Sunteți pe pagina 1din 30

4.

Analiza mediului extern

Pentru a putea face o analiză coerentă şi cu rezultate benefice pentru elaborarea


demersului strategic viitor al întrerpinderii analizate, trebuie să analizăm influenţa
mediului extern şi a componentelor acestor factori, asupra întreprinderii şi asupra
mediului de afaceri în care firmela Siveco îşi desfăşoară activitatea.
Pentru a analiza influenţa mediului extern asupra companiei Siveco, recurgem la
analiza PEST, prin care vom urmări dacă există oportunităţi care să ducă la o eficienţă
mai ridicată a activităţii economice, sau ameninţări reprezentate de obstacole potenţiale,
care să determine frânarea activităţii economice a celor două firme supuse analizei.

Influenţele pe care le generează macromediul, sunt resimţite în mod diferit de


către companiile care îşi desfăşoară activitatea în acelaşi sector sau în sectoare diferite.
Pe de-o parte o întreprinderea poate să fie influenţată într-un anumit sens de către mediul
extern ei, iar o altă companie să nu fie influenţată deloc. În acelaşi timp modul în care
macromediul influenţează compania, poate să se schimbe în timp, iar sensul acestei
influenţe (negativ sau pozitiv) se poate modifica, de asemenea forţa cu care acţionează
macromediul asupra întreprinderii se poate modifica în sensul creşterii sau descreşterii.

4.1 Analiza mediului politico-legal

Se ştie că influenţele statului (privit din perspectiva unui factor al mediului


extern) asupra întreprinderilor, poate să fie sub formă restrictivă, sau stimulativă, şi să
încurajeze lumea afacerilor. Desigur că statul este direct implicat în gestionarea
problemelor şi oprtunităţilor care se pot ivi pe diferite pieţe, prin intervenţii directe de
reglare, stimulare şi direcţionare, prin legislaţie şi prin politici economice.
Şi în acest sens, statul consideră tehnologia informaţiei un sector strategic pentru
dezvoltarea economiei româneşti. Crearea programelor software este un domeniu
important al industriei IT în România. Guvernul este conştient de necesitatea dezvoltării
acestui sector, de aceea a iniţiat o serie de acte legislative care au menirea de a
impulsiona dezvoltarea acestui segment al tehnologiei informaţiei din România.
Nu s-ar putea spune că există o orientare prioritară a noului legislativ, dar se fac
demersuri pentru a crea un cadru legal şi financiar propice producatorilor de software.
Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a elaborat în trecut o serie de acte
normative şi proiecte de guvern prin care impulsiona dezvoltarea / implementarea
tehnologiei informaţiei. De asemenea am putea face referire şi la aquis-ul comunitar, iar
la capitolul tehnologia informaţiei, România stă destul de bine.

În ianuarie 2001, România se afla în postura de a purta negocieri pe marginea Capitolului de


telecomunicaţii sub auspiciile declaraţiei din Raportul Comisiei Europene pe anul 2000, respectiv „Nu s-au
înregistrat progrese substanţiale în transpunerea acquis-ului în telecomunicaţii si tehnologia
informatiei. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru dezvoltarea cadrului de reglementare.” Mai
mult, Capitolul 19 era dat exemplu la toate întâlnirile oficiale drept capitolul prematur deschis şi fără şanse
previzibile de finalizare. Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a trebuit să depăşească astfel
handicapul unor ani de inexistenţă a unui organism al administraţiei publice centrale capabil să realizeze şi
să implementeze o politică coerentă de adaptare la noile condiţii tehnologice şi de armonizare cu legislaţia
comunitară.
Prin adoptarea, în anii 2001 şi 2002, a pachetului de acte normative armonizate cu legislaţia comunitară în
domeniu s-a realizat cea mai importantă etapă a planului de măsuri al Ministerului Comunicaţiilor şi
Tehnologiei Informaţiei. Actele normative au avut în vedere crearea unui cadru propice dezvoltării
afacerilor din domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, unul dintre cele mai dinamice sectoare
economice, care poate constitui un motor pentru dezvoltarea naţională. România a fost prima ţară din
Europa care a implementat la nivelul legislaţiei naţionale noile Directive adoptate la nivel comunitar în
domeniul comunicaţiilor, realizând astfel şi pregătirea momentului deschiderii competiţiei depline pe piaţa
telecomunicaţiilor, stabilit la 1 ianuarie 2003.
În data de 8 noiembrie 2002, la Bruxelles, România a închis provizoriu Capitolul 19 de negociere pentru
aderarea la Uniunea Europeană, care se referă la telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei. Preşedinţia
daneză a Uniunii Europene, în mandatul căreia s-a închis Capitolul de negociere, a ţinut să felicite România
pentru progresul remarcabil făcut în domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, apreciind că
România a devenit un exemplu demn de urmat atât de statele membre ale Uniunii, cât şi de celelalte state
candidate, pentru modul de transpunere a legislaţiei comunitare, spre beneficiul cetăţenilor săi.)

În domeniul legislativ, companiile care produc software mai au şi alte beneficii, în


ceea ce priveste impozitarea salariaţilor incadrati pe anumite posturi.
Salarul acestora este impozitat cu o cotă mai mică, acest lucru fiind benefic pentru
angajat, ducând la venituri mai mari, dar şi pentru companie, ducând la cheltuieli mult
mai mici. Pe viitor, guvernul doreşte retragerea facilităţilor pe care le au angajaţii
încadraţi pe posturi de programatori, prin mărirea cotei de impozitare.

Nr. GRILA DE EVALUARE


SPECIFICAŢIE CRITICE SLABE MEDII BUNE FORTE
Crt
0.000 0.250 0.500 0.750 1.000
A AGREGAREA ŞI ÎNCADRAREA CRITERIILOR ÎN MATRICE
1 Reglementările guvernamentale 0.500
2 Stabilitatea legislativă 0.375
3 Legislaţia comercială 0.500
4 Reglementările antimonopol 0.375
Legislaţia privind drepturile de proprietate
5 0.600
intelectuală şi industrială
6 Legislaţia muncii 0.500
7 Politica monetară şi valutară 0.500
8 Politica bugetară 0.400
9 Politica fiscală 0.400
10 Activitatea partidelor politice 0.375
11 Echilibrul puterilor în stat 0.375
12 Relaţia patronat-sindicate-guvern 0.600
13 Legislaţia privind protecţia mediului 0.375
B STAREA ŞI REZERVA Starea Rezerva
1 Reglementările guvernamentale 0.500 0.500
2 Stabilitatea legislativă 0.375 0.625
3 Legislaţia comercială 0.500 0.500
4 Reglementările antimonopol 0.375 0.625
Legislaţia privind drepturile de proprietate
5 0.750 0.250
intelectuală şi industrială
6 Legislaţia muncii 0.500 0.500
7 Politica monetară şi valutară 0.500 0.500
8 Politica bugetară 0.400 0.600
9 Politica fiscală 0.400 0.600
10 Activitatea partidelor politice 0.375 0.625
11 Echilibrul puterilor în stat 0.375 0.625
12 Relaţia patronat-sindicate-guvern 0.600 0.400
13 Legislaţia privind protecţia mediului 0.375 0.625
C CONCLUZII
SPECIFICAŢIE A I O
1 Reglementările guvernamentale I
2 Stabilitatea legislativă A
3 Legislaţia comercială I
4 Reglementările antimonopol A
Legislaţia privind drepturile de proprietate
5 O
intelectuală şi industrială
6 Legislaţia muncii I
7 Politica monetară şi valutară I
8 Politica bugetară A
9 Politica fiscală A
10 Activitatea partidelor politice A
11 Echilibrul puterilor în stat A
12 Relaţia patronat-sindicate-guvern O
13 Legislaţia privind protecţia mediului A
D TOTAL 7 4 2
STAREA MEDIULUI POLITICO
E 0.463
LEGAL

CONCLUZII PARŢIALE (analiza criteriilor din matrice)

1 .Reglementările guvernamentale: Reglementările guvernamentale referitoare la


tehnologia informaţiei şi crearea de programe informatice, încep să se concretizeze în
România, iar acest lucru este reflectat de aquis-ul comunitar. România stă printre cel mai
bine la capitolele de negociere cu Uniunea Europeană la capitolul IT. Proiectele iniţiate
de guvern în domeniul IT se apropie de finalizare, unele fiind chiar în stadiu de utilizare,
iar SIVECO se gâseşte printre participanţii activi la majoritatea proiectelor. După cum
am arătat în prezentarea companiei, SIVECO are contracte cu diferite ministere,
dezvoltând infrastructura informatizată şi software a acestora. Reglementările
guvernamentale consider ca au ajutat SIVECO să îşi ducă la bun sfârşit o mare parte a
proiectelor. Precizez că SIVECO are implementat sistemul de calitate ISO 9001 şi ISO
2000

2. Stabilitatea legislativă: În România, legislaţia nu poate să fie considerată ca fiind


stabilă. Aceasta şi ca urmare a instabilităţii politice, şi a alternanţei la putere a
principalelor partide de pe scena politică. Am putea considera ca fiind utile
reglementările legislative cu privire la impozitarea într-o măsură mai mică a unei anumite
categorii de programatori. De asemenea reducerea fiscalităţii ar putea fi un beneficiu real
pentru SIVECO, dar având în vedere că o parte din produsele companiei sunt exportate
fiind dezvoltate programe pentru parteneri străini, impozitarea excesivă ar putea fi o
problemă de durata pentru SIVECO.

3. Legislaţia comercială: Nu putem spune că legislaţia comercială afectează în mare


măsură compania SIVECO, deoarece proiectele dezvoltate sunt exportate, fiind supuse
regimului comerţului internaţional, iar în România se poate spune că proiectele cele mai
importante care sunt dezvoltate, au ca si clienţi importanţi ministerele educaţiei şi
sănătăţii.

4. Legislaţia antimonopol: Din păcate , în România se fac demersuri prea firave pentru
înlăturarea monopolului pe diferite pieţe. În domeniul telecomunicaţiilor, monopolul
poate să fie o piedică (prin practicarea de preturi excesive) pentru compania SIVECO.
Spre exemplu parteneriatul strategic pe care Guvernul PSD l-a semnat cu Microsoft, (care
este extrem de costisitor, dar are şi reale avantaje), a determinat compania SIVECO să işi
orienteze aplicaţiile sale pe platforma Windows (pe partea de client / server). Desigur că
aceste lucruri implică costuri mai mari (deoarece se puteau utiliza sisteme de operare de
tip UNIX, dar cu un suport mai inconsistent din partea producătorilor). Consider că
monopolul şi dezvoltarea incipientă a anumitor pieţe / segmente în România, reprezintă o
influenţă negativă pentru SIVECO.

5. Legislaţia privind drepturile de proprietate intelectuală şi industrială: În domeniul


creării programelor pentru calculator, aceasta lege reprezintă un real câştig, deoarece este
protejată proprietatea intelectuală. Nu se poate vorbi despre piratarea aplicaţiilor
SIVECO, deoarece au ca şi clienţi ministere, companii de renume, iar software-ul
dezvoltat, este implementat în anumite condiţii, şi impune o cunoaştere a mediului de
lucru (deci un training a personalului care îl implementează şi îl utilizează). Aplicaţiile
SIVECO sunt realizate la cheie (în multe situaţii), şi este greu ca să fie implementate în
alte companii, care au un profil diferit de cel al companiei pentru care se dezvoltă
sistemul informatic respectiv. Pot să afirm că, legislaţia privind drepturile de proprietate
intelectuală şi industrială, reprezintă un beneficiu adus activităţii SIVECO (deoarece
majoritatea produselor lor se bazează pe munca de creatie, astfel fiind necesară
proprietatea intelectuală), dar depinde în mare măsură de organismele care trebuie să
verifice aplicarea acestor legi: ORDA, etc. Există o reală cooperare între companiile
producatoare şi distribuitoare de software şi organismele abiliate de a verifica legalitatea
provenienţei şi utilizării acestor software-uri la firmele care le utilizează.

6. Legislaţia muncii: se bazează pe Codul Muncii, care este foarte controversat. Nu am


putut sa fac o analiză detaliată şi pertinentă prin care să imi fac o parere despre cum
influenţează aceasta companiile producatoare de software. Codul Muncii este destul de
controversat, şi afectează o mare parte a angajaţilor din toate sectoarele de activitate, de
aceea am apreciaţ că legislaţia muncii are o influenţă medie.

7. Politica monetară şi valutară: Politica monetară a fost caracterizată de stabilitate în


ultima vreme, dar din pacate nu se bazează pe o economie de piaţă funcţională şi pe o
corelaţie cu reala economie. În ceea ce priveşte politica valutară, aceasta a avut fluctuaţii
semnificative în ultima perioadă, prin scăderi semnificative ale cursurilor de schimb
pentru principalele valute (euro şi dolar). Dacă analizăm cu atenţie portofoliul de clienţi
al companiei SIVECO, observăm că mulţi sunt parteneri străini, destul de puternici
financiar şi cu renume european sau chiar internaţional, care fac plăţi în valută. Din acest
punct de vedere nu consider că fluctuaţiile cursurilor de schimb au o influenţă prea mare
pentru compania SIVECO, mai ales că multe proiecte sunt contractate în euro. Dacă am
face o analiză mai detaliată am putea spune că exportul de produse informatice, plătite în
valută, ar putea fi influenţa companiile în sens negativ ca urmare a fluctuaţiei cursului de
schimb al valutei, dar şi pozitiv datorită creşterii cursului, atunci cand produsele software
sunt achiziţionate în valută, iar plaţile se fac în monedă naţională.

8. Politica bugetară: În mare parte politica bugetară este restrictivă, bugetele nu se alocă
în funcţie de necesităţile reale, iar fondurile sunt mereu în scădere. Având în vedere că
firma SIVECO ROMANIA are ca şi contractanţi (principali) ministere, alocarea
deficitară a bugetelor specifice fiecărui minister, ar putea fi o problemă deloc de neglijat.
Cel puţin în domeniul sănătaţii, (unde cele două companii au creat şi implementat sisteme
software deosebit de performante care duc la scăderea cheltuielilor şi o mai bună
conducere a unităţilor spitaliceşti), alocarea bugetară este extrem de deficitară şi
restrictivă. În situaţia în care spitalele au probleme foarte mari cu achiziţionarea
materialelor strict necesare desfaşurării activităţii, ar fi greu de imaginat că statul prin
ministerul sănătăţii va aloca fonduri considerabile pentru implementarea sistemelor
informatice la nivelul spitalelor.
Aceste neajunsuri influenţează activitatea companiei SIVECO ROMANIA, care are
multe contracte cu statul.

9. Politica fiscală: Odată cu alegerile care au avut loc la sfarşitul anului 2004, noii aleşi
au promis reducerea fiscalităţii. Dacă această măsură nu ar fi influenţată de celelalte
reglementări financiare care urmează să fie puse în practică, am putea spune că firmele ar
avea doar de câştigat. Dar, o altă serie de reglementări financiare care intră în vigoare în
anunl 2005, vor diminua veniturile prin impunerea unui impozit mult mai mare pe
dividende. În ceea ce priveşte domeniul tehnologiei informaţiei şi cel al dezvoltării de
programe software, statul a dezvoltat o strategie pe termen lung, dar implementarea
acesteia este destul de greoaie, din cauza sistemului legislativ, şi a altor pieţe
convergente, strâns legate de domeniul tehnologiei informaţiei. Proiectele de reducere a
fiscalităţii, ar trebui să fie corelate cu alte reglementări, care să permită o reală relaxare
fiscală pentru întreprinderile în cauză, şi nu doar pe hârtie. Înca fiscalitatea reprezintă un
dezavantaj pentru companii, exceptie făcând proiectele de lege referitoare la aplicarea
unui impozit mai relaxat angajaţilor cu pregatire în domeniul tehnologiei informaţiei (aşa
cum am descris / arătat în anexa de la sfarşitul lucrării).

10. Activitatea partidelor politice: Datorită lipsei de specialişti în tehnologia


informaţiei, care să activeze şi în partidele de pe scena politică (şi în special în partidele
aflate la guvernare), proiectele referitoare la tehnologia informaţiei, nu sunt susţinute
suficient în camera deputaţilor şi în parlament. La nivelul grupurilor parlamentare, care
activează şi dezvoltă proiecte de lege cu aplicare în domeniul tehnologiei informaţiei,
trebuie, şi este imperios necesar să existe specialişti în domeniul tehnologiei informaţiei,
care să sprijine dezvoltarea acestui sector, şi să explice în şedinţe realele beneficii pentru
susţinerea acestui domeniu, pentru ca legile să fie aprobate mai uşor. Din păcate criteriul
de promovare în funcţii de decizie a politicienilor nu se face pe criteriul competenţelor, ci
se practică oportunismul şi sistemul clientelar. Există unii politicieni care au susţinut
ferm dezvoltarea sectorului tehnologiei informaţiei în România, şi au susţinut în special
dezvoltarea de parcuri tehnologice şi incubatoare de afaceri, în judeţele în care există
personal calificat în domeniu, cum ar fi centrele mari universitare.
Toate aceste lucruri (neprofesionalismul si incapacitatea politicienilor) au un impact
negativ asupra situaţiei companiilor producatoare de software, deşi politicienii sunt
conştienţi de fapul că acest domeniu este unul strategic pentru dezvoltarea viitoare a
României, dar nu iau măsuri concrete de implementare a proiectelor la nivel naţional.

11. Echilibrul puterilor în stat: Echilibrul puterilor în stat tinde spre stabilitate, dar nu
se poate spune că în practică există un echilibru real.

12. Relaţia patronat sindicate: În domeniul tehnologiei informaţiei şi al creării de


software, există asociaţii care cuprind cele mai mari firme în domeniu. Aceste asociaţii
sunt extrem de utile, deoarece reprezintă interfaţa între companiile producatoare de
software şi guvern, ministere şi investitori. Aceste asociaţii fiind conduse în mare parte
de directorii celor mai puternice companii, urmăresc promovarea şi dezvoltarea acestui
domeniu, fac studii de analiză a companiilor româneşti care produc software sau a intregii
pieţe de creare a programelor informatice. Se poate spune ca aceste asociaţii până acum
şi-au îndeplinit cu succes misiunea, reuşind să promoveze industria software din
România, şi nu doar munca lohn, aşa cum fac alte asociaţii care activeaza în alte sectoare.
În prezent în România există două mari asociaţii ale producătorilor de software, Asociaţia
Naţională a Industriei de Software şi Servicii – ANIS, şi Asociaţia Română a Industriei
Electronice şi Software – ARIES. De cele mai multe ori aceste asociaţii au o colaborare
strânsă cu ministerele şi sprijină iniţiativele producătorilor de software din România.
Se poate spune deci, că relaţia dintre aceste asociaţii şi guvern este una bună, influenţând
pozitiv activitatea firmei analizate.

13. Legislaţia privind protecţia mediului: Nu putem spune că legislaţia privitoare la


protecţia mediului influenţează în mare măsură activitatea companiilor analizate, dar nici
în vigoare nu obligă companiile să investească în tehnologii performante care să asigure
protecţia mediului înconjurător

CONCLUZII FINALE

Analizând mediul politico legal din punct de vedere al stării lui şi al posibilelor influenţe
asupra activităţii companiilor analizate, şi asupra companiilor care activează în domeniul
tehnologiei informaţiei, acesta satisface criterii de eficienţă şi eficacitate în proporţie de
0.463 % . Asupra situaţiei companiilor analizate, mediul politico legal acţioneaza 7 surse
furnizoare de ameninţări, 4 surse furnizoare de incertitudini, iar 2 surse reprezintă
oportunităţi pentru companiile analizate. Compania analizata nu poate influenţa în mare
măsură şi pe toate cele 13 planuri mediul politico legislativ, dar poate face demersuri
pentru a îmbunătăţi situaţia surselor care generează incertitudini. Compania ar putea
profita de buna colaborare cu guvernul, pentru a duce forţele care influenţează compania
sub forma incertitudinilor , in zona oportunităţilor.
4.2 Analiza mediului economic

Nr. GRILA DE EVALUARE


SPECIFICAŢIE CRITICE SLABE MEDII BUNE FORTE
Crt
0.000 0.250 0.500 0.750 1.000
A AGREGAREA ŞI ÎNCADRAREA CRITERIILOR ÎN MATRICE
1 Rata dobânzii 0.375
2 Rata inflaţiei 0.625
3 Cursul de schimb 0.400
4 Rata somajului 0.375
5 Deficitul bugetar 0.500
6 Balanţa comerciaă 0.500
7 PIB şi alţi indicatori macroeconomici 0.500
8 Creşterea economică 0.500
9 Disponibilitatea creditului 0.375
10 Productivitatea muncii 0.625
11 Fiscalitatea 0.400
12 Evoluţia pieţelor financiare 0.500
Tratamentul aplicat de organismele
13 0.375
financiar-bancare internaţionale
B STAREA ŞI REZERVA Starea Rezerva
1 Rata dobânzii 0.375 0.625
2 Rata inflaţiei 0.625 0.375
3 Cursul de schimb 0.400 0.600
4 Rata şomajului 0.375 0.625
5 Deficitul bugetar 0.500 0.500
6 Balanţa comercială 0.500 0.500
7 PIB – alţi indicatori macroeconomici 0.500 0.500
8 Creşterea economică 0.500 0.500
9 Disponibilitatea creditului 0.375 0.625
10 Productivitatea muncii 0.635 0.365
11 Fiscalitatea 0.400 0.600
12 Evoluţia pieţelor financiare 0.500 0.500
Tratamentul aplicat de organismele
13 0.375 0.625
financiar-bancare internaţionale
C CONCLUZII
SPECIFICAŢIE A I O
1 Rata dobânzii A
2 Rata inflaţiei O
3 Cursul de schimb A
4 Rata somajului A
5 Deficitul bugetar I
6 Balanţa comercială I
7 PIB – alţi indicatori macroeconomici I
8 Creşterea economică I
9 Disponibilitatea creditului A
10 Productivitatea muncii O
11 Fiscalitatea A
12 Evoluţia pieţelor financiare I
Tratamentul aplicat de organismele
13 A
financiar-bancare internaţionale
D TOTAL 6 5 2
E STAREA MEDIULUI ECONOMIC 0.466
1. Rata dobânzii: Rata dobânzii scade, încurajând plăţile în rate / leasing, ceea ce ar
putea determina compania să recurgă la investiţii pe termen lung în echipamente şi
tehnologii noi. Aceasta s-ar putea resimţi negativ în viitor datorită costului mult mai
ridicat al acestor investiţii. Dacă, utilizarea noilor tehnologii / echipamente va fi facută cu
eficienţă ridicată, atunci apelarea la credite va fi benefică pentru întreprindere, în caz
contrar, rambursarea creditului sau a ratelor pentru ivestiţiile frealizate, vor îngreuna
situaţia financiară a întreprinderii

2. Rata inflaţiei: Este în scădere, iar tendinţa de scădere şi prognozele făcute pe


următoarea perioadă, permite aprecierea favorabilă a influenţei pe care o are rata inflaţiei
asupra activităţii companiilor din domeniul producţiei de software.

3. Cursul de schimb: Dacă analizăm cu atenţie portofoliul de clienţi al companiei


SIVECO, observăm că mulţi sunt parteneri străini, destul de puternici financiar şi cu
renume european sau chiar internaţional, care fac plăţi în valută. Din acest punct de
vedere nu consider ca fluctuaţiile cursurilor de schimb au o influenţă prea mare asupra
companiei SIVECO, mai ales că multe proiecte sunt contractate în euro. Dacă am face o
analiză mai detaliată am putea spune că exportul de produse informatice, plătite în valută,
ar putea influenţa companiile în sens negativ ca urmare a fluctuaţiei cursului de schimb al
valutei, dar şi pozitiv datorită creşterii cursului, atunci când produsele software sunt
achiziţionate în valută, iar plăţile se fac în monedă naţională. Cursul de schimb
influenţează companiile în funcţie de măsura în care ele utilizează valutele, şi în funcţie
de măsura exportului tranzacţionat în valută.

4. Rata somajului: Este în prima fază nerelevantă, dar dacă s-ar reduce numărul
şomerilor, probabil că şi taxele plătite pentru susţinerea acestora ar fi mai mici.
Companiile nu acordă suficientă atenţie absolvenţilor de facultăţi, sau chiar a studenţilor,
în vederea pregătirii lor, şi anagajării ulterioare. Aceasta şi din cauza inexistenţei
parteneriatelor dintre institutiile de invatamant si companii.

5. Deficitul bugetar: Deficitul bugetar, se afla inca in limitele impuse de FMI , dar nu se
bazeaza pe o crestere reala a economiei, ci pe diferite fonduri primite ca sprijin de la
institutiile internationale, si in mare parte a veniturilor obtinute de catre romanii care
activeaza in streinatate si care trimit banii castigati in tara. Pentru ca deficitul bugetar sa
fie in scadere, trebuie o politica economica sustinuta prin care sa se urmareasca cresterea
PIB, si diminnuarea subventiilor acordate de stat intreprinderilor cu probleme financiare
sau cu datorii.

6. Balanta comerciala: Din pacate Romania inca exporta forta de munca (lohn), si nu
produse finite. Acest lucru dauneaza deoarece nu este un export sanatos, care sa incline
favorabil balanta comerciala a Romaniei. De asemenea nivelul de trai scazut, a
determinat reducerea importurilor.

7.PIB si alti indicatori economici: Romania trebuie sa sporeasca eficienta in sectoarele


care pot determina o crestere a PIB-ului. Trebuie sa se identifice noi oportunitati prin care
sa se stimuleze productia, si corelat cu aceasta nise de vanzare si valorificare a productiei
obtinute.

8. Cresterea economica: Cresterea economica, am identificat-o ca avand o influenta


medie asupra sectorului in care activeaza companii de creeare software. Cresterea
economica in Rominia, are un caracter ascendent, dar foarte timid. Ca si o influenta
directa asupra companiilor producatoare de software, putem vorbi despre puterea de
cumparare a altor companii reflectata in achizitionarea programelor informatice.
Majoritatea companiilor ar dori sa implementeze / si sa utilizeze programe informatice
performante care sa le aduca varii beneficii, dar nu isi permit deoarece sunt costisitoare si
implica investitii mari. Deci, cresterea economica, in Romania trebuie sa fie resimtita de
catre companii, si sa fie reflectata si in puterea lor financiara.

9. Disponibilitatea creditului: Bancile inca sunt reticente la a acorda credite


companiilor. Nici ratele dobanzilor pentru cretidele luate, nu sunt incurajatoare.

10. Productivitatea muncii : In domeniul tehnologiei informatiei, putem aprecia faptul


ca in Romania exista specialisti foarte bine pregatiti, care au un randamet al muncii destul
de ridicat. Pregatirea profesionala a acestora este la un nivel ridicat, ceea ce ofera muncii
un nivel al productivitatii suficient de mare. Pregatirea pe care o dau institutiile de
invatamant superior in domeniul thenologiei informatiei, este inca multumitoare, dar in
viitor se pune deja problema disparitiei materiei cenusii din domeniul tehnologiei
informatiei. Aceasta este determinata in mod cert si de migratia fortei de munca in tari
care platesc mult mai bine munca in acest domeniu.

11. Fiscalitatea: Introducerea cotei de impozitare mai scazuta, ar putea fi un avantaj in


viitor pentru companiile romanesti, dar fiscalitatea este inca ridicata si apasatoare pentru
investitori.

12. Evolutia pietelor financiare: Politicile monetare elaborate si puse in practica de


BNR, au fost de bun augur, ducand la scaderea ratei dobanzii si la stabilirea cursurilor
principalelor valute (e drept ca pentru o perioada scurta de timp).

13. Tratamentul aplicat de organismele financiar-bancare internationale: Mult


asteptata relaxare fiscala prin impozitarea cu o cota mai mica a profitului, nu este privita
cu ochi buni de organismele internationale, care atentioneaza Romania ca va inregistra
deficite bugetare in acest sens. Aceasta fiind corelata si cu intentia guvernului de a
majora pensiile. Consider ca in ceea ce priveste semnalele trase de FMI, nu ar trebui sa ne
ingrijoreze, deoarece FMI nu reprezinta puterea de decizie in Romania, iar o viitoare
impozitare mai relaxanta pentru companii, corelata cu alte reglementari fiscale, va duce la
relansarea economiei romanesti.
CONCLUZII FINALE

Mediul economic are o influenta semnificativa asupra activitatii companiei SIVECO, si a


intreguilui sector de dezvoltare software. Faptul ca este considerat un sector strategic,
care trebuie sa se dezvolte mai mult, si mai ales intr-un ritm mai accelerat, consider din
analiza realizata, ca mediul economic are o influenta mediocra asupra companiei. Am
identificat doua oportunitati, pe care companiile din domeniul creerii de software trebuie
sa le valorifice. As spune ca potentialul uman si pregatirea de nivel superior a inginerilor
romani duce la o productivitate a muncii sporita (una din oportunitatile ivite). Consider ca
trebuie intreprinse demersuri pentru a pastra nivelul ridicat de pregatire al inginerilor
software, si mai ales de perfectionare. As mentiona un fapt real in aceasta privinta, faptul
ca in domeniul productiei de software, nu exista inca manageri de proiect. In Romania in
canu exista institutii superioare, care sa pregateasca viitori software project manageri.
Existenta unor astefl de calificari, consider ca ar ridica nivelul de productivitate al muncii
semnificativ in bransa programatorilor.
4.3 Analiza mediului socio-cultural

Nr. GRILA DE EVALUARE


SPECIFICATIE CRITICE SLABE MEDII BUNE FORTE
Crt
0.000 0.250 0.500 0.750 1.000
A AGREGAREA SI INCADRAREA CRITERIILOR IN MATRICE
1 Nivelul educational 0.500
2 Atitudinea populatiei fata de invatare continua 0.375
3 Atitudinea populatiei fata de afaceri 0.375
4 Atitudinea populatiei fata de munca 0.375
Atitudinea populatiei fata de organele
5 administrative
0.375
6 Atitudinea populatiei fata de calitate 0.500
7 Stilul de viata 0.375
8 Securitatea sociala si problemele sociale 0.250
9 Indicatori demografici 0.250
10 Migrarea 0.250
11 Imigrarea si emigrarea 0.125
Atitudinea fata de minoritati religioase,etnice,
12 culturale, sexuale etc.
0.500
13 Atitudinea fata de poluare 0.500
B STAREA SI REZERVA Starea Rezerva
1 Nivelul educational 0.500 0.500
2 Atitudinea populatiei fata de invatare continua 0.375 0.625
3 Atitudinea populatiei fata de afaceri 0.375 0.625
4 Atitudinea populatiei fata de munca 0.375 0.625
Atitudinea populatiei fata de organele
5 administrative
0.375 0.625
6 Atitudinea populatiei fata de calitate 0.500 0.500
7 Stilul de viata 0.375 0.625
8 Securitatea sociala si problemele sociale 0.250 0.750
9 Indicatori demografici 0.250 0.750
10 Migrarea 0.250 0.750
11 Imigrarea si emigrarea 0.150 0.850
Atitudinea fata de minoritati religioase,etnice,
12 culturale, sexuale etc.
0.500 0.500
13 Atitudinea fata de poluare 0.500 0.500
C CONCLUZII
SPECIFICATIE A I O
1 Nivelul educational I
2 Atitudinea populatiei fata de invatare continua A
3 Atitudinea populatiei fata de afaceri A
4 Atitudinea populatiei fata de munca A
Atitudinea populatiei fata de organele
5 administrative
A
6 Atitudinea populatiei fata de calitate I
7 Stilul de viata A
8 Securitatea sociala si problemele sociale A
9 Indicatori demografici A
10 Migrarea A
11 Imigrarea si emigrarea A
Atitudinea fata de minoritati religioase,etnice,
12 culturale, sexuale etc.
I
13 Atitudinea fata de poluare I
D TOTAL 9 4
E STAREA MEDIULUI 0.360
Analiza mediului socio-cultural, este defapt o analiza a individului sau a intregului grup
in care acesta convietuieste, si ceea ce ai caracterizeaza, adica: atitudini, valori, credinte,
obiceiuri, traditii, norme de convietuire, factori demografici si etnici. Factorul uman este
deosebit de important in activitatea oricarei companii, iar calitatea acestuia depinde de
valorile sociale si umane, pe care le impartaseste si care ai sunt impartasite de societate.

CONCLUZII PARTIALE (analiza criteriilor din matrice)

1. Nivelul educational: Inca in Romania nivelul educational este satisfacator, dar din
pacate intr-o tendinta de scadere. Aceasta are mai multe cauze. Situatia precara a
tinerilor, care prefera sa se angajeze pentru a-si castiga existenta, si nu a face scoala. Pe
de alta parte cadrele didactice din institutiile de invatamant care nu sunt suficient de bine
motivate financiar, si dotarea tehnico-materiala a institutiilor de invatamant, sunt cauze
majore ale deteriorarii invatamantului in Romania. Adoptarea unor sisteme noi de
invatamant (care scade durata de pregatire in invatamantul superior), si evaluarea pe baza
de sistem grila, care nu reflecta cunostintele absolventilor. Consider ca este un factor care
in viitor va influenta negativ si deosebit de puternic anumite sectoare de pe piata forteid e
munca din Romania. Mai ales in domeniul tehnologiei informatiei, unde calificarea
necesara trebuie sa fie de un nivel inalt, accesul la informatie este extrem de util, chiar
vital uneori, viitorii ingineri consider ca nu vor mai avea pregatirea vechilor generatii,
care au creat renumele marilor institutii de invatamant univeristar din Romania.
Consider ca principala cauza a acestui regres al educatiei in Romania, este saracia si
nivelul precar de trai! Iar acest regres va influenta in sens negativ in foarte maremasura
activitatea, randamentul, eficienta si eficacitatea companiilor din multe sectoare in
Romania.

2. Atitudinea populatiei fata de invatare continua: Populatia nu mai este interesata de


a invata continuu, de a fi mai pregatit. Daca ar fi sa extindem putin analiza la sectorul
analizat, cel al productiei de software, exista absolventi de institutii universitare, care
cauta sa se perfectioneze si sa exceleze in anumite domenii. Problema se pune ca acestia
se pregatesc, dar nu pe domenii specifice, ci pe un segment destul de larg, si nu ajung sa
exceleze intr-un anumit domeniu. Mai ales in creearea programelor software trebuie sa fii
la zi cu toate aparitiile si cu noile tehnologii a caror timp de schimbare si evolutie este
extrem de scurt. Fiind la zi cu toate schimbarile si noutatile care apar, se creeaza un
avantaj competitiv, de aceea invatarea continua poate fi un o cale spre succes!

3. Atitudinea populatiei fata de afaceri: atitudinea populatiei fata de afaceri, este


determinata in mare masura de conditia financiara precara, corelata cu indisponibiliatea
bancilor de a acorda credite acelora care doresc sa inceapa o afacere. De asemenea pina
in perioada trecuta, regimul fiscal, impozitele si taxele apasatoare erau o problema pentru
a demara o afacere. De obicei, aceea care incep o afacere in domeniul productiei de
software, au cunostinte suficient de solide despre domeniul abordat, iar atitudinea lor este
una pesimista, deoarece pot obtine venituri suficiente pentru a dezvolta afacerea pe o
perioada relativ scurta pina la medie in timp.
4. Atitudinea populatiei fata de munca: In tara noastra, datorita unui nivel scazut al
remunerarii fortei de munca, atitudinea populatiei este una pesimista. Am mai putea face
referire si la perioada comunista, cand calificarea in anumite meserii era una
predominanta. In perioada post-comunista a inceput sa fie un exces de absolventi de
institutii de invatamant superior, in anumite domenii, iar acest exces a dus la o
reorientare a fortei de munca. Acest excedent de forta de munca in anumite sectoare,
creaza un deficit de forta de munca pe alte sectoare. Spre exemplu exista un exces de
absolventi in domeniul economic, juridic, medici, probabil si informaticieni, care creeaza
un deficit de forta de munca, calificata in alte domenii. Acest excedent de forta de munca,
creaza o concurenta acerba pe anumite piete a fortei de munca, ceea ce duce si la
stabilirea unui salar minim si mediu in acel sector. Daca am analiza domeniul cercetat de
noi, am putea spune ca persoanele calificate in tehnologia informatiei sunt suficient de
bine remunerate salarial, de aceea consider ca atitudinea acestora fata de munca este una
pozitiva, sau optimista. Nivelul salariilor indomeniul tehnologiilor de varf, este cu mult
mai mare decat in alte domenii si aceasta din cauza aplicarii unei cote de impozitare mai
mici a salariilor, dar si datorita veniturilor obtinute prin vanzarea produselor software.
Aceste lucruri, ar trebui sa stimuleze persoanele calificate sau care activeaza in acest
domeniu, spre a munci.

5. Atitudinea populatiei fata de organele administrative: Populatia nu mai are


incredere in organele administrative, ca urmare a nivelului coruptiei, existent in aceste
structuri, si nivelul de trai scazut.

6. Atitudinea populatiei fata de calitate: Populatia si mai ales firmele si-au imbunatatit
atitudinea fata de calitate. Se pune problema in acest caz, al pretului pe care acestia sunt
dispusi sa il plateasca pentru a beneficia de o calitate mai sporita a bunurilor sau
serviciilor achizitionate. Daca am extinde putin situatia si la compania analizata
(SIVECO), aceasta are implementat sisteme de management al calitatii ISO 9001 si 2000,
care ofera certitudine clientilor. Daca ar fi sa privim atitudinea fata de calitate din
perspectiva clientilor pe care ai are SIVECO, am putea spune ca, calitatea produselor
software se regaseste si in modul de functionare a acestora, in capaciatea de a satisface
necesitatile clientilor. Calitatea mai este determinata si de seriviciile post vanzare, care in
cazul produselor software este extrem de importanta, deoarece apar mereu variante noi,
imbunatatite.

7. Stilul de viata: Acesta este puternic influentat de puterea financiara a categoriei de


persoane la care ne referim. Daca ne-am referi la marea masa a populatiei din Romania,
putem afirma ca datorita posibilitatilor financiare scazute, oamenii sunt interesati mai
mult de supravietuire, decat de un standard de viata ridicat. As putea spune ca in
ansamblu, in Romania, stilul de viata este mult mai modest decat in alte tari din Uniunea
Europeana.

8. Securitatea sociala, si problemele sociale: Romania sta inca destul de prost la


programele de protectie sociala, reorientare profesionala si in general la protectia sociala.
Nu exista programe concrete, eficiente si viabile pentru reabilitarea sociala a unor
categorii defavorizate sau reorientarea lor profesionala

9. Indicatorii demografici: In urma consultarii Anuarului Statistic al Romaniei pe anul


2001, am concluzionat ca rata natalitatii a scazut extrem de mult dupa anii 1990, s-a
inregistrat o migratie a populatiei din mediul rural spre orasele mari sau capitala.
Aceasta situatie corelata cu imigrarea va avea un impact negativ asupra tarii noastre. Spre
exemplu in mediul universitar, anul 2007 va avea un impact negativ, deoarece in urma cu
18-19 ani, a scazut dramatic rata natalitatii. Acest lucru va duce la efecte negative in lant
(un numar scazut de tineri studenti, absolvensti si mai apoi specialisti). Daca corelam si
cu imigratia, putem spune ca von duce lipsa de specialisti proaspat formati prin anii
2010-2012.

10. Migrarea : Nu as putea spune ca migrarea influenteaza semnificativ situatia


analizata. Daca am analiza acest lucru din perspectiva dezechilibrelor care se pot crea
referitor la forta de munca din diferite zone, am putea spune ca migrarea este un efect
negativ. Dar din experienta proprie, as putea reaminti ca in multe zone s-au impus capete
luminate venite din mediul rural. Deci aceasta migrare poate avea si efecet benefice
asupra companiilor, dar acest lucru depinde de selectia pe care departamentul de resurse
umane o face. Migrarea privita ca mutarea cetatenilor de la sate la orase, sau in orasele
mari, are un impact negativ.

11. Imigrarea si emigrarea: Imigrarea cetatenilor straini in Romania, este redusa


(probabil datorita tranzitiei si a nivelului de trai destul de scazut). Problema se pune in
cazul emigrarii. Se stie ca in ultimii ani , odata cu acordarea vizelor pentru cetatenii
romani, a crescut numarul celor care pleaca pentru o anumita perioadam sau definitiv in
alta tara. Procentul tinerilor printre cei care emigreaza este suficient de ridicat, iar acest
lucru poate deveni un fenomen care sa influenteze negativ viitorul tarii noastre. Cel putin
programele pentru tineri, de a emigra, sunt facute pentru cei care indeplinesc anumite
conditii. Fiecare tara urmareste sa aduca oameni cat mai pregatiti in diferite domenii, de
aceea emigrarea trebuie sa ne ingrijoreze. Desigur, ca emigrarea poate sa aduca si
beneficii. Spre exemplu veniturile celor care muncesc sezonier in alte tari, este trimis in
Romania. Numai anul trecut a intrat in tara valuta in suma de 2 miliarde de euro, ceea ce
a echilibrat balanta de plati externa a Romaniei.

12. Atitudinea fata de minoritati religioase,etnice, culturale, sexuale etc. : A suferit


imbunatatiri considerabile, fiind recunoscuta si de institutiile europene de profil.

13. Atitudinea fata de poluare: Este pe cale de imbunatatire, aceasta pe seama


semnalelor trase de mass-media, si tendintei de civilizare a populatiei. Cu toate ca situatia
se imbunatateste, nu se poate spune ca marile companii au in planurile de cheltuieli
pentru perioadele viitoare sume considerabile pentru a preveni si stopa poluarea sau
pentru protejarea mediului inconjurator.
CONCLUZII FINALE

Din punctul de vedere al starii si al posibilitatilor de impact asupra intreprinderii, mediul


social si cultural , satisface criterii de eficienta si eficacitate intr-o proportie de doar 36%.
Daca ar fi sa analizam mai in profunzime acest procentaj, eu l-as cataloga foarte
ingrijorator. Spun acest lucru deoarece, consider ca factorul uman este deosebit de
important pentru orice intreprindere si orice tara (poate cel mai important). Din intreaga
analiza acest mediu are nivelul cel mai scazut de eficienta si eficacitate asupra
intreprinderii. Din pacate intrepridnerea SIVECO, nu este in masura sa imbunatatteasca
aceasta situatie. Doar ministerele pot sa imbunatateasca situatia existenta in acest mediu,
prin politici sociale care sa fie cu adevarat in folosul cetatenilor. Defapt acest procentaj
redus, de doar 36 %, este o consecinta a perioadei de tranzitie care afecteaza societatea
romaneasca. Nivelul de trai si masurile politice si economice au dus in mare parte la
saracirea populatiei, iar daca Romania va adera la Uniunea Europeana in anul 2007,
prevad o situatie si mai dezastruoasa. Compania SIVECO poate sa imbunatateasca acest
mediu, dar intr-o masura prea mica, prin programe sociale, si mai ales prin programe de
trainig pe diferite nivele, sustinerea tinerilor cu capacitati si merite deosebite. In acest
sens, SIVECO organizeaza in fiecare an cupa SIVECO, un concurs adresat elevilor de
liceu din clasele cu specializarea informatica. Premiile sunt consistente, dar mai
important este ca acesti elevi sunt sustinuti sa devina adevarati profesionisti. Compania
investeste in ei, pentru ca pe viitor sa poata beneficia de inteligenta lor. Investitia in
inteligenta, creativitate, inventivitate, deci in factorul uman este cea mai importanta!
Deoarece, pentru companiile creatoare de software, aceasta reprezinta “materia prima”,
au tot interesul pentru a se implica in viata sociala si chiar culturala.
4.4 Analiza mediului tehnologic

Nr. GRILA DE EVALUARE


SPECIFICATIE CRITICE SLABE MEDII BUNE FORTE
Crt
0.000 0.250 0.500 0.750 1.000
A AGREGAREA SI INCADRAREA CRITERIILOR IN MATRICE
Politica guvernamentala fata de cercetare-
1 0.500
dezvoltare
2 Calitatea infrastructurii 0.450
3 Telecomunicatiile 0.650
Numarul de patente si natura acestora
4 0.250
(autohtone, achizitionate)
5 Ritmul de aparitie al inventiilor 0.375
6 Viteza de transfer a tehnologiilor 0.500
7 Dotarea cu tehnica de calcul 0.600
8 Dotarea tehnica a productiei 0.325
Starea echipamentelor, capacitatilor de
9 0.375
productie
Gradul de innoire a mijloacelor tehnice si al
10 0.375
tehnologiilor
11 Utilizarea mijloacelor fixe 0.375
12 Gradul de inzestrare tehnica a muncii 0.375
13 Incadrarea de personal tehnic 0.500
B STAREA SI REZERVA Starea Rezerva
Politica guvernamentala fata de cercetare-
1 0.500 0.500
dezvoltare
2 Calitatea infrastructurii 0.450 0.550
3 Telecomunicatiile 0.650 0.350
Numarul de patente si natura acestora
4 0.250 0.750
(autohtone, achizitionate)
5 Ritmul de aparitie al inventiilor 0.375 0.625
6 Viteza de transfer a tehnologiilor 0.500 0.500
7 Dotarea cu tehnica de calcul 0.600 0.400
8 Dotarea tehnica a productiei 0.325 0.675
Starea echipamentelor, capacitatilor de
9 0.375 0.625
productie
Gradul de innoire a mijloacelor tehnice si al
10 0.375 0.625
tehnologiilor
11 Utilizarea mijloacelor fixe 0.375 0.625
12 Gradul de inzestrare tehnica a muncii 0.375 0.625
13 Incadrarea de personal tehnic 0.500 0.500
C CONCLUZII
SPECIFICATIE A I O
Politica guvernamentala fata de cercetare-
1 I
dezvoltare
2 Calitatea infrastructurii I
3 Telecomunicatiile O
Numarul de patente si natura acestora (autohtone,
4 A
achizitionate)
5 Ritmul de aparitie al inventiilor A
6 Viteza de transfer a tehnologiilor I
7 Dotarea cu tehnica de calcul O
8 Dotarea tehnica a productiei A
9 Starea echipamentelor, capacitatilor de productie A
Gradul de innoire a mijloacelor tehnice si al
10 A
tehnologiilor
11 Utilizarea mijloacelor fixe A
12 Gradul de inzestrare tehnica a muncii A
13 Incadrarea de personal tehnic I
D TOTAL 7 4 2
E STAREA MEDIULUI 0.434

Mediul tehnologic este format din totalitatea elementelor care reflecta starea actuala a
cunostintelor tehnice si tehnologice (cunostinte, experienta, creativitate si inovare).
Tehnologia este forta conducatoare a schimbarilor in societate deoarece: creeaza
modalitati noi de satisfacere a nevoilor de consum; identifica nevoile latente; descopera
noi consumatori, modifica comportamentul prin modificarea stilului de viata; modifica
natura concurentei intr-o industrie; crste eficienta activitatilor care se desfasoara in
intrepridnere.
Adoptarea noilor tehnologii in companie, si utilizarea poate sa aduca un avantaj strategic
fata de celelalte companii. De asemenea creativitatea si inovarea reprezinta factori
determinanti ai reusitei, in sectorul analizat de noi. O intreprinedre software daca nu
creeaza si nu inoveaza, mai ales daca pe piata exista multe produse similare, nu va
supravietui.
Mediul tehnologic are si un impact major asupra oamenilor, in functie de masura in care
acestia utilizeaza noile tehnologii pentru a-si desfasuta activitatea. Mediul tehnologic,
schimba comportamentul uman, modul in care oamenii comunica, se manifesta si modul
in care isi desfasoara activitatea zilnica.

CONCLUZII PARTIALE (analiza criteriilor din matrice)

2. Politica guvernamentala fata de cercetare si dezvoltare: Datorita fondurilor


insuficiente de care dispune statul, nu se investeste foarte mult in activitatea de cercetare
dezvoltare. Programele de cercetare de tip grant lansate de Ministerul Educatiei si
Cercetarii, nu sunt suficient de bine finantate, iar procesul de cercetare este de multe ori
ingreunat si de lipsa documentatiilor si cartilor de specialitate. Proiectul Cadru 6 cu
Uniunea Europeana, in domeniul cercetarii, tinde sa normalizeze aceasta situatie.
SIVECO a participat impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii la un proiect major
din programul Cadru 6 finantat de Uniunea Europeana. Platforma AeL, de eLearning,
dezvoltata de SIVECO impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii a castigat licitatia
pentru proiecte care au ca destinatie dezvoltarea de sisteme informationale si platforme
software de invatamant la distanta si de eLearning, si s-au primit importante fonduri
pentru dezvoltare, implementare si promovare.

3. Calitatea infrastructurii: Inca in Romania, infrastructura lasa de dorit. In unele


domenii, cum ar fi comunicatiile de date si retelele de transport a informatiilor, se fac
investitii extrem de mari. Spre exemplu statul a investit extrem de multi bani (publici), in
dezvoltarea retelei de comunicatii pe frecvente radio in banda de 5 Ghz. a Societatii
Nationale de Radiocomunicatii. Odata cu dezvoltarea acestui suport de stransfer de
informatie, au aparut si noi modalitati de comunicatie in banda largam transfer de
informatii si comunicatii broadband. De asemenea efortul unor companii private cum ar
fi RDS&RCS este de apreciat. In tara noastra, dezvoltarea infrastructurii nationale de
comunicatii a fost (si este) un domeniu extrem de fertil in ceea ce priveste investitiile.
Odata cu reglementarile Ministerului Tehnologiei si Informatiei privitoare la liberalizarea
pietei de telecomunicatii fixe in Romania, au inceput sa apara noi firme care sa preia din
clientii companiei Romtelecom, care in trecut detinea un monopol la nivelul intregii tari.
Dezvoltarea retelelor de fibra optica la nivelul oraselor si interconectarea oraselor prin
acest tip de legatura, va oferi un avantaj enorm companiilor care opereaza pe raza intregii
tari. Spre exemplu, deja in tara noastra exista lanturi de magazine, care utilizeaza reteaua
de fibra optica a companiei RDS&RCS, prin care se fac centralizari zilnice, comunicatii
intre magazine si sediul central al companiei, de asemenea bancile utilizeaza
infrastructura de telecomunicatii pe fibra optica, iar pentru acestea, companiile
producatoare de software trebuie sa conceapa programe de tip e-business, ERP
(Enterprise Resource Planning). Consider ca dezvoltarea viitoare a infrastructurii de
telecomunicatii in banda larga, din Romania, va oferi noi nise pentru firmele
producatoare de software, deoarece le va permita sa isi extinda gama de produse, la
aplicatii de managementul resurselor pentru intreprinderi cu mai multe filiale, sau care
detin maimulte puncte de vanzare. Spre exemplu majoritatea programelor concepute de
SIVECO, utilizeaza infrastructura de telecomunicatii (in spectru radio si terestra)
existenta, pentru centralizarea datelor, iar daca aceasta nu functioneaza la parametri
optimi, aceste softuri se pot dovedi inutile. Infrastructura de comunicatii este un suport
real pentru aplicatiile software moderne de tip eBusiness, si ERP. Aceste softuri trebuie
sa inglobeze astazi module de comunicatii, altfel nu sunt eficiente.

4. Numarul de patentente si natura acestora (autohtone sau achizitionate): este intr-o


crestere usoara fata de perioadele anterioare

5. Ritmul de aparitie al inventiilor: Desi Romania se bucura de o apreciere


internationala cu privire la inventica, ritmul de aparitie al inventiilor este redus. Consider
ca in domeniul tehnologiei informatiei Romania nu exceleaza, deoarece nu dispune de
echipamentele si tehnologia necesara pentru a se face cu aedvarat cercetare si pentru a se
inventa in acest domeniu. Si ca o completare, specialistii si profesorii romani de profil,
pleaca in tari in care munca de inventator este platita de zeci, probabil de sute de ori mai
bine.

6. Viteza de transfer a tehnologiilor: Viteza de transfer a tehnologiilor a crescut in


ultima vreme, datorita dotarii cu calculatoare si echipamente. Spre exemplu anul 2004, a
fost cel ami spectaculos an in ceea ce priveste vanzarile de sisteme de calcul si
echipamente conexe. Comerciantii de calculatoare, componente si echipamente au
resimtit o crestere a vanzarilor de peste 30 % in 2004. Acesta crestere a fost determinata
pe de-o parte de posibilitatile achizitionarii in rate a echipamentelor, dar si a unor
reglementari guvernamentale, prin care, se acorda din partea statului 200 de euro unei
anumite categorii de elevi drept sprijin pentru achizitionarea unui calculator. Aceste
cresteri nu pot sa fie decat incurajatoare, si cu siguranta intr-o anumita masura vor
influenta favorabil sectorul dezvoltarii de programe informatice.
Desfasurarea unor activitati cat mai complexe, care implica utilizarea tehnologiei
informatiei, duce inevitabil si la transferul de tehnologie, ca factor determinant al
atingerii unui nivel de performanta, eficienta si eficacitate, ridicat.
De asemenea dezvoltarea retelelor de telecomunicatii, liberalizarea acestei piete,
ieftinirea accesului la Internet, au dus, si duc in continuare la utilizarea noilor tehnologii,
si uneori la achizitionarea de tehnologii mai performante, in unele domenii chiar de
ultima generatie.

7. Dotarea cu tehnica de calcul: Dupa cum am descris si la punctul anterior, dotarea cu


calculatoare a crescut , companii, care sunt constiente de necesitatea implementarii
sistemelor informationale, si pina la utilizatorii casnici, care au nevoie de computer
pentru invatare, divertisment, acces Internet, sau pentru a automatiza unele activitati.
Dotarea cu tehnica de calcul nu poate sa fie decat un lucru benefic pentru companiile
dezvoltatoare de software. De obicei managerii de proiect responsabili cu implementarea
tehnologiei informatiei cred ca prin simpla aducere a unui calculator va usura munca
celui care il utilizeaza si va scurta timpii de prelucrare / generare a informatiilor. De cele
mai multe ori nu este asa, deoarece trebuie sa existe si programe specializate care sa fie
interfata intre om si masina de calcul. De aceea, atunci cand in intreprindere se doreste
implementarea tehnologiei informatiei se face pe doua nivele: hardware si software. Iar
intre aceste doua trebuie sa existe o imbinare cat mai aproape de perfectiune, pentru ca
acest ansamblu sa ofere randament afacerii. De cele mai multe ori investitiile care se fac
in tehnologia informatiei nu sunt facute rational, deoarece se investeste uneori in
programe sau echipamente care nu sunt neaparat necesare, dar a carui cost este extrem de
ridicat, iar acest lucru va avea un impact negativ asupra situatiei financiare a
intreprinderii in viitor. Managerii din Romania, neavand suficienta pregatire in domeniul
tehnologiei informatiei nu gandesc rational atunci cand se pune problema in ce sa se
investeasca, cat, dar mai ales cu ce beneficii! De obicei acestia investesc in ultimele
tehnologii, (hardware dar si software), acestea fiind foarte scumpe, dar a caror capacitati
nu le vor utiliza la maximum.
Consider ca dotarea cu tehnica de calcul, este o premisa pentru dezvoltare programelor
informatice. Daca o firma nu achizitioneaza calculatoare, este sigur ca aceasta nu va
achizitiona nici software. Deci, dotarea cu tehnica de calcul a firmelor, influenteaza intr-
un sens pozitiv producatorii de software.

8. Dotarea tehnica a productiei: Dotarea tehnica, si starea echipamentelor, este destul


de invechita. Managerii companiior din Romania, sunt constienti de faptul ca utilizarea
unor echipamente invechite, care nu dau un randament ridicat, nu vor aduce beneficii
majore. Prin urmare investitiile in noi echipamente, sau modernizarea celor existente,
chiar informatizarea ciclului de productie, si utilizarea calculatorului in orice functiune a
intreprinderii, trebuie sa reprezinte o prioritate a managerilor. Din cauza situatiei
financiare nefavorabile a multor companii care au nevoie de schimabarea procesului
tehnologic, si al introducerii noilor tehnologii n ciclul de productie, se face greoi, iar
adoptarea sistemelor informatizate hardware si software , se face si mai greoi, datorita si
reticentei angajatilor si a conducerii in special la ideea de nou. Un sistem informatizat
integrat, care sa cuprinda si functiunea de productie a unei intreprinderi, se poate dovedi
extrem de util, dar si foarte costisitor.

9. Starea echipamentelor, capacitatilor de productie: Starea echipamentelor utilizate


in activitatea companiilor este modesta, majoritatea echipamentelor fiind invechite, de
aici rezulta si capacitati de productie reduse.
10. Gradul de innoire a mijloacelor tehnice si al tehnologiilor: Datorita posibilitatilor
financiare reduse, si a neimplementarii tehnologiilor si a mijloacelor tehnice in activitatea
agentilor economici, nu se poate vorbi despre o innoire a acestora. Companiile care
activeaza in domeniul tehnologiei informatiei si al telecomunicatiilor, innoirea continua a
tehnologiilor / dezvoltarea de noi tehnologii, innoirea mijloacelor tehnice existente este
necesara pentru a face fata noilor cerinte si noilor tendinte. Consider ca pentru aceste
companii, investirea in tehnologii si in a fi la curent cu tot ceea ce este nou, reprezinta un
avantaj strategic. Desigur ca achizitionarea noilor tehnologii este utila si oportuna, doar
atunci cand vechile echipamente au fost complet amortizate, deoarece se stie ca noile
tehnologii si mijloacele tehnice noi sunt extrem de costisitoare.

11. Utilizarea mijloacelor fixe: Gradul de utilizare al mijloacelor fixe per total industrie
se pastreaza la nivele reduse.

12. Gradul de inzestrare tehnica a muncii: Datorita netehnicizarii muncii in


companiiledin Romania, gradul de inzestrare al angajatilor nu este atat de mare. Angajatii
care isi desfasoara activitatea in companiile din sectorul tehnologiei informatiei, sau
telecomunicatii, trebuie sa aiba un niveld e pregatire foarte ridicat pentru a face fata
cerintelor. Consieder ca abiliatile angajatilor de a lucra cu noile tehnologii, si in special
cu calculatorul, poate sa fie un avantaj pentru companiile producatoare de software,
deoarece se reduce semnificativ timpul de training a personalului care vor utiliza
programelor software. In acelasi timp, personalul companiilor care au achizitionat si
implementat sisteme informationale si care are competente si cunostinte in utilizarea
sistemelor informationale, pot propune imbunatatiri ale versiunilor viitoare (software si
chiar hardware).

13. Incadrarea de personal tehnic: Incadrarea personalului tehnic, se face in Romania


din necesitate, deoarece se utilizeaza metode si solutii tehnicizate, care necesita un expert
uman pentru supervizarea sau rezolvarea acestor probleme. Rolul expertilor si
personalului tehnic, ar trebui sa fie si de feedback intre companie si proiectantul
sistemului tehnic utilizat de / in companie. Incadrarea de personal tehnic, in unitati, poate
conduce la dezvoltarea unor sisteme proprii daca exista si departament de cercetare-
dezvoltare. Incadrarea destul de ridicata a personalului tehnic in intreprinderile din
Romania as putea sa o consider un factor care influenteaza intr-un mod pozitiv compania
SIVECO. Ca sa motivez afirmatia anterioara, m-as referi la faptul ca implementare unor
sisteme tehnice (informatice) in companii, iar personalul tehnic poate sa fie legatura
dintre companie si dezvolatorul software. Daca personalul tehnic, cunoaste foarte bine
realitatile existente in companie poate sa participe efectiv la dezvoltarea unui sistem
informational performant.

CONCLUZII FINALE

Impactul mediului tehnologic, asupra intreprinderii analizate, satisface criterii de


eficienta si eficacitate, in proportie de 43,4 %. Daca privim cu atentie profilograma
mediuluitehnologic, observam ca exista patru cauze care genereaza incertitudini. Aceste
incertitudini pot deveni oportunitati, si consider ca SIVECO poate sa isi aduca aportul ca
aceste incertitudini sa devina oportunitati, datorita relatiei pe care asociatiile in care sunt
reuniti cei mai amri producatori de software din Romania, o au cu Guvernul.

DIAGNOSTICUL MACROMEDIULUI

PROFILOGRAMA MACROMEDIULUI DUPA CRITERIILE METODEI PEST

Nr. GRILA DE EVALUARE


SPECIFICATIE CRITICE SLABE MEDII BUNE FORTE
Crt
0.000 0.250 0.500 0.750 1.000
A AGREGAREA SI INCADRAREA CRITERIILOR IN MATRICE
I Mediul politico – legal 0.463
II Mediul economic 0.466
III Mediul socio – cultural 0.360
IV Mediul tehnologic 0.434
B STAREA SI REZERVA Starea Rezerva
I Mediul politico – legal 0.463 0.537
II Mediul economic 0.466 0.534
III Mediul socio – cultural 0.360 0.640
IV Mediul tehnologic 0.434 0.566
C CONCLUZII
SPECIFICATIE A I O
I Mediul politico – legal A
II Mediul economic I
III Mediul socio – cultural I
IV Mediul tehnologic I
D TOTAL 1 3
E STAREA MACROMEDIULUI 0.431

PROFILOGRAMA MEDIULUI DUPA PUNCTAJUL OBTINUT

Nr. GRILA DE EVALUARE


SPECIFICATIE CRITICE SLABE MEDII BUNE FORTE
Crt TOTAL
0.000 0.250 0.500 0.750 1.000
A AGREGAREA SI INCADRAREA CRITERIILOR IN MATRICE
I Mediul politico – legal 7 4 2 13
II Mediul economic 6 5 2 13
III Mediul socio – cultural 9 4 13
IV Mediul tehnologic 7 4 2 13
B TOTAL 0 29 17 6 0 52
5. ANALIZA MEDIULUI CONCURENTIAL PRIN METODA CELOR 5 FORTE

Prin analiza mediului concurential, vom analiza concurenta in sectorul de activitate al


creerii de programe software, dar si influenta acestuia asupra companiei SIVECO.
Avem in vedere:
- Amenintarea noilor intrati
- Puterea clientilor si a furnizorilor
- Amenintarea produselor de substitutie
- Rivalitatea concurentiala
- Competitia si colaborarea

5.1 AMENINTAREA NOILOR INTRATI

Profilograma amenintarilor celor nou intrati

Nr. GRILA DE EVALUARE


SPECIFICATIE CRITICE SLABE MEDII BUNE FORTE
Crt
0.000 0.250 0.500 0.750 1.000
A CRITERII
1 Economiile de scara 0.250
2 Capitalul cerut la intrare 0.375
3 Avantajul costului independent de marime 0.500
4 Accesul la canale de distributie 0.600
Diferentierea produselor si imaginea marfii
5 intreprinderii
0.600
6 Legislatia si actiunile guvernamentale 0.500
B STAREA SI REZERVA Starea Rezerva
1 Economiile de scara 0.250 0.750
2 Capitalul cerut la intrare 0.375 0.625
3 Avantajul costului independent de marime 0.500 0.500
4 Accesul la canale de distributie 0.600 0.400
Diferentierea produselor si imaginea marfii
5 intreprinderii
0.600 0.400
6 Legislatia si actiunile guvernamentale 0.500 0.500
C CONCLUZII
SPECIFICATIE A I O
1 Economiile de scara A
2 Capitalul cerut la intrare A
3 Avantajul costului independent de marime I
4 Accesul la canale de distributie O
Diferentierea produselor si imaginea marfii
5 intreprinderii
O
6 Legislatia si actiunile guvernamentale I
TOTAL 2 2 2
D STAREA MEDIULUI 0.470

1. Economiile de scara: In domeniul analizat, cel al productiei de software, economiile


de scara nu se regasesc, deoarece nu se poate vorbi de o scadere a costurilor pe baza
maririi productiei.
2. Capital la intrare : Pentru firmele noi, capitalul la intrare este o bariera principala,
deoarece costurile de intrare pe piata sunt destul de ridicate, cu achizitionarea de
computere, echipamente si plata angajatilor.

3. Avantajul costului independent de marime: Datorita pozitionarii solide pe piata, si


mai ales a contractelor cu parteneri foarte importanti (vezi anexa cu portofoliul de
clienti), existenta personalului cu experienta, licente si parteneriate tehnologice,
reprezinta avantaje reale, si foarte importante pentru SIVECO, si greu de recuperat
pentru noii intrati. Eventual, doar companiile straine cu reputatie internationala, care
beneficiaza de know-how, ar putea concura cu SIVECO, pe piatele internationale,
mai ales cele din Europa.

4. Accesul la canale de distributie: Pentru noii veniti, mai ales firme mici, este foarte
greu sa patrunda pe piete unde se negociaza contracte mari (de ex: pentru ministere
sau pentru guvern). Companiile care sunt deja bine pozitionate pe piata, beneficiaza
de un atu in plus, iar acest reprezinta un avantaj.Daca ne referim la piata din Europa,
sau cea internationala, SIVECO, incepe sa isi faca loc printer marile firme, datorita
aprecierilor internationale de care se bucura in aceasta perioada (mai ales ca a castigat
foarte multe prmii pentru platforma AeL si e-guvernare).

5. Diferentierea produselor si imaginea marfii intreprinderii: Compania SIVECO,


are suficienta putere financiara si mai ales potential uman, pentru a crea o imagine de
succes a companiei. Despre diferentierea produselor, as aprecia faptul ca, in industria
software fiecare client este diferit si are nevoile sale, fapt pentru care programele sunt
in asa fel concepute incat sa satisfaca necesitatile acestuia. In plus, as mai putea
adauga, faptul ca, programele sunt foarte personalizabile si adaptabile la tipul de
afacere desvasurat, datorita modularitatii. SIVECO, are capacitatea de diferentiere si
de adaptare a solutiilor software, dupa necesitatile clientilor.

6. Legislatia si actiunile guvernamentale: Intreprinderea este afectata, si poate


influenta legislatia si actiunile guvernamentale. (am descris acest lucru la influenta
mediului politico-legislativ)

CONCLUZII

Compania SIVECO , analizata din punctul de vedere al influentei noilor intrati, si al


barierelor de intarare pe piata productiei de software, se gaseste la intersectia a doua
amenintari, doua incertitudini si doua oportunitati (foarte importante de care
beneficiaza). Apreciez ca fiind medie influenta noilor intrati, fara a extinde prea mult
analiza la pietele internationale.
5.2 ANALIZA PUTERII CLIENTILOR SI FURNIZORILOR

Profilograma puterii furnizorilor

Nr. GRILA DE EVALUARE


SPECIFICATIE CRITICE SLABE MEDII BUNE FORTE
Crt
0.000 0.250 0.500 0.750 1.000
A CRITERII
1 Concentrarea furnizorilor 0.500
2 Surse alternative de vanzare 0.500
3 Ponderea in costul produselor a beneficiarilor 0.250
4 Costul de transfer 0.500
5 Calitatea bunurilor / serviciilor livrate 0.500
6 Posibilitatea de integrare verticala in aval 0.600
7 Substituirea bunurilor livrate 0.375
B STAREA SI REZERVA Starea Rezerva
1 Concentrarea furnizorilor 0.500 0.500
2 Surse alternative de vanzare 0.500 0.500
3 Ponderea in costul produselor beneficiarilor 0.250 0.750
4 Costul de transfer 0.500 0.500
5 Calitatea bunurilor / serviciilor livrate 0.500 0.500
6 Posibilitatea de integrare verticala in aval 0.500 0.500
7 Substituirea bunurilor livrate 0.375 0.625
C CONCLUZII
SPECIFICATIE A I O
1 Concentrarea furnizorilor I
2 Surse alternative de vanzare I
3 Ponderea in costul produselor beneficiarilor A
4 Costul de transfer I
5 Calitatea bunurilor / serviciilor livrate I
6 Posibilitatea de integrare verticala in aval O
7 Substituirea bunurilor livrate A
TOTAL 2 4 1
D STAREA MEDIULUI 0.446

CONCLUZII PRIVIND PUTEREA FURNIZORILOR

In ceea ce proveste furnizorii pentru o companie ce activeaza in domeniul creerii de


software, se poate vorbi de furnizori de tehnologii. Acestia cuprind furnizori de solutii
informatice, care participa intr-o anumita masura la realizarea bunului final. Spre
exemplu: alte programe, sisteme de operare, tehnologii software, medii de programare.
Surse nu sunt foarte diversificate, decat in domeniul bazelor de date, iar compania
SIVECO, si-a implementat solutiile pe cele mai utilizate si fiabile sisteme de baze de date
(Microsoft SQL, IBM DB2 sau Oracle). Depinde foarte mult de puterea clientului
stabilirea furnizorilor de anumite solutii. Spre exemplu un client al companiei SIVECO,
care va dori o solutie implementata pe un sistem UNIX, va plati mai putin pe licente
decat daca solutia va fi pe Windows. Consider ca intre cele doua forte furnizori / clienti,
in acest domeniu se poate face o corelare si aceste doua forte se influenteaza reciproc. De
asemenea consider ca parteneriatele pe care SIVECO le are cu principalii furnizori de
tehnologii si de suport pentru dezvoltarea altor tehnologii cum ar fi Microsoft, IBM,
Oracle, permit companiei analizate, sa aiba o colaborare si influenta benefica.
Calitea aprovizionarii este acceptabila
Furnizorii de zolutii sunt foarte importanti pe pietele internationale, si detin o cota mare
de piata.
Costurile de transfer de la un furnizor la altul sunt semnificative, deoarece trebuie ca
angajatii sa faca training pentru solutiile noi achizitionate si care urmeaza sa fie folosite
in dezvoltarea programelor. Transferurile merita facute daca furnizorii prezinta avantaje
de dezvoltare a unor noi tehnologii care urmeaza sa fie folosite pe scara larga
Materia prima de baza, nu poate fi substituita, deoarece exista solutii, medii de
programare, sisteme de operare, care cu greu pot si concepute de la zero de catre
SIVECO, pentru a-si concepe propriul sistem.Factorul uman si creativitatea acestuia mai
constituie o materieprima care nu poate fi substituita.

Profilograma puterii clientilor

Nr. GRILA DE EVALUARE


SPECIFICATIE CRITICE SLABE MEDII BUNE FORTE
Crt
0.000 0.250 0.500 0.750 1.000
A CRITERII
1 Concentrarea clientilor 0.600
2 Piete alternative de desfacere 0.600
3 Ponderea in costul produselor a aprovizionarilor 0.250
4 Costul de transfer 0.500
5 Calitatea bunurilor / serviciilor furnizate 0.500
6 Posibilitatea de integrare verticala in amonte 0.500
7 Substituirea bunurilor aprovizionate 0.375
B STAREA SI REZERVA Starea Rezerva
1 Concentrarea clientilor 0.600 0.400
2 Piete alternative de desfacere 0.600 0.400
3 Ponderea in costul produselor a aprovizionarilor 0.250 0.750
4 Costul de transfer 0.500 0.500
5 Calitatea bunurilor / serviciilor furnizate 0.500 0.500
6 Posibilitatea de integrare verticala in amonte 0.500 0.500
7 Substituirea bunurilor aprovizionate 0.375 0.625
C CONCLUZII
SPECIFICATIE A I O
1 Concentrarea clientilor O
2 Piete alternative de desfacere O
3 Ponderea in costul produselor a aprovizionarilor A
4 Costul de transfer I
5 Calitatea bunurilor / serviciilor furnizate I
6 Posibilitatea de integrare verticala in amonte I
7 Substituirea bunurilor aprovizionate A
TOTAL 2 3 2
D STAREA MEDIULUI 0.475
CONCLUZII PRIVIND PUTEREA CLIENTILOR

Datorita aprecierilor internationale de care se bucura produsele dezvoltate de SIVECO,


aceasta are oportunitati noi de desfacere in spatiul European dar si in celelalte regiuni
Standardele de calitate pe care le implementeaza SIVECO, asigura produselor, calitatea
pe care o cer clientii
SIVECO are un portofoliu de clienti, care in domeniile lor de activitate contin cote
semnificative de piata.
Clientii (firme) pot considera solutiile si produsele societatii SIVECO, sibstituibile, dar
organisme ca si Guvernul si Ministerele nu pot substitui produsele, deoarece acestea sunt
proiecte realizate cu implicarea ambelor parti, si care au generat un effort uman si
financiar, foarte mare.

5.3 ANALIZA AMENINTARILOR PRODUSELOR DE SUBSTITUTIE

In industria software, mai ales in cazul softurilor dezvoltate la cererea clientilor, si


implementate pe nevoile lor, nu prea se poate vorbi despre produse de substitutie, si asta
din cauza ca fiecare program este personalizat in functie de nevoile clientilor. Compania
SIVECO are si un portofoliu de produse care pot fi substituite de produse ale altor
companii. In cazul ministerelor si al guvernului, nu se poate vorbi despre o substitutie a
produselor. Programele software implemenate la nivelul acestor institutii reprezinta o
parte a strategiilor de dezvoltare ale statului in domeniul tehnologiei informatiei, si odata
semnate aceste parteneriatem nu se pot substitui. Mai mult, proiectele realizate de
SIVECO, ci statul au dus la un mare succes.
In cazul analizei noastre as putea aprecia, ca exista posibilitatea substituirii produselor
companiei SIVECO, nu exista substituirea unor nevoi ale clientilor, prin alte tehnologii
sau cu alte mijloace, substitutia generica exista, dar intr-o mica masura.

Profilograma amenintarii produselor de substitutie

Nr. GRILA DE EVALUARE


SPECIFICATIE CRITICE SLABE MEDII BUNE FORTE
Crt
0.000 0.250 0.500 0.750 1.000
A CRITERII
1 Produs cu aceeasi nevoie 0.500
2 Nevoia pentru un produs 0.600
3 Generica 0.600
B STAREA SI REZERVA Starea Rezerva
1 Produs cu aceeasi nevoie 0.500 0.500
2 Nevoia pentru un produs 0.600 0.400
3 Generica 0.600 0.400
C CONCLUZII
SPECIFICATIE A I O
1 Produs cu aceeasi nevoie I
2 Nevoia pentru un produs O
3 Generica O
TOTAL 1 2
D STAREA MEDIULUI 0.566
Consider ca din punct de vedere al produselor de substitutie, compania SIVECO are
avantaje si oportunitati mari fata de celelalte companii, ca urmare a cotei de piata de peste
10.5 %, si a avantajelor referitoare la substituirea produselor dezvoltate.

5.4 ANALIZA RIVALITATII CONCURENTIALE

Profilograma rivalitatii concurentiale

Nr. GRILA DE EVALUARE


SPECIFICATIE CRITICE SLABE MEDII BUNE FORTE
Crt
0.000 0.250 0.500 0.750 1.000
A CRITERII
1 Numarul concurentilor 0.500
2 Ritmul de crestere al sectorului 0.375
3 Costurile fixe si de stocare 0.500
4 Cresterea capacitatilor de productie 0.500
5 Diferentierea produselor 0.600
6 Achizitii / fuziuni 0.500
7 Bariere de iesire 0.375
B STAREA SI REZERVA Starea Rezerva
1 Numarul concurentilor 0.500 0.500
2 Ritmul de crestere al sectorului 0.375 0.625
3 Costurile fixe si de stocare 0.500 0.500
4 Cresterea capacitatilor de productie 0.500 0.500
5 Diferentierea produselor 0.600 0.400
6 Achizitii / fuziuni 0.500 0.500
7 Bariere de iesire 0.375 0.625
C CONCLUZII
SPECIFICATIE A I O
1 Numarul concurentilor I
2 Ritmul de crestere al sectorului A
3 Costurile fixe si de stocare I
4 Cresterea capacitatilor de productie I
5 Diferentierea produselor O
6 Achizitii / fuziuni I
7 Bariere de iesire A
TOTAL 2 4 1
D STAREA MEDIULUI 0.478

CONCLUZII

Numarul concurentilor este in crestere, datorita dezvoltarii sectorului.


Ritmul de crestere a sectorului este rapid, iar noii intrati (companii care detin importante
fonduri) pot sa devina o amenintare pentru compania SIVECO.
Costurile fixe sunt medii spre ridicate in domeniul tehnologiei informatiei
Cresterea capacitatilor de productie, si cresterea sectorului, este determinat de necesitatile
existente pe piata, si o parte din necesitatile care inca nu sunt satisfacute. Exiata nise de
piata, mai ales in exterior.
Compania SIVECO, are suficienta putere financiara si mai ales potential uman, pentru a
crea o imagine de succes a companiei. Despre diferentierea produselor, as aprecia faptul
ca, in industria software fiecare client este diferit si are nevoile sale, fapt pentru care
programele sunt in asa fel concepute incat sa satisfaca necesitatile acestuia. In plus, as
mai putea adauga, faptul ca, programele sunt foarte personalizabile si adaptabile la tipul
de afacere desvasurat, datorita modularitatii. SIVECO, are capacitatea de diferentiere si
de adaptare a solutiilor software, dupa necesitatile clientilor.
Barierele de iesire, sunt destul de mari, deoarece exista contracte de postvanzare, prin
care compania trebuie sa asigure mentenanta, imbunatatire a sistemelor deja realizate, iar
iesirea de pe piata ar putea fi destul de greoaie.
Achizitiile si fuziunile genereaza o incertitudine, deoarece in industria software, cota de
piata se realizeaza si prin achizitionarea companiilor mici (prin urmare si a portofoliului
de clienti), iar fuziunile si achizitiile , dar mai ales aliantele strategice pot sa influenteze
actvitatea companiei SIVECO.
As concluziona, apreciind ca rivalitatea din sector, are o influenta medie, spre ridicata
asupra intreprinderii, cu unele oportunitati, dar si incertitudini si amenintari.

5.5 ANALIZA COLABORARII SECTORIALE

1. Colaborarea furnizor – clienti: In acest domeniu, colaborarea intre furnizor si client


este necesara. Odata implementat un sistem informational, mai ales software, va
necesita imbunatatiri ulterioare, mentenanta, iar daca nu ar exista o colaborare stransa
intre SIVECO si client, viitorul companiei ar fi compromis. Relatiile dintre SIVECO
si toti clientii sunt stranse, pentru ca doar asa se ajunge sa se cunoasca necesitatile si
solutiile de rezolvare a acestora, ducand la dezvoltarea unor noi solutii, sau
imbunatatirea celor existente.
2. Colaborarea pentru a creste puterea de negociere: Exista colaborari intre
dezvoltatorii de software si integratori de sisteme pentru a implementa sisteme
integrate. Spre exemplu, companiile de software, participa la licitatii alaturi de
ofertanti de hartware (calculatoare si echipamente), pentru a oferi solutii complete si
pentru a mari puterea de negociere. Nu pot afirma daca exista colaborari intre
companiile producatoare de software, dar exista parteneriate la proiectele pentru
ministere si guvern.
3. Colaborarea pentru a construi bariere de intrare: Este inmica masura, probabil la
nivelul asociatiilor in care sunt reunite marile companii de software din Romania
4. Colaborarea pentru diminuarea riscului substituirii: Fiind o concurenta foarte
mare in acest domeniu, si orice informatie reprezinta un avantaj concurential, foarte
multe informatii sunt clasificate, si nu consider ca exista o colaborare prea stransa.
5. Colaborarea pentru castigarea intrarii si a puterii competitive: Compania
colaboreaza doar cu parteneri strategici pe a caror solutii si produse se bazeaza in
dezvoltarea si implementarea propriilor produse si servicii. Este mica in randul
companiilor care dezvolta aceleasi produse.
5.6 Concluziile finale privitoare la influenta mediului concurential:

Amenintarea noilor intrati 0.470


Puterea furnizorilor 0.446
Puterea clientilor 0.475
Amenintarea produselor de substitutie 0.566
Rivalitatea concurentiala 0.478
Colaborarea sectoriala 0.300
Influenta mediului cocnrential are o influenta medie asupra companiei SIVECO, in
proprtie de 0.455. Datorita dezvoltarii sectorului dezvoltarii software in Romania, si
tendintele de viitor, influenta o apreciez a fi mai mare. De asemena SIVECO tinteste
piete straine, iar pe unele din aceste piete concurenta este foarte mare, pe unele este
inexistenta, de aceea consider ca in viitor influenta mediului concurential se va accentua.

Profilograma mediului concurential

Nr. GRILA DE EVALUARE


SPECIFICATIE CRITICE SLABE MEDII BUNE FORTE
Crt
0.000 0.250 0.500 0.750 1.000
A CRITERII
I Amenintarea noilor intarti 0.470
II Puterea furnizorilor 0.446
III Puterea clientilor 0.475
IV Amenintarea produselor de substitutie 0.566
V Rivalitatea concurentiala 0.478
VI Colaborarea sectoriala 0.300
B STAREA SI REZERVA Starea Rezerva
I Amenintarea noilor intarti 0.470 0.530
II Puterea furnizorilor 0.446 0.654
III Puterea clientilor 0.475 0.525
IV Amenintarea produselor de substitutie 0.566 0.434
V Rivalitatea concurentiala 0.478 0.522
VI Colaborarea sectoriala 0.300 0.600
C CONCLUZII
SPECIFICATIE A I O
I Amenintarea noilor intarti A
II Puterea furnizorilor A
III Puterea clientilor A
IV Amenintarea produselor de substitutie I
V Rivalitatea concurentiala A
VI Colaborarea sectoriala A
TOTAL 5 1 0
STAREA MEDIE A MEDIULUI
D CONCURENTIAL
0.455
6. Concluziile finale privind mediul extern:

Nr. GRILA DE EVALUARE


SPECIFICATIE CRITICE SLABE MEDII BUNE FORTE
Crt
0.000 0.250 0.500 0.750 1.000
A CRITERII
I Macromediul 0.431
II Mediul concurential 0.455
B STAREA SI REZERVA Starea Rezerva
I Macromediul 0.431 0.569
II Mediul concurential 0.455 0.545
C CONCLUZII
SPECIFICATIE A I O
I Macromediul A
II Mediul concurential A
TOTAL 2
D STAREA MEDIE A MEDIULUI EXTERN 0.443

Concluzie asupra influentei mediului extern


Mediul extern, are o influenta medie asupra intreprinderii, dar odata cu dezvoltarea
indistriei in Romania, consder ca, competitia va fi ma acesrba, ca urmare si influenta
mediului extern va fi mai ridicata. Depinde foarte mult de modul in care mediul extern va
influenta compania SIVECO, de relatiile cu partenerii externi, de integrarea Romaniei in
Uniunea Europeana, si de sprijinul pe care guvernul il va acorda sectorului tehnologiei
informatiei. Desigr ca aceasta stare de influenta medie poate sa fie intr-o masura destul de
mica influentata de SIVECO. Momentan, fiind un jucator iportant pe piata nationala , dar
si din Europa, consider ca situatia companiei SIVECO in ceea ce priveste priveste
perioada urmatoare nu va avea de suferit ca urmare a influentei mediului extern. Consider
ca oportunitatile noi care se ivesc pentru SIVECO prin penetrarea a noi piete din Europa
si implementarea sistemului e-guvernare si in alte tari, atragerea de noi clienti, si
stabilirea de noi parteneriate ( pe linga cele cu IBM, Microsoft, Oracle), vor influenta
pozitiv activitatea companiei SIVECO. Compania trebuie sa fie extrem de atenta in
selectionarea angajatilor, deoarece acestia reprezinta cea mai importanta materie prima
pentru SIVECO. Factorul uman consider ca este cheia unei reusite in ceea ce priveste
activitatea viitoare a companiei SIVECO!