INGRIJIREA BOLNAVULUI CU

INSUFICIENTA RENALA

DR. ECATERINA PAVEL

MEDIC REZIDENT
MEDICINA FAMILIE
 "Execuţia prescripţiilor medicale cu competenţă şi
conştiinciozitate rămâne doar o parte a activităţii
asistentei medicale. Esenţială rămâne Cunoaşterea
bolnavului, a problemelor şi nevoilor sale. "
Lucreţia Clocotici
 DEFINITIE

INSUFICIENTA RENALA ACUTA

Este o suferinta renala grava, caracterizata prin suprimarea

brusca a functiei renale (excretoare, metabolice, umorale),
Pe un rinichi anterior sanatos, exprimata clinic prin
hiperazotemie, oligurie (sub 800 ml/zi) sau anurie, cu
evolutie catre coma uremica.

INSUFICIENTA RENALA CRONICA

Reprezinta o scadere progresiva, ireversibila, a capacitatii
functionale renale, cu retinerea in organism a substantelor
toxice, rezultate din metabolism si cu evolutie spre uremia
terminala.
 IRA LA NOU NASCUT SI COPIL
CRITERII DE DEFINIRE:
1. Scaderea persistenta a diurezei (< 1 mL/kgc/ora);
2. Uree sangvina ↑ (> 20 mg%);
3. Creatinina sangvina ↑ (> 1 mg%).

CREATININA PLASMATICA (mg/dl)

vARSTA
7 ZILE – 1 LUNA > 0,9

1 – 6 LUNI 1

6 LUNI – 1 AN > 1,3

1 – 2 ANI >1

> 2 ANI > 1,4

 ETIOLOGIE IRA
PRERENALE:
RENALE:
STARI DE SOC: - socul - hipovolemic - necroze tubulare
- hemoragic - soc prelungit
- arsuri grave nefrotoxice
- traumatic
- boli renale parenchimatoase
- obstretical - boli vasculare ale rinichiului
- infarctul miocardic - infectii renale grave
- abdomenul acut - metale toxice: plumb, arsenic, bismut
STARI DE - medicamente: antibiotice, paracetamol,
DESHIDRATARE: - varsaturi antiinflamatorii, anestezice, iod)
- diaree
- transpiratii abundente

POSTRENALE
- calculoza ureterala bilaterala
- hipertrofie de prostata
INSUFICIENTA
- tumori de vecinatate
PERIFERICA
- procese ureterale inflamatorii
ACUTA: - septicemie - fibroza retroperitoneala
- avort septic (abces, tuberculoza, cicatriare)
- soc anafilactic
 IRA prerenala IRA renala
Stare de hidratare Deshidratare Retentie hidrosalina
Circulatie periferica Soc hipovolemic Supraincarcare
cardiovasculara
TA ↓ N sau ↑
Diureza Oligurie Anurie
Densitate urinara 1025 <1025
pH ↓ (<5,5) ↑
Proteinurie ±→+ ++→+++
H, L ± ++
Cilindri + hialini + + hialini
Na urinar < 20 mEq/L > 50 mEq/L
Uree urinara/uree >10 <10
sanguina
Test terapeutic de + -
expansiune volemica
(manitol)
 ETIOLOGIE IRC

- Diabetul zaharat – 39%

- Hipertensiune arteriala maligna – 28%
- Glomerulonefrite cronice – 13%
- Nefropatii interstitiale si pielonefrite – 4%
- Boli polichistice si afectiuni congenitale renale 4%
- Neoplazii / tumori 2%
- Boli autoimune - lupus eritematos sistemic
- Ateroscleroza
- Nefropatii interstitiale si pielonefrite – 4%
- Obstructie de cai urinare
- Expunerea prelungita la toxine (plumb, alcool distilat, materiale
de lipit bijuterii si unele medicamente
- Insuficienta cardiaca
- Afectiuni hepatice.
ETIOLOGIE
CONSUM STEROIZI
NTA INTOXICATIE CU ETILENGLICOL
NI ACUTA DUPA ADMINISTRAREA DE
METICILINA
PAN
PTT
NTA ISCHEMICA
SHU
CHIST RENAL STANG

 Formaţiuni unice sau

multiple;
 Se pot dispune la orice
nivel al corticalei, în
interiorul capsulei renale;
 Uneori pot fi septate.
IRC
CALCUL RENAL STANG
PIELONEFRITA CRONICA
 Micşorarea dimensiunilor
renale;
 Rinichi uneori inegali ca
mărime;
 Contur neregulat;
 Boseluri la suprafaţă;
 In cazuri avansate
ecodensitatea medulară
renală este accentuată.
CHIST POLAR RENAL
 CLASIFICARE
CLASIFICAREA RIFFFLE A IRA:

RATA FILTRARII FLUXUL DE URINA

GLOMERULARE

RISC CREATININA CRESCUTA < 0,5 ml/kg/h in 6 ore

DE 1,5 ORI

LEZIUNE CREATININA CRESCUTA < 0,5 ml/kg/h in 12 ore

DE 2 ORI

INSUFICIENTA CREATININA CRESCUTA < 0,3 ml/kg/h in 24 ore

DE 3 ORI sau anurie pe 12 ore

STADIU TERMINAL IR PERSISTENTA,

PIERDEREA COMPLETA
A FUNCTIEI RENALE
PESTE 4 SAPTAMANI
 STADIALIZARE IRA
1. FAZA PREANURICA (DE AGRESIUNE RENALA):
- durata variabila, 24 de ore-cateva zile;
2. FAZA DE INSTALARE A OLIGOANURIEI
- durata - 24-72 ore;
- retentie de apa si saruri;
3. FAZA OLIGOANURICA CONSTITUITA
- durata intre 7-21 de zile, (2 si 40 de zile);
- manifestari generale, cardiovasculare, neurologice, respiratorii,
renale si cutanate;
4. FAZA POLIURICA – DE RELUARE A DIUREZEI
- durata intre 8-10 zile;
- se reia diureza de obicei brusc, in 1-2 zile ajungandu-se la
3000-4000 ml/zi;
5. FAZA DE RECUPERARE FUNCTIONALA
- durata intre 3-12 luni ( tineri), 1-2 ani (varstanici);
- poliuria se mentine intial;
- celelalte manifestari clinice dispar.
 TABLOU CLINIC IRA

STADIUL DE DEBUT:
- Tabloul renal este adesea mascat de tabloul socului sau afectiunile
responsabile producerii IRA;
- Senzatie de sete si gura uscata;
- Tahicardie, puls filiform;
- Halena amoniacala;
- Respiratie Kusmaul sau Cheyne Stokes;
- Somnolenta, agitatie, coma;
- Oboseala;
- Inapetenta;
- Anorexie;
- varsaturi, diaree;
- Edem pulmonar;
- Oligoanurie/ diureza prastata (IRA organica).
 TABLOU CLINIC IRA
STADIUL ANURIC (PERIOADA DE STARE)

Frecvent anurie, durată variabilă 1-3 săptămâni;

Semne nervoase: delir, halucinaţii, torpoare, fenomene eclamptice
datorate edemului cerebral, obnubilare, comă;
Semne digestive: anorexie, greţuri, vărsături, HDS;
Semne cardio-vasculare: tensiune arterială normală sau scăzută,
turgescenta enelor mari, reflux hepatojugular, PvC crescuta, EPA poate fi
precipitat prin hiperhidratarea bolnavului (administrare fluide iv);
Semne respiratorii: complicaţii infecţioase, dispnee Kussmaul prin
acidoza metabolică severă;
Astenie, tendinta la hipotermie.
 IRA

STADIUL DE RELUARE AL DIUREZEI

Iniţial diureza 800-1000 ml/zi (4-7 zile ), ureea nu scade;

Stadiul tardiv: fază poliurică 3-5 l/24h – ureea scade;
Densitatea urinară scăzută – perioadă cu durată variabilă;
Risc de hipopotasemie, hiponatremie, deshidratare;
Recuperare completa in 6-12 luni.
 IRA CU DEBIT URINAR PASTRAT

Forma particulara de IR acuta:

- Diureza normala, chiar poliurie;

- Uree sanguina ↑;
- Creatinina sanguina ↑;
- Raport uree urinara/uree sanguina scazut;
- Eliminari urinare de uree si creatinina scazute;
- Este descrie dupa arsuri, traumatisme, anestezie.
 STADIALIZARE IRC
1. STADIUL DE INSUFICIENTA RENALA CRONICA DE DEBUT
- Este asimptomatic afectarea rinichiului cu filtrare glomerularã;
normalã sau crescutã - RFG = 90 ml/min/1,73m2;
2. STADIUL DE INSUFICIENTA RENALA CRONICA MODERATA
- Compensata prin poliurie,
poliurie FG. usor scãzutã - RFG = 60-89
ml/min/1,73 m2;
- Simptome moderate: nicturie, poliurie, anemie usoara;
3. STADIUL DE INSUFICIENTA RENALA CRONICA SEvERA
- Astenie matinala si dispnee acidotica, filtrare glomerularã moderat
scãzutã , RFG = 30-59 ml/min/1,73 m2;
4. STADIUL DE INSUFICIENTA RENALA CRONICA EvOLUATA
- Sindrom uremic, filtrare glomerularã sever scãzutã
RFG =15-29 ml/min/1,73 m2;
5. STADIUL DE INSUFICIENTA RENALA CRONICA TERMINALA
- Uremie depasita, decompensarea rinichiului;
- RFG 15 ml /min/1,73 m2 sau necesitatea tratamentului substitutiv
renal.
 STADIALIZARE IRC

These guidelines are adapted from the National Kidney Foundation's:

Stage Description GFR

ml/min/1.73 m2
1 Signs of mild kidney disease but greater than 90%
with normal or better GFR
2 Mild kidney disease with reduced 60-89%
GFR
3 Moderate chronic renal 30-59%
insufficiency
4 Severe chronic renal insufficiency 15-29%

5 End-stage renal failure less than 15%

 ABORDARE INTEGRATA A INSUFICIENTEI
RENALE CRONICE
BOALA CRONICA DE RINICHI IRC
STADIU DESCRIERE RFG STADIU RFG
ml/min/m2 ml/min/m2
0 RISC CRESCUT >90 + factori de DEPLIN 120-70
risc COMPENSAT
1 AFECTARE RENALA CU 90
RFG N/CRESCUT
2 AFECTARE RENALA CU 60-89 COMPENSAT 69-30
RFG USOR SCAZUT
3 AFECTARE RENALA CU 30-59
RFG MODERAT
SCAZUT
4 AFECTARE RENALA CU 15-29 DECOMPENSAT 29-12
RFG SEVER SCAZUT
5 DECOMPENSARE <15 sau TSFR UREMIC < 12
RENALA
UREMIE < 5 (TSFR)
 STADIALIZARE SARRE A IRC

STADIUL COMPENSAT:
- Scade FG, scade capacitatea de concentrare, fără retenţie
azotată;
STADIUL CU RETENTIE COMPENSATA (RETENTIE AZOTATA
FIXA):
- Creatinina - 1,5-5 mg%, uree - 50-150 mg%;
STADIUL CU RETENTIE DECOMPENSATA:
- Creatinina 5-15 mg%, uree:150-300 mg%;
STADIU UREMIC:
- Creatinina > 15 mg%, uree > 300 mg%;
Atâta timp cât FG > 20 ml/min, semnele clinice sunt absente sau
discrete.
 TABLOU CLINIC IRC

STADIUL COMPENSAT (FAZA DE LATENTA):

- Poate dura ani de zile;
- Stare generala buna;
- De obicei nu se insoteste de semne clinice;
- Poliurie – hipostenurie – izostenurie;
- Astenie;
- Cefalee;
- Scaderea poftei de mancare;
 TABLOU CLINIC IRC

INSUFICIENTA RENAL DECOMPENSATA:

- Debut insidios, uneori fara anamneza pozitiva;
- Starea generala se altereaza;
- Edeme ale pleoapelor, membrelor superioare si inferioare
(alb, nedureros, moale, piele lucioasa, godeu persistent);
- Dispnee;
- Prurit persistent si generalizat;
- Paloare caracteristica - teroasa ( galben-murdar);
- Semne nervoase (cefalee, ameteli, somnolenta,
criza convulsiva, flapping tremor);
- Tulburari hemoragice;
- Urini poliurice si palide – anurie;
- Apar fenomene digestive : anorexie, greturi, varsaturi, HDS;

- Pierdere inexplicabila in greutate.

 DECOMPENSAREA RINICHIULUI

(1) Scãderea RFG sub 15 ml/min/1,73 m2 care este

însotitã, în majoritatea cazurilor de simptome ale
intoxicaþiei uremice, sau,
(2) Necesitatea initierii terapiei de substitutie a functiilor
renale (dializã sau transplant renal) care, la unii
pacienti, poate aparea la valori mai mari ale RFG, pentru a
trata complicatii ale insuficientei renale cu risc de crestere
a mortalitãtii si morbiditãtii;
Nu este sinonimã cu “end-stage renal disease” (tradusã
curent, dar incorect drept “boalã renalã în stadiul terminal”),
care este un termen administrativ utilizat în SUA si care
cuprinde exclusiv bolnavii aflati sub tratament substitutiv
renal.
IRC STADIU TERMINAL
IRC STADIU TERMINAL
 TABLOU CLINIC IRC
UREMIA:
- Stare generala profund alterata;
- Edeme ale pleoapelor, membrelor superioare si inferioare;
- Oboseala fizica si psihica extrema;
- Prurit, papule (uremide), depuneri cristale (uremic frost);
- Hipotermie, senzatie de frig;
- Halena amoniacala;
- Repulsie totala fata de alimente, intoleranta gastrica;
- Hematemeza, melena;
- Hipertensiune arteriala, pericardita;
- Insuficienta cardiaca stanga – edem pulmonar acut;
- Cefalee, contractii musculare, somnolenta;
- Stari confuzionale, delir, coma;
- Tulburari de ritm (hiperpotasemie);
- Osteodistrofie renala;
- Intarziere a cresterii – nanism renal.
 TABLOU BIOLOGIC IRA

STADIUL DE DEBUT:
Oligoanurie (exista insa numeroase forme cu diureza pastrata);
Densitate urinara scazuta;
Urina izotona cu plasma, izostenurica;
Uree urinara scazuta;
Na urinar : > 40 ml/l in IRA organica;
< 40 ml/l in IRA functionala;
Na/K > 1;
Sediment: proteinurie minima, hematurie, leucociturie, cilindrii;
Ureea, creatinina plasmatica cresc rapid.
 TABLOU BIOLOGIC IRA
STADIUL ANURIC:
Retenţia azotată rapid progresivă (4-12 mg%) este în funcţie de:
- suspendarea funcţiei renale;
- intensitatea catabolismului proteic (distrucţii tisulare, infecţii);
Tulburări HE: Mg, K cresc, Ca scade, Na normal; HCO3-, Cl- scad,
SO4-, PO4- cresc;
Creşterea K > 6,5 m*/l – pericol iminent de MS, risc de aritmii maligne;
Hiperhidratarea celulară prin hipotonie osmotică extracelulară în urma
pierderilor de sare şi supraîncărcării cu apă (presiune osmotică scăzută);
Tulburări AB – acidoză metabolică, de obicei compensată prin
mecanism respirator;
Acumularea produsilor de putrefactie intestinala ( indol, scatol, fenol);
Anemie: normocroma, normocitara, agenerativa, Ht – 20-25%;
se coreleaza cu Cl.creatinina;
Hiperleucocitoza, trombocitopenie, hiperlipemie;
Examen de urina:
– albuminurie – discreta IRA functionala;
– constanta IRA organica;
– elemente patologice – H, L, cilindri, celule tubulare descuamate;
– modificarea osmolaritatii urinii – Na urinar ↓, uree urinara ↓.
 TABLOU BIOLOGIC IRA

FAZA DE RELUARE A DIUREZEI:

Iniţial diureza 800-1000 ml/zi (4-7 zile ), ureea nu scade;

Stadiul tardiv, fază poliurică 3-5 l/24h – ureea scade;
Densitatea urinară scăzută – perioadă cu durată variabilă;
Risc de hipopotasemie, hiponatremie, deshidratare;
Recuperarea functiei renale survine in 6-12 luni.
 TABLOU BIOLOGIC IRC
STADIU COMPENSAT:
- Scade capacitatea de concentrare;
- Densitate u< 1010;
- Scade FG;
- Scade Cl. creatinina.
 TABLOU BIOLOGIC IRC
STADIU DECOMPENSAT:
Alterari ale echilibrului HE, AB, presiunii osmotice;
Eliminarea produselor finale ale metabolismului protidic;
Eliminarea produşilor de degradare metabolică (inclusive
medicamente);
Activităţi endocrine (sistemul R-A-A pentru stabilizarea TA,
eritropoieză, transf. vitamina D);
Retenţia substanţelor azotate în sânge şi ţesuturi :
- ureea creste (nu masoara gradul alterarii renale);
- relaţia dintre FG şi valorile azotemice are aspectul unei hiperbole,
(azotemia creşte iniţial moderat la pacienţii la care FG reprezintă 50%,
până 1/3 val N, pentru ca la un moment dat fiecare scădere în
continuare a FG să determine o creştere rapidă a ureei);
- valorile creatininei sunt normale în stadiile incipiente de IRC,
creşterea având loc când FG < 50-60 ml/min;
- acidul uric creşte - rareori apariţia unei gute secundare.
 TABLOU BIOLOGIC IRC
Tulburări în excreţia apei şi sodiului:
Tulburarea capacităţii de concentrare a urinii;
– poliurie compensatorie, iniţial moderată,polidipsie, nicturie
(rareori -aspectul unui diabet insipid nefrogen);
Alterarea capacităţii de concentrare;
Capacitatea de diluţie rămâne conservată timp îndelungat;
Fazele avansate - rinichiul încă mai conservă capacitatea de a excreta Na,
echilibrul Na+ devine precar în stadiile terminale – edeme;
Pierderea de Na+ poate fi mai accentuată în NTI (PNC, rinichi polichistic);
Tulburări în excreţia potasiului:
Hiperpotasemia apare în stadiile avansate:
- când diureza < 1l;
- acidoză şi hipercatabolism, hemoliză K > 7 mEq/l;
- risc de oprire ventriculară ( indicaţie de hemodializă);
Acidoza metabolică:
Apare în stadiile avansate când FG < 25 ml/min;
Se manifestă precoce doar în NTI cronice;
apare prin:
Insuficienţa funcţiei tubulare de excreţie a amoniacului;
Tulburări de reabsorbţie a bicarbonaţilor urinari;
Biochimic: RA = 15-20 mg/l, pH<7,36.
 TABLOU BIOLOGIC IRC

Proteinuria persistentã - marker-ul principal;

Boala cronicã de rinichi este definitã drept:

(1) afectarea rinichiului;

(2) reducerea ratei de filtrare glomerularã (RFG) sub 60 ml/min/1,73m2
cu duratã de minim 3 luni;

Determinarea ratei de filtrare glomerularã este cea mai bunã metodã

pentru evaluarea globalã a functiei rinichiului, atât la oameni sãnãtosi,
cât si la bolnavi;
Valoarea normalã a RFG la adultul tânãr - 120-130 ml/min/1,73m,
scade progresiv pe mãsura înaintãrii în vârstã, în medie cu 10
ml/min/1,73 m2 pentru fiecare decadã peste 20-30 ani;
Valoarea medie normalã este de 70 ml/min/1,73 m2 la vârsta de 70
ani.
 EXPLORARI IMAGISTICE

Metodele ultrasonografice:

- Explorări imagistice de primă intenţie în patologia renală;

- Neinvazive, rapide, repetabile, permanent accesibile;
- Situaţiile care contraindică alte metode radiologice:
PNA, GNA, IRA, colica renală patologia renală în sarcină, patologia
renală în stări consumptive, terminale.
 EXPLORARI IMAGISTICE
Ecografia standard bidimensională real time (2 D):
Morfologia maselor renale normale şi elementele morfologice ale patologiei
(litiaze, procese înlocuitoare de spaţiu, solide şi lichidiene, consecinţele
asupra structurii renale şi a structurilor retroperitoneale).
Localizarea, volumul, forma şi contururile renale;(N- IRA, mici IRC)
Evaluarea indicelui parenchimatos, raportul şi diferenţierea parenchimo-
sinusalâ;
Principalele tipuri de malformaţii ale parenchimului şi pelvisului renal;
Litiaza bazinetală şi caliceală unică sau multiplă, obstructivă sau
neobstructivâ;
Dilataţiile pielocaliceale funcţionale, obstructive şi hidropionefrozele;
Procesele proliferative expansive renale cu diferenţierea naturii solide sau
lichidiene şi relaţii sugestive privind caracterele maligne sau benigne;
Patologia vezicii urinare - inflamatorie, litiazică, malformativă, rumorală. cu
date privind evacuarea vezicii urinare şi rezidiul vezical postmicţional;
Patologia prostaticâ - hipertrofii benigne şi maligne cu răsunetul lor \ezical
şi ureteral;
Diagnosticul diferenţial ecografic în procesele tumorale solide (renale,
retroperitoneale primitive, suprarenale, pancreatice, ale unghiurilor
colice) şi în colecţiile perinefieticc sau paranefretice;
Bilanţul locoregional de extensie a neoplasmului renal - adenopatiile
retroperitoneale,invazia vasculară, prezenţa trombozelor şi al metastazelor.
ASPECT ECOGRAFIC NORMAL
IRC – GLOMERULNEFRITA CRONICA

 Micşorare bilaterală a
rinichilor, asimetric,
 IP diminuat, cu creştere a
ecodensităţii parenchimului
renal, predominent la nivelul
corticalei,
 Contur extern boselat, nu se
mai distinge cortexul de
medulară,
 Staza pielocaliceala.
 În fazele finale rinichiul
devine mai ecogen,
comparativ cu ficatul.
 EXPLORARI IMAGISTICE
Ecografia Doppler pulsatil (spectral):
Evaluează profilul hemodinamic al curgerii la nivelul vaselor mari
abdominale, aortă şi venă cavă inferioară (anevrisme, stenoze,
tromboze, ateroame) precum şi la nivelul vascularizaţiei renale
(stenoza arterelor renale, trombozele venoase, malformaţiile vasculare
-pense vasculare).
Ecografia Doppler color:
Oferă informaţii calitative privind aspectul fluxului în vascularizaţia
renală în rinichiul normal sau tumoral şi în mod special este o metodă
utilă în evaluarea rinichiului transplantat.
Ecografia Doppler power (Doppler energie):
Evaluează vascularizaţia cu flux lent de neoformaţie la nivelul
tumorilor.
Ecografia intervenţională şi peroperatorie:
Sunt utilizate în cadrul puncţiilor ecoghidate în scop diagnostic
(prelevări histologice) sau terapeutic (drenajul unor colecţii sau
formaţiuni chistice, alcoolizări şi embolizări în tumorile solide).
 EXPLORARI RADIOLOGICE
•Radiografia renală:
- volumul, conturul renal, prezenţa şi poziţia calculilor radioopaci;
- Umbre renale micsorate, asimetrie evidenta;
•Urografia intravenoasă (UIV):
- Apreciază secreţia bilaterală simultană (semnul Rowassini);
- Oferă date despre morfologia renoureterală (malformaţii pelvis renal,
volum renal, tract ureteral, vezică urinară);
- Intarzierea substantei de contrast;
- Cand Cl. creatinina > 30 ml/min;
• Cistografia - statică şi micţională cu substanţă de contrast
• Artcriografia selectivă la nivelul arterei femurale (metoda Seldinger):
- Apreciază stenoza arterei renale, congenitală (tIneri) sau
ateromatoasă (vârstnici).
• Computer tomografia axială, cu sau fără substanţă de constrast:
Evaluează extensia pelvică sau parenchimatoasă a tumorilor renale,
cu date privind bilanţul de extensie în grupele ganglionare
retroperitoneale sau vasele mari (tromboze).
• Metode scintigrafice: (utilizând Tc 99) - cazuri preselecţionate -
- Agenezii, malformaţii, tumori, uropatii obstructive, afecţiuni
inflamatorii sau vasculare, cu evidenţierea curbelor de secreţie renală
în aprecierea funcţiei renale restante.
• RMN:
- Patologie tumorala şi vasculară.
 EXAMENE PARACLINICE
MODIFICARI RADIOLOGICE:
– Radiografie cardio-pulmonara: cardiomegalie, staza pulmonara,
hidrotorax;

MODIFICARI EXAMEN FO:

– Staza papilara;
– Staza venoasa retiniana;

EKG:
– Hiperpotasemie;
– QRS largit, ST subdenivelat, T ascutite simetrice, extrasistole,
BAV.
IRC
 DIAGNOSTIC POZITIv IRA
Anamneza: etiologia, instalarea brusca a anuriei;
Examenului fizic: stare generala alterata
Tablou biologic:
- Oligoanuria: - diureza<180-240 mL/m²/ zi

- Tulburari de echilibru hidroelectrolitic si acido-bazic (pH ↓):

- hiperpotasemia
- acidoza metabolica
- Alterarea excretiei substantelor azotate si altor cataboliti ai
proteinelor:
- creatinina
- uree
- ac. uric
- fosfati
- sulfati
 DIAGNOSTIC POZITIV IRC

Criterii clinice: oligoanurie;

Criterii biologice: scăderea cl creatininei, creşterea lent
progresivă a creatininei , ureei; anemie, tulb HE, acidoză
metabolică;
Criterii paraclinice:
Echo renal (rinichi mici);
Urografie (creatinină < 3 mg%);
Scintigrama renală (rar folosită);
PBR (contraindicat).
 TRATAMENT

SCOP:
- Monitorizarea functiilor vitale;
- Incetinirea progresiei bolii;
- Oprirea medicatiei potential nefrotoxice;
- Reducerea fosfatemiei, echilibrare, hidro-electrolitica,
acido-bazica;
- Diminuarea retentiei azotate;
- Imbunatatirea calitatii vietii fizice, psihice si
spirituale;
- Combaterea hiperhidratarii;
- Obtinerea unei stari de nutritie adecvata;
- Suport nutritional;
- Prevenirea complicatiilor;
- Intarzierea instituirii dializei si a transplantului renal.
 TRATAMENT
IGIENODIETETIC:
Schimbarea stilui de viata:
- controlarea TA (< 130/80 mmHg) si a glicemiei
- mentinerea greutatii corporale in limite normale
- respectarea unui regim alimentar corespunzator
- efectuarea unui program de exercitii fizice zilnice
- renuntarea la fumat, alcool, droguri
Evitarea infectiilor, tratarea lor corecta
Evitarea deshidratarii
Evitarea medicamentelor ce pot afecta functia renala
Depistarea si tratarea in faze incipiente a afectiunilor renale, HTA,
DZ, bolilor autoimune, etc.
Colaborare - medic familie
- medic nutritionist
- nefrolog
- pediatru
- chirurg
- psiholog
 TRATAMENT

IGIENODIETETIC:
Restrictia lichidelor: depinde de retentia de apa, de nivelul sodiului din
dieta, de utilizarea diureticelor si de prezenta insuficientei cardiace
congestive. Licidele sunt liberalizate pana la un Cl.creatinina de 35-
40ml/min/1,73 m3.
Aporturile hidrice trebuie sa fie adaptate la volumul diurezei (cantitatea
de urina emisa de bolnav), la care se adauga cantitatea de apa
pierduta (prin diaree, varsaturi, transpiratie, etc.) Astfel, calculul se
face adaugand 500 ml la volumul diurezei.  Adaptarea volumului de
lichide se face prin cantarire zilnica, masurarea diurezei si prin
controlul edemelor.
Lichidele se administreaza fractionat, in portii mici (inclusiv noaptea)
pentru a preveni cresterea TA. Atentie insa la excesul de lichide, care
poate duce la hiponatremie sau la intoxicatie cu apa.
 DIETA

Normocalorica – 2000-3000 kcal/zi, 35 cal/kgc/zi

Cea mai mare parte: glucide – dulciuri concentrate (300-400
g/zi),paste fainoase, legume, fructe.
Moderat hipoproteica, normolipidica, hiperglucidica (stadiu compensat)
Lipide – 1g/kgc/zi
Se reduc proteinele (2-3 g/zi) - scade acumularea rezidurilor, limiteaza
greturile si varsaturile
O dieta hipoproteica poate fi deficitara in unii aminoacizi esentiali,
vitamine (niacina, tiamina, riboflavina), vitamine si minerale (Ca+Fe)
Se reduc grasimile
Se reduce sarea la 5-6 g/zi (stadiu decompensat) pentru a optimiza
controlul HTA si pentru a preveni retentia de lichide
Aportul de K+ poate fi redus daca nu este excretat corespunzator
 APORTUL DE PROTEINE

- Masurarea cantitatii de proteine (si a produselor

rezultate in urma
de catabolism) din sange.
-Aportul recomandat - 0,6g/kg/zi.

Foaia de echivalenta proteica:

5 g proteine:
 = 1 ou
 = 25 g carne sau peste
 = 15 g branza
 = 60 g paine
 = 40 g paste fainoase
 = 75 g orez
 = 200 g cartofi
Risc apreciabil de malnutritie si anorexie (evaluare de catre nutritionist)
 NECESAR PROTEINE

GRUPA DE VARSTA GREUTATE TALIE NEVOI PROTEINE

VARSTA kg cm ENERGETICE g
kcal
SUGARI 0,0-0,5 6 60 95-145 13
0,5-1,0 9 70 80-135 14

COPII 1-3 13 90 900-1800 16

4-6 20 112 1300-2300 24
7-10 28 132 1600-3300 28
BAIETI 11-14 45 157 2000-3700 45
15-18 66 176 2200-3000 59

FETE 11-14 45 157 1500-3000 46

15-18 55 163 1200-3000 44
Parametru Functie Stadiu 1-4 Stadiu 5 Stadiu 5 Transplant
nutritional renala N BCR Hemodializa Dializa periton.

Calorii 30-37 35<60yrs 35<60yrs 35<60yrs 30-35 initial

(kcal/kg/d) 30-35>60yrs 30-35>60yrs 30-35>60yrs 25-30 mentinere

Protein 0,8 0,6-0,75 1,2 1,2-1,3 1,3-1,5 initial

(gm/kg/d) 50%HBVb 50%HBV 50%HBV 1-mentinere
Grasime 30-35% Patients considered at highest risk for cardiovascular disease; <10% grasimi
(% kcal) emphasis on PUFAc, MUFAd, 250–300 mg cholesterol/day saturate

Sodiu Fara 2000 2000 2000 Fara restrictii

mg/d restrictie Monitorizare
medicatie
Potasiu mg/d Fara Corelat cu valori 2000-3000 3000-4000 Fara restrictii
restrictie laborator 8-17 mg/kg/d 8-17 mg/kg/d Monitorizare
medicatie

Calciu Fara 1200 <2000 dieta+ <2000 dieta+ 1200

mg/d Restrictie medicatie medicatie

Fosfor Fara Corelat cu valori de 800-1000 800-1000 Fara restrictii in

mg/d restrictie laborator afara indicatiilor

Lichid Fara Fara restrictii la un 1000+flux urina Monitorizare Fara restrictii in

ml/d restrictie flux urinar normal 1500-2000 afara indicatiilor
 VITAMINE - MINERALE

Sodiu: - Aportul nu trebuie sa scada sub 2g/100 ml diureza

(deshidratare extracelulara)
- Suplimentarea se instituie cand RFG scade cu > 10%
Potasiu: - Aport normal pana la o diureza de 1000ml/24h
Fosfor: - Aportul poate fi limitat prin reducerea consumului de lactate
Calciu: - Se suplimenteaza in cazul unei hiperkaliemii
- Necesar 1 g/zi impreuna cu vitamina D
Magneziu: - Nu se recomanda suplimentare
Fier: - Important, risc de anemie severa (100 mg/zi, bivalent)
Vitamine: Aport dependent de restrictiile alimentare, afectarea renala
- A, E si K necesar acoperit prin alimentatie
- C, B -aport in general adecvat inainte de inceperea dializei.
 DIETA

ALIMENTE PERMISE ALIMENTE CARE SE EXCLUD

orez fiert; pâinea;
paste făinoase; lactatele;
unt; ouăle;
fructele uscate;
ulei;
carnea;
biscuiţi;
peştele;
zahăr.
alimentele cu conţinut mare de K;
sucuri de fructe;
citrice;
banane;
rosii
cartofi
 ALIMENTATIE
Alimentele bogate în fosfor: derivatele lactate, sparanghelul,
porumbul, mazărea, fasolea, peştele, organele animale, nucile,
alunele, germenii de grâu, produsele din făină integrală, taratele.
Alimentele bogate în potasiu: piersicile, bananele, pepenele galben,
portocalele, prunele, stafidele şi alte fructe uscate, broccoli, andivele,
ciupercile, roşiile, cartofii, cafeaua, ciocolată, ceaiul, nucă de cocoş şi
nucile.
Alimente sărace în potasiu: merele, vişinele, fructele de pădure,
căpşunile, strugurii, mandarinele, perele, pepenele roşu, ananasul,
morcovii, castraveţii, ceapa, patrunjelul, ridichi şi salată.
 Alimente bogate in calciu: produse lactate, legume erzi, somon,
sardine, alimente marine.
Alimente bogate in fier: oua, carne, pui, peste, spanac, urzici, grau
integral.
Acid pantotenic: oua, peste, carne de aca, porc,lapte, grau integral,
fasole, legume proaspete.
Zinc: stridii, peste, alimente marine, carne, pui, grau integral, legume.
APORT RECOMANDAT DE VITAMINE
LA PACIENTII DIALIZATI

Recommended vitamin intake for patients

receiving maintenance hemodialysis

Thiamine (B1) 1.1–1.2 mg/day

Riboflavin (B2) 1.1–1.3 mg/day
Niacin 14–16 mg/day
Pantothenic Acid 5 mg/day
Vitamin B6 10 mg/day
Vitamin B12 2.4 mg/day
Biotin 30 mcg/day
Vitamin C 75 90 mg/day
Folic acid 1 mg/day
Zinc 15 mg/day
 SUPLIMENTE VITAMINE

Diatx Nephrovit Nephroca Nephlex Nephron

e+ ps++ Rx+++ Faa++++

Ac. Folic 5 mg 1 mg 1 mg 1 mg 1 mg
B12 1 mg 6 mcg 6 mcg 6 mcg 6 mcg
B6 50 mg 10 mg 10 mg 10 mg 10 mg
B1 1.5 mg 1.5 mg 1.5 mg 1.5 mg 1.5 mg
B2 1.5 mg 1.7 mg 1.7 mg 1.7 mg 1.7 mg
B5 10 mg 10. mg 5 mg 10 mg 10 mg
Biotina 300 mcg 300mcg 150 mcg 300 mcg 300 mcg
Vitamina 60 mg 60 mg 60 mg 60 mg 60 mg
C
 STANDARD vs RENAL PRODUCTS

Product Kcal/k Protein K P Na

g Gm/1000kcal mEq/1000kcal mEq/1000kcal mEq/1000kcal $
Standard products
Jevity 1.5 1.5 45 31.6 51.6 40.6 6.33

Nutren 1,5 1.5 40 32 43 34 3.22

TwoCalHN 2 42 31 33.8 32 3.08

Deliver 2.0 2 37,5 21.5 55.5 33 3.41

Renal products
Nepro 2 35 14 22.4 34 5.83

Suplena 2 15 14 22.4 32 3.58

Magnacal 2 37.5 16 32,2 43 3.33

Renalcal 2 17 NEGLIJABIL NEGLIJABIL NEGLIJABIL 14.9

6

Novasource 2 37 14 41.9 20 6.07

Renal
 TRATAMENT
SIMPTOMATIC:
Combaterea tulburarilor digestive: antiacide, antiemetice,
(metoclopramid), pansamente gastrice;
Combaterea mancarimii: emolienti dermici;
Antihipertensive: IECA, betablocante, diuretice, bloanti calciu;
Anemia: eritropoietina umana recombinata (EPO), 50-
150UI/kgc*3/saptamana, fier, acid folic;
Infectiile urinare : Nitrofurantoinul, Biseptolul;
se vor evita tetraciclinele (cu exceptia Doxiciclinei) si aminoglicozidele,
se utlizeaza betalactaminele (Peniciline si Cefalosporine).
Prevenirea si tratamentul hiperparatiroidismului secundar;
Diminuarea aportului de fosfat (sursa principala sunt proteinele):
administrarea de chelatori de fosfat: Carbonat de calciu 3g/zi + Hidrozid
de Aluminiu 3g/zi + alfahidroxivitamina D;
- Acidoza: lactat de Na (solutie 8,4%, 2,5 mEq/kg bicarbonat de Na (4g%o
[200-300 ml/zi]), citrat de Na;
- Hipokaliemia: aport alimentar, saruri K;
- Anuria - perfuzii de Manitol 20%, furosemid 2g/zi la interval de 3 h;
- Sedative: Plegomazin – 25 mg, 1 f. i.m, copii: 0,5 mg/kgc/zi la 6-8 ore;
- Sughit: Clordelazin (cpr. 35 mg), 1-2/zi, maxim 6, copii: 1-3 mg/kgc/zi;
Sângerarile uremice necesita transfuzii de crioprecipitat, desmopresin 0,3
 TRATAMENT

CURATIV:
IRA:
Intoxicatii - antidoturi
Hiperpotasemia se combate prin soluţie perfuzabilă de glucoza
hipertonă tamponată cu insulina sau prin administrarea de diuretice de
ansă de tipul furosemidului;
Hemolize - exanguinotransfuzie
Pancreatita acuta - inhibitori enzimatici (Trasylol) 500.000 KIU –
200.000 KIU/4h, copii 20.000 KIU/kgc/zi
Nefropatii glomerulare si vasculare - tratament specific nefrologic
Restabilirea permeabilitatii cailor urinare (nefrostomie percutanata,
cateterism ureteral);
 TRATAMENT

Ultrafiltrarea plasmei: - se indica doar la pacientii cu

hiperhidratare severa fara uremie simptomatica;
Dializa peritoneala: - este indicata la bolnavii cu acces
vascular dificil, risc hemoragic, instabili hemodinamic si
la copii;
Hemodializa: - este cea mai utilizata si mai eficienta
metoda de substitutie a functiei renale in insuficienta
renala acuta de cauza prerenala si renala;
 DIALIZA

Permite eliminarea rezidurilor si a fluidelor in exces;

Echilibreaza balanta electrolitilor din sange;
Dializa este indicata atunci cand:
- functia renala este redusa la 10-15% din valorile normale;
- aciditatea din sangele circulant < 7.1;    
- hipertensiune arteriala rezistenta la tratament;
  - edem pulmonar acut;
   - tulburari neurologice;
- scadere progresiva a capacitatii functionale renale, cu
retinerea in organism a substantelor toxice rezultate din
metabolism si cu evolutie catre uremie terminala;
- esecul rezolarii pe cale conseratoare a hipoolemiei;
In sarcina se instituie de urgenta sau se intensifica numarul de
sedinte (zilnic);
Mediul uremic este un mediu toxic, incompatibil cu ducerea la
bun sfarsit a unei sarcini.
 HEMODIALIZA

Aparat cu o membrana artificiala (“rinichi artificial”);

Necesita o modalitate de acces vascular;
Doua conditii :
- cale de abord vascular usor accesibila;
- debitul prin care aparatul preia si returneaza sangele sa fie suficient
de mare ( 250-400 ml/min);
Trei tipuri principale de acces vascular:
Cateterele venoase centrale pentru hemodializa;
Fistulele arteriovese;
Porturi venoase subcutanate;
Principalele puncte slabe ale tuturor modalitatilor de acces vascular:
- durata de viata relativ scurta;
- posibilitatea de infectare.
HEMODIALIZOR
TRUSA DIALIZA
 HEMODIALIZA

Caracteristicile unui sistem de acces vascular cat mai aproape de ideal:

1. Montare prin sectioanre minima de tesuturi;
2. Montatare accesibila si inceperea imediata a dializei;
3. Asigurarea unui debit sangin suficient;
4. Usurinta si siguranta in exploatare;
5. Patenta cat mai indelungata;
6. Risc minim de infectie si complicatii;
7. Cost cat mai redus.
 HEMODIALIZA

HEMODIAFILTRAREA ONLINE (HDF ONLINE)

- Utilizeaza dializantul ultrapur produs de masina de dializa, ca lichid
de substitutie;
- Permite schimbul unei cantitati mari de fluide in timpul tratamentului;

- Mult mai asemanator procesului natural din rinichi

- Cea mai buna si mai eficienta terapie de substitutie renala existenta
in prezent;
- Reduce riscul complicatiilor;
- Controleaza mai bine presiunea arteriala si anemia;
- Inlatura mult mai delicat excesul de apa;
- Filtreaza mult mai eficient toxinele din sangele pacientului.
CATETER DIALIZA
 DIALIZA PERITONEALA

Utilizeaza peritoneul ca si membrana de schimb;

DPCA (Dializa Peritoneala Continua Ambulatorie):
Primul schimb se efectueza dimineata apoi in timpul pranzului ai apoi
tarziu dupa amiaza. Ultimul schimb trebuie sa se efectueze inainte de
culcare. Fiecare schimb dureaza aproximativ 30 minute.

DPA (Dializa Peritonela Automata):

Un numar mare de schimburi se efectueaza in timpul noptii utilizand o
masina speciala numita cycler, care umple si goleste cavitatea
peritoneala in timp ce pacientul doarme.
 DREPTURILE PACIENTULUI DIALIZAT
1 - Să li se acorde serviciile medicale în mod nediscriminatoriu.

2 - Libera alegere a furnizorului de servicii medicale în situatiile de trimitere in

consulturi interdisciplinare.

3 - Să facă sugestii sau să contribuie la buna organizare şi funcţionare a unităţii

de dializă.

4 - Să solicite asistenţă medicală oricărui medic sau asistente medicale din

unitatea de dializă.

5 - Să solicite schimbarea orelor de dializă, în raport cu programul personal de

activitate sau cu posibilităţile de transport.

6 - Să aibă lenjerie personală proprie, adusă de acasă.

7 - Să solicite transportul de la domiciliu la unităţile de tratament substitutiv

renal şi de aici la domiciliu sau la locul de muncă, cu ambulanţa sau cu alte
mijloace de transport, în raport cu starea funcţională (serviciile de transport fiind
finanţate de CNAS). Indicaţia de transport cu ambulanţa va fi avizată de medicul
şef (coordonator) al centrului de dializă, în funcţie de starea pacientului.
 DREPTURILE PACIENTILOR DIALIZATI
8 - Bolnavii dializaţi peritoneal pot primi în custodie monitoare de
dializă peritoneală din dotarea unităţilor de dializă, pentru tratament la
domiciliu prin metode automate sau mixte de dializă peritoneală.

9 - Pot fi supuşi spre examinare Comisiei de Expertiză a Capacităţii de

Muncă, luându-se măsuri corespunzătoare. În cazul în care starea lor
generală permite, pot fi încadraţi în muncă, în activităţi care nu
necesită eforturi fizice şi nici eforturi psihice prea mari.

10 - Pot avea permis de conducere auto numai cu avizul medicului şef

al unităţii de tratament substitutiv renal, în raport cu prevederile legale.

11 - În staţiile şi centrele de dializă cu peste 60 de bolnavi dializaţi, se

poate constitui un Comitet al bolnavilor dializaţi, care va sprijini
activitatea unităţii de dializă respectivă sub toate aspectele.

12 - Să se organizeze în asociaţii ale bolnavilor dializaţi pe unităţi de

dializă şi pe ţară.
 OBLIGATIILE PACIENTILOR DIALIZATI
1 - Respectarea cu stricteţe a zilelor şi orelor de hemodializă conform
programării. Orice schimbare de program va fi solicitată în scris medicului
coordonator, care va rezolva cererea în funcţie de motiv, de programul de
tratament al centrului etc.
2 - Supravegherea cu atenţie a bunei funcţionări a accesului vascular, a
cateterului peritoneal, îngrijirea acestuia conform indicaţiilor primite.
3 - Prezentarea de urgenţă la laboratorul/centrul de dializă ori de câte ori
constată anomalii în funcţionarea cateterului venos, fistulei arterio-venoase, a
cateterului peritoneal sau modificări ale stării generale.
4 - Respectarea cu stricteţe a tuturor recomandărilor de regim igieno-dietetic,
precum şi a programului de muncă indicat de medic.
5 - Efectuarea cu regularitate a tratamentului prescris la domiciliu. Vor participa
la controalele medicale periodice, conform programării stabilite de unitatea de
dializă.
6 - Consemnarea zilnică a temperaturii, diurezei, greutăţii, precum şi a altor
modificări patologice, într-un caiet personal pe care îl va prezenta sorei
medicale la începutul fiecărei şedinţe de hemodializă.
7 - Prezentarea la dializă într-o stare de igienă corporală şi vestimentară
corespunzătoare.
 OBLIGATIILE PACIENTILOR DIALIZATI
8 - Respectarea cu stricteţe a normelor de igienă, epidemiologice şi de conduită ale unităţii
de dializă respective.
9 - Intrarea în unitatea de dializă se face singur sau însoţit numai de o infirmieră a
centrului. Este strict interzisă pătrunderea aparţinătorilor în unitatea de tratament.
10 - Bolnavii în program de dializă peritoneală la domiciliu trebuie să dispună obligatoriu
de cântar de persoane, cântar pentru stabilirea greutăţii pungii cu lichid peritoneal drenat,
de aparat pentru măsurarea presiunii arteriale, de materiale pentru îngrijirea orificiului
extern al cateterului peritoneal.
11 - Bolnavii trataţi prin dializă peritoneală continuă ambulatorie vor avea un caiet în care
vor nota ora, tipul de soluţie instilată, cantităţile (soluţie instilată, soluţie drenată) şi
eventualele anomalii observate la fiecare schimb, greutatea corporală şi presiunea
arterială măsurate în fiecare zi. Acest carnet va fi prezentat la fiecare examen de bilanţ
lunar.
12 - Bolnavii dializaţi peritoneal se vor prezenta de urgenţă la unitatea de care depind de
îndată ce observă modificări ale aspectului soluţiei de dializă, scurgeri de dializant, sau
dureri abdominale şi febră.
13 - Respectarea personalului medical; orice nemulţumire privind asistenţa medicală ce i
se acordă va fi adusă la cunoştinţă asistentei şefe, psihologului sau medicului.
14 - Participarea efectivă la buna desfăşurare a dializei, dacă starea clinică permite
aceasta, semnalând orice neregulă şi la toate şedinţele de convorbiri cu bolnavii dializaţi,
organizate la unitatea de dializă respectivă.
 CARNET BOLNAv
SPITALUL…………………………………
CLINICA……………………………………
CARNETUL BOLNAVULUI DIALIZAT
Cop. I
CARNETUL BOLNAVULUI DIALIZAT
Spitalul clinic………………………………………………………………
Unitatea de
hemodializă…………………………………………………........Telefon……
………………………………………………………Numele şi
prenumele………………………………………………………...Data
naşterii………………………………………………………
Domiciliul………………………………………………………….......................
..................................................................................Telefon………………
……………………………………………
Foaie de observaţie clinică nr……………………..Data primei
dialize………………………………..Grup
sanguin……………………………………...Antigen
Australia…………………………………
Cop. II
Diagnosticul………………………………………………………………………
…………
 CARNET BOLNAv
Accesul la vase……………………………………………………………...
………………………
Aparatul la care se efectuează
dializa………………………………………………………………………………
Nr. de dialize şi ore dializă pe
săptămână……………………………………………………………………………...
....................................Dializor
tip………………………………………………………………………………………
………………………………………………..Dializant………………………………
……………………………………………………………………………………………
……Heparină (posologia/ per dializă)
…………………………………………………………………………….....................
.......................................................................Greutatea
ideală……………………………………………………………
T.A…………………………………………………………………Diureza
restantă……………………………………………………………
18.12;A5;t2
Diagnosticul……………………………………………………………………………
Accesul la vase……………………………………………………………...
…………………………………………………
Aparatul la care se efectuează
dializa……………………………………………………………………………………
PASII DIALIZEI
PASII DIALIZEI
PASII DIALIZEI
PASII DIALIZEI
PASII DIALIZEI
PASII DIALIZEI
PASII DIALIZEI
 TRANSPLANTUL RENAL
Considerat de experti ca fiind tratamentul optim al IR;
- Este practicat la pacientii cu hipertensiune, infectiii, diabet;
- De obicei nu se practica la cei cu insuficienta cardiaca;
- In general pacinetii care au suferit un transplant renal, traiesc mai mult
decat cei care sunt tratati prin dializa;
- Medicul va recomanda transplantul renal la acei pacienti care sunt
candidati ideali pentru transplant: nu are afectiuni importante
cardiace sau pulmonare sau alte afectiuni ce pot reduce speranta
de viata, precum cancerul;
- Dupa transplantul renal:
- Medicatie imunosupresiva: ciclosporina (f-1ml-25mg), doză orală de
10-15 mg/kg corp cu 4-12 ore înaintea intervenţiei chirurgicale(1-2
săptămâni postoperator), apoi va fi redusă treptat -doză de întreţinere
de 2-6 mg/kgc/zi, cel puţin 3 luni (de preferat 6 luni) înainte de a
descreşte gradat doza până la zero, în interval de 1 an după
transplant, sau tacrolimus (cps. 0,5 mg), 0,15-0,4 mg/kgc/zi, copii doze
de 1,5-2 ori mai mari decat la adult, in 2 prize.
- Un transplant renal nu garanteaza pacientului o viata mai lunga.
REJETUL ACUT
REJET ACUT
REJETUL CRONIC
 POMPA RENALA

- Pompa implantata in rinichi

- Amana cu cativa ani nevoia de dializa sau de transplant
- Ar putea imbunatati si calitatea vietii bolnavilor care deja fac dializa
- Dispozitivul experimental functioneaza prin cresterea capacitatii
rinichiului bolnav de a filtra sangele.
- Poate functiona pana la cinci ani, prelungind astfel sansele ca
bolnavul sa gaseasca un donator
- Indicat sa fie folosit inainte ca pacientii sa faca dializa, tocmai pentru
a preveni acest episod
- Prin cresterea fluxului cu care sangele circula prin rinichi, cercetatorii
spera ca se va grabi eliminarea fluidelor si a toxinelor nefolositoare.
- Pompa este implantata printr-o incizie mica, realizata langa rinichi.

DAILY MAIL,
24 IULIE 2008
 COMPLICATII
MALNUTRITIA:
- Complicatie devastatoare a uremiei
- 40% din cazuri
- Principala cauza:
- aport energetic si proteic insuficient
- tulburarile digestive secundare uremiei ( anorexie,
greturi,varsaturi)
- inflamatia si complicatiile infectioase
- catabolismul crescut
- stari co-morbide (tulburari cardiace)
- sangerarea cronica
- acumularea de toxine – aluminiu
- rezistenta la insulina
- hiperglucagonemia
- Factori legati de dializa (pierderi nutritive in lichidul dializat, apetit
scazut produs de disconfortul creat de cateterul abdominal in dializa
peritoneala, bioincompatibilitatea membranei dializorului in hemodializa (HD)
-Hipoalbuminemia-markerul biologic in malnutritia copilului
 MALNUTRITIA
CLASIFICARE BALTZAN SI SHAKER 1998
Tip 1:
- Stadiu uremic asociat cu inactivitate fizica , restricii dietetice,
subdializa , factor psihosocial
– Serine scazute datorita unui aport energetic si proteic scazut
– Nu asociaza stari comorbide ca insuficienta cardiaca congestiva si/
sau citokine proinflamatorii cu nivel seric crescut
– Semnele apar precoce in cursul IRC
Tip 2:
- Hiposerinemie marcata
- Stress oxidativ crescut
- Catabolism proteic crescut
– Stari comorbide ( boli cardiovasculare)
– Markeri inflamatori crescuti (CRP si citokine proinflamatorii)
In practica aceste tipuri se pot intrica, malnutritia prezentind un
caracter mixt, hiposerinemia fiind rezultatul atat al procesului inflamator
cat si a procesului de aport proteic si energetic insuficient.
CORELATIE MALNUTRITIE-INFLAMATIE
ATEROSCLEROZA
 MALNUTRITIE TRATAMENT
Cat mai nuantat, in functie de tipul descris (Foulks C.J.1999);
Suportul nutritional e suficient numai pentru tipul 1 de malnutritie;
Ameliorarea serinelor: - benefica in malnutritie fara comorbiditate;
Rolul restrictiei de proteine: - cunoscut in tratamentul IRC - 0.5g/kg/zi;
Totusi o marire a ratiei la 0.8-1.1g/kg/zi s-a dovedit fara o influenta
asupra cresterii si dezvoltarii organismului si a progresului bolii renale
spre IR terminala;
O restrictie a ratiei proteice poate fi cauza malnutritiei , fara beneficii
deosebite asupra functiei renale;
O imbunatatire semnificati a bilantului azotat - adaosul la ratie a
aminoacizilor esentiali din grupa alfa ketoanalogilor;
Tipul 2 -nu poate fi tratat numai prin ameliorarea aportului nutritiv si
energetic;
Tratarea starile comorbide sau sursele de inflamatie cronica;
Administrarea suplimentului nutritional amelioreaza partial statusul
nutritional;
Mai mult Ericsson a aratat ca o stare inflamatorie moderata aboleste
efectele anabolizante ale hormonului de crestere la pacientii
hemodializati.
 
 MALNUTRITIE TRATAMENT
NOI STRATEGII

Inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei:

- Imbunatatesc performantele cardiace;
- Scad eliminarile proteice (presiunea intraglomerulara );
- Scad nivelul TNF, citokinelor proinflamatorii;
- Micsoreaza riscul dezvoltarii sindromului de slabire;
- Imbunatatesc raspunsul imun.

vitaminei E si C :
- Imbunatatesc functia endoteliului (coronare);
- Se considera benefic tratamentul cu anti- citokine ( Ac anti-
TNF&, receptori solubili ai TNF& , antagonisti ai IL 1).
 ENCEFALOPATIA UREMICA

- Apare in stadiile terminale ale insuficienţei renale cronice

- Semnele neuro-psihice sunt provocate de tulburările hidro-
electrolitice şi acido-bazice care se adaugă intoxicaţiei uremice
propiu-zise.
- Somnolenţă, confuzie, stupor, comă, agitaţie, flapping-tremor,
crampe musculare, mioclonii sau convulsii.
- Tulburările descrise răspund foarte bine la hemodializă.
- Convulsiile - prin administrare de diazepam i.v. foarte lent, eventual
urmat de fenobarbital sau fenitoin în doze uzuale;
- Sangerarile uremice se combat cu: transfuzii de crioprecipitat,
desmopresin (induce eliberarea de factor on Willebrand endogen),
0,3 mg/kgc sau 3 micrograme intranal (copii)
AMILOIDOZA DIN DIALIZA

1. Amiloidoza se poate dezvolta la nivelul

incheieturii si sa determine chisturi;
osoase sau cavitati osoase - risc fractura
si sindrom de tunel carpian;
2. Destul de des intalnita la varstnici
care fac dializa de peste 5 ani;
3. Depozite – articulatii, oase, tendoane.
4. Simptome: durere, rigiditate, lichid
articular.
 NANISM RENAL

Riscul este mai mare atunci cand

15 ani 17 ani IRC se instaleaza precoce si cand
Cl. creatinina scade sub 40
ml/min/1,73 m2;
Factori implicati:
- Scaderea STH;
- Factorul de crestere insulin-like
(mediaza efectele metabolice ale
STH asupra cartilajului);
- Tulburarea metabolismului P-Ca;
- Acidoza metabolica;
- Anorexia - scaderea aportului
caloric - malnutritie protein-calorica
(MPC) cu consecinte directe asupra
cresterii.
- Anemia, HTA, problemele
psihosociale
 OSTEODISTROFIA RENALA
- Totalitatea modificărilor osoase produse în cadrul IRC.
Semne clinice:
Intîrzierea în creştere
Durerile osoase - articulaţiile care suportă greutatea corporală
(coloană dorso-lombară, articulaţia coxo-femurală, genunchi, pumn)
- Se accentuează la schimbarea poziţiei.
Luxaţia epifizară (femur, radius):
- mers legănat/şchiopătat,
- limitarea mişcărilor articulare
Deformaţiile osoase
Copiii sub 4 ani – leziuni asemănătoare cu rahitismul D sensibil
La copiii mai mari - deformări ale membrelor inferioare;
Miopatia – accentuează tulburările de mers şi durerile la nivelul
grupelor musculare.
Se produce restricţia activităţilor, ceea ce influenţează calitatea vieţii.
Calcificările extrascheletice: pulmonare, corneene, cardice (factori
predictivi ai decesului).
OSTEODISTROFIE RENALA
OSTEODISTROFIE RENALA
 ROLUL MEDICULUI DE FAMILIE
Prevenirea si tratarea adecvata a tuturor afectiunilor care pot conduce la
IR acuta sau cronica;
Incurajarea pacientului de a duce o viata sanatoasa;
Incurajarea pacientului de a se prezenta in vederea efectuarii controalelor
periodice de rutina: masurarea tensiunii arteriale lunar, efecturea unor
analize de laborator si a unui EKG, a unei ecografii abdominale o data pe
an, controlul prostatei> 50 ani, etc;
Indrumarea bolnavului spre medicina de specialiatate in timp util si
colaborarea cu medicii specialisti;
Pacientul cu IRC este indrumat spre control de specialitate o data pe an
in stadiul compensat si cu ocazia oricarui semn de decompensare, la
medicul de familie se prezinta cel putin lunar;
Colaborarea cu familia pacientului si oferirea suportului psihic, moral,
atat pacientului cat si familiei;
Sa se asigure ca bolnavul are posibilitatea de a se ingriji si conditii de
viata corespunzatoare;
Sa se asigure ca pacientul respecta tratamentul prescris;
Sa ofere indrumari pacientului legate de dieta.
 PROGNOSTIC
IRA:
- Depinde de durata insuficienţei renale, natura si seeritatea bolii cauzatoare
timpul scurs pana la instituirea tratamentului;
- Daca funcţia renală se restabileşte in 5-6 zile, evolutia este spre
vindecare;
- Dacă funcţia renală nu se restabileşte rapid, apar tulburari biologice
- Aplicate la timp, metodele de epurare extrarenal a permit vindecarea
completa;
- In general bun atat pe termen scurt cat si lung;
- La copil IRA – un sindrom redutabil, grevat de o mare mortalitate in
faza oligoanurica
IRC:
- Stadiul compensat: - relativ bun;
- Stadiu decompensat: - rezervat;
- grevat de complicatii;
- evolutie spre uremie –dializa/transplant renal;
Cauze corelate cu decesul: -adult: HvS, boala coronariana
- copil: infectiile, afectiunile cardio-vasculare
 BIBLIOGRAFIE
“Infectiile de tract urinar in uropatiile malformatie la copil.
Aspecte clinoco-paraclinice si medico-chirurgicale”, Berjic Jana;
“Nutrition in Renal Failure: Myths and Management” Joe Krenitsky;
“Acute Renal Failure in Hospital: Diagnosis and Management”, Sri
Yarlagada, MD
“Medicina Interna”, Prof. Dr. Monica Acaloscki;
“Insuficienta renala acuta”, Dumitru Feretide, Daniela Radulescu, Bogdan
Campineanu;
“Sindroame in bolile renale”, Doina Georgescu;
“Insuficienta renala cronica”, Iancu Sabo;
“Malnutritia si insuficienta renala cronica”, prof. dr. Brumariu O vidiu;
“Rinichi, doua filtre indispensabile”, Lidai Stamate;
“Insuficienta renala acuta”, prof. dr. Eelina Moraru;
www.napocanews.ro;
www.romedic.ro;
www.sfatmedical.ro;
“Pulsmedia”.
 VA MULTUMESC
PENTRU ATENTIE!