Sunteți pe pagina 1din 16

Anul IV, nr.

47
apare
decembrie 2010 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

Din cuprins:
Sã nu împodobim
„Magii” poporului
român
bradul mai mult
Darul lor a fost mai presus
decât aurul, sau smirna, sau tã-
mâia. Ei au dat în dar lui Hris-
decât sufletul!
tos chiar viaþa lor. (pag. 8) (pag. 5)
Gelozia este o atitudine
creºtinã?
Cum sã gestioneze o per- „Pãgânizarea
soanã credincioasã asemenea
sentimente? (pag. 11)
sãrbãtorilor creºtine
(p. 9)
Bâjbâind spre nicãieri
Suntem luaþi adesea de valul
miºcãrii din ce în ce mai „Crãciunul
în
accelerate a lumii în care
trãim ºi, adesea, nepregãtiþi
fiind, ne trezim într-o vâltoare
temniþele comuniste
haoticã. (pag. 13) (p. 6-7)
Editorial de Pr. ªtefan Botoran tãþii în vechea lume anticã. ,,ªi intrând în nu Îl primeºte pe „Copilul cu ochii senini”.
casã, au vãzut pe Prunc împreunã cu Ma- ,,La mii de uºi ai aºteptat,/ Dar în zadar!
Copilul cu ochii ria, mama Lui, ºi cãzând la pãmânt s-au Erai uitat./ Azi tot mai mulþi Te-arunc-afar',/
senini închinat Lui, ºi deschizând vistieriile lor Ceresc ºi sfânt ºi drag hoinar”, mai spune
,,Copil iubit cu ochi se- I-au adus lui daruri: aur, tãmâie ºi smir- poezia. Nu mai auzim îngerii, nu mai ve-
nini/ Tu vii din nou printre nã”, spune Sfânta Scripturã (Matei 2, 11). dem magii. În schimb, ne plouã în cap cu
strãini,/ În peºterã, pe paie Împãratul nostru S-a nãscut sãrac ºi reclame care mai de care mai atractive.
reci,/ Tu capul iarãºi Þi-l asta trebuie sã învãþãm din Scripturi. Dum- Zgomotul ,,erei Vãrsãtorului” acoperã sim-
apleci.” Acum mai bine de nezeu ne învaþã sãrãcia, care înseamnã fonia tainicã ºi linã care se coboarã din cer,
douã mii de ani, „Copilul cu ochii senini” detaºare de cele materiale. Înseamnã sã nu iar desfrânatele care-ºi spun ,,crãciuniþe”
se nãºtea în Betleemul Iudeii ºi i-a pus pe alergi dupã avere, justificând cã „am fa- pervertesc ,,taina cea din veac ascunsã”.
prinþii din Arabia sã facã un drum în- milie ºi copii”, dar nici sã cerºeºti. În- Copilul cu ochi senini nu mai are loc într-o
delungat. Steaua le-a arãtat drumul ºi i-a seamnã sã cauþi mai întâi ale sufletului, sã lume care nu-L mai vrea, pentru cã omul
condus pânã la castelul Împãratului - ies- te fereºti de pãcat ºi sã cauþi mântuirea. Iar de astãzi vrea sã-ºi fie sieºi dumnezeu.
lea de vite. Copilul nu a avut alt adãpost în pentru cele materiale sã mulþumeºti mereu În aceastã lume e tot mai greu sã mai
afarã de locul amenajat pentru animale. Domnului pentru tot ce îþi îngãduie sã ai, auzi chemarea îngerilor… Dar e suficient
Nu a avut nici cãldurã, dar boii L-au în- dar ºi pentru cele pe care nu le ai. Din cele sã deschizi portiþa sufletului pentru Prunc.
cãlzit suflând pe El, sã nu-I fie frig. La pe care le ai, sã te gândeºti întotdeauna sã Iubirea Lui îþi dã putere ºi îndrãznealã sã
asta se rezumã lãcaºul în care a venit pe dai ºi la cel care nu are. Întotdeauna avem înfrunþi nebunia lumii. ,,Mai vii ºi astãzi?
lume Însuºi Dumnezeu. S-a coborât în cel ceva de dat. Dacã nu avem o pâine, mân- Mila iar Te poartã,/ De sus, spre staulul din
mai umil loc, luând trup plãpând de copil. gâierea adusã de o vorbã bunã, ascultarea Betleem?/ Din lume n-ai cules destul bles-
A venit acolo pentru noi, ca sã ne înveþe celuilalt ºi iubirea nu costã nimic, dar tem?/ Iubirea Ta nici astãzi nu e moartã?”
ce înseamnã smerenia ºi calea spre cer. preþuiesc mult mai mult în lumea plinã de Da, Domnul încã vine. Sã Îl aºteptãm sã
Au venit prinþii-magi ºi I-au adus în dar rãutate ºi egoism în care trãim. Se coboare de sus, din cer, pentru ca sã
aur, smirnã ºi tãmâie - simboluri ale regali- Lumea aceasta, în care ne zbatem azi, putem urca ºi noi acolo.
CMYK
2 Eveniment

Hram ºi sfinþire la biserica militarilor


Biserica ridicatã în cadrul unitãþii militare din Fãgãraº s-a aflat în mare sãr- credincioºii ei.
bãtoare. Ea a fost sfinþitã luni, 8 noiembrie, chiar în ziua hramului, de cãtre Înalt- La final, pãrintele paroh Gherasim Frãþilã
preasfinþitul Laurenþiu Streza, Mitropolitul Ardealului, împreunã cu un sobor de a primit din partea Înaltpreasfinþitului Lau-
preoþi ºi diaconi. renþiu distincþia de iconom stavrofor, pentru
Sãrbãtorirea hramului osteneala cu care ºi-a împlinit misiunea pre-
„Sfinþii Arhangheli Mihail oþeascã de pânã acum, iar comandantul centrului militar a primit
ºi Gavriil” a fost aºteptatã un act de cinstire adresat întregului personal militar.
anul acesta cu mai multã Piatra de temelie a bisericii din cadrul Centrului de Instruire
emoþie de cadrele Centru- a Infanteriei ºi Vânãtori de
lui de Instruire pentru In- Munte a fost aºezatã la 24
fanterie ºi Vânãtori de Mun- octombrie 2000, de Preasfin-
te „Constantin Brâncovea- þitul Visarion, Episcopul
nu” din Fãgãraº, dar ºi de Tulcii, pe atunci Episcop vi-
credincioºii care vin aici la car al Arhiepiscopiei Sibiu-
slujbe. Biserica lor, ridi- lui. Biserica a fost construitã
catã cu multã ostenealã din piatrã ºi cãrãmidã, în
între anii 2000-2004, a fost formã de navã, iar în prezent
sfinþitã chiar în aceastã zi, este pregãtitã pentru împo-
înmulþindu-le bucuria. dobirea cu picturã, lucru
Înaltpreasfinþitul Lau- mult dorit de toþi cei pentru
renþiu a fost primit într-un care acest lãcaº înseamnã
cadru de mare sãrbãtoare locul în care primesc de la
de cãtre militarii instituþiei, Dumnezeu binecuvântare,
care l-au aºteptat cu garda pace ºi putere de a înfrunta
de onoare în faþa bisericii. În prezenþa a zeci de cadre militare ºi problemele vieþii.
a sute de credincioºi din cartierele învecinate, Pãrintele Mitro- Pr. protopop Ioan Ciocan
polit a oficiat slujba de sfinþire a lãcaºului
de cult. Dupã ce a fost înconjuratã biserica,
pentru ungerea cu Sfântul ºi Marele Mir a Perºaniul, sub ocrotirea Sfinþilor Arhangheli
celor patru laturi, a urmat zidirea altarului,
Pentru 5 biserici parohiale din cadrul Protopopiatului Fãgãraº, ziua de 8
unde au fost aºezate sfintele moaºte ºi hri-
noiembrie, închinatã Soborului Sfinþilor Arhangheli Mihail ºi Gavriil, a constitu-
sovul de sfinþire. Credincioºii au putut ur-
it un prilej de aleasã bucurie duhovniceascã, o bucurie care ne-a chemat la o
mãrii detaliile acestei lucrãri de încredinþare
prãznuire, la o trãire ºi la o simþire „îngereascã” a sãrbãtorii.
lui Dumnezeu a lãcaºului de cult prin inter-
mediul unui ecran mare, pe care au fost Pentru credincioºii din Perºani, care Printre credincioºii prezenþi în bise-
proiectate imagini cu ceea ce se întâmpla în de peste 300 de ani ºi-au pus nu numai ricã s-a numãrat ºi domnul Victor Bârlez,
Sfântul Altar. biserica, ci ºi localitatea, familia ºi viaþa primarul comunei ªinca ºi fiu al parohiei
Sfânta Liturghie a fost oficiatã de ÎPS sub ocrotirea Sfinþilor Arhangheli Mihail Perºani, alãturi de alþi invitaþi ºi reprezen-
Laurenþiu împreunã cu un sobor de preoþi ºi Gavriil, sãrbãtoarea a început încã din tanþi ai autoritãþii publice locale, a cãror
din Fãgãraº ºi împrejurimi, iar rãspunsurile seara zilei de duminicã, 7 noiembrie, prezenþã a sporit bucuria zilei.
la stranã a fost date de grupul psaltic al atunci când glasul clopotelor, sau mai Dupã tradiþia statornicitã în ultimii
Catedralei Patriarhale din Bucureºti, condus bine zis „chemarea îngerilor”, a adunat ani, îndatã dupã terminarea Sfintei Litur-
de protopsaltul Mihail Bucã. În cadrul credincioºii parohiei la slujba Vecerniei ghii, împreunã cu un sobor de 7 preoþi din
Liturghiei, Pãrintele Mitropolit l-a hirotonit cu Litie, sãvârºitã spre cinstirea „mai parohiile învecinate, am sãvârºit Taina
diacon pe tânãrul teolog Marcel Dobrea. marilor Voievozi ai oºtirilor cereºti”. Sf. Maslu, la finalul cãreia pãrintele Ioan
În cuvântul sãu de învãþãturã, Înalt- În ziua hramului, programul liturgic a Faraon de la Parohia Vad a rostit un fru-
preasfinþitul a vorbit despre îngeri ºi ierarhia debutat cu slujba Utreniei ºi Sfânta Li- mos cuvânt de învãþãturã. Mulþumind
cetelor îngereºti, iar în mod special despre turghie, sãvârºite de un sobor de preoþi, la preoþilor prezenþi la serbarea hramului,
cei doi ocrotitori ai lãcaºului de cult: Sfinþii care a participat un frumos numãr de dar ºi credincioºilor care au împodobit cu
Arhangheli Mihail ºi Gavriil. Apoi, Pãrin- credincioºi ai parohiei, dar ºi fii ai satului prezenþa lor biserica aflatã în plin proces
tele Mitropolit i-a felicitat pe reprezentanþii veniþi din alte localitãþi pentru a participa de restaurare, am continuat praznicul cu o
instituþiei militare pentru sprijinul acordat la la sãrbãtoarea „de acasã”. Rãspunsurile agapã la care au participat preoþii invitaþi,
construirea bisericii, vorbind ºi despre legã- de la stranã au fost date de un cor de stu- dar ºi credincioºi ai parohiei, lucru care a
tura importantã dintre Bisericã ºi Armatã; în denþi ai facultãþilor de teologie din Sibiu sporit bucuria reîntâlnirii ºi a împreunã-
cadrul acestei legãturi, disciplina din cadrul ºi Bucureºti, din care fac parte ºi fii ai sa- rugãciunii.
Armatei este un model pentru Bisericã ºi tului nostru. Pr. paroh Dorin Cristea
Eveniment 3
Mãnãstirea Berivoi în sãrbãtoare moºtenitã de la strãmoºii
noºtri, credinþa este cea mai mare
avere spiritualã ºi bogãþia sufletului
Mãnãstirea „Sfântul Apostol Andrei” de la Berivoii a primit din partea pãrin- nostru. Îndemnul Preasfinþitului pentru cei
Mari ºi-a sãrbãtorit la data de 30 noiembrie ocrotitorul. telui stareþ, protosinghelul prezenþi a fost de a încerca sã urmeze pro-
Ca în fiecare an, pelerinii au venit de la primele ore ale Iosif Toma, o frumoasã povãduirii Sfinþilor Apostoli, care nu s-au
dimineþii pentru a-l cinsti pe Sfântului Apostol Andrei ºi icoanã cu Sf. Andrei cel predicat pe ei înºiºi, ci L-au predicat pe
pentru a-i cere ajutorul ºi ocrotirea. Nebun pentru Hristos. Mântuitorul Iisus Hristos Cel rãstignit ºi
În aºezãmântul monahal aflat la poa- Preasfinþitul Andrei a þinut ºi cuvântulînviat.
lele Munþilor Fãgãraº, Sfânta Liturghie de de învãþãturã, în care a vorbit despre lu- Diac. Claudiu Pãun
hram a fost oficiatã de Preasfinþitul Pãrinte crarea misionarã a Sf. Apostol Andrei,
Andrei Fãgãrãºeanul, Episcop vicar al încreºtinãtorul ºi protectorul românilor,
Arhiepiscopiei Sibiului, alãturi de un so- subliniind necesitatea menþinerii credinþei
Dragoste ºi bucurie
bor de preoþi ºi diaconi. De asemenea, a noastre milenare în aceste vremuri ale re-
fost oficiatã ºi slujba Parastasului pentru lativismului valorilor morale ºi sociale. la ªinca Nouã
ctitorii bisericii trecuþi la Domnul. Cu oca- Prin Sf. Apostol Andrei, credinþa ortodoxã Sfântul Nectarie a fost prãznuit cu
zia prãznuirii zilei onomastice, PS Andrei este cea în care ne-am nãscut noi, românii; multã dragoste ºi la ªinca Nouã. Mândri
cã de acum au ºi ei mãnãstire, ºincanii
Hram la ªinca Veche noi, îmbrãcaþi în costume româneºti, nu
puteau lipsi de la prãznuirea ocrotitoru-
lui paraclisului de la schit.

Privegherea de noapte a fost prilej de


mare bucurie ºi har, mai ales pentru cei
lipsiþi de binecuvântarea Sfintei Liturghii
din ziua Sfântului, zi de serviciu pentru
mulþi. Sfânta Liturghie a fost oficiatã în-
tr-un cadru cald, familiar, de pãrintele
stareþ Matei, împreunã cu un mic sobor de
Ziua prãznuirii Sfântului Nectarie, pomenit cu tot mai multã evlavie de preoþi ucenici sau apropiaþi ai pãrintelui.
români, este zi de mare sãrbãtoare ºi la schitul de la ªinca Veche. Sfânta Rãspunsurile la stranã au fost date de
Liturghie din 9 noiembrie a fost oficiatã aici de Preasfinþitul Andrei corul bisericii din ªinca Nouã, în frunte cu
Fãgãrãºeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, împreunã cu un sobor de primarul lor, domnul Dumitru Flucuº,
preoþi ºi diaconi. conduºi de data aceasta, în lipsa dirijoru-
Prãznuirea a început încã din seara de de domnul profesor Gheorghe Malene. lui lor, de pãrintele Costel Leca din Paltin.
ajun, cu slujba de priveghere, continuând Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºeanul le-a O zi caldã (în ciuda vremii mohorâte),
a doua zi cu sfinþirea apei, Sf. Maslu ºi Sf. vorbit celor prezenþi despre viaþa Sfân- ca sãrbãtoritul ei, Sfântul Ierarh Nectarie.
Liturghie. Preasfinþitul Andrei a fost în- tului Nectarie ºi despre minunile sale. La Bucuria a fost continuatã cu un peºte
conjurat de un sobor de 17 preoþi ºi dia- final, pãrintele exarh Visarion Joantã a servit de pelerini cu mãmãligã ºi mujdei
coni din împrejurimi, dar ºi de mulþi cre- mulþumit preoþilor ºi credincioºilor pre- de usturoi, la cãminul cultural din sat, în
dincioºi veniþi sã se închine Sfântului zenþi ºi, în mod deosebit, pãrintelui Ilarion amintirea pescarilor care veneau sã cearã
Nectarie ºi sfintelor sale moaºte, din care Urs, stareþul Mãnãstirii Brâncoveanu - binecuvântare de la Sfântul Nectarie când
o micã pãrticicã se aflã ºi la schitul Sâmbãta de Sus, care trimite în fiecare ieºeau în larg, ºi cu un „La mulþi ani” din
maicilor de la ªinca Veche. Rãspunsurile duminicã un preot pentru a sluji Sf. toatã inima cântat pãrintelui Nectarie,
la stranã au fost date de un grup de elevi Liturghie la ªinca Veche. vieþuitor al schitului de la ªinca Nouã.
de la Liceul ortodox din Fãgãraº, conduºi Aurelian Cîrstea Natalia Corlean
4 Eveniment
Tundere în monahism la Breaza manent drumul acesta se sfârºeºte în
Cer. Spre diferenþã de oamenii din
lume, care se mai abat uneori de la
Cu mare bucurie duhovniceascã, în ziua de 4 decembrie, obºtea Mãnãstirii Breaza, calea cea dreapta, „cãlugãrul, dacã nu
din comuna Lisa, a prãznuit un eveniment deosebit - tunderea în monahism a tânãru- merge pe drumul cel drept, atunci nu
lui rasofor Dosoftei, cu dorinþa de a sluji lui Dumnezeu ºi cu nãdejdea întãririi harului mai are niciun drum”, a mai spus
Duhului Sfânt. Împreunã rugãtori ºi pãrtaºi la aceastã bucurie duhovniceascã au fost Preasfinþia Sa.
credincioºi ºi preoþi, sosiþi în numãr mare, din întreaga Þarã a Fãgãraºului. Iatã, în aceste vremuri în care din ce
O bucurie deplinã în ce mai puþini tineri se hotãrãsc sã
Slujba tunderii în monahism a fost urmeze lui Hristos spre desãvârºire, nu-
sãvârºitã în cadrul Sfintei Liturghii de mãrul mare al credincioºilor prezenþi aratã
cãtre Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºeanul, cã, înlãuntrul inimii ºi al conºtiinþei,
Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, oamenii simt cã este nevoie de întãrire
înconjurat de un sobor de preoþi ºi diaconi, duhovniceascã, de mai multã rugãciune,
printre care s-au aflat ºi pãrintele exarh de oameni afierosiþi lui Dumnezeu. Rolul
Visarion Joantã, pãrintele protopop Ioan mãnãstirilor este esenþial în viaþa comu-
Ciocan, stareþi ºi cãlugãri de la mãnãstirile nitãþii, întrucât monahii sunt rugãtorii
Sâmbãta de Sus, Bucium, ªinca Nouã ºi lui Dumnezeu pentru
Fãget-Boholþ. Rãspunsurile la stranã au noi toþi. Îi dorim din
fost date de corala de muzicã psalticã de la ºi Evanghelist Matei: „Cel ce toatã inima pãrintelui
Mãnãstirea Dervent ºi de corul Liceului vrea sã vinã dupã Mine, sã se Dosoftei sã devinã „un
teologic din Fãgãraº, care ne-au introdus ºi lepede pe sine, sã ia Crucea ºi chivernisitor iscusit al
în frumoasa atmosferã a colindelor. sã-mi urmeze Mie”. Cãlugãria, darurilor Sfântului
Slujba s-a finalizat cu un parastas în mai ales în perioada aceasta, Duh” (I Tim. 3, 4), un
memoria pãrintelui Ioan Nãftãnãilã, prim- este un act de mare curaj, iar suflet generos în fapte
ctitor al mãnãstirii de la Breaza. Pentru ca persoana care alege acest drum, ºi un far de luminã
bucuria sã fie deplinã, cei prezenþi s-au chiar ºi azi, se pune în slujba pentru toþi cei însetaþi
putut închina moaºtelor Sfântului Muce- Mântuitorului Hristos. Este un de câºtigarea mântuirii
nic Dasie de la Durostor - aduse de la drum anevoios, dar pentru cei veºnice! Aºa sã-i ajute
Mãnãstirea Lipniþa, din judeþul Constanþa. care se nevoiesc ºi se luptã per- Bunul Dumnezeu!
Diac. Claudiu Pãun
Renunþare la sine
Tunderea în monahism este o tainã a Un ceremonial dramatic toare a naºului, candidatul la
cãlugãrie cade la pãmânt,
nunþii, numai cã aici legãtura cununiei nu Rânduiala tunderii îl leagã pe monah rãstignindu-se cu braþele în-
are nimic din temeiurile vieþii conjugale, ci de loc, de mãnãstirea în care acceptã tinse, în formã de cruce.
cununia se face cu Mântuitorul ºi cu Bise- închinovierea, de obºtea cu care se Dupã ce novicele, în auzul tuturor,
rica Sa, cãrora li se obligã sã slujeascã înfrãþeºte, de stareþul care îi devine Pãrinte fãgãduieºte cã va pãzi sãrãcia, castitatea ºi
monahul, în duh ºi faptã, pânã la sacrifi- ºi care îi dã ºi un nume nou, ca la o ade- ascultarea faþã de toþi, i se taie patru ºuviþe
ciul vieþii, aºa cum Mântuitorul S-a jertfit vãratã naºtere. Îl va lega ºi de slujbele din pãrul capului, în chipul crucii, ca semn
pentru mântuirea lumii. Momentul tun- Bisericii, de uniforma pe care o primeºte al lepãdãrii definitive de omul cel vechi,
derii presupune, pe lângã tãierea pãrului - piesã cu piesã, cu arãtarea simbolului de poftele trupului ºi de cugetele cele
semnul renunþãrii la voia proprie - ºi pri- fiecãreia, de puterea de a chema Numele nesocotite, începând, astfel, rãzboiul cu
mirea hainelor ºi a însemnelor monahului: lui Iisus, care i se dã odatã cu metaniile ºi sine însuºi, cu patimile ºi cu puterile
cãmaºa albã, crucea pectoralã, paramanul, cu învãþãtura cum sã le foloseascã. Rân- întunericului din vãzduhuri, care nu se va
dulama, brâul, papucii, rasa, potcapul, man- duiala tunderii îl învaþã pe noul sfârºi decât odatã cu ultima suflare...
tia, metaniile, crucea ºi fãclia. Prin voturile monah smerenia, îl învaþã ce sã
monahale - ascultarea, fecioria, sãrãcia - mãnânce, cum sã doarmã, cum
persoana cãlugãritã se face pe sine, pentru sã vorbeascã.
întreaga-i viaþã, dar lui Dumnezeu. Ceremonialul acestei slujbe
este dramatic, încãrcat de o so-
Calea celor puþini lemnitate gravã. Novicele, vo-
La sfârºitul slujbei, Preasfinþitul An- ind sã intre în rândurile mona-
drei a adresat un cuvânt de învãþãturã tu- hilor, are, ca ºi la Botez, un naº
turor celor prezenþi în biserica mãnãstirii, care îl va ascunde sub mantie,
în care a redat semnificaþiile acestui mo- simbolic, de rãutatea demonilor
ment ºi importanþa lui în viaþa Bisericii, în ºi îi va fi povãþuitor ºi îndrumã-
general, ºi în special în viaþa monahului tor toata viaþa.
care a primit tunderea în monahism, Când ajunge în faþa altaru-
pornind de la cuvintele Sfântului Apostol lui, aflat tot sub mantia protec-
CMYK
Actual 5
Sã nu împodobim bradul mai mult
Un copil exilat
decât sufletul! Hristos S-a sme-
rit! El S-a nãscut în
Urarea „Sã fiþi fericiþi de Crãciun!” e o iesle. Niciun copil în
urare deosebitã. Dar a fi fericit de Crãciun (ºi lume vreodatã nu a
nu numai) înseamnã 3 lucruri: împãcat cu fost înfãºurat cu paie.
Dumnezeu, împãcat cu oamenii ºi împãcat Pentru cel mai sãrac
cu tine însuþi. De aceea, cei nespovediþi (pen- copil, în cea mai
tru cã doar prin Spovedanie te poþi împãca cu sãracã þarã, tot se gã-
Dumnezeu, cu oamenii ºi cu tine) în zadar au sesc douã cârpe. Ei
primit urarea, cãci sunt ne-fericiþi. bine, pentru Hristos -
nu. Foarte puþini oa-
Curãþirea ºi împodobirea meni nu gãsesc unde
sufletului pentru Crãciun sã doarmã. Tot gã-
Uneori, ca sã fim fericiþi, ne înºelãm sesc undeva. Ei bine,
pe noi înºine ºi încercãm sã gãsim feri- pentru Hristos nu s-a
personalã, este o rânduialã pe care ºi-a gãsit loc. El, care a fãcut cerul ºi pãmân-
cirea în altceva: în mâncare, în îm- fãcut-o omul singur.
brãcãminte, în bãuturã sau în altceva. De tul, n-a fost primit într-ale Lui. ªi n-a fost
Dacã în urmã cu 50-60-70 de ani, primit încã de la naºtere. Închipuiþi-vã un
ce? Pentru cã omul simte nevoia sã poate mai bine, bunicile noastre foloseau
prãznuiascã de Crãciun. Numai cã, pentru copil exilat. A trebuit sã fugã în Egipt cu
douã feluri de vase: de post ºi de dulce Iosif ºi cu mama Lui, ca sã se pãzeascã de
a fi realã, aceastã prãznuire trebuie sã fie (când începea postul urcau vasele de dulce
dupã rânduiala lui Dumnezeu. Irod.
în pod ºi le coborau pe celelalte), acum Pentru toate acestea, sã venim ºi noi cu
Sã nu împodobim bradul mai mult este greu de tot. Se silesc soþiile sã þinã
decât sufletul nostru! Sufletul nostru sã fie jertfa noastrã, cu cât putem ºi noi, sã par-
post ºi e greu. Se silesc copiii, ºi nu pot sã ticipãm la ceea ce a fãcut El ca jertfã pen-
cel împodobit! În primul rând trebuie sã þinã post din cauza pãrinþilor. Forma de
fie curat. Curãþirea sufletului se face tru noi. De Tãierea împrejur vom asista la
post pe care ne-o facem noi singuri, regu- o altã jertfã, sângeroasã. Hristos S-a supus
numai prin Spovedanie, nu existã altceva. la noastrã personalã, este o formã greºitã.
Împodobirea lui se face cu post, cu absti- Legii. Aºa cerea legea Vechiului Testa-
Mãcar sã recunoaºtem cã n-ar trebui aºa, ment, copiii sã fie tãiaþi împrejur. ªi El,
nenþã, cu rugãciune, cu fapte bune, cu ci ar trebui sã þinem rânduiala Bisericii. Dumnezeu, S-a supus. Noi, robii, nu ne
citiri din cãrþile sfinte, cu modificarea
mai supunem. Din pãcate. Din ne-fericire.
comportamentului nostru, care, dupã cum Nu existã inimã bunã fãrã De aceea nu putem avea Crãciun fericit,
simþim fiecare dintre noi, lasã de dorit. post decât dacã încercãm supunerea. Prin
Acestea sunt podoabele sufletului. supunere, noi Îl urmãm pe Hristos.
Bine facem cã împodobim bradul, nu- S-a mai nãscut o vorbã: Inima con-
mai cã bradul trebuie sã exprime forma vã- teazã, nu postul! Nu-i adevãrat! Nu existã Bucuria Naºterii e prezentã
zutã a formei interioare împodobite. Pen- inimã bunã fãrã post. Pentru cã inima
aceea este plinã de mândrie. De ce in- ºi în post
tru cã altfel este nimic, e doar o cheltuialã,
un lucru deºert. El trebuie sã arate curãþe- sistãm sã vinã omul la bisericã? Pentru cã Postul nu pare mare lucru. Dar aþi
nia familiei ºi podoaba sufletului nostru. aici se distruge mândria, dacã eºti atent ºi vãzut cã atunci când posteºti diavolul te
vrei. Omul mândru nu vine la bisericã, luptã mai mult. Þi se întâmplã fel de fel de
Postul incomplet nu ne duce omul care nu a considerat de cuviinþã sã lucruri, dupã cum spuneþi chiar dumnea-
fie împreunã cu ceilalþi. Poate se roagã voastrã, la Spovedanie. Se întâmplã în casa
la fericire mai mult decât noi, dar el stã acasã. Ei nu ta lucruri care aratã cã deja diavolul e mai
Fericitã este acea familie în care soþul, recunosc cuvintele: „pe noi înºine ºi unii atent cu tine. De ce? Pentru cã ai început
soþia, copiii, toþi din casã s-au spovedit ºi pe alþii ºi toatã viaþa noastrã lui Hristos sã asculþi, aºa cum nu au fãcut Adam ºi
s-au împãrtãºit, au þinut post, au încercat Dumnezeu sã o dãm” sau „ca într-un gând Eva în rai. De aceea, fericiþi sunteþi aceia
sã facã ceva pentru Naºterea lui Hristos. sã mãrturisim”. Oamenii mândri nu vin la care aþi þinut postul! Dar aceste lucruri
Forma falsã, incompletã, înjumãtãþitã, în bisericã. Cine nu se spovedeºte? Omul sunt ºi un îndemn pentru cei care nu aþi
care am ajuns noi sã þinem postul, este o mândru. Ce înseamnã Spovedania? þinut, sã încercaþi sã þineþi, pe viitor. Mai
formã care nu ne duce la fericire. Este un Cãinþã, umilinþã, recunoaºtere. Cine nu ales cã este un post al bucuriei. Aproape cã
pod cu douã capete, un capãt aici ºi unul face asta? Omul mândru. nu îl putem numi post, pentru cã sunt
dincolo de râu. Dar nu vom putea trece De aceea, înainte sã începem Postul atâtea dezlegãri, la vin, la untdelemn, la
râul, pentru cã nu e podul întreg. O sãp- Mare, noi, din rânduiala Bisericii, citim peºte. De ce? Pentru ca sã se sublinieze ºi
tãmânã la început ºi una la sfârºit este despre vameº ºi despre fariseu, adicã prin post bucuria Naºterii lui Hristos.
bine, dar nu este complet. Este o formã despre smerenie ºi despre mândrie. Pr. Nicolae Tãnase
CMYK
6 Martiri în închisorile comuniste
Crãciunul în temniþele comuniste
„Cu cât era prigoana mai mare, cu atât
Crãciunul înseamnã bucurie, dragoste, cãldurã, nãdejde. Toate
acestea le-am primit de la Dumnezeu prin Pruncul nãscut în ieslea
sãracã din Betleem ºi suntem chemaþi sã le dãm mai departe, celor
din jurul nostru. Cu timpul, însã, omenirea parcã uitã tot mai mult
acest lucru. Crãciunul a devenit sclipici, strãlucire goalã, mult
comerþ ºi îmbuibare. Ne lamentãm, mai ales în perioade de crizã,
cã nu avem destul pentru „a simþi sãrbãtorile”. Vã propun un
antidot împotriva lamentãrii. Câteva fragmente din mãrturiile
celor care au petrecut Naºterea Domnului în temniþele comuniste:

La fereastra amintirii ne-adunãm


„Ajunul Crãciunului. Când se însereazã, se aºterne o liniºte
tristã peste celular. Privesc printre zãbrele, iar dincolo de oblonul
care ne închide orizontul zãresc o fulguire uºoarã…
Se aude un murmur înãbuºit de colindã. Aurora Ile nu rezistã
ºi plânge iar, ca la Crãciunul de anul trecut. Este al doilea
Crãciun pe care-l petrecem în vecinãtate. Nu este puþin lucru Bucurii mã inundau, cerurile se deschideau
sã ai un prieten în apropiere. Oare ce-or fi fãcând pãrinþii noºtri „Deþinuþii flãmânzi, îngheþaþi, zdrenþãroºi, îngroziþi, pãreau
în acest al doilea Crãciun fãrã noi? niºte stafii. Complet izolaþi de lume, înghesuiþi în celule mici, ne
Dupã momentul de emoþie ºi nostalgie, revenim la con- sfârºeam ultimele puteri trupeºti ºi sufleteºti…
stanta noastrã bunã dispoziþie. În convorbirea care începe între În Ajun mã mãrturisisem, la semnalul dat în þeava caloriferului
noi, pãrintele Gavril Stan îºi exprimase convingerea cã celãlalt dintr-o celulã unde era un preot. Acesta a fãcut dezlegãrile pentru
Crãciun îl vom sãrbãtori acasã. Devenim brusc optimiºti… Sfânta Spovedanie. Fiecare se aduna în sineºi în faþa lui Dumnezeu
Se apropie Crãciunul. Peste Munþii Gutinului ninge ca în ºi se privea ca-n oglindã în goliciunea sa de humã strãbãtutã de
poveºti… Barãcile sunt îmbrãcate în hainã albã, iar, pe hor- ispite. Gândurile sunt intense ºi nãprasnice în temniþa în care stai
nuri, fumul se înalþã spre cer ca o coloanã a infinitului. Peisajul ºaisprezece ore pe zi condamnat la inactivitate, fãrã a mai avea ce
este ca dintr-o poezie de Coºbuc. Totul aminteºte de Crãciunul discuta cu vecinii. Aici sufletele se pipãie reciproc unele pe altele.
din copilãrie. Prin barãci, pe galerie, pretutindeni se colindã. O Dupã ce toþi ceilalþi s-au culcat, eu am rãmas rezemat de capul
undã de nostalgie ºi tristeþe colindã prin sufletele noastre. Oare patului, cu pleoapele lãsate, cu capul ridicat, rugându-mã în ritmul
câte Crãciunuri vom mai sãrbãtori în ocnã sau în temniþã? pulsului pe care-l auzeam ºi-l simþeam bine. Încercam sã-L
Ce rãscolitor sunã colindul prizonierilor din Siberia: «La descopãr pe Iisus ºi-L chemam în acea scurtã Rugãciune a inimii.
fereastra amintirii ne-adunãm/ Cântecul de altãdatã, colindãm…» Uitam de foame, ger ºi teroare. Timpul se dilata, devenea lent,
Cu ecoul colindelor în suflet, intrãm în anul Domnului 1954.” imens ºi calm. Sufletul acoperea lumea ºi evada din temniþã. Încer-
Pr. Liviu Brânzaº - Raza din catacombã cam sã lepãd totul ºi sã rãmân numai cu Dumnezeu. Bucurii mã
inundau în cele din adâncuri, înþelesuri noi se desluºeau
Niciodatã un colind nu mi s-a pãrut mai aproape de cer ºi cerurile se deschideau uimitor.”
„Pe la sfârºitul lui decembrie 1948, arestaþii erau cântecele de leagãn pe Ioan Ianolide - Întoarcerea la Hristos
o mare parte din anchete erau deja care le cântau mamele ai cãror copii
terminate. Cei scãpaþi întregi din tor- nu mai ºtiau de ele. Pe malul Trotuºului La fereastra de-nchi-
turi îºi adunau gândurile, pregãtin- De la subsol, de unde eram eu, Cântã robii Domnului, soare.
Înjugaþi la jugul Lui. Lângã micul copilaº
du-se sufleteºte pentru marea sãrbã- nu se putea vedea ce se petrece
Dar cântarea lor e mutã, S-a oprit un îngeraº,
toare a Naºterii Domnului. peste zidul închisorii, însã cei de la
Cã-i din suferinþã multã Ce-i ºopteºte drãgãlaº:
Nu voi uita niciodatã clipele de etaj, de cum se însera, vedeau gru- ªi-i cu lacrimi împletitã. „Azi Crãciunul s-a
duioºie ºi înãlþare sufleteascã, când, puri de oameni care ascultau de În inima robului, mutat
din fiecare celulã de fete, începând afarã ce se cânta înãuntru. Domnu-ªi face ieslea Din palat la închisoare,
cu apusul soarelui ºi pânã la stin- Niciodatã un colind de Crãciun Lui, Unde-i Domnu-ntem-
gere, ocupantele ieºeau pe rând la nu mi s-a pãrut mai aproape de cer, În noaptea Crãciunului. niþat.”
geamul celulei ºi cântau. Nu mi s-a mai simþit din adâncul inimii, mai Flori de crin din ceruri ªi copilul cel din zare
pãrut vreodatã un cântec mai dulce, melodios, decât cel îngânat de dupã plouã A venit la închisoare
mai suav, mai înãlþãtor spre cer, gratii de fetele din închisoarea din Peste ieslea Lui cea nouã Sã trãiascã praznic
decât vocea acestor privighetori Suceava.” ªi din flori picurã rouã. mare.
închise dupã gratii. Ceea ce a Dumitru Bordeianu - Mãrturisiri Stã un copilaº în zare Valeriu Gafencu -
impresionat pânã la lacrimi pe toþi din mlaºtina disperãrii ªi priveºte cu mirare Colind
Martiri în închisorile comuniste 7

noi ne înãlþam mai sus în spiritualitate”


Nu ne mai era fricã de nimic. Eram în Dumnezeu Crãciunul la Piteºti
Dacã în unele închisori gardienii erau
ºi Dumnezeu în noi. dezarmaþi în faþa bucuriei discrete ºi a
Iisus se naºte ºi-n spatele zidurilor reci lãudând ºi preamãrind pe Cel Preaînalt ºi acþiunilor deþinuþilor uniþi în Har ºi curaj,
ºi groase, în spatele gratiilor ºi uºilor fere- Sfânt. Era un cer senin, cu infinitul numãr la Piteºti, prin „experimentul reeducãrii”,
cate. În ajun de Crãciun lucram în fabricã. de stele. Cu ochii pironiþi în ele, extaziaþi, orice trãire fireascã, delicatã, era înjositã.
Aºteptam cu înfrigurare scurgerea timpu- cântam colindul de care vuia tot vãzduhul. Cu prilejul marilor sãrbãtori creºtine,
lui, ca sã mergem în celular. Ne pregã- Gardienii bãteau disperaþi în uºi cu pum- deþinuþii erau adunaþi ºi obligaþi sã par-
team cu toþii de colindul ce avea sã fie în nii, sã încetãm. Dupã ora închiderii, regu- ticipe la „ceremonii” îngrozitoare, în care
noaptea de Ajun. Îl aºteptam cu neastâm- lamentul nu mai permitea deschiderea erau blasfemiate Naºterea ºi Rãstignirea
pãr de copii. Aºa cum se întâmpla în toate uºilor decât în prezenþa ofiþerului de servi- Domnului. Mijloacele care s-au folosit
închisorile din þarã, ºi-n Aiud se luau toate ciu. Ori, fiind peste 300 de celule, practic acolo nu pot fi descrise în cuvinte. Teri-
mãsurile de pazã ºi de aplicare a unui ofiþerul nu putea face nimic. În noaptea bilitatea lor nu a putut fi redatã nici de cei
tratament aspru asupra deþinuþilor. În toate aceea nu s-a deschis o uºã. Populaþia care au supravieþuit experimentului, pen-
zilele marilor sãrbãtori creºtine sau în civilã s-a adunat în jurul închisorii. tru cã ele depãºesc imaginaþia umanã.
zilele sãrbãtorilor comuniste, ne aplicau Ascultau uimiþi colindul, ca la sfârºit sã Ca sã nu omitem, însã, ceea ce s-a
un regim de teroare, cu percheziþii, sus- cânte ºi ei cu noi. (…) întâmplat în acest iad sufletesc, consem-
pendarea plimbãrilor, mâncare slabã ºi În noaptea aceasta de Crãciun, cu ochii nãm doar o scurtã metodã de tratament al
pazã dublã, atât în cordonul de pazã al înfipþi în stele, colindând, vedeam aievea deþinuþilor. Menþionãm cã este una dintre
închisorii, cât ºi pe coridoarele celularului. chipul sfânt al mamei, cu obrazul ºiroit de la- cele mai „suportabile”:
κi fãceau loc din plin înjurãturile, bãtãile, crimi, al tatãlui albit ºi îmbãtrânit de vreme, „În dimineaþa Crãciunului, îndatã ce a
ba chiar mai mult, punerea în lanþuri sau al soþiei cu faþa brãzdatã de durere, strân- sunat deºteptarea la ora ºase, Zaharia,
izolarea în camera de torturã a celor mai gându-ºi la piept pruncul pãrãsit de mine unul din torþionarii-pedagogi ai reedu-
periculoºi deþinuþi. Ofiþerul politic avea un la patru luni, al bunicilor albiþi ºi ei de cãrii, a dat ordin ca de acum încolo în
cuvânt greu de spus în alegerea celor care timp, al fraþilor ºi surorilor, al unchilor ºi fiecare dimineaþã sã luãm poziþie fixã pe
urmau sa fie izolaþi. veriºorilor ºi al prietenilor cinstiþi la suflet. prici, iar cei care aveau nevoie sã iasã la
Cu cât era însã prigoana mai mare, cu În aceste mãreþe clipe, noi, cei din spatele urinã ºi scaun, nu o vor mai face la tinetã,
atât noi ne înãlþam mai sus în spirituali- uºilor ferecate, prin colindul nostru din ci în propria lor gamelã pentru mâncare…
tate ºi rezistam mai mult. Cum am ieºit mãrginire, fãceam saltul în nemãrginire, Doamne! Ce scabrozitate, ce înjosire, ce
din fabricã, ne îndreptarãm cu mai mult în dumnezeire. Eram extaziaþi. Am simþit degradare!”
îndemn spre celulele noastre cele de toate ºi trãit adânc aceste momente sublime. În Dumitru Bordeianu -
zilele. Ne pregãteam de sãrbãtoare, de acele clipe, puteau sã se deschidã uºile Mãrturisiri din mlaºtina disperãrii
parcã am fi fost liberi sã mergem cu co- toate, gardienii sã ne ucidã, cã nouã nu ne
A venit ºi-aici Crãciunul,
lindul. Înþeleºi fiind cu toþii cã, dupã ora mai era fricã de nimic. Eram în Dumnezeu Sã ne mângâie surghiunul;
închiderii (21), prin alfabetul „morse”, ne ºi Dumnezeu în noi. (…) cade albã nea
dãm de ºtire unii la alþii, în toate cele pes- Toþi aveam impresia, în noaptea peste viaþa mea,
te 300 de celule, sã putem începe colin- aceea, cã cetatea infernului, Aiudul, zbura peste suflet ninge.
dul. Închiderea s-a fãcut, uºile s-au fere- în înaltul cerului, ca un castel fermecat, de Cade albã nea
cat. În sfârºit, semnalul de colinde s-a dat. o energie neºtiutã, luminat. Parcã-l purtau peste viaþa mea
Noi, toþi cei din celulã, patru la numãr, cu îngerii ºi nu diavolii. care-aici se stinge.
expresia feþei din copilãrie, cu inima A doua zi, noi, cei fericiþi în timpul .......
zvâcnind în piept, cu mâinile înfipte în colindului, ne-am luat plata. Conducerea Peste fericiri apuse,
zãbrele, cu ochii aprinºi, scânteind în ne-a plãtit poliþele. A început ancheta. Îi tinde-þi mila Ta, Iisuse.
noapte, începem colindul „O, ce veste voiau pe cei care au organizat colindul. Cei din închisori
minunatã”, continuând apoi, pe aceeaºi N-au gãsit nimic. Ne-au suspendat plim- Te aºteaptã-n zori,
melodie, cu „A venit ºi-aici Crãciunul”, bãrile. Mâncarea s-a înrãutãþit simþitor, iar pieptul lor suspinã,
versuri de Radu Gyr. noaptea, percheziþiile ºi înjurãturile îºi de sfânta-Þi Luminã.
Colind sfânt, din strãmoºi moºtenit, fãcuserã loc. Se dezlãnþuise un regim de Cei din închisori
vestind ºi preamãrind pe Noul Nãscut, în teroare. Înduram în tãcere. Trãiam încã Te aºteaptã-n zori.
scutece înfãºat, Pruncul Sfânt Hristos acele clipe fericite din miez de noapte, de Radu Gyr -
Iisus. Colindul, la început abia auzit, apoi Sfântul Crãciun. A venit ºi-aici Crãciunul
din ce în ce mai tare, parcã venea de peste Atanasie Berzescu,
veacuri, din glasurile strãmoºilor noºtri, A venit ºi-n Aiud Crãciunul A consemnat Natalia Corlean
8 Actual
smirna, sau tãmâia. Ei au dat în dar lui
„Magii” poporului român Hristos chiar viaþa lor. De câte ori în co-
linde vei cânta, române, despre „cei
„Hristos se naºte, mãriþi-L! Hristos trei magi”, sã te gândeºti cu sfinþe-
din ceruri, întâmpinaþi-L!” Aºa cântãm în nie la „magii” poporului tãu. Noi
slujbele Bisericii, la catavasiile Naºterii. înºine putem urma Calea pe care ne
Spunem în predici faptul cã ieslea, în cãlãuzeºte Steaua, spre ieslea unde
care se naºte Hristos de mai bine de 2000 se naºte Hristos, an de an. Noi
de ani încoace, este sufletul fiecãrui înºine putem sã vedem Adevãrul ce
creºtin. Dar Hristos este Adevãrul - dupã se naºte în ieslea sufletului nostru.
cum El Însuºi o spune. Astfel cã ajungem Trebuie doar sã priveºti acolo cu
la concluzia cã, în fiecare an, de Crãciun, smerenie, sã nu alungi Pruncul ce
în sufletul nostru se naºte de fapt Ade- se naºte ºi sã cauþi sã-L pãzeºti de
vãrul. Deci am putea cânta împreunã ºi „irozii”care-I vor moartea.
aºa: „Adevãrul se naºte, mãriþi-L! La fel au fãcut ºi magii de a-
Adevãrul din ceruri, întâmpinaþi-L!” de Adevãr. Atunci când o înjurãturã la tunci ºi au mers „pe altã cale” la casele lor.
Dar, la fel cum atunci Pruncul Iisus adresa lui Dumnezeu le-ar fi adus un trata- ªi noi trebuie sã mergem „pe altã Cale”
(Adevãrul) a fost cãutat de Irod spre a fi ment uman, ei au preferat sã tacã, sã se dacã vrem sã ajungem la Casa noastrã,
omorât, ºi azi pruncul Iisus (Adevãrul) roage ºi sã primeascã în schimb torturã. care este Împãrãþia lui Dumnezeu.
este cãutat de „irozii” vremurilor, spre a fi Darul lor a fost mai presus decât aurul, sau Pr. Marius Demeter
omorât. Adevãrul se naº-
te de mai bine de 2000
de ani în sufletele noas- Biserici din Þara Fãgãraºului în arta fotograficã
tre. ªi irozii cautã, de a-
tunci, sã-L omoare. Au În sala micã a Casei de Prezenþa la expoziþie ºi a minu-
prins Adevãrul ºi L-au Culturã Fãgãraº a avut loc, în natelor icoane pictate de maestra
judecat, L-au bãtut ºi data de 9 decembrie, deschi- Lia Fluieraº din Cincu a punctat
L-au batjocorit, L-au derea expoziþiei de artã foto- bucuria privitorilor în mod fericit,
rãstignit ºi mai apoi graficã a maestrului-fotograf mai ales cã pictura pe sticlã a
L-au omorât. Dar moar- Cornel Comici, artist al ima- autoarei, ca ºi exponatele pe pia-
tea nu a putut sã-L þinã, ginii, care ne-a obiºnuit ca în trã, au fost însoþite de cuvintele
pentru cã Adevãrul este fiecare an sã ofere fãgãrã- minunate ale Preotului Florin
mai tare ca moartea. De ºenilor bucuria împãrtãºirii Butum de la Parohia Ortodoxã
peste 20 de ani, „irozii” din darurile sale. Fotografiile din Cincu, care ne-a vorbit inspi-
cautã sã ne ascundã expuse sunt adevãrate „vizi- rat despre duhul icoanei ca mãr-
adevãrul pe care L-au uni picturale” pentru ochiul turie pentru închinare ºi sfinþenie.
þinut închis în închisori, vizitatorului care vede dincolo Un moment poetic evocator
l-au batjocorit, l-au de imagine ºi transcende cu al atmosferei, acompaniat de co-
umilit, l-au omorât. sufletul misterul revelat prin linde, transcende clipa în infinit:
Hristos (Adevãrul) a acest gen de artã.
înviat a treia zi. Se pare Deschiderea expoziþiei a Crãciun minunat
cã, deºi au trecut peste fost prefaþatã de cuvântul Pe-acoperiº de turlã, gândul bun
20 de ani de la eveni- pregãtit cu dragoste cãrturã- Se-aninã în balans de o cupolã.
mentele din 1989, pen- reascã de domnul profesor Vin mii de gânduri, gânduri de Ajun
tru noi, românii, nu au Liviu Ioani ºi de aleasa caracteri- astãzi. Crucea imensã ºi cupola ªi fac clopotniþei aureolã.
trecut ºi cele „trei zile” zare a laborioasei munci, fãcutã recent acoperitã se vede pe dea- Strãluce mare crucea în apus,
de stat în mormânt. Dar de domnul director al Casei de supra tuturor clãdirilor oraºului, În rãsãrit se umple de luminã,
ele vor trece ºi Adevã- Culturã, Mihai Giuriþan. În binecuvântând zarea. Atâtea rugãciuni câte s-au spus
rul nu va mai putea fi cuvântul domniei sale a vorbit Autorul ne-a mãrturisit cã
De limba clopotelor se aninã.
þinut de moarte. despre un subiect de interes su- dedicã aceastã expoziþie cente-
Pentru noi, cei de fletesc pentru bucuria artistului ºi narului Pãrintelui Arsenie Boca, ªi bate, bate-un clopot nevãzut,
azi, „magii” nu sunt a noastrã, a fãgãrãºenilor: cate- care s-a împlinit în data de 29 sep- Rãspund în cor clopotniþele toate,
alþii decât mucenicii drala oraºului (foto), ale cãrei tembrie anul acesta, prilej cu care Cu clopotele-n care-au încãput
închisorilor comuniste, etape de construcþie domnul a fost adusã la catedralã, spre Chemãrile de veacuri revãrsate.
cei care au urmat Stea- Cornel Comici le-a urmãrit nu închinare, racla cu „veºmântul”
ua cãlãuzitoare spre a numai cu obiectivul aparatului de sfântului nostru Pãrinte Arsenie Se-nalþã munþii traºi de nori în sus,
ajunge la Adevãr, la fotografiat, dar ºi cu ochiul cre- Boca, „veºmânt” a cãrui ºedere la O poartã se deschide uriaº,
Hristos. Cei care au dinþei, pânã când acest mãreþ Fãgãraº a fost prelungitã ºi pentru Pe la chilie, la Fereastrã, sus,
preferat temniþa mai de- locaº ridicat în slava lui Dum- sfintele sãrbãtori ale Crãciunului Iisus coboarã-n Munþii Fãgãraº!
grabã decât sã se lepede nezeu a ajuns la înfãþiºarea lui de ºi ale începutului de an. Maria Gabor

CMYK
Actual 9
Pãgânizarea sãrbãtorilor creºtine voalat: în mediile intelectuale se rãspân-
„Deci, nu te amãgi, creºtine, ci încredinþeazã-te cã nici lupul nu poate sã
se facã vreodatã oaie - dupã proverb - nici diavolul nu se va face cândva deºte ideea cã Iisus a fost Fiul lui Dum-
doctor, cã mai lesne poate focul sã îngheþe ºi zãpada sã se încãlzeascã, decât nezeu, dar nu a fost Dumnezeu; ºi dacã El
dracul sã vindece cu adevãrat” (Sf. Nicodim Aghioritul) a fost ºi om adevãrat, de ce n-ar fi fost
cãsãtorit cu Maria Magdalena? Iar
Cea mai bunã tacticã spectaculosul prinde repede, mai
a diavolului ales pe fondul necunoaºterii. Un
cunoscut îmi spunea cu câþiva ani
Pãgânizarea subtilã a sãrbãto- în urmã: „Am citit «Codul lui Da
rilor creºtine este o nouã tacticã a Vinci» ºi mi-am dat seama ce ade-
celor care lovesc de secole întregi vãruri sunt scrise acolo”. A avut
în valorile Bisericii. Biserica înte- rãbdare sã citeascã ficþiunea ames-
meiatã de Hristos, care a dat mãr- tecatã cu ceva date istorice a lui
turie prin sângele martirilor, de- Dan Brown, dar nu a citit Sfânta
poziteazã adevãrul necesar fie- Scripturã.
cãrui om pentru mântuire. Dar
acolo unde omul nu-ºi cunoaºte O singurã religie,
bine credinþa din comoditate sau
pur ºi simplu din ignoranþã, dia- al cãrei dumnezeu
volul poate interveni foarte uºor. este omul
Un gânditor al lumii contempo- Noua erezie contemporanã este
rane, Denis de Rougement, spune mult mai periculoasã ºi poartã de-
cã cea mai bunã tacticã a diavolu- numirea de „New-Age”. Conform
lui este a ne induce în minte ideea doctrinei acesteia, lumea trebuie sã
cã el „nu existã”: „Vedeþi, eu nu aibã o singurã religie mondialã, ca-
exist, sunt doar un mit nãscocit de popi ca Lichiei, care l-a înfruntat pe ereticul Arie re sã ia „tot ceea ce este bun” din toate
sã vã fraiereascã”, spune demonul. Nu la Niceea, cu vrãjile? O altã conexiune se religiile, ºi sã fie organizatã într-un singur
sunt puþini cei care-l cred. face, de exemplu, între Sfântul Andrei ºi
strigoi, vârcolaci ºi „aflarea ursitei”. De stat mondial. Se spune cã era creºtinã a
„peºtelui” ºi-a încheiat ciclul. A început
Vrãjitoria ºi creºtinismul dragul spectaculosului (dacã ºtirile despre era „vãrsãtorului”, în care omul se va de-
sãrbãtori nu oferã deja vreo imagine cu
În ultimii ani însã au început sã fie îmbrâncealã), pentru a fi difuzate sunt pãºi pe sine însuºi, va fi chiar el un mic
asaltaþi ºi creºtinii practicanþi, prin indu- completate cu astfel de conexiuni cu demiurg, un creator care se va auto-mântui
cerea ideii cã vrãjitoria face casã bunã cu tradiþiile pãgâne. pe sine însuºi. Religiile orientale, sufis-
credinþa creºtinã. Aºa-zisa magie albã îi mul, teosofia, masoneria, neoidolatria,
face pe oameni sã creadã cã existã chiar în Sub vraja televizorului ºi satanismul, vrãjitoria, astrologia, spiri-
sânul vrãjitorilor douã tabere: cei rãi ºi cei tismul, parapsihologia, ufolatria (credinþa
buni, care luptã cu cei dintâi ºi vin în aju- a ficþiunii în OZN-uri), hipnotismul ºi cãlãtoriile în
torul oamenilor (sic!). Numeroºi aºa-ziºi Aceste tactici, în aparenþã inofensive, vieþi trecute, ocultismul, credinþa în reîn-
parapsihologi, care se perindã pe micile duc la pãgânizarea credinþei noastre. Pe zi carnare - toate acestea constituie baza doc-
ecrane, susþin cã sunt creºtini. Cu câþiva ce trece devenim mai insensibili la ade- trinei „noii ere”. Dupã cum spune Pãrin-
ani în urmã a avut loc la unul din posturile vãrurile de credinþã, nu mai meditãm, nu tele Arsenie Vliangoftis în lucrarea sa
de televiziune un circ total cu þigãnci vrãji- mai ºtim sã savurãm o carte bunã, zeul „Ereziile contemporane”: „Noua Erã este
toare. Una dintre invitate susþinea cu can- televizor ne invadeazã viaþa. Este o expresia ºi promovarea unui vechi plan al
doare cã ºi ele posedã un fel de har ca cel revrãjire a lumii. Televizorul a devenit o societãþilor secrete - teosofi, masoni, ilu-
al „popilor”, dar, spre deosebire de preoþi, „casã a zeilor” prin care pãtrundem într-un minaþi etc. spre o stãpânire mondialã.”
vrãjitoarele vindecã mai repede ºi mai efi- alt spaþiu decât cel al vieþii reale, unde per- Aºadar, pãgânizarea sãrbãtorilor noas-
cient: „Aveþi bolnavi sau oameni cu diza- sonajele pot fi uºor identificate cu eroii tre face parte dintr-un amplu plan pus la
bilitãþi în familie? Mergeþi la «Mama Omi- civilizatori ai religiilor pãgâne. El devine cale de puterea ocultã care lucreazã din
da» cã vã vindecã urgent, are iarba fiarelor reperul esenþial al orientãrii în societate. umbrã împotriva Bisericii lui Hristos. Ce
ºi învinge chiar ºi bolile de «rac»”. ªtim despre ereziile primelor secole, în putem face noi? Sã nu idolatrizãm steagul
Concomitent cu aceasta a început, în care Sfinþii Pãrinþi ai Bisericii au dus o Uniunii Europene, ci sã ne închinãm
cea mai mare parte a mass-mediei, un sin- luptã acerbã în plan doctrinar cu duºmanii Crucii lui Hristos, singurul Dumnezeu
cretism între praznicele creºtine ºi pãgâ- credinþei adevãrate. Ne înºelãm însã amar- adevãrat. Vom vedea în timp cã aceastã
nism. Astfel putem constata cã în noaptea nic dacã credem cã sãmânþa aruncatã de UE este tot un fel de U.R.S.S.; o altã faþã a
de Sfântul Nicolae se fac „vrãji ºi far- Arie, Nestorie ºi ceilalþi eretici a pierit cu aceluiaºi balaur.
mece”. Ce are de-a face Ierarhul din Mira totul. Revine în timpurile noastre, dar mai Pr. ªtefan Botoran

CMYK
10 Trup ºi suflet
cu viaþa sufletului pãmântesc, ci se lasã
În primele secole creºtine
Biserica a luptat împotriva gnosticis-
mului, sistem filosofico-religios care con-
Trup ºi suflet umplut peste tot de duhul cel de viaþã fã-
cãtor ºi trãieºte ºi dupã moarte, o moarte
sidera materia ca sediu al rãului. Cu toate În viziunea pãrinþilor filocalici care într-un fel oarecare
acestea gãsim adeseori în scrierile este mai bunã decât viaþa pe
duhovniceºti maxime ºi aforisme legate de trup care te care a dus-o pânã în ceasul
duc cu gândul la tendinþe spiritualiste demult condam- acela, mai ales cã n-avem
nate de Bisericã. Trupul este prezentat ca o închisoare, de-a face cu moartea ade-
un mormânt al sufletului. Eliberarea sufletului din vãratã, cãci, dupã cum zice
,,lanþurile trupeºti”, din legãtura cu un cadavru, este Solomon, drepþii sunt cu
esenþialã (Clement Alexandrinul). Trupul este strãin desãvârºire morþi în ochii
sufletului, ca un „veºmânt carnal”, ca o „mascã celor fãrã de minte (Înþ. lui
hidoasã”, ca o „piele materialã” (Sf. Grigorie de Nyssa) Solomon 3, 2) pe când în
,,El mã ucide, ºi eu îl ucid”. „El mã sugrumã, ºi eu îl ochii celor ce cugetã drept
sugrum”. Trupul este ,,un prieten ingrat ºi perfid” (Sf. deveni bun sau rãu. sunt mereu vii”.
Ioan Scãrarul). Trupul nostru este, aºadar, sediul rãului? Desigur, datoritã pãca- Dacã la moarte noi nu vedem decât
þãrânã ºi nimic mai mult, atunci nu trebuie
Ce înseamnã „trup”? tului strãmoºesc, omul moºteneºte, prin
sã ne mirãm, cãci comoara totdeauna este
Referindu-se la problemele de termi- trup, o oarecare înclinare, o slãbiciune in- ascunsã înãuntru, cum stã scris: „Ascunsã
nologie ºi exprimare a termenului de stinctualã spre pãcat, care nu are însã un
este viaþa voastrã” (Col. 3, 3) ºi anume
„trup”, Sf. Pãrinþi filocalici dau trei sensuri caracter imperativ, ceea ce înlesneºte ope- într-un vas de pãmânt, cum bine zice Sf.
sau înþelesuri generale ale acestuia: ra asceticã de edificare spiritualã a omului.
Pavel: „avem aceastã comoarã în vase de
1. în sens medical ºi psihologic, el Pãcatul ºi patima, ca obiºnuinþã sau stãru- lut” (II Cor. 4, 7).
face parte din personalitatea noastrã; sun- inþã în pãcat, amplificã aceastã slãbiciune, Sigur cã cei care vãd doar lucrurile din
tem, deci, obligaþi sã-l hrãnim, sã-l prote- aceastã vulnerabilitate moºtenitã a omului, afarã, vãd numai lut. În schimb, când Hris-
jãm, sã avem grijã de integritatea sa, pen- creând locul ºi mediul ispitei ºi cãderii.
tru ca sã fie instrumentul potrivit prin care Lupta nu este îndreptatã împotriva tru- tos se va arãta întru mãrire, atunci ºi þãrâna
se manifestã sufletul; pului, ci împotriva miºcãrilor iraþionale, aceasta îºi va dezvãlui toatã frumuseþea ºi
se va vãdi atunci cã ºi ea este o fãrâmã din
2. în sens moral, prin cuvântul „trup” necontrolate ale sale, împotriva pãcatelor fulgerul (Matei 24, 27) ce se va arãta pe
se indicã înclinaþiile trupeºti ºi pasiunile ºi a patimilor care se pot lucra în ºi prin el. cer în lumina lui ºi formând împreunã ace-
(de exemplu înclinaþiile la bãuturã, la Sensul ascezei nu este nici distrugerea sau leaºi raze, cum zice Domnul: „Drepþii vor
necumpãtare sexualã etc.). În aceastã stare, suprimarea acestor efecte sau energii strãluci ca soarele întru împãrãþia Tatãlui
trebuie sã „dominãm” trupul, sã fim pru- umane interioare, ci „sublimarea”, purifi- lor” (Matei 13, 43) ºi numeºte împãrãþia
denþi, sã îl supraveghem; carea ºi înduhovnicirea lor. Tatãlui tocmai strãlucirea cu care S-a arã-
3. în sens ascetic ºi mai concis sim- Sf. Diadoh al Foticeii, numind trupul tat plin de luminã înaintea apostolilor, care
„casã a sufletului”, învaþã cã nevoinþele au vãzut acea împãrãþie ca pe o luminã
bolizeazã înclinaþiile spre rãu.
ascetice nu vizeazã dãrâmarea acestei coborându-se cu putere mare peste faþa
Scriitorii filocalici învaþã cã trupul este
case, de absolutã trebuinþã a vieþii, ci cu-
unul dintre cei trei duºmani cu care are de rãþirea ei, în exterior ºi în interior. Asceza oamenilor, ºi vor strãluci drepþii în ziua
luptat omul, alãturi de lume ºi diavol. De rãsãriteanã nu tinde spre anihilarea trupu- aceea cu aceeaºi putere ºi mãrire ca ºi
aceea vom gãsi exprimãri negative la adre- lui, a realitãþii sau a elementului material Hristos, ei pentru cã s-au învrednicit de aºa
sa trupului, dar nu în sensul de a-l nega, de din constituþia umanã, ci spre valorificarea fericire, iar El de bucuria de a fi pãrtaº la
a-l refuza sau distruge, ci de a-l supune acestor energii, spiritualizarea lor, întoar- fericirea lor (Mt. 17, 2).
unei ample lucrãri ascetice, duhovniceºti, cerea lor cãtre o direcþie ºi intenþionalitate Aºadar, Sf. Pãrinþi au insistat adesea asu-
de spiritualizare a lui ºi a vieþii. În pofida duhovniceºti. pra faptului cã fiinþa omeneascã nu este
unor astfel de exprimãri la adresa trupului, numai suflet, nici numai trup, ci una ºi alta
Ea vizeazã aºadar transformarea trupu-
în exprimarea Sf. Pãrinþi prevaleazã cele în lui din laborator al faptelor rele, pãtimaºe, laolaltã, de nedisociat. Afirmând cã trupul
care se aratã valoarea sa realã: nici bun, în trup duhovnicesc, în templu al Duhului face parte integrantã din însãºi fiinþa omu-
nici rãu, dar putând deveni bun - prin Sfânt, prin înduhovnicirea simþurilor. Cre- lui, recunoscându-i acestuia o demnitate ega-
ascezã, sau rãu - prin lucrarea patimilor. lã cu cea a sufletului ºi refuzând sã-i atri-
dinciosul desãvârºit devine „înger pãmân-
buie o origine ºi un destin diferite de acelea
Trupul poate deveni bun tesc” ºi „om ceresc”, dobândind adevãrata ale sufletului, ei contrazic concepþiile spiri-
sau rãu pace a minþii, care este mult mai mult
tualiste potrivit cãrora trupul n-ar fi decât
decât liniºtea gândurilor. Mintea curãþitã
Trupul este neutru din punct de vedere devine întru totul „soare”, „cer înstelat”, un avatar al sufletului, semnul decãderii lui,
duhovnicesc. În funcþie de voinþa ome- iar lucrarea ei este „liturghia tainicã a al- o sursã de necurãþie pentru el, un mormânt
neascã a subiectului sãu, el poate deveni tarului ceresc”, „liturghia tainicã a minþii”. care l-ar þine prizonier, un element care i-ar
„templu al Duhului Sfânt”, unealtã ºi aju- fi supraadãugat ºi neesenþial, numai sufle-
tor al sufletului, sau „laborator de gânduri Comoarã în vase de lut tul constituind esenþa omului, el trebuind
rele”, „fabricã de pãcate”, în care se Nicolae Cabasila aratã finalitatea aces- sã se reveleze sau sã se desãvârºeascã prin
lucreazã patima ºi fãrãdelegea. Trupul nu tei lucrãri de sfinþire a trupului împreunã detaºarea de trup, prin negarea progresivã
este nici rãu, nici bun prin sine, dar poate cu sufletul. „Acest trup nu mai are pãrtãºie a acestuia. Pr. Alexandru Stanciu
Familia ortodoxã 11
Pas în doi trebui s-o pãzeascã ºi, cu cât
o pãzeºte mai tare, cu atât o
Gelozia este o atitudine creºtinã? pierde mai repede, pentru cã n-ai
cum sã pãzeºti inima omului.
Nu, nu, nu poþi s-o pãzeºti. Mai
Gelozia este o atitudine creºtinã?
Cum sã gestioneze o persoanã credin- degrabã poþi sã pãzeºti un cârd
cioasã asemenea sentimente? de gâºte decât o femeie, zice o
vorbã din popor.
Gelozia poate fi ceva bun Singurul fel în care o poþi
pãzi este s-o aºezi în valoarea ei
În primul rând sã ne gândim ce este adevãratã, sã-i spui: „Femeie,
gelozia. Gelozia este o putere a sufletu- pentru mine eºti unicã, eºti de
lui prin care îl pãstrãm pe celãlalt în va- nepreþuit!” A, cã acum sunt fu-
loarea lui. „Eu te-am descoperit, eu te rios, cã mã aºteptam sã faci ceva
iubesc. ªi pentru mine ai o valoare uni- ºi tu ai fãcut altceva, sau altfel,
cã. ªi te pãstrez. Sunt gelos.” ªi Dum- asta e o realitate care þine de
nezeu zice: „Sunt gelos”. Dumnezeu planul lui a face. Dar tu pentru
este un Dumnezeu gelos. Adicã: „Mãi, mine eºti valoarea supremã a
omule, te-am fãcut minunea creaþiei, vieþii mele de bãrbat, eºti darul
sunt gelos, nu pot sã te las sã te închini lui Dumnezeu fãcut mie. ªi
la un viþel, la un cârnat, sã te prosternezi în m-a ales ºi eu am ales-o, ºi toatã lumea atunci, nu mã mai tem.
faþa unui pahar. Eu te-am fãcut sã te în- vede ºi ºtie cã e a mea, cã ea este împã- Maica Siluana Vlad,
chini la Dumnezeu, adicã la Iubire, la mi- rãteasã ºi cã nu poate fi luatã aºa, ca o va- în emisiunea „Trepte spre cer ”
nune, la dragoste, sã fii ca Mine!” ªi atunci, lizã uitatã de cineva în garã!” Altfel, va (3TV Craiova, 2006)
sigur, gelozia este aceastã vigi-
lenþã pe care o am ca nu cumva Sf. Teofan Zãvorâtul
persoana iubitã sã cadã sub demni-
tatea ei, sub demnitatea cu care am
investit-o. ªi când un bãrbat e
Cãtre o femeie însãrcinatã
gelos pe femeia sa, se gândeºte: „Mai întâi uºuraþi-vã de pãcate”
„Nu cumva femeia mea ar putea
Mila lui Dumnezeu fie cu pocãiþi-vã pentru ele ºi
sã cadã în desfrâu?” Vedeþi, des-
Dumneavoastrã! sã vã parã rãu cã v-aþi
frâul e o cãdere. „Nu cumva bãrba-
Iatã cã Domnul încã vã dã îngãduit aºa ceva, apoi
tul meu ar putea fi folosit ca obiect
rod pântecelui… Vã felicit! spovediþi-vã, primiþi dez-
de plãcere de alte femei?”, adicã
Domnul, Care 1-a dat, sã-i legare ºi, în cele din ur-
sã cadã din demnitatea de împãrat dea ºi venire bunã pe lumea mã, împãrtãºiþi-vã cu
pe care a primit-o la Sfânta Cunu- lui Dumnezeu. Fireºte, fãrã Sfintele lui Hristos Tai-
nie? ªi atunci, gelozia, din punctul greutãþi asta nu se întâmplã. ne. Prin toate acestea veþi
acesta de vedere, este ceva bun. Aºa a rânduit Dumnezeu din- merita sã primiþi aºtepta-
tru început, spre aducere- ta ºi dorita uºurare.
Gelozia pervertitã aminte de ceea ce a fãcut pri- Douã lucruri aduc
devine suspiciune, ma femeie - mama noastrã, a asupra noastrã mânia lui
posesiune tuturor. Oricum, Domnul pu- Dumnezeu, care apasã ºi
ne ºi în greutãþi mãsurã. Fie strâmtoreazã: neiubirea
Dar, din cauzã cã noi pe toate ca El sã facã milã cu Dum- faþã de ceilalþi ºi pofta,
le-am coborât prin cãdere, din neavoastrã ºi sã facã aceste iar prima dintre acestea are ascultaþi cuvintele Aposto-
cauzã cã nu ne alimentãm cu pu- greutãþi cât mai puþin simþite, mult loc în noi. Binevoiþi a vã lului: Lãrgitu-s-a inima mea
tere de la Dumnezeu, cu Harul lui pe cât se poate. osteni sã scoateþi la ivealã ºi spre voi (II Cor. 6, 11)? Aºa
Dumnezeu, gelozia cade, devine Vreþi sã meritaþi o aseme- sã tãiaþi fãrã sã staþi pe gân- sã vã lãrgiþi ºi Dumneavoastrã
suspiciune, neîncredere, pose- nea uºurare?! Mai întâi uºura- duri toate cele prin care se inima, iar în schimb veþi primi
siune: „Eºti a mea ºi nu cumva sã þi-vã de pãcate. Acum, de ne- vãdeºte ea în Dumneavoastrã, ceea ce doriþi ºi cãutaþi.
te priveascã altcineva!” Sau în si- voie, staþi mult timp nemiº- oricât de greu vi s-ar pãrea, Vã doresc toate cele bune
tuaþia sã-mi fie teamã cã, dacã catã, în tihnã… ªi aveþi mai întoarceþi-vã neiubirea nu în toate privinþele!
mergem undeva, o sã te fure cine- multã vreme pentru îndeletni- asupra oamenilor, ci asupra Domnul sã vã dea binecu-
va… Un bãrbat gelos în sensul sã- cirea cu sine ºi cercetarea de lucrurilor prin care obiºnuia vântare!
nãtos al cuvântului zice: „Femeia sine. Cercetaþi-vã ca ancheta- ea sã se arate în Dumnea- Al Dumneavoastrã voitor
mea? Pot s-o las singurã ºi-n garã, torul cel mai sever, apoi voastrã, scoþându-le afarã. Nu de bine,
cã nu mi-o ia nimeni, pentru cã ea osândiþi toate câte nu-s drepte, vi s-a întâmplat sã citiþi ori sã Episcopul Teofan
O poveste despre primul brad Nu-i aºa cã ne-a întrecut pe toate?
Brãduþul era fericit pe deplin. De atunci,
Când s-a nãscut Pruncul Hristos ºi în fiecare an, la Naºterea Domnului,
Fecioara Maria, înfãºându-L, L-a pus în oamenii împodobesc brazi pentru copii
iesle pe paie, Îngerii din cer s-au adunat în amintirea primului brãduþ, cel care a
sã-L vadã. Vãzând cât de simplã ºi fost împodobit cu stele adevãrate de pe cer.
sãracã erau peºtera ºi ieslea, au început E. IVANOVSKAIA
sã-ºi ºopteascã unul altuia: (Ortodoxia pentru copii)
- El doarme în iesle, în peºterã? Nu se
poate aºa. Trebuie sã împodobim peº-
tera, sã fie cât mai frumoasã ºi mai
Activitãþi practice
bogatã, în ea doarme Însuºi Hristos! Ai vãzut cum voiau ºi florile ºi brãduþul
Un Înger a zburat spre sud sã caute cu sã fie frumoºi, sã Îl bucure pe Pruncul
ce ar împodobi peºtera. La sud e cald în- Hristos? La naºterea Lui toþi au venit cu
totdeauna ºi florile înfloresc întregul an. daruri: pãmântul I-a dãruit peºtera, cerul
De aceea Îngerul a cules multe flori I-a dãruit steaua, pãstorii ieslea, iar magii
roºii ca rãsãritul, tran- aur, smirnã ºi tãmâie. Tu ce dar îi aduci de
dafiri, liliac alb ca zãpa- ziua Lui?
da, magnolii, azalee, - Nu trebuie sã fie ceva valoros.
camelii, a luat ºi mimo- Poþi sã îi dãruieºti o rugãciune,
ze gingaºe, chiar ºi niºte Brãduþul a vãzut poþi sã îi faci o promisiune, poþi sã
lotuºi mari ºi galbeni a pentru prima datã faci o faptã bunã.
cules… Pe toate le-a flori atât de fru- - Domnul Hristos se bucurã
adus în peºterã. moase ºi se întristã. atunci când le facem bucurii
Un alt Înger a zburat - Oh! - a zis cu celorlalþi. Copiazã pe o foaie
spre nord. Însã tocmai în tristeþe. De ce sunt îngeraºul de mai
vremea aceea acolo era atât de urât ºi sim- jos, decupea-
iarnã. Câmpiile ºi pãdurile erau acoperite plu? Cât de fericite sunt aceste flori mi- zã-l, gãureºte-l
de un covor gros de zãpadã. ªi Îngerul, nunate! Iar eu nici mãcar n-am cu ce sã cu un perforator
negãsind nicio floare, voia sã se întoarcã. mã împodobesc în aceastã zi mare ºi nici ºi prinde-l cu o
Dar, în acel moment, zãri printre troiene peºtera nu o pot înfrumuseþa… ªi începu panglicã colo-
un brad verde ºi trist. Îngerul se gândi ºi a plânge cu amar. ratã de cadoul
ºopti: Fecioara Maria a vãzut aceasta ºi i s-a pe care îl faci
- Cred cã nu-i atât de rãu cã acest copã- fãcut milã de brãduþ. ªi atunci se gândi: cuiva.
cel este atât de modest. Sã-L vadã ºi el, - În aceastã zi toþi trebuie sã se
unicul din toate plantele nordului, pe bucure, nu trebuie sã rãmânã brãduþul
Micuþul Hristos. Aºa a luat Îngerul mo- trist.
destul brãduþ de la nord. Peºtera deveni Ea zâmbi ºi fãcu un gest cu mâna ºi se
atât de frumoasã, fiind împodobitã ºi pe fãcu o minune: din cer încet cãzu o stea
pereþi ºi pe jos cu flori. Curioase, florile luminoasã ºi se aºezã în vârful brãduþu-
se întindeau spre iesle sã-L vadã pe lui. Dupã ea au început sã cadã ºi alte
Hristos ºi ºopteau: steluþe, împodobind crenguþele brãduþu-
- ªºº!… Mai încet! A adormit! lui. Cât de luminoasã ºi veselã a devenit
peºtera! De la lumina strãlucitoare se
Concurs trezi Micul Hristos ºi, zâmbind, κi
Dragi copii, am primit taloanele cu întinse mânuþele spre brãduþul strãlucind
rãspunsurile voastre. Tragerea la sorþi va de stele.
avea loc pe data de 15 decembrie. Iar florile se uitau cu uimire la brãduþ
Câºtigãtorul va fi anunþat prin telefon, iar ºi îºi ºopteau:
numele lui va fi publicat în numãrul viitor. - Ah, ce drãguþ a devenit brãduþul!

CMYK Paginã realizatã de Natalia Corlean


Actual 13
Bâjbâind spre nicãieri nu sã plângi. Cã ar trebui sã fii liber, ºi nu
înlãnþuit.
Tare mi-e teamã cã viaþa pe Lumea este o scenã
care o trãiesc acum cei mai mulþi
dintre cei din jurul nostru este magistral regizatã
una lipsitã de sens. Ni se vorbeºte Poate te întrebi cine este de
tot mai mult despre o epocã a vinã pentru acest vacarm al vieþii
vitezei ºi, într-adevãr, ne dãm tale. Scena vieþii? În niciun caz,
seama cã totul se miºcã în jurul cãci ea este aceeaºi pentru toþi cei
nostru cu o vitezã ameþitoare. din jurul tãu, care trãiesc în acelaºi
Viaþa actualã, o imensã timp cu tine. ªi nu uita cã unii din-
tre ei sunt fericiþi. Sunt în luminã.
vâltoare haoticã Atunci cine este de vinã? Rãspun-
Suntem luaþi adesea de valul sul categoric este: TU. Tu eºti de
miºcãrii din ce în ce mai accelerate vinã, cãci îþi place sã orbecãi în
a lumii în care trãim. Încercãm sã întuneric, sã te laºi ispitit de viteza
þinem pasul cu acest iureº de nestãvilit al Lumea între iluzie ameþitoare ºi ademenitoare a vieþii false,
cursului vremii ºi, dintr-o datã, nepregãtiþi ºi realitate care este regizatã magistral de cãtre cei
fiind, ne trezim într-o vâltoare haoticã. Paradoxal este cã tot ceea ce vedem a care iubesc întunericul. Refuzi cu bunã
Vedem cum totul se miºcã în jurul fi o vitezã ameþitoare nu este decât o ºtiinþã oferta MARELUI REGIZOR al
nostru ºi trãim senzaþia unei ameþeli bâjbâialã lamentabilã a omului modern, LUMINII - oferta lui Dumnezeu.
înãbuºitoare. Avem impresia cã toþi cei din
jurul nostru, care se afundã în aceeaºi vâl-
care se învârte în acelaºi cerc vicios, într-o Poarta Luminii,
lume fãrã sens, orbecãind prin bezna
toare ºi sunt luaþi de diferiþi curenþi ºi neºtiinþei, a ignoranþei ºi a indiferenþei.
un dar pentru toþi
propulsaþi cu o putere impresionantã prin Sãrmanul om modern. Stã la porþile Interesant este cã într-o bunã zi cortina
faþa ochilor noºtri, ºtiu sigur unde merg ºi luminii, dar nu are timp sã batã în ele. Se va cãdea pentru fiecare dintre noi. ªi toþi
ce au de fãcut. ªi atunci, dintr-un instinct plânge cã e obosit, dar nu are timp sã se vom ajunge la poarta luminii. Unii am aler-
de conservare, ne forþãm sã facem ºi noi odihneascã. Nu are un scop în viaþã, dar gat haotic fiind obosiþi de aceastã grabã
parte din acest joc al ielelor, lãsând impre- aleargã, pentru a da impresia celorlalþi cã nebunã, vânând în tot cursul vieþii himere.
sia celor din jur cã ºi noi þinem pasul cu ºtie spre ce se îndreaptã. Sesizeazã cã totul ªi poate, de obosiþi ce suntem, nu vom mai
vremurile nebune care se scurg ireparabil, în jurul sãu este o beznã cumplitã, dar lasã avea puterea sã deschidem aceastã poartã.
dar care duc spre nicãieri. impresia celor din jur cã el e înconjurat de Ceilalþi, odihniþi de drumul mult mai scurt,
Omul modern este un nimb de luminã. dar drept, senini ºi împãcaþi cu ei înºiºi,
O, sãrman actor! Îþi dai seama cã rolul vor reuºi sã treacã fãrã emoþii de poartã.
un imitator frustrat nu þi se potriveºte. Cã nu eºti creat pentru Scena este aceeaºi pentru toþi. Legile
Nu mai avem timp sã întrebãm pe un asemenea rol. Cã ar trebui sã fii în sunt aceleaºi pentru toþi. Indicatoarele sunt
nimeni încotro merge, cãci fiecare se- luminã ºi nu în beznã. Cã ar trebui sã fii aceleaºi pentru toþi. Doar drumul îl alegem
cundã de comunicare ar însemna timp fericit ºi nu nefericit. Cã ar trebui sã râzi, noi. Pr. Iosif Ciolan
pierdut, iar timpul pierdut înseamnã bani
pierduþi: „Time is money”, spune en-
glezul. ªi nu mai avem timp sã pierdem
Nu poþi fi blând ºi smerit pânã nu te muþi în Iisus
secunde preþioase, cãci fiecare oprire a Blândeþea ºi smerenia inimii, pe care se va împlini deplin, oricât vor scrâºni îm-
noastrã ne-ar scoate din circuitul haotic al ni le îmbie Iisus odihnã, nu le avem odih- potrivã porþile iadului. Dar sã luãm model
vitezei, creând avantaj celor din faþa noas- nã decât prin Iisus. Cu alte cuvinte, per- un om dintre noi, Sfântul Ioan Gurã de
trã, care se grãbesc la fel ca ºi noi, lãsând soana lui Iisus îºi rãsfrânge blândeþea ºi Aur, care mãrturiseºte cã: „mai multe sunt
întotdeauna impresia cã ºtiu spre ce se smerenia Sa prin noi ºi aºa se face liniºte, furturile care zbuciumã sufletul preotului,
îndreaptã. Dar ºi ei aleargã din pãcate tot altfel nu se face. Dar ce sã înþelegem cã decât talazurile care bântuie marea”.
ca ºi noi, luându-se dupã alþii, ca într-un toatã odihna lui Iisus, care n-avea loc unde Liniºtea, odihna, nu þi-o dã decât dorul
imens perpetuum mobile. sã-ªi plece capul, ºi pe care nu L-a vãzut de a îmbrãþiºa destinul Sãu, e una cu noi;
Ce e ciudat e faptul cã în aceastã imen- nimeni râzând, dar plângând adesea, cum iar noi nu suntem singuri. Deci nu poþi fi
sã vâltoare nu existã drumuri, ori cãrãri, glãsuieºte tradiþia, toatã odihna lui Iisus blând ºi smerit cu inima, pânã nu ieºi din
ori poteci delimitate sau semnalizate în nu-i decât o cruce a iubirii ºi sfâºiere de tine ºi te muþi în Iisus. În tine eºti trufaº ºi
vreun fel. Nu existã reguli sau semne de milã, o zguduire a sufletului de mila suro- tulburat, în Iisus eºti blând ºi smerit ºi odih-
circulaþie. Nu existã legi. Nu existã sens. rilor lui Lazãr, o sudoare de sânge ce nit cu sufletul. Deci Iisus e odihna noastrã,
Nu existã scop. Ci doar miºcare. Miºcare picurã ca apa ºi încã o zguduire în suflet, de aceea El se îmbie mereu tuturor ne-
purã. Din ce în ce mai acceleratã. Din ce în când avea Iuda sã-L vândã. cãjiþilor ºi vameºilor lumii, sã le fie dula-
ce mai ameþitoare. Dar încotro? Încotro se ªi totuºi, Iisus avea o „odihnã”, odihna mã, sã le fie inimã, sã le fie ideal în viaþã.
duc toþi? misiunii Sale în lume, care se împlinise ºi Pãrintele Arsenie Boca
CMYK
14 Catehism pe înþelesul tuturor
Sf. Liturghie, Taina Tainelor LÃUDÃM, toþi credincioºii
trebuie sã se roage împre-
Liturghia credincioºilor unã cu preotul ca Tatãl
cel ceresc sã trimitã pe
„Dacã în aceste minute ale celei mai mãreþe dintre mi- Duhul Sãu cel Sfânt
nunile milei dumnezeieºti nu avem sus inimile, înseamnã cã asupra noastrã ºi asupra
suntem nesimþitori ºi fãrã minte.” - Sf. Ioan de Kronstadt Darurilor. Niciun suflet
În numerele trecute ale revistei noastre am vorbit despre nu trebuie sã rãmânã
primele douã pãrþi ale Sfintei Liturghi: Proscomidia ºi rece, ci sã se înflãcãreze
Liturghia catehumenilor. Partea a treia a Liturghiei se de iubire pentru Domnul.
numeºte Liturghia credincioºilor (a celor botezaþi), începe cu Sufletele noastre sã fie
Rugãciunea credincioºilor: Câþi suntem credincioºi, iarã ºi asemenea unor fãclii
iarã cu pace Domnului sã ne rugãm ºi þine pânã la sfârºitul aprinse, fiindcã în aceste
Liturghiei. Liturghia credincioºilor mai este numitã ºi minute se sãvârºeºte în-
Liturghia euharisticã, pentru cã în aceastã parte are loc fricoºãtoarea tainã a pre-
marea minune a pogorârii Duhului Sfânt peste Darurile de facerii, prin Duhul lui
pâine ºi vin, care vor fi sfinþite ºi transformate în Trupul ºi Dumnezeu, a pâinii ºi
Sângele Domnului, spre împãrtãºirea credincioºilor. Pãrþile vinului în Preacuratul
mai însemnate ale Liturghiei credincioºilor sunt: Trup ºi Sânge ale lui Iisus
care conþine îndem- Hristos.
Cântarea imnului numit HERUVIC. nuri la luare aminte, la fricã, la milã, la
Acest imn are un sens mistic, pe care îl AXIONUL, Cuvine-se cu adevãrat...,
pace, la mulþumire, la jertfã de laudã. este imnul închinat Nãscãtoarei de
exprimã însuºi textul lui: noi închipuim Sfântul Ioan din Kronstadt ne avertizeazã:
acum în mod tainic pe heruvimii din Dumnezeu ºi pururea Fecioarei Maria,
„dacã în aceste minute ale celei mai timp în care preotul rosteºte rugãciuni de
ceruri, deoarece ne pregãtim, ca ºi ei, sã mãreþe dintre minunile milei dumnezeieºti mijlocire pentru toþi membrii bisericii.
primim pe Împãratul tuturor, Care va nu avem sus inimile, înseamnã cã suntem Apoi începe PREGÃTIREA PENTRU A
apãrea în mijlocul nostru la vohod, sub nesimþitori ºi fãrã minte. În acel timp ni se PRIMI SFÂNTA ÎMPÃRTúANIE, iar aceastã
forma cinstitelor Daruri ºi Cãruia Îi cân- cere sã ne predãm în chip desãvârºit pregãtire se face printr-o ectenie, prin
tãm Aliluia. De aceea suntem îndemnaþi sã Domnului nostru Iisus Hristos, Preacuratei rugãciuni rostite de preot în tainã ºi prin
lepãdãm toatã grija cea lumeascã, pentru Sale Maici, cu deplinã credinþã ºi rostirea de cãtre întreaga bisericã a rugã-
ca sã-L întâmpinãm cu cinstea cuvenitã. încredere, cu inimã curatã, cu urã faþã de ciunii: TATÃL NOSTRU.
VOHODUL MARE. La sfârºitul Heru- pãcat.” Urmeazã un eveniment deosebit:
vicului, preotul ia Discul ºi Potirul cu cin- Rugãciunea de sfinþire a Darurilor are ÎMPÃRTúIREA sau Cuminecarea, mai
stitele Daruri, iese cu ele în mijlocul bise- mai multe pãrþi ºi este rostitã în tainã de întâi a preoþilor în Altar, iar mai apoi a
ricii ºi se roagã cu voce tare pentru toþi cãtre preot, însã unele pãrþi din aceastã credincioºilor pregãtiþi pentru aceasta,
credincioºii, zicând de fiecare datã: ...sã-i rugãciune, rostite cu voce tare, alterneazã fiind chemaþi prin cuvintele: Cu fricã de
pomeneascã Domnul Dumnezeu întru cu IMNE cântate de credincioºi: Cu vredni- Dumnezeu, cu credinþã ºi cu dragoste,
Împãrãþia Sa. Pomenirile pe care preoþii le cie ºi cu dreptate..., Sfânt, Sfânt, Sfânt, apropiaþi-vã!
fac acum în mijlocul bisericii sunt dupã Domnul Savaot..., Pe tine te lãudãm... Dupã împãrtãºire urmeazã IMNE ºI
pilda ºi asemãnarea tâlharului celui rãstig- Amintind de Cina cea de Tainã, preo- RUGÃCIUNI DE MULÞUMIRE. Preotul zice:
nit de-a dreapta Mântuitorului: Pome- tul rosteºte cu voce tare cuvintele pe care Cu pace sã ieºim, anunþând sfârºitul
neºte-mã, Doamne, când vei veni întru le-a rostit atunci Mântuitorul. Arãtând cu Liturghiei ºi citeºte Rugãciunea Amvo-
Împãrãþia Ta (Lc. 23, 42). mâna dreaptã spre Sfântul Agneþ, zice: nului. Credincioºii cântã: Fie numele Dom-
ECTENIA CERERILOR, la care credin- LUAÞI, MÂNCAÞI, Acesta este Trupul meu, nului binecuvântat, de acum ºi pânã-n
cioºii rãspund cu: Dã, Doamne!, enunþa- care se frânge pentru voi spre iertarea veac. Iar preotul binecuvânteazã: Binecuvân-
rea PORUNCII IUBIRII: Sã ne iubim unii pe pãcatelor. Apoi, arãtând cu mâna spre tarea Domnului peste voi toþi, cu al sãu
alþii, ca într-un gând sã mãrturisim ºi rosti- Sfântul Potir, zice: Beþi dintru acesta toþi, har ºi cu a Sa iubire de oameni, totdeau-
rea CREZULUI sunt momente ale Liturghi- acesta este Sângele Meu, al legii celei noi, na, acum ºi pururea ºi în vecii vecilor.
ei menite sã realizeze între participanþi care pentru voi ºi pentru mulþi se varsã, Formula de încheiere rostitã de preot
unitatea de dragoste ºi de credinþã necesa- spre iertarea pãcatelor. Cine poate pri- la Sfârºitul Liturghiei, în care se pome-
re celor care iau parte la Sfânta Liturghie. cepe pe deplin marea binefacere datã nouã neºte Maica Domnului, sfântul ocrotitor al
Preotul anunþã apoi începerea celui de Domnul nostru Iisus Hristos în Taina bisericii, sfântul a cãrui Liturghie s-a
mai important moment al Sfintei Liturghii, Împãrtãºaniei? Nimeni, nici chiar mintea sãvârºit, sfinþii prãznuiþi în acea zi ºi toþi
prin cuvintele: Sã stãm bine, sã stãm cu îngereascã, fiindcã aceastã binefacere este sfinþii invocaþi, pentru ca prin rugãciunile
fricã, sã luãm aminte, Sfânta jertfã cu infinitã ºi necuprinsã ca Însuºi Dumnezeu, lor Mântuitorul sã ne miluiascã ºi sã ne
pace a o aduce. RUGÃCIUNEA DE SFINÞIRE ca însãºi bunãtatea, înþelepciunea ºi atot- mântuiascã, se numeºte Apolis sau
A CINSTITELOR DARURI este indrodusã de puternicia Sa. OTPUST.
un dialog între preot ºi credincioºi, dialog În timpul cântãrii PE TINE TE Pr. Ovidiu Bostan
Cu Dumnezeu în casã 15
Cel mai important invitat la masa de Crãciun La gura sobei
Oricât ar fi de bogatã sau de sãracã masa de Crãciun, putem sã o facem specialã prin
câteva ornamente, o faþã de masã deosebitã ºi o lumânare aprinsã. Icoana Naºterii ar tre- Iarna lui Ene
bui sã îºi aibã un loc de cinste în camerã, cu o candelã aprinsã. Iar dragostea cu care Mi-e iarnã ºi negru în gânduri,
pregãtim totul ºi cãldura sufleteascã este cel mai important ingredient. ªi nu cumva sã Mi-e ger ºi mi-e vânt în ogradã,
uitãm de cel mai important invitat: Dumnezeu. (N. C.) În suflet îmi picurã þurþuri
Farmacia Domnului: arteriale; (fier, ajutat în asimilare de Cã-i iarna lui Ene în þarã.
prezenþa vitaminei C) - ajutã la for- Afarã vãd feþe de oameni
Sfecla roºie marea globulelor roºii, previne Ce parcã-s gheþari de la pol,
Grija pentru consumul bolile de sânge; (cupru) - stimuleazã Plutesc dupã cum bate vântul
de legume ºi fructe trebuie sã pancreasul, ajutã în procesul de conso- ªi suflã doar crivãþ pe nãri.
continue ºi în timpul iernii. Este de lidare a fracturilor; (zincul) - ajutã la Mã simt ca un aisberg pe mare
preferat însã sã nu ne tenteze roºiile funcþionarea organelor de reprodu- Mã-ndrept dinspre rece spre cald,
ºi castraveþii în luna decembrie, ci cere; (iodul) - favorizeazã metabo- Nu vreau sã-ntâlnesc un Titanic
sã ne orientãm spre produsele au- lismul, ajutã tiroida; (celuloza) - Dar nici din drum sã m-abat.
tohtone care rezistã peste iarnã. Dintre ele, îmbunãtãþeºte tranzitul intestinal, ajutã Mã rog ca soarele tropic
de mare valoare este sfecla roºie. în obezitate ºi constipaþie. Sã nu mã topeascã de tot,
Putem beneficia de maximul proprie- Sfecla roºie este nutritivã, energeticã, Visez ca barca lui Charon
tãþilor sfeclei roºii consumând-o în primul mineralizantã, rãcoritoare. Se recomandã în S-o pot rãsturna în adânc.
rând crudã; dacã nu ne place, o putem folosi anemii, demineralizãri, hipernervozitate, De când m-am rupt de banchizã
fiartã în abur sau coaptã. Conservatã cu oþet, cancer (opreºte dezvoltarea tumorilor), N-am vrut sã mã uit înapoi,
ca murãturã, este mai puþin asimilabilã. echilibrarea tensiunii, gripã, leucemie. Mereu am plutit spre-nainte
Sfecla roºie conþine foarte multe mine- Curãþã foarte bine ficatul, de aceea, dacã se Cã-s prieten bun cu Eol.
rale (potasiu, magneziu, calciu, fier, cupru, bea mai mult de un pahar de suc de sfeclã ªi vreau sã vinã o ploaie
Sã-mi spele haina niþel,
zinc, iod, mangan etc.), dar ºi vitamine (A, roºie odatã, poate produce greaþã.
Este contraindicatã în diabet, din cauza Nu vreau sã vadã pãrinþii
B1, B2, B6, C, P etc.). Toate aceste com-
Cã iar nu am fost... cuminþel
ponente o fac sã aibã un bun efect terapeu- conþinutului ridicat de zaharuri. Cã iar am plecat la plimbare
tic: (potasiu) - ajutã la reglarea tensiunii Natalia Corlean
În lume, pe-un cal de-mpãrat,
Pe care-l hrãnesc cu jãratec
Turtã dulce pentru colindãtori frãgezire.
Pentru copt, se taie ªi-n haine de aur mã-mbrac
Ajunul Crãciunului este o bucatã din aluat ºi se Cã noaptea, sub plapumã, cartea
zi de post (chiar negru, dupã întinde o foaie grosuþã Mereu o deschid pe ascuns,
cum spune ºi denumirea (aproape 1 cm). Se de- Cu Ene mã cert de o viaþã
zilei). Din pãcate, uitãm cã cupeazã diverse forme Mi-e greu sã fiu prietenul lui
produsele tradiþionale cu de iarnã (brãduþi, ste- Mi-e ciudã când pleoapa-mi închide,
care se serveau colindãtorii luþe etc.). Se pun în ta-Cãci visu-mi preface-n coºmar,
erau covrigii, nucile, mere- vã tapetatã cu fãinã Plutirea pe mare-o transformã
le… ºi umplem masa cu sau cu hârtie de copt ºi În mers de pitic pe un deal
dulciuri rafinate. În sprijinul se coc la foc potrivit Iar zborul spre-o lume mai bunã
celor care vor sã þinã rân- 12-15 minute (în func- Cu mersu-n genunchi îl preschimbã
duiala zilei venim cu o re- þie de cuptor). Se repe- ªi-n gurã, în loc de o rugã,
þetã de turtã dulce de post, pre- coajã de lãmâie, cuiºoare tã operaþiunea pânã la Îmi pune mereu doar þãrânã.
Pr. Marius Demeter
gãtitã din timp pentru colindã- mãcinate, zahãr vanilat, epuizarea aluatului.
tori, pentru a nu ne strica pos- scorþiºoarã Pentru glazurã albã: uleiul. Se amestecã bine ºi se
tul chiar în ajun ºi pentru a nu Cu o zi înainte de coacere, 200 g zahãr pudrã ung turtele, apoi se orneazã.
îl îmbia nici pe aproapele cu se pregãteºte aluatul. Se arde 2 lg margarinã Dupã ornare se lasã la
mâncãruri de dulce. zahãrul pânã are o culoare 10 lg apã fierbinte uscat, la rece. Se pot pregãti cu
Ingrediente pentru aluat: maronie frumoasã (nu prea bombonele de ornat câteva sãptãmâni înainte de
1 kg fãinã ars, cãci devine amar), apoi se Se freacã bine, se ung Crãciun ºi se pãstreazã foarte
400 g zahãr stinge cu apa ºi se amestecã turtele ºi se orneazã imediat. bine în cutii închise ermetic.
260 ml apã pânã se dizolvã zahãrul. Se ia Pentru glazurã de ciocolatã: Se servesc cu multã dra-
2 lgþ bicarbonat de sodiu de pe foc ºi se adaugã toate 200 g ciocolatã de menaj goste celor care vin sã ne ves-
2 lgþ amoniac ingredientele în afarã de fãinã. (sau amãruie) teascã Naºterea Domnului.
200 g margarinã Unirea Dupã ce se rãceºte se frãmântã 2-3 lg ulei Reþetã oferitã de doamna
160 ml ulei cu fãina un aluat care se lasã Se topeºte ciocolata pe Liliana Ghircoiaº,
6 linguri miere pânã a doua zi la rece, pentru baie de aburi ºi se adaugã din Bucium
16 Trecut ºi prezent
Biserica „Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel” din
ªinca Veche
ªinca Veche este una din cele mai vechi aºezãri din þara
Fãgãraºului. Este atestatã documentar abia în anul 1476, când
se numea simplu ªinca. Localitatea a fost una binecuvântatã
de Dumnezeu, deoarece pe teritoriul ei au existat în decursul
timpului nu mai puþin de patru biserici-mãnãstiri, atestate docu-
mentar de istorici ºi arheologi. Pe lângã acestea funcþiona însã
ºi o bisericã a satului. Mai multe despre toate acestea ne spune Pr. paroh
pãrintele Iosif Ciolan, paroh al satului din anul 2000: Iosif Ciolan
Bisericã mutatã ºi reclãditã aplicatã pe peretele
Informaþii concrete despre o bisericã ce despãrþea Sf.
de mir a satului apar mult mai târziu, ºi Altar de naos; s-au
aceasta datoritã lipsei unei monografii realizat strane
alcãtuitã pe temeiuri ºtiinþifice. Din infor- sculptate din lemn
maþiile pe care le deþin pot afirma doar cã, de stejar, precum
din timpuri mai vechi, exista o bisericã ce ºi douã tetrapoade
era clãditã din lemn în mijlocul cimitirului sculptate, pentru icoana Învierii ºi a
vechi, în centrul satului. Mai târziu, bise- Maicii Domnului; s-a montat o uºã
rica a fost mutatã pe pãmântul familiei sculptatã de stejar la intrarea în bisericã
Strâmbu, în grãdina casei pãrinteºti a lui ºi alta de tip termopan la intrarea în
Gheorghe ªincai, unde se aflã ºi astãzi pridvorul bisericii; s-a pavat cu gresie
actuala bisericã. ºi s-a îmbrãcat cu lambriu pridvorul
În anul 1773 s-a clãdit o bisericã mai bisericii, s-a schimbat instalaþia elec-
spaþioasã, pentru a putea primi în interiorul tricã; pentru a evita umiditatea s-a ridi-
ei 400 de suflete, iar în anul 1830 s-a con- cat nivelul pardoselii, care a fost apoi
struit actuala bisericã, ziditã din piatrã ºi parchetatã; s-au montat geamuri de tip
cãrãmidã, acoperind o suprafaþã de 221 mp. termopan, s-a introdus gazul metan în
Biserica este construitã în formã de navã, bisericã realizându-se ºi o instalaþie de
având în faþa ei un turn cu linie goticã. încãlzire, s-a instalat un sistem de so- ºi apoi sãvârºind în curtea bisericii o
Tavanele interioare sunt drepte, fiind lip- norizare în incinta ºi în exteriorul bisericii, Sfântã Liturghie arhiereascã de neuitat
site de boltã. Aceastã bisericã s-a constru- s-a înlãturat vechea tencuialã exterioarã, pentru toþi cei prezenþi atunci. Cu aceastã
it în timpul preotului paroh Ioan Teuºan înlocuindu-se cu una nouã, în tehnica tera- ocazie, Pãrintele Mitropolit a apreciat
(1816-1841). Ea a fost ridicatã de cãtre sit; s-a schimbat acoperiºul bisericii cu râvna credincioºilor ºincani pentru orto-
sãteni, cu sprijinul regimentului de grã- unul nou, din tablã, s-a construit o anexã în doxie, mulþumindu-le pentru efortul depus
niceri, dupã cum rezultã din ordinaþiunea partea de apus a bisericii, lipitã de turn, ºi oferindu-le diplome de cinstire.
comandei de regiment datã din 20 martie pentru arderea lumânãrilor ºi ca spaþiu de Cea mai mare bucurie a mea ca ºi
1830. depozitare. Anul acesta, cu sprijinul Pri- paroh al acestei comunitãþi de români or-
Aceastã bisericã a fost modificatã ºi mãriei ºi al Consiliului local s-a realizat todocºi este faptul cã toate aceste lucrãri
renovatã în anul 1890, când turnul a sufe- pavajul aleii din curtea bisericii pânã în de înfrumuseþare a bisericii noastre s-au
rit o reînãlþare. Tot atunci turnul a fost centrul satului. realizat numai din donaþiile benevole ale
acoperit cu tablã. credincioºilor parohiei noastre, dovedind
Sfinþire mult aºteptatã astfel ce rol important joacã Dumnezeu ºi
Lucrãri de înfrumuseþare În urma tuturor acestor lucrãri, pe data Biserica în viaþa acestor oameni deosebiþi.
Începând din anul 2001, s-au realizat de 21 iunie 2009, în mijlocul parohiei ªi, cu ocazia aceasta, ºi eu doresc sã le
numeroase lucrãri de înfrumuseþare a bi- noastre a poposit ÎPS Laurenþiu Streza, mulþumesc pentru dragostea ºi ataºamen-
sericii. S-a pictat pentru prima oarã biseri- Mitropolitul Ardealului, care a târnosit tul pe care îl au faþã de mine, faþã de
ca în tehnica tempera, s-a montat o cata- biserica, aºezând în piciorul sfintei mese a Hristos ºi faþã de Biserica Sa.
peteasmã sculptatã din lemn de stejar, altarului pentru prima oarã sfinte moaºte, Pr. paroh Iosif Ciolan
Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã
nr. 2. Tel. 0268211790 (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. ªtefan Corecturã: Amalia Dragne
Botoran (Grid), Pr. Iosif Ciolan (ªinca Tehnoredactor: Natalia Corlean
www.apostolatintarafagarasului.blogspot.com Veche), Pr. Marius Corlean (Bucium), Aºteptãm opiniile dvs. la adresa
Preºedinte fondator: Pr. Gheorghe Dan (Berivoii Mici), Pr. Marius Demeter redacþiei sau pe e-mail la
Pr. protopop Ioan Ciocan (Felmer), Arhidiac. Nicolae Lie (Fãgãraº), Pr. Adrian apostolatfagaras@yahoo.com
Redactor ºef: Natalia Corlean Magda (Victoria), Diac. Claudiu Pãun (Fãgãraº),
Pr. Alexandru Stanciu (Ucea de Sus), Pr. Vasile Stan ISSN 2065 - 765X
Tiparul: SC TIPOGRAMM SRL (Fãgãraº), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos)

CMYK