud variantele mediane moderate de r spuns):

Cercetare regional (Banat) din 2001 2004 2005

În beneficiul regiunii noastre 14% 12% 16%
În defavoarea regiunii noastre 35% 44% 35%

Solicita i s nominalizeze nedreptatea cea mai flagrant la adresa provinciei, s-

a conturat o cvasi-unanimitate a subiec ilor participan i la cercetare în a aprecia c
„ centrul” se angajeaz într-o politic abuziv în planul distribuirilor bugetare, care au
fost considerate atît în cadrul demersurilor calitative, cît i în cele cantitative, ca
discriminatorii, supuse clientelismului politic (vezi figura nr. 4).

10
Cercetare: Alian a Antreprenorial 2004 (Regiunea de dezvoltare V Vest)
Propor ia celor care apreciaz ca i corect alocarea resurselor bugetare la nivel jude ean (r spunsul la
întrebarea: Q11a. Conform Legii Bugetului de Stat pe 2003, în jude ul dvs. se întorc 45% din banii
colecta i pe taxe i impozite. Considera i c aceast propor ie este corect ?)
Considera i c aceast propor ie este corect ?

NS/NR Da
10% 3%
Da
Nu
NS/NR
Nu
87%

Q11b. Ce propor ie a banilor colecta i din taxe i impozite ar trebui s se întoarc în jude ?

74,95 %
Figura nr. 3 Echitatea politicii bugetare fa de “provincie”

Atunci cînd, lucrînd pe un e antion reprezentativ, ne afl m la un asemenea

prag al respingerii (aproape 9 din 10 subiec i sunt „ revolta i” de politica bugetar a
„ centrului” fa de „ provincie” ), avem de-a face cu o problem grav , care ilustreaz
pr pastia dintre expecta iile publicului, agenda politic i modul de gestiune a
resurselor sociale. Clasa politic autohton în întregul ei (de vreme ce alternan a la
putere nu a condus la scoruri moderate ale nemul umirii) manifest o deficien
strategic îngrijor toare în privin a modului în care s-a decis s abordeze tema
delicat a raportului „ centru” -„ provincie” . Dac exist o discrepan atît de pronun at
între a tept rile Româniilor ce compun România real i „ oferta” politicienilor, s-ar
putea ajunge la un impas serios, care s accentueze rezerva omului obi nuit fa de
ordinea democratic i institu iile sale (în BOP, la finalul ciclurilor electorale,
institu ia simbol a democra iei – Parlamentul – se situeaz constant la cote ale
încrederii descurajante, de 10-15%). Un asemenea fenomen ar fi înso it pe termen
mediu de consecin e negative privitoare la sus inerea public a democra iei (tendin e
sugerate deja de dezinteresul general, mai ales al tinerilor, fa de universul politic).
Apreciem c dep irea ansamblului de simptome poten ial primejdioase evocate mai
sus se poate realiza prin schimbarea formulei ideologice a raport rii „ centrului” la
realit ile locale i provinciale, potrivit unei ideologii policentrice, care s nu mai
postuleze hegemonic i s regularizeze administrativ într-o manier uniformizant

11
„ calea de urmat” – un asemenea proces s-a dovedit deja pierz tor -, ci s încurajeze
comunit ile ca pe baza mo tenirii lor culturale s - i identifice i s se angajeze,
conform nevoilor specifice, pe drumul propriu. Rolul „ centrului” ar putea deveni –
dintr-unul autoritar – unul de moderator al dialogului intercomunitar, asigurînd un
cadru al cooper rii i al proiectelor comune necesare la nivelul întregii societ i
române ti.

Func ionalitatea social a corup iei în România post-comunist

Mereu în anii din urm , cînd s-au realizat ierarhiz ri ale amenin rilor la
adresa democra iei de la noi, revenea evocat ca sindrom de maxim gravitate flagelul
corup iei. Exist deja un consens nerostit care reune te deopotriv oamenii obi nui i,
anali tii locali, dar i de actorii politici occidentali de prim plan care monitorizau via a
public româneasc , în a considera diminuarea semnificativ a fenomenului ca
principalul test al succesului democra iei române ti, întocmai ca în memorabila
formulare a parlamentarului european Emma Nicholson: „ România trebuie s atace
cele trei mai probleme care îi îngreuneaz procesul de aderare: corup ia, corup ia i
corup ia!” ‡.
Corup ia este, oricum, un termen problematic, încadrîndu-se în conceptul mai
larg al devian ei tolerate (Boncu, 2000). Dac psihosociologii definesc norma drept o
scala prescriptiv de comportamente admisibile (Sherif, 1965, apud Drozda-
Senkowska, 2000, p. 40), devian a tolerat înf i eaz „ flexibilitatea” grani elor
normei într-un context social nea ezat, în care respectarea efectiv i deplin a regulii
sociale este excesiv de costisitoare, i, în consecin , e „ preferabil” s fie ocolit . De i
„ toat lumea” „ tie” c norma este înc lcat , în egal m sur se „ aranjeaz ” o solu ie
negociat între p r i, la care consimt to i cei implica i, care decid, tacit, c „ în fond,
norma explicit e absurd i nerealist ” . Fenomenul evocat este cu atît mai influent cu
cît normele în discu ie sunt în mai mare m sur „ importate” , str ine de un spirit al
locului, sau, vorbind în limbaj maiorescian, sunt ni te „ forme f r fond” , care au prea
pu in în comun cu practicile sociale rutiniere i moravurile autohtone. Exemplul tipic
este cel al evaziunii fiscale, în care „ patronul român” hot r te s se sustrag pl ilor
cuvenite, în cele mai multe dintre cazuri cu acordul mascat al celui care e pus s

‡
A se vedea citarea ap rut în urma conferin ei de pres organizat la Bucure ti în 12 martie 2004, la
loca ia: www.tion.ro/romania/romania-70753.shtm

12
vegheze la culegerea taxelor ( i care dobînde te „ unele” avantaje prin aceast
„ îng duin ” ). Astfel, el produce un discurs „ sincer” de genul: „ Statul e cel mai mare
ho i ne încalec peste m sur . Dac a fi pl tit toate taxele, firma mea ar fi murit de
mult. Sigur c nu declar toate veniturile, nimeni nu o face, iar dac a face-o n-ar ajuta
nim nui, pentru c oricum ceilal i vor continua, în frunte cu statul, s fure mai
departe” . În consecin , dincolo de retorica consensual a „ statului de drept” i a
„ necesit ii respect rii impar iale a legii” , se poate constata cum to i actorii individuali
au „ de cî tigat” : patronul pl te te efectiv mai pu in, func ionarul se îmbog e te într-
un r stimp scurt, numai actorul institu ional (statul i organismele sale birocratice) are
de pierdut. Dar cum „ statul” este oricum „ departe de cet ean” , iar experien a istoric
nu l-a convins pe omul obi nuit c respectarea legii constituie un temei al reu itei sale
individuale, ci mai degrab o povar , i c , în sfîr it, entit ile birocratice nu sunt în
slujba cet eanului, ci caut s dispun discre ionar de el, strategia sa urmeaz , firesc,
calea func ionalit ii conduitelor sale sociale. Altfel spus, de i e poate imoral i
antinormativ, într-o societate imoral , în care legile sunt oricum numai ni te exigen e
rupte de realit ile locului, îngem nate tocmai pentru a fi înc lcate de c tre cei care le-
au f cut, e mai func ional, adic mai eficient s urmezi calea „ ocolit ” , solu ia
conjunctural . În fond, corup ia i speciile sale se încadreaz în acest registru al
func ionalit ii sociale a fenomenelor de devian tolerat în România de ast zi i din
totdeauna, probînd o eficacitate remarcabil în solu ionarea informal a sarcinilor
curente cu care se confrunt omul obi nuit, într-o societate în care solu iile formal-
normative sunt ineficiente i aplicate arbitrar.
Desemnat drept „ folosire a puterii publice în scopul ob inerii unor câ tiguri
personale, în dauna binelui public” , sau „ exploatare ilicit a unui status oficial în
interes colateral structurii sociale pe care o reprezint ; structur care poate fi atât un
organism public, cât i orice organiza ie cu scop colectiv, cum ar fi întreprinderi,
partide, asocia ii” §, corup ia este resim it drept cea mai serioas problem cu care se
confrunt rile Europei de Sud-Est în cadrul procesului de democratizare. Din
cercet rile Gallup International reiese c în intervalul 2001-2006, în medie, peste
60% dintre responden i consider „ corup ia” drept „ marea problem ” a României,
urmat de „ s r cie” i „ venituri reduse” , iar patternul de r spuns al rilor vecine

§
Defini iile conceptului au fost cele opera ionalizate în cercet rile organizate de Transparency
International; a se vedea în acest scop: http://www.transparency.ro/text.php .

13
prezint dispuneri asem n toare ale evalu rilor. Indexul percep iei corup iei, care ne
ofer anual un „ clasament” al percep iei publice privitoare la „ cît de corupt este ara
mea” , situeaz constant România pe ranguri descurajante, în medie în jurul locului 80
din 140 (CPI, scor 2,7 în 2002, 2,8 în 2003, 2,9 în 2004 i 3,0 în 2005, pe o scal de la
1, „ extrem de corupt ” , la 10, „ extrem de integr ” ), în vecin tatea unor ri ca
Zambia, Tanzania, Mozambic sau Gabon, în condi iile în care ri ca i Lesotho,
Ghana sau Botswana au scoruri sensibil mai bune**. Oricum, pentru ultima cercetare
organizat de Transparency International în 2005, media rilor din UE la acest
indicator (CPI) este 7,74, iar a rilor proasp t integrate în uniune („ cei zece” ) este de
5,04, a adar mult peste scorurile României. Dar dac aceasta este reprezentarea
corup iei (calificarea ei subiectiv ), care sunt fe ele realit ii corup iei? Teoreticienii
fenomenului au disociat mai multe forme de corup ie explicit , discriminînd între
„ corup ia neagr ” , specific „ crimelor economice” (fraud , contraband , etc),
„ corup ia gri” , care presupune folosirea puterii institu ionale de c tre lideri ai
institu iilor publice pentru a m ri venitul acestor institu ii i al angaja ilor lor prin
diferite c i legale, semi-legale i ilegale, i, în sfîr it, „ corup ia alb ” , un fel de
„ practic obi nuit ” a vie ii sociale, care reune te nepotismul i favoritismul în
recrutarea i promovarea personalului, înc lcarea legilor în favoarea prietenilor i
rudelor, tratamente preferen iale în alocarea resurselor (Heidenheimer, Johnston,
2002). În rîndurile care urmeaz ne vom preocupa deopotriv de reprezentarea i
realitatea corup iei, c ci numai printr-un studiu complementar se pot dezv lui
contamin rile acestui flagel asupra esuturilor sociale.
Dac pornim de la nivel structural, i parcurgem rezultatele barometrelor de
opinie public care includeau itemi privitori la tema corup iei, descoperim o reac ie
mai degrab descurajat a oamenilor simpli fa de întinderea corup iei, de vreme ce
subiec ii apreciaz c aceasta este „ generalizat ” (78% la BOP din mai 2005), i
indiferent de cine a fost la putere (PSD, 2000; Alian a DA, 2004), nu se întrev d
semne radicale ale modific rii opiniei publice fa de diminuarea corup iei (51%
dintre subiec i apreciaz c „ de cînd actualul guvern e la putere, corup ia a r mas la
fel” , BOP din mai 2005). Corup ia apare în mod constant, în percep ia public , ca
fiind mai r spîndit în mediul politic (parlamentari, mini tri, r spunsuri net

**
Loca ia de la care au fost extrase datele privitoare la definirea corup iei i valorile indicelui CPI este:
http://ww1.transparency.org/cpi/2005/2005.10.18.cpi.en.html

14
majoritare, grupînd, pe baza rezultatelor din BOP în intervalul 2002-2005, între 60-
70% tipuri de r spuns „ aproape to i” i „ o mare parte” ), justi ie, poli ie, mediul de
afaceri, i sfîr ind cu profesorii i ziari tii (segmentele corupte reunind aproximativ
20% din ansamblul categoriei).
Func ionalitatea social a corup iei în România postcomunist apare cu atît
mai „ necesar ” cu cît meritul personal, educa ia i corectitudinea în strategiile
individuale nu sunt neap rat predictori ai succesului în via , de vreme ce scorurile pe
e antioane reprezentative atest c românul majoritar decide c cei mai mul i semeni
de-ai lor au f cut avere „ înc lcînd legea” f is (56%), în 21 % din cazuri la originea
izbîndei au stat „ rela iile i norocul” , i numai în 10 % din situa ii reu ita în via a se
datoreaz „ muncii i meritului personal” (BOP, mai 2005). Totodat , „ a avea carte =
a avea parte” pare a fi numai un cli eu retoric achizi ionat în coal , c ci românul
obi nuit simte inechitatea ierarhiei simbolice a societ ii, în care pozi iile influente
(îndeosebi în registrul material) nu sunt dobîndite neap rat de c tre cei instrui i i
competen i, fapt atestat i de ponderea r spunsului negativ (44%), la paritate cu cel
afirmativ, la întrebarea „ Crede i c în România pentru a avea bani este important s ai
coal ?” (BOP, mai 2005) A adar, un personaj tem tor, plin de suspiciune (90%
dintre participan ii la cercetare consider c este „ bine s fii prudent în rela iile cu al i
oameni” ), majoritar neîncrez tor în „ cel lalt” , acesta este subiectul majoritar al
României reale de ast zi, care activeaz patternul comportamentului duplicitar,
specific conduitei corupte, ca singur form „ func ional ” în care î i pot rezolva
conjunctural, „ acum i aici” , problemele curente cu care se confrunt în societate.

Într-o cercetare realizat în vara lui 2003 la nivelul Banatului, pe un e antion

regional reprezentativ, ne-a preocupat intensitatea acestor forme de patologie social ,
îndeosebi în registrul „ corup iei gri” i „ albe” , deopotriv la nivelul reprezent rii
corup iei, cît i al realit ii ei. În figura nr. 5 sunt prezentate rezultatele privitoare la
corup ia explicit asumat de omul obi nuit, iar ponderea majoritar a conduitelor
corupte angajate (mai mult de unul din doi „ a dat” ceva!) atest „ firescul” cu care o
asemenea practic s-a încet enit.

15
Q23. A i oferit în ultimele 6 luni anumite bunuri (bani, servicii, cadouri etc) unor persoane din serviciul
public (prim rie, poli ie, judec torie, spital, coal , etc) în schimbul solu ion rii de c tre acestea a unor
probleme cu care v-a i confruntat?

Comportament pro-corup ie

48.7%
Da
Nu
51.3%

Figura nr. 5. Realitatea generic a corup iei

Sondaj efectuat pe un e antion regional reprezentativ – 1064 subiec i (Gavreliuc,
2003)

Atunci cînd subiec ii erau invita i s nominalizeze „ unde” au fost „ sili i de

împrejur ri” s recurg mai frecvent la o asemenea tactic duplicitar , rezultatele s-au
distribuit dup cum urmeaz , consfin ind aceea i ierarhie simbolic înregistrat la
nivel na ional (vezi tabelul nr. 4). Se remarc faptul c la mai mult de un caz din trei,
pentru rela ia cu „ medicul” , i un caz din cinci, pentru rela ia cu „ poli istul” sau
„ judec torul” , corup ia s-a dovedit a fi „ cheia” pentru rezolvarea problemei
cet eanului.
Tabelul nr. 4 Realitatea particularizat a corup iei
Q24a/b. În ultimul an a i apelat / a i dat altceva (bani, cadouri, servicii) decît taxele legale, pentru
solu ionarea problemelor curente cu care v-a i confruntat, la…

Nu au apelat la… Au apelat la… i Au apelat la… i Corup ia

nu „ au dat” „ au dat” manifest
(ponderea celor
care „ au dat”
dintre cei care au
apelat)
(%) (%) (%) (%)
cabinetul medical 29 45 24 35
/ spital
tribunal 84 11 3 21
prim rie 66 31 2 6
poli ie 84 13 3 19
banc 87 11 1 8
institu ii 96 3 0,25 8
judec tore ti
coal 67 31 2 6
pres 98 1 0,1 1
* Obs. Restul pîn la 100% sunt non-r spunsuri sau refuzuri de r spunsuri.

16
 Între realitatea corup iei i reprezentarea ei exist o puternic convergen ,
între inîndu-se un mecanism circular subteran de autoconfirmare a acestui simptom
social degenerativ, fapt ilustrat de r spunsurile subiec ilor la urm torul scenariu
imaginar în care erau pu i s interac ioneze cu un exponent al institu iilor pasibile s
ofere servicii cet enilor (vezi tabelul nr. 5)

Tabelul nr. 5 Reprezentarea func ionalit ii corup iei

Q25. În ce m sur considera i c numai oferind anumite bunuri (bani, Scal în 10 trepte
servicii, cadouri etc) v pute i rezolva problemele la / cu… . 1-10 (deloc / în
foarte mare m sur )

spital sau cabinetul medical, pentru consulta ie, tratamente sau 6,62
interven ii chirurgicale
coal sau facultate 3,67

tribunal, notar sau avocat 5,21

prim rie 4,85

poli ie 6,02

banc , pentru dobîndirea unui credit 4,63

autorit ile jude ene (prefectur , consiliu jude ean) 4,13

parlamentarii din circumscrip ia dvs. 5,31

M (media) 5,06

Se distinge cum, pe ansamblu, media evalu rilor dep e te jum tatea scalei,
ceea ce s-ar putea traduce prin percep ia public precump nitor descump nit a
omului obi nuit privitoare la modul de rezolvare a problemelor curente cu care s-ar
putea confrunta, eviden iind indirect tonalitatea expecta iilor sale privitoare la
integritatea institu ional , în general, i a anumitor institu ii cu care interac ioneaz
mai frecvent, în particular.
Dac rafin m lectura statistic , i izol m variabila dependent „ reprezentarea
func ionalit ii corup iei” , testînd, prin intermediul unei analize de varian (ANOVA)
modul în care alte variabile independente de status o influen eaz , ob inem o serie de
rezultate contrariante, redate în tabelul nr. 6.

17
Tabelul nr. 6 Harta psihosociologic a suportului acordat corup iei (nivelul
reprezent rii)

Variabila dependent : reprezentarea func ionalit ii corup iei (RFC)

VD = RFC = ANOVA
5,06
Variabila Compara ii Valoarea Subcategorii ale Diferen ele Valoarea
independent între medii pragului de variabilei independente între medii pragului de
semnifica ie între care apar diferen e (I-J) semnifica ie
semnificative
Vîrst F(3, 1036) = 5, 13 p= 0,04 (18-30 ani) – (46-60 ani) +1.21 p=0,02

(18-30 ani) – (peste 60 ani) +1.03 p=0,03

Reziden F(3, 1041) = 3,42 p=0,05 Urban mare – rural +1,24 p=0,04

Capital NS - - - -
educa ional
Venituri NS - - - -

Etnie F(8, 1055) = 6, 43 p= 0,02 Români - Germani +1,65 p<0,01

Români – Maghiari +0,97 p= 0,05

Ceea ce transmit aceste cifre ilustreaz c avem de-a face cu un fenomen

deviant în extindere, generalizat, i nu unul localizat pe anumite straturi sociale
distincte. Astfel, se remarc oarecum contraintuitiv cum tinerii privesc practicile
corupte ca inevitabile în mai mare m sur decît vîrstincii, de i se poate presupune c
cei din urm au avut „ r gazul” s o experimenteze mai consistent (exist diferen e
statistic semnificative din punctul de vedere al reprezent rii func ionalit ii corup iei
deopotriv între „ genera ia peste 60 de ani” i cea între „ 18-30 de ani” , precum i între
grupurile de vîrst mediane (46-60) i (18-30), mereu în defavoarea mai „ tinerilor” ).
Totodat , urbanul mare se arat a fi locul în care oamenii î i reprezint cel mai
descurajat raportul cu „ cel lalt institu ional” , dup cum etnicii care se declar
„ români” apreciaz c sunt mai „ lipsi i de ap rare” sub presiunea corup iei decît
cona ionalii lor de etnie „ maghiar ” sau „ german ” . Dar poate cel mai nea teptat
rezultat al cercet rii evocate provine tocmai dintr-o… absen a diferen elor statistic
semnificative, atunci cînd esutul social este disociat în func ie de capitalul
educa ional i în raport cu veniturile subiec ilor. C ci dac psihosociologul naiv ar
putea s prezic o anumit „ autonomie” personal sporit , transferat într-un refuz
mai accentuat al practicilor corupte pentru cei cu „ situa ie material îndestul toare” i
pentru cei care „ au mai mult coal ” , rezultatele dovedesc un „ ecumenism” social al
favoriz rii corup iei. Altfel spus, în egal m sur cei s raci, care „ î i duc via a” în
registrul supravie uirii, cît i cei boga i, capabili s articuleze strategii de dezvoltare,

18
atît cei cu „ mult carte” , cît i cei neinstrui i, au „ înv at” în cursul socializ rii
secundare c numai recurgînd la asemenea tactici mascate „ o po i scoate la cap t” .
Natura func ional a corup iei constituie, a adar, nu excep ia, ci regula care
guverneaz , într-o logic social ascuns , raporturile interpersonale i
interinstitu ionale. Atîta timp cît astfel de practici, înso ite de asemenea expecta ii
publice, vor fi dominante, o dat în plus România va r mîne numai aparent
democratic . De i vom continua s „ edific m” cele mai „ onorabile” institu ii dup
modelul „ democra iei occidentale” , i ne vom „ integra” în tot ce e „ la mod ” , în
spatele scenei jocul social va fi reglat mai departe de re elele informale de putere,
configurate clientelar, i de normativitatea „ negociat ” de cei care, ajun i în nodurile
re elelor sociale (cel mai adesea nu prin ascensiuni meritocratice, ci pentru c au tiut
s se „ plaseze” în „ re eaua bun ” ), dispun de via a noastr .

Puterea normelor implicite

Vom încheia c l toria noastr printre simptomele precarit ii democratice

române ti c utînd un personaj pe care am fi vrut, poate, s nu îl mai întîlnim vreodat ,
dar care se arat a fi plin de vitalitate: „ omul nou” . Desigur, rîndurile de fa nu î i
propun mai mult decît o schi euristic a întrup rilor sale, sugerînd cîteva direc ii
viitoare de cercetare, prin care un asemenea „ concept” ar putea fi opera ionalizat.
Chiar i numai la acest nivel incipient de întemeiere primar a explor rii, pentru a-l
„ descoperi” , se cuvine s ne îndrept m aten ia asupra puterii normelor implicite, care,
prin modul în care sunt asumate i exteriorizate, tipologizeaz straturile sociale i
descriu cel mai fidel s n tatea unei societ i. Cu alte cuvinte, cînd omul obi nuit nu
arunc ma inal igara pe strad , nu scuip relaxat în sta ia de tramvai, nu claxoneaz
nervos în miezul zilei în preajma spitalului de copii, nu detoneaz bezmetic petarde de
s rb tori, ci exprim public cu naturale e conduite care indic empatie, deferen i
polite e fa de semenul s u necunoscut, atunci avem de-a face cu o societate în care
subiec ii care o compun au internalizat s n tos regulile convie uirii. În fond,
experien a comunist a fost nivelatoare pentru tot ce a însemnat lumea urban
româneasc . Po i parcurge azi întregi cartiere din Bac u, Craiova, Ia i sau Timi oara,
r t cindu-te. Acela i tip de bloc, aceea i cutie de conserve uman e pretutindeni. Mai
sunt oare anse s descoperi un suflu local, ceva care, dincolo de presiunea
omogenizatoare s fi supravie uit? Împreun cu un grup de tineri psihosociologi i

19
antropologi, majoritatea studen i, am str b tut cîteva ora e ale României de azi, cu
speran a c ne vom l muri „ cum st m” . Am s v prezint cî iva „ indicatori” mai pu in
conven ionali, care sunt îns , cred, gr itori. Oricum, premisa pe care am avut-o mereu
în minte, metaforic vorbind, era acea c „ fa a” unui ora exprim , de fapt, printr-un
metabolism l untric, un „ suflet” i un „ spirit” al fiec rui loc, sau, pentru a vorbi totu i
într-un limbaj acceptabil „ tiin ific” , un set de norme latente, de valori i atitudini
sociale, care se convertesc în comportamente publice specifice. Ceea ce frapa în
periplul nostru prin Româniile urbane de ast zi era, în pofida omogenit ii de form (a
„ fe ei” ), o policromie extraordinar a „ spiritului” i a „ sufletului” local. Apoi, era
izbitoare prezen a unor Românii mutante, în fiecare dintre aceste ora e. Altfel spus,
descopereai tot mai frecvent i mai influent în esutul social tipologia insului f r
r d cini, cu identitate variabil , care nu e nici or ean, nici s tean, care tr ie te
asisten ial într-o lume în care nu exist „ ieri” , nici „ mîine” , ci numai un „ acum” , cel
mai adesea dezam gitor. Adus cu for a printr-un mare val de mobilitate social de
c tre puterea comunist , în cadrul industrializ rii, el este „ omul care nu- i g se te
locul” , pentru c , nu mai are cu adev rat nici unul, omul f r memorie, omul f r
idealuri. Nu e doar un portret descump nit, ci unul realist. Mai cu seam c a fost
contaminant. Multe din ora ele cosmopolite, deschise, pline de via de odinioar ,
a ezate într-o stratificare social îngem nat organic, au fost treptat sufocate de noua
i cople itoarea lui prezen , care a devenit, pe alocuri, dominant . Acest personaj
sociologic majoritar în cartierele simbolic – nu neap rat reziden ial - marginale ale
ora elor dezvolt comportamente aparte, pe care le ve i recunoa te cu u urin . De la
manelele ascultate sfid tor de puternic (în balcoanele afumate ale blocurilor în care
pr jesc mititei la gr tar), de la dispre ul natural exhibat în orice situa ie de interac iune
(precum îmbrîncelile din tramvaiul care merge spre centru), de la b d r nia afi at ca
mod de via (înjur tura i invectiva fiind aerul pe care îl expir ), pîn la gunoiul
aruncat „ firesc” pe strad (c ci oricum „ nu e strada mea” ), toate contureaz un portret
comportamental deliberat articulat astfel. Prin urmare, aceasta e vestea cea mai
nelini titoare: „ omul nou” exist ! Al turi de noi, atotputernic, i, în doze diferite, prin
puterea sa contaminant implicit , în fiecare dintre noi!
S parcurgem scorurile ob inute la numai trei „ indicatori” , examina i prin
e antion ri specifice în ora ele- int , apte la num r (Timi oara, Sibiu, Cluj,
Bucure ti, Craiova, Ia i, Bac u), care m rturisesc despre vitalitatea omniprezen ei sale
(vezi tabelul nr. 7). Primul ar fi: „ activit ile legumicole inter-blocuri” , care evalua

20
ponderea gr dinilor de zarzavat din spa iile publice dintre blocuri, i care „ m sura”
suprafa a „ valorificat ” în acest scop din totalul spa iului public situat între edificiile
locative (iALI, exprimat procentual <%>). Al doilea urm rea, prin grile de observa ie
structurate, „ gradul de vandalizare anonim” al scaunelor i geamurilor mijloacelor de
transport în comun (iVPA, pe o scal progresiv de la 0 la 100, în care pe m sur de
sporea „ punctajul” , erau identificate mai multe semne ale vandalismului, la 100 de
„ puncte” obiectul de utilitate public fiind complet distrus). În sfîr it, al treilea ilustra
„ scuipatul comunitar” , adic ponderea celor care, din totalul oamenilor ce a teapt
autobuzul, în acela i tip de zon a ora ului (median ), la aceea i or , vreme de 30 de
minute, „ scuip natural, f r s se sinchiseasc ” (iSC, exprimat procentual <%>).

Tabelul nr. 5.
Hart urban interegional care descrie normativitatea implicit

Nr. Regiunea Localitate urban iSC iALI iVPA

crt. conven ional de referin
stabilit media media media
<scor
conven ional
<%> <%> 0-100>
1 Vest Timi oara 1,7 8,1 12,4
2 Sibiu 2,3 9,2 18,5
3 Cluj 3,0 10,2 16,2
4 Sud-Centru Bucure ti 10,7 23,4 30,5
5 Craiova 10,9 25,1 32,6
6 Est Ia i 4,7 15,8 19,2
7 Bac u 5,9 18,3 22,5

Compara iile inter-regionale sunt conving toare, iar diferen ele uneori
spectaculoase: în ora ele din sud (Craiova, Bucure ti) se „ cultiv ” cel mai vîrtos
zarzavaturi, scrijeliturile sunt cele mai adînci i scuipatul cel mai frecvent. Urmeaz
Moldova (Bac u, Ia i), Ardealul (Cluj, Sibiu), i Banatul (Timi oara), care, aparent,
„ st cel mai bine” . Cum i Româniile regionale de azi sunt tot mai pu in omogene,
trebuie s remarc m c fenomenele descrise se manifest peste tot, iar patologia pare
s se generalizeze, mai degrab decît s se restrîng .

Prin urmare, refuzul politicilor omogenizatoare, refacerea re elelor de

încredere social , reechilibrarea raportului simbolic „ centru” -„ provincie” , inhibarea

21
fenomenelor de devian tolerat i îns n to irea normelor implicite pe un tipar
angajant i responsabil, iat cîteva din schimb rile pe care trebuie s le încuraj m s
se produc . De i situate în zona temeiurilor subiective ale democra iei, registrele
evocate dau cu adev rat via edificiilor formale, „ obiective” , ce compun lumea
democratic . Dac vom continua s le ignor m, democra ia româneasc va r mîne
numai un model teoretic înv at în coal i declamat de cei care ne conduc, i nu un
mod de via asumat natural de c tre cet eanul obi nuit, ca singur form de
existen comunitar respirabil .

Bibliografie:

Adam, F., Makarovic, M., Roncevic, B., Tomsic, M. (eds). (2005). The challenges of sustained
development: The role of socio-cultural factors in East-Central Europe. Budapest: Central
European University Press.
B descu, G. (2001). Capital social si participare politica in Romania. Cluj: Accent.
B descu, G. (2003). Încredere i democra ie în rile în tranzi ie, Sociologie Româneasc , I, 1-2, 109-
128.
Boncu, . (2000). Devian a tolerat . Ia i: Editura Universit ii „ A. I. Cuza” .
Braithwaite, V. (1998). Communal and exchange trust norms: their value base and relevance to
institutional trust. In V. Braithwaite, M. Levi (eds.), Trust and governance. New York: Russel
Sage Foundation.
Coleman, J. (1990). Foundations of social theory. Cambridge: Harvard University Press.
Drozda-Senkowska, E. (2000). Psihologie social experimental . Ia i: Polirom.
Fi , S., Gavreliuc, A. (2004). Ini iativ privat i regionalizare economic . Timi oara: Brumar.
Fukuyama, F. (1995). Trust: social virtues and the creation of prosperity. New York: Free Press.
Gavreliuc, A. (2002a). Attitudes, perceptions and opinions regarding the cross-border cooperation in
the DKMT area. In D. Branea (ed.), Civic participation and accountabilty. Timi oara, Novi-
Sad: Brumar, 61-67.
Gavreliuc, A. (2002b). Identitate narativ i istorie. Schi a unei h r i identitare b n ene. Psihologia
social , 9, 83-103.
Gavreliuc, A. (2002c). Imaginar identitar i a tept ri sociale în Vestul României. In A. Neculau (ed.),
Noi i Europa. Ia i: Polirom, 194-221.
Gavreliuc, A. (2003). Mentalitate i societate. Cartografii ale imaginarului identitar din Banatul
contemporan. Timi oara: Editura Universit ii de Vest.
Gavreliuc, A., Maricu oiu, L. (2005). Barometrul spiritului antreprenorial. Regiunea V Vest a
României. Timi oara: Brumar.
Heidenheimer, A., Johnston, M. (2002). Political corruption. Concepts and context. New Jersey: New
Brunswick.

22
Halpern, D. (2004). Social capital. Cambridge: Polity Press.
Hewstone, M., Ward, C. (1985). Ethnocentrism and causal attribution in Southeast Asia. Journal of
Personality and Social Psychology, 48, 614-623.
Inglehart, R. (1997). Modernization and postmodernization. Cultural, economic and political change in
43 societies. New Jersey: Princeton University Press.
Kalin, R., Berry, J. W. (1994). Multicultural and ethnic attitudes. In J. W. Berry, L. Laponce (eds.),
Ethicity and culture in Canada: the research landscape. Toronto: University of Toronto Press.
Kornai, J., Rothstein, B., Rose-Ackerman, S. (2005). Creating social trust in post-socialist transition.
New York: Palgrave MacMillan.
Levine, R. A., Campbell, D. T. (1972). Ethnocentrism: Theories of conflict, ethnic attitudes and group
behavior. New York: Willey.
Misztai, B. (1996). Trust in modern societies. The search for the basis of social order. Polity Press.
Putnam, R. (1993). Making democracy work. Princeton: Princeton University Press.
Putnam, R. (2000). Bowling Alone. The Collapse and Revival of American Community. New York:
Simon & Schuster.
Sandu, D. (1995). Regionaliz ri identitare. Sfera Politicii, 34, 16-20.
Sandu, D. (1996). Sociologia tranzi iei. Bucure ti: Staff.
Sandu, D. (1999). Spa iul social al tranzi iei. Ia i: Polirom.
Sandu, D. (2003). Sociablitatea în spa iul dezvolt rii. Încredere, toleran i re ele sociale. Ia i:
Polirom.
Uslaner, E. (2000). The moral foundations of trust. Cambridge: Cambridge University Press.
Voicu, B. (2001). România pseudo-modern . Sociologie Româneasc , 1-4, 36-59.
Voicu, B. (2005). Social capital: bonding or bridging Europe? In H. Rusu, B. Voicu (eds). EU
integration process from EAST to EAST: Civil society and ethnic minorities in a changing
world. Sibiu: Psihomedia.

23