În antichitate, Delphi, oraş în Grecia centrală, găzduia sanctuarul principal şi oracolul zeului

Apollo. Astăzi, nu mai mergem acolo pentru a afla răspunsuri la întrebările foarte importante. În
schimb, ne adresăm consultanţilor sau experţilor. Sub semnul unei ample consultări a mediului
universitar, intitulată simbolic consultarea Delphi, prima etapă dedicată construirii politicilor din
domeniul educaţiei s-a încheiat şi a oferit totodată, în premieră, o imagine incipientă despre cum
vor arăta universităţile viitorului în România.

Concluziile privind chestionarea a aproape 2.000 de universitari privind politicile publice în domeniul
educaţiei au fost prezentate şi dezbătute în cadrul unei reuniuni internaţionale, care s-a desfăşurat în
perioada 27-28 septembrie la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti.
Opiniile au fost elaborate pe nouă domenii, iar întreg procesul de consultare s-a derulat prin intermediul
platformei ELPHI, un suport informatic inovativ, atât în ceea ce priveşte conceptul, cât şi soluţia
tehnologică folosită. Rafinarea scenariilor dezvoltate a condus la trei tipuri de universităţi - inovatio, regio,
scientia - cărora le-au fost asociate seturi de politici publice pe domenii. Conferinţa pentru prezentarea
rezultatelor consultării Delphi a reunit mai mult de 150 de reprezentanţi ai comisiilor de calitate şi
cercetare din universităţile româneşti dar şi experţi internaţionali în studii prospective.

Politicile publice asupra cărora persoanele chestionate şi-au exprimat opinia au fost elaborate pe
următoarele domenii: Guvernanţă, conducere universitară şi management; Cercetare, inovare şi protecţia
proprietăţii intelectuale; Profesia universitară; Societatea cunoaşterii; Etică şi valori sociale;
Globalizare/internaţionale; Calificări şi competenţe; Calitatea educaţiei; Dezvoltarea regională şi locală.

Rezultatele consultărilor au fost obţinute prin intermediul platformei ELPHI, un suport informatic unic in
lume, atât din perspectiva conceptului, cât şi a soluţiei tehnologice folosite.

„Am lucrat cu nouă paneluri de experţi care au dezvoltat propuneri de politici educaţionale pe acele
domenii pe care, prin consultări succesive, pornind de la analiza stării actuale a învăţământului
românesc, experţii le-au considerat relevante pentru viitorul învăţământului superior românesc”, a
declarat prof. univ. dr. Adrian Curaj, directorul proiectului Calitate şi Leadership pentru
Învăţământul Superior Românesc (QLHS). Aceasta este doar o parte a consultării publice privind
viitorul educaţiei româneşti. Până la crearea şi apoi implementarea unor politici publice performante e
nevoie, însă, de mai mulţi paşi.

„Cred că este necesară atât o consultare la scară largă a actorilor implicaţi, cât şi consolidarea unei mase
critice în favoarea schimbărilor de substanţă în sistemul de învăţământ superior din România. În
domeniul Învăţământului superior, prin acest proiect vom consulta peste 10.000 de actori din sistem şi
vom beneficia şi de o importantă expertiză internaţională”, mai susţine prof. univ. dr. Adrian Curaj.

Încercând o succintă trecere în revistă a traseului parcurs până acum se pot folosi următoarele cuvinte
cheie: paneluri de experţi, diagnoză, exerciţii de foresight, scenarii de succes (Atheneum; Constelaţia
cunoaşterii; Oceanul albastru; Universitatea vieţii şi a carierei), rafinare, trei tipuri de universităţi şi
momentul de faţă, când s-au propus politicile publice amintite.

Universităţile viitorului
Sistemul de învăţământ superior din România anului 2025 este caracterizat prin diversitatea instituţiilor.
Acestea se adaptează pentru a putea răspunde nevoilor socio-economice, competiţiei internaţionale şi
aspiraţiilor individuale. De exemplu, universităţile Inovatio, Regio şi Scientia.
La Universitatea Inovatio diplomele nu se dau, ci se cuceresc de echipe de oameni ingenioşi cu diverse
competenţe. Aici se pregătesc persoane pentru ocupaţii bazate pe cunoaştere. Orice idee, cât de
năstruşnică ar fi, poate fi experimentată. Tot aici se oferă consultanţă pentru a o breveta, finanţare pentru
dezvoltarea prototipului şi soluţii antreprenoriale pentru producţie. Prin urmare, „cel mai scurt drum de la
concept la produs trece prin universitate.”

Regio este o universitate pentru fiecare, indiferent de vârstă ori de venit, care oferă şansa de adaptare a
carierei la cerinţele locale şi posibilitatea de a contribui atât la dezvoltarea regională, cât şi la
prosperitatea individuală. De aceea, specificul regional, tradiţiile şi cultura locală trebuie revigorate. Motto-
ul acestei instituţii de învăţământ superior ar fi ceva de genul „alege locaţia şi urmează-ţi vocaţia!”

În laboratoarele Universităţii Scientia se poate face cercetare de vârf. În domeniile de interes intră
probleme societale de anvergură si dezvoltarea intelectuală a fiecărui student. Aşadar, „trăim în România,
dar ne pregătim pentru lumea întreagă”.
Concluziile consultării Delphi au fost reduse la esenţă de Radu Gheorghiu, director adjunct al
proiectului QLHS. Acesta susţine că „politicile propuse de către paneluri pot fi considerate ca fiind
acceptate de către comunitate”, iar cea de a doua rundă de consultări “contribuie la consolidarea acestei
acceptări, dar şi la evidenţierea argumentelor pentru alte poziţii”. În această a doua etapă, numită a
consensului, sunt invitaţi să contribuie toţi cei care au participat la prima rundă. Ei reevaluează impactul
în acele zone în care evaluarea personală a fost diferită de medie şi justifică eventualele poziţii
divergente. Până în momentul prezentării s-au recepţionat 450 de chestionare completate, adică o treime
din chestionarele primei runde.

În privinţa impactului, acesta a fost notat pe o scară intenţionat neechilibrată, de la „-“ (minus) la „+++”
(trei de plus).

Considerând, de exemplu, politica „asigurării unui nivel de finanţare a cercetării corespunzător,

multianual, predictibil şi flexibil, prin competiţii transparente şi urmărind creşterea calităţii prin raportarea
la standardele internaţionale”, impactul mediu estimat în prima rundă asupra Universităţii Regio a fost ++.
Radu Gheorghiu a vorbit şi de argumentele pentru ca acesta să devină maxim şi reţin ideea sa, potrivit
căreia „nivelul de finanţare şi transparenţa competiţiilor - deci modul de finanţare - sunt cei mai importanţi
factori de impact pentru performanţa instituţiilor de cercetare, indiferent de profil”.

Tot pentru un impact +++, Radu Gheorghiu a evidenţiat şi următoarele idei: nivelul cercetării proporţional
cu nivelul finanţării; presiunea cvasipermanentă a atragerii de resurse financiare nu este compatibilă cu o
cercetare eficientă; motivaţia este aceeaşi ca şi la Universitatea Inovatio; oferă posibilitatea continuităţii în
cercetare, cu precădere a problemelor cu relevanţă regională şi/sau de nişă; se asigură infrastructura;
este evident că un nivel de finanţare a cercetării corespunzător nu poate avea decât un impact maxim
asupra dezvoltării oricărei universităţi, indiferent de tipul acesteia; o cercetare pe o temă de maxim interes
zonal nu se poate realiza pe perioada unui an; oferă posibilitatea abordării la standarde ridicate, cu
precădere a problemelor cu relevanţă regională şi/sau de nişă; singurul lucru care lipseşte sistemului
educaţional şi de cercetare din România este finanţarea la un nivel rezonabil, predictibil şi bazată 100%
pe performanţă. Înfiinţarea de noi instituţii este un pas în direcţia opusă; universităţile regionale pot
supravieţui doar prin compararea rezultatelor cercetării cu cele de la nivel internaţional, de vreme ce
constituţia lor poate fi unică la nivel naţional.
Conferinţa pentru prezentarea rezultatelor consultării Delphi a fost organizată în cadrul proiectului
„Calitate şi Leadership pentru Învăţământul Superior Românesc” (QLHS), unul dintre cele şase proiecte
strategice finanţate din fonduri structurale pe care le derulează Unitatea Executivă pentru Finanţarea
Învăţământului Superior, Cercetării, Dezvoltării şi Inovării. Mai multe amănunte despre proiect sunt
disponibile pe website-ul www.edu25.ro.