SUPERQUATRO GRUP A FINALIZAT LUCRARILE DE RANFLUARE

A EPAVEI PASAGERULUI “TRANSILVANIA”

A. Istoric:

"Transilvania" a fost una dintre navele de lux ale flotei maritime romanesti. Motonava a intrat
in dotarea flotei romanesti in iunie 1938, fiind construita la santierele "Burmeister&Wain" din
Copenhaga. Motonava Transilvania avea corpul din oţel nituit, 3 punţi, 2 motoare Diesel în 2 timpi, 12
cilindri, 2 elice, puterea totală de 23.000 C.P si următoarele caracteristici :
- lungime (L max.) = 132 m.
- lăţime (Bmax.) = 17.6 m.
- pescaj max. = 5,75 m.
- înălţime de construcţie = 8,50 m.
- greutatea navei goale = 5.160 to.

In anii ce au urmat, motonava Transilvania a efectuat croaziere de lux pe Marea Neagra si

Mediterana; cabinele Transilvaniei puteau gazdui la standardele de lux ale vremii 412 pasageri.
Datorita serviciilor sale ireprosabile, conditiilor de confort, înaltei calificari a echipajului, toate locurile
motonavei erau în permanenta ocupate. Firmele turistice internationale apelau în mod curent la nava
româneasca, pentru organizarea de croaziere, inainte si dupa cel de-al doilea razboi mondial, pana in
anul 1975.
Intre anii 1957 si 1975 a efectuat croaziere pe Marea Mediterana, timp in care Transilvania si-a
capatat renumele de "Lebada Mediteranei".
In 1975, a acostat la Dana 26 din Portul Constanta, unde urmau sa i se faca reparatii capitale,
intarziate din cauza lipsei de fonduri .
Pe 15 martie 1979, s-a decis sa fie adusa la Galati, unde specialistii de la ICEPRONAV urmau
sa transforme amenajarile initiale ale navei, la noi standarde. Doua zile mai târziu, la 17 martie, a
ajuns la Galati si a fost acostata în dreptul restaurantului "Valurile Dunarii".
A stat aici vreo doua luni de zile, fiind punct de atractie pentru locuitorii orasului. Apoi, a fost
mutata în aval, la Danele de nisip nr.17/18 (kilometrul 150). In toamna anului 1979, apele Dunarii au
scazut foarte mult, fapt ce a avut ca urmare sprijinirea acesteia pe prismul de anrocamente de la baza
cheului.
Odata cu scaderea zilnica a cotelor Dunarii, crestea presiunea pe prismul de anrocamente,
crestere care a culminat cu dezintegrarea acestuia sub greutatea navei, cu ruperea legaturilor de la mal
si rasturnarea acesteia pe bordul babord, actiune care a antrenat pietre din prism si primul rand de piloti
de la baza pereului.

B. Derularea lucrarilor de dislocare a epavei Transilvania:

In anul 2008, la 29 de ani de la scufundarea navei Transilvania, in zona danelor fluviale 17/18,
in portul Galati, Administratia Porturilor Dunarii Maritime SA a contractat cu SC SUPERQUATRO
GRUP SRL in calitate de executant, operatiunea de dislocare a epavei pasagerului Transilvania.
Lucrarile s-au derulat pe parcursul a 2 (doi) ani si 3 (trei) luni din care efectiv au fost utilizati
doar 1 (un) an si 5 (cinci) luni, diferenta reprezentand conditii meteorologice nefavorabile cauzate de
variatii bruste a cotelor apelor Dunarii si temperaturi scazute.
De mentionat faptul ca, la data intocmirii ofertei tehnice, epava era acoperita cu vegetaţie
puternic dezvoltata si cu aluviuni cu o componenta eterogena formata din arbori, radacini, parame
metalice si vegetale, resturi de ambarcatiuni si cantitati insemnate de minereuri diverse provenite de la
barjele operate in zona, iar din Caietul de Sarcini reiesea ca 40% din epava fusese indepartata in anul
1983, cand s-a initiat taierea cu sudura a partii corpului navei aflat deasupra apei.
La scurt timp dupa inceperea lucrarilor de defrisare si decolmatare, au inceput sa fie evidentiate
adevaratele dimensiuni ale epavei; in paralel cu desfasurarea lucrarilor, executantul a facut propriile

1
masuratori, a solicitat expertize si, cand a devenit evident ca realitatea este cu totul diferita, a informat
beneficiarul in legatura cu aceste neconformitati care de fapt se materializau prin:
- corpul epavei conform masuratorilor era cu 50% mai mare decat se notificase in Caietul de
Sarcini.
- incarcatura epavei cu aluviuni era de 100% fata de 66,67% cat era stipulat in Caietul de Sarcini.
- volumul materialului dragat din epava si de pe conturul acesteia era cu 300% mai mare decat se
notificase in Caietul de Sarcini.
- existenta unor lucrari hidrotehnice (epiuri) sub nava, nespecificate in Caietul de Sarcini.
- cantitati mari de piatra bruta din prismul de anrocamente antrenate sub epava.

Aceste realitati au impus executantului modificarea solutiei tehnice initiale. S-a renuntat la
subtraversarea epavei cu traine, la utilizarea cablului diamantat pentru taiere si au inceput pregatirile
pentru utilizarea unor tragatoare hidraulice de 300 tf fiecare. Au fost proiectate si executate 4 (patru)
ancore speciale si in luna iunie 2009, primele 2 (doua) tragatoare au inceput sa functioneze. Pentru a
castiga timp in intervalul martie-iunie 2009 au fost debitate 2 (doua) sectiuni in zona prova, utilizand
macarale plutitoare si lant naval.
Pe toata durata executarii lucrarilor de dislocare a epavei, operatiunile de decolmatare au
continuat, fiind executate atat manual prin dezbatere cu tarnacopul, cat si folosind pompe de dragaj sau
macarale cu greifer; materialul dragat a fost incarcat in salande hidroclap, transportat si deversat in
zona indicata de AFDJ RA Galati.
Incepand cu luna iunie 2009, cu ajutorul scafandrilor si al dispozitivelor de tragere au fost
pregatite pentru taiere 6 sectiuni; de fapt, scafandrii au montat trainele, iar cu tragatoarele au fost trase
pe pozitie lanturile de calibru 76 care urmau sa execute taierea. Operatiunile de taiere s-au derulat fara
probleme; in zonele cu densitate de metal mare, tragatoarele au functionat la putere maxima (2 x 300
tf).
Pe timpul ridicarii din apa a celor 2 (doua) sectiuni din prova epavei, s-a constatat ca uzura
corpului fusese accentuata de cei 30 de ani sub apa; tablele aveau zone subtiate (de curentul apei si
aluviuni) pana la consistenta unei foi de hartie, niturile subtiate jucau in gaurile tablelor pe care le
fixau, iar taierea bordului tribord in anii 1983 a facut ca blocsectiile debitate sa nu mai aiba nici o
consistenta.
In carligul macaralei, sub propria greutate, sectiunile s-au dezmembrat in zeci de bucati.
Aceasta realitate a fortat executantul sa dea o mai mare atentie operatiunii de tragere catre mal a
sectiunilor debitate, fapt pentru care a fost uniformizat fundul albiei cu un strat de piatra bruta, impanat
cu piatra sparta peste care s-a montat un sistem de panouri prefabricate din beton armat, sectiunile
fiind trase la mal pe acest plan inclinat.
Aplicand aceste completari la tehnologia de ranfluare, executantul a reusit sa finalizeze
operatiunea de dislocare a epavei Transilvania din danele 17/18, prin apropierea catre mal a
tronsoanelor debitate din aceasta, incarcarea lor in barje si predarea catre Beneficiar; cantitatea totala
de material rezultat din dezmembrarea epavei a fost de 3723,84 tone.
Riscul deversarii accidentale cu hidrocarburi din epava a fost prevenit datorita masurilor luate
la timp si pe toata durata executiei lucrarilor. Este bine de stiut ca din epava au fost scoase si predate
catre CN APDM SA 15 mc de resturi de hidrocarburi, pe parcursul derularii lucrarilor fiind utilizati
500 ml de baraj absorbant, 2800 kg de material absorbant si 250 litri de detergent biodegradabil.

C. Intreruperea efectiva a lucrarilor de dislocare a epavei .

Pe parcursul derularii lucrarilor de dislocare, o perioada de peste 10 luni de zile, executantul s-a
confruntat cu conditii meteo extreme care au insemnat de multe ori o grea incercare pentru scafandrii
implicati in aceste operatiuni, datorita vizibilitatii reduse la 0 si a obstacolelor transportate de apa
(radacini, copaci intregi, obiecte antrenate de apa de pe mal, sloiuri de gheata etc.) in conditii de cote
mari ale apelor Dunarii. De multe ori aceste conditii constituiau un obstacol chiar si pentru navele
implicate in lucrari.

2
 D. Finalizarea lucrarilor de dislocare a epavei:

Executantul a reusit sa depaseasca, intr-un interval de timp foarte scurt, greutatile cu

care s-a confruntat si, pentru prima data in Romania, o lucrare de acest gen a fost finalizata cu
succes.
Pentru prima data in Romania au fost utilizate dispozitive hidraulice de tragere; aceste
dispozitive au fost concepute si realizate de o societate romaneasca – HYDRAMOLD IASI; de
mentionat ca acest tip de dispozitive este utilizat pe plan mondial de cele mai cunoscute firme din
lume.
Scafandrii implicati in operatiunile de dislocare a epavei au folosit pentru prima data la Dunare,
pe timpul activitatii, sisteme de comunicatie Kirby-Morgan (sisteme ce permit legatura permanenta a
scafandrului aflat in imersie cu punctul de comanda) si costume individuale usoare cu casca rigida.
Pe durata lucrarilor de dislocare a epavei a fost implicat un numar impresionant de utilaje si
personal: 2 (doua) macarale plutitoare de 100 tf (ocazional), macara plutitoare de 32 tf (permanent), o
macara plutitoare de 16 tf (permanent), 2 instalatii plutitoare de 5 tf echipate cu graifer si polip, 2
salande hidroclap pentru transport aluviuni, un remorcher de 600 CP, 3 gabare, 1 bac motor, 4 plute de
lucru, 2 ambarcatiuni de serviciu, 1 ponton dormitor (baza echipei de scafandri), mai mult de 10
scafandri, peste 20 de muncitori cu diferite calificari.
De mentionat ca, daca pentru lucrarile de dislocare a epavei pasagerului Transilvania, de la
semnarea contractului si pana la semnarea procesului verbal de receptie finala, au trecut 2 ani si 3 luni,
in timp ce, pentru acelasi tip de lucrari, in vederea dislocarii epavei Rostock pe canalul Sulina au fost
necesari mai bine de 5 ani, in conditiile in care operatiunea de dislocare a epavei Transilvania a fost
finalizata de un singur executant, respectiv SC SUPERQUATRO GRUP SRL, iar lucrarile de dislocare
a epavei Rostock pe canalul Sulina au fost angajate succesiv si abandonate de mai multe societati,
lucrarea fiind finalizata de un consortiu reprezentat de renumita societate Titan, din USA.

Nota: Acest material informativ este insotit de un set de fotografii cu imagini inedite din timpul
lucrarilor. Cei interesati de anumite aspecte din timpul lucrarilor pot solicita mai multe informatii
accesand office@superquatrogrup.ro.

Materialul a fost elaborat de colectivul SC SUPERQUATRO GRUP SRL GALATI.