ANALIZA ECONOMICO FINANCIARĂ LA

S.C. IMSAT INTERNAŢIONAL S.A.

Introducere.

Capitolul I. Prezentarea societăţii comerciale

1.1. Scurt istoric

1.2. Date de identificare
1.2.1. Denumire
1.2.2. Forma juridică
1.2.3. Activitate preponderentă
1.2.4. Obiect de activitate
1.3. Gama de produse şi servicii fabricate
1.4. Piaţa societăţii comerciale
1.4.1. Furnizori
1.4.2. Clienţi
1.4.3. Concurenţi
1.5. Structura şi personalul societăţii
1.6. Organigrama

Capitolul II. Diagnosticul viabilităţii economic financiare

2.1. Analiza evoluţiei şi structurii elementelor bilanţiere

2.1.1. Analiza evoluţiei elementelor bilanţiere

2.1.2. Analiza structurii elementelor bilanţiere

2.2. Analiza corelaţiei Fondului de Rulment, Nevoii de fond de rulment şi a Trezoreriei

nete

2.2.1. Analiza echilibrului financiar

Capitolul III. Analiza rezultatelor financiare ale societăţii comerciale

3.1. Analiza soldurilor intermediare de gestiune

3.2. Analiza capacităţii de autofinanţare

3.3. Analiza indicatorilor de lichiditate

3.4. Analiza indicatorilor de solvabilitate

Capitolul IV. Propuneri şi recomandări

Bibliografie.

Anexe:

Bilanţul contabil

Contul de profit şi pierderi

 1.7.

INTRODUCERE

Analiza economico-financiară este o necesitate stringentă, iar prin metodele şi tehnicile utilizate
duce la stabilirea unui diagnostic privind activitatea firmei şi pe baza acesteia se pot elabora programe
si strategii care duc la îmbunătăţirea activităţii societăţii în viitor.

Analiza economică şi financiară, prin modelele şi procedeele sale, constituie un element

indispensabil activităţii manageriale a societăţilor comerciale, întrucât oferă soluţii practice în vederea
prevenirii şi înlăturării factorilor cu acţiune distructivă şi crearea pe această bază a condiţiilor
manifestării neîngrădite a factorilor cu influenţă pozitivă. Ea se înscrie ca şi obiect de studiu în
urmărirea sistemelor echilibrelor economice, financiare, patrimoniale, de trezorerie, cauzele modificării
lor, efectele şi măsurile necesare pentru reechilibrarea lor în scopul asigurării unei eficienţe economice
maxime.

Se poate spune că, pentru un agent economic, analiza situaţiei financiare se întinde asupra
tuturor elementelor patrimoniale şi a rezultatelor financiare ale acestora. Echilibrul financiar exprimă
egalitatea sau coincidenţa între sursele financiare necesare pentru îndeplinirea obiectivelor şi acţiunilor
şi posibilităţilor de constituire a acestor resurse din rezultatele economice proprii, iar analiza acestuia
poate fi realizată utilizând metode de analiză clasice şi moderne.

Prezenta lucrare este structurată pe patru capitole, după cum urmeză :

Primul capitol conţine aspecte legate de prezentarea societăţii comerciale, oferind informatii
despre obiect de activitate, clienţi, furnizori, gama de produse si servicii oferite şi nu în ultimul rând
structura organizatorică şi personalul societăţii..

Apoi sunt prezentate modelele de analiză financiară complexe care ilustrează, printr-o abordare
globală, situaţia financiară a agentului economic sub două aspecte : sunt prezentate modelele de analiză
statică şi dinamică a bilanţului contabil şi e arătat modul în care s-a realizat şi consecinţele în planul
lichidităţii, solvabilităţii şi capacităţii de plată. Prin analiza statică a bilanţului financiar şi funcţional
( modele obţinute prin tratarea prealabilă a posturilor de activ şi pasiv ale bilanţului contabil) sunt
determinaţi principalii indicatori ai echilibrului financiar, respectiv fondul de rulment, necesarul de
fond de rulment şi trezoreria netă şi sunt puse în evidenţă relaţiile dintre aceştia. Analiza dinamică a
bilanţului contabil foloseşte ca instrumente tablourile de flux ( tabloul de finanţare nevoi-resurse şi
tabloul fluxurilor de trezorerie) prin care se urmăreşte reconstituirea mişcărilor şi transformărilor
patrimoniului imputabile unei anumite perioade.
 CAPITOLUL I.
PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE

1.1. Scurt istoric

SC IMSAT INTERNAŢIONAL SA înfiinţată în 20 ianuarie 1992 sub nr. J40/1157/1992, cu

codul fiscal RO 2356366 este o societate cu capital mixt, român şi străin, în întregime privat.
IMSAT Internaţional vă oferă soluţii pentru problemele ridicate de gestiunea eficientă şi
micşorarea costurilor energiei electrice. Intenţia societăţii este de a oferi din stoc sau în cel mai
scurt timp posibil toate materialele, accesoriile şi aparatajul necesar echipării sau reparaţiilor
tablourilor electrice şi montajului pentru joasa tensiune.
Deasemenea, IMSAT Internaţional oferă pentru societăţile care doresc achiziţionarea
instalaţiilor sau echipamentelor pentru compensarea energiei reactive consultanţă şi măsuratori de
specialitate gratuite, şi service reparaţii întreţinere post-garanţie la preţuri minime.

1.2. Date de identificare

1.2.1. Denumirea: IMSAT INTERNATIONAL SA

1.2.2. Forma juridică: Societate pe acţiuni
1.2.3. Activitate preponderenta: Cod si denumire clasa CAEN1: 3330 – Productia de echipamente de
măsură, reglare şi control pentru procesele industriale.
1.2.4. Adresa: Str. Calafat 52 C Sector 2 Bucureşti
1.2.5. Obiect de activitate
Comercializare componente şi echipamente pentru automatizare şi instalaţii electrice de JT,
MT,IT şi execuţie echipamente pentru instalaţii electrice de JT, MT,IT.
Obiectul principal de activitate îl reprezintă producţia de aparate pentru distribuţie şi
comandă electrică şi alte activităţi precum:
– producţia de echipamente de masură, reglare şi control pentru procesele industriale;
– execuţia de echipamente de masurş, reglare şi control pentru procesele industriale;
– demolarea construcţiilor, terasamentelor şi organizare de şantiere;
– comerţ cu ridicata a altor produse neclasificate, activitate de import şi export;

1 CAEN = Clasificarea activităţilor din economia naţională

1.1. Gama de produse şi servicii fabricate

– Echipamente pentru compensare energie reactivă

Acestea conţin condensatoare cu rezistenţă de descărcare, contactoare specializate, siguranţe de
putere, cleme de legături şi regulator.
Condensatoarele cu rezistenţă de descarcare şi regulatorul sunt produse ale firmei VISHAY - S.U.A,
divizia ROEDERSTEIN - ESTA - Germania iar contactoarele specializate sunt produse de BENEDIKT
& JAGER - Austria.
Toate produsele au asigurat standardul de calitate ISO 9001 al producătorilor şi IMSAT
INTERNATIONAL S.A. Acolo unde este cazul, produsele au Aprobări de model B.R.L.M.,
Agremente Tehnice în Construcţii, Atestate 'ELECTRICA', etc.
– Aparataj de joasă tensiune
Contactoare specializate pentru sarcini capacitive, contactoare, relee, chei, butoane, soft
ştartere, etc.
Toate produsele au asigurat standardul de calitate ISO 9001 al producătorilor si IMSAT
INTERNATIONAL S.A. Acolo unde este cazul, produsele au Aprobari de model B.R.L.M.,
Agremente Tehnice in Constructii, Atestate 'ELECTRICA', etc.
– Tablouri electrice de alimentare, distribuţie, forţă şi comandă pentru joasa tensiune.
Furnizori: BENEDIKT&JAGER, GENERAL ELECTRIC, MOELLER, etc
– Dulapuri pentru automatizare în instalaţii electrice şi pneumatice.
Furnizori: BENEDIKT&JAGER, GENERAL ELECTRIC

– Regulatoare pentru îmbunătăţire, factor de putere cu programare sau autoprogramabile pentru

îmbunătăţire factor de putere pentru joasa, medie şi înalta tensiune.
Afişează permanent factorul de putere din sistemul electric, au 6 sau 12 trepte de reglare, în sistem
optimizat, pot indica armonici poluante, au posibilitatea setării unor alarme şi protecţii, etc.

– Condensatoare de putere pentru joasă, medie şi înaltă tensiune utilizate pentru compensarea
energiei reactive, cuptoare cu inducţie, filtre armonici poluante, motoare şi lămpi, electronică de
putere. Sunt ecologice, complet biodegradabile şi nu sunt toxice.
1.1. Piaţa societăţii comerciale

1.1.1. Furnizorii
Principalii furnizori sunt: subunităţi ale Electrica SA, Termoelectrica SA, Hidroelectrica
SA. Precum si furnizori externi cum ar fi: ROEDERSTEIN – Germania; BENEDIKT&JAGER,
GENERAL ELECTRIC, CHAUVIN - ARNOUX – Franţa; BENEDIKT & JÄGER – Austria;
CARLO GAVAZZI – Italia; F.C. MISURE by UNIDATA – Italia; VEMER – Italia.
S.C. Electrica S.A. este o societate cu capital integral de stat, aflată în subordinea AVAS2.
Obiectul de activitate3 îl constituie distribuţia şi furnizarea energiei electrice şi asigurarea
infrastructurii de comunicaţii şi informatică, care să permită utilizarea unui management performant
în condiţiile deschiderii pieţei şi prezentei competiţii în aceste domenii.
Activităţile importante sunt cele de exploatare şi dezvoltare a sistemelor de distribuţie,
comunicaţii şi tehnologia informaţiei, precum şi cele aferente furnizării de energie electrică către
clienţii noştrii.
Chauvin de ARNOUX Group4 este organizat în activitate pe bază de domenii de expertiză:
– portabil pentru instrumente de testare, măsurări electrice şi de parametrii de mediu;
– 2 - Power Measurement & Control instruments (ENERDIS & RADIO-CONTROLE
brandnames) for measurement, metering and supervision of electrical networks,putere de
măsurare şi instrumente de control pentru măsurare, de dozare şi de supraveghere a reţelelor
electrice,
– 3 - PYRO-CONTROLE thermosensors and temperature measurement, control and
supervision instruments.Serviciul de divizare MANUMESURE oferă o gamă largă de
servicii pentru profesionişti şi de producători, inclusiv service post-vânzare pentru a
Grupului de produse, precum şi de reparaţie, metrologice, de testare şi de calibrare pentru
dispozitive electronice.
Vemer Spa a fost fondată în 1980 cu numele de Vemer Electronics S.R.L. şi acum este în
partea de sus a pieţei italiene ca un producător de soluţii de măsurare şi gestionare a problemelor de
mediu şi electrice civile şi industriale. In 2001 ia naştere grupul industrial european Viber Siber.

2 AVAS – Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului

3 Obiectul de activitate al S.C. Electrica S.A. este detaliat în statutul societăţii, publicat ca anexă la Hotărârea de Guvern nr.
627/2000 (completată cu dispozitiile Legii 31/1990 privind societăţile comerciale, cu toate modificările şi completările
ulterioare).
4 Contractul nostru de calitate, care are scopul de a dezvolta produse de încredere şi în condiţii de siguranţă, este susţinută
de certificare ISO 9001:2000.
 Anul 2007 este anul de schimbare în Vemer SPA5. Vemer de atunci este reînnoit şi este
prezentat pe piaţa cu o nouă capacitate în concordanţă cu obiectivele şi în linie cu potenţiale reale
dobândite şi dezvoltat în aproape douăzeci de ani de experienţă.

Our Quality Contract , which aims to develop reliable and safe products, is backed by ISO
9001:2000 certification .1.4.2. Clienţii
Categoria clienţilor potenţiali este avută în vedere cu prilejul târgurilor şi expoziţiilor,
conferinţelor şi a altor manifestări specifice, ocazie cu care, prin metode de marketing, se testează
reacţiile clienţilor şi se culeg informaţii de feed-back, utile pentru ajustarea cerinţelor, astfel încât să
se răspundă aşteptărilor clienţilor.
Printre clienţii firmei sunt enumeraţi: SC Amifidel SRL, SC Perom SA Bacău, Institutul
Naţional de Cercetare - Dezvoltare şi Incercări pentru Electrotehnica - ICMET Craiova.
SC Amifidel SRL înfiinţată în anul 1997, Amifidel Com S.R.L îşi propune să ofere
potenţialilor clienţi achiziţionarea unor produse de calitate la cele mai bune preţuri. Compania
Amifidel Com S.R.L vă pune la dispoziţie servicii de calitate privind instalaţiile de compensare
energie reactivă. Firma noastră are un personal de 3 angajaţi. Avem o experienţă îndelungată pe
piaţa din România.
Furnizorii noştri sunt VISHAY - SUA, diviziile ROEDERSTEIN, ESTA - GERMANIA şi
BENEDIKT &JAGGER-AUSTRIA.
SC Perom SA Bacău obiectul principal de activitate al societăţii îl constituie proiectarea,
producerea, comercializarea şi montarea de echipamente electrice pe joasă şi medie tensiune,
destinate distribuţiei enrgiei electrice, comenzii şi controlului maşinilor unelte, şi automatizărilor
industriale. Pornind de la acest obiect principal de activitate, ca nucleu de bază, societatea are o
ofertă comercială complexă destinată în final contractării de lucrări complexe inclusiv cu punere in
funcţiune.
ICMET Craiova 6are în prezent aproape 300 de angajaţi. Activitatea sa a demarat încă din
1974 în calitate de Departament Central de Cercetare Dezvoltare al Companiei Electroputere
Craiova, cel mai important producător în domeniu.
Experienţa ICMET:

• Cercetare, dezvoltare şi încercări în înaltă tensiune, mare putere şi joasă tensiune

• Monitorizarea şi diagnosticarea echipamentelor electroenergetice

• Măsurarea mărimilor electrice şi neelectrice

5 Noul CEO, Enzo Brignoli, în cadrul companiei din 1983, a luat act de Divizia civilă şi de Electronică industrială pentru
confort şi securitate pentru acasă, precum şi de măsurare a temperaturii.
6ICMET Craiova - Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare şi Încercări pentru Electrotehnică Craiova
• Electronică de putere
1.4.3. Concurenţi

2DD TECHNOLOGY S.R.L. – companie profilată pe proiectarea si execuţia de aparatură

si echipament de măsură şi control. Domeniul de activitate este orientat spre măsurarea de
temperatură, umiditate şi presiune. Aparatele realizate pot să lucreze atât autonom cât şi în sisteme
de distribuţie conduse de calculator. Deşi suntem o companie tânără încercăm să îmbinăm vigoarea
tinerilor angajaţi cu experienţa angajaţilor mai puţin tineri.

AMPER - De la înfiinţarea societăţii, acum 12 ani, activitatea firmei a fost condusă de

aceste principii. Firma a proiectat, integrat şi realizat game de produse de măsură şi control a
proceselor industriale care cuprind termorezistenţe, termocuple, rezistenţe de încălzire, cabluri de
prelungire pentru termocupluri, aparate de măsură, reglare şi control.

SELETRON SOFTWARE SI AUTOMATIZARI - Seletron este specializată în realizarea

de prototipuri şi serii mici de echipamente de automatizare, sisteme de achiziţii de date, senzori
inteligenţi, sisteme de afişare LED si LCD, inclusiv tabele de afişare de mari dimensiuni.

ADELAIDA IMPEX SRL - Producţia de aparatură de măsura şi control, temperatură,

umiditate, indicatoare, panouri, voltmeter, ampermetre , turometre , numărătoare, temperatură şi
umiditate , termostate digitale, module şi aparate electronice bazate pe logică cu microcontrolere la
cerere .

IRMES - Societatea Comercială IRMES S.A. desfăşoară o activitate de proiectare, asistenţă

tehnică şi microproducţie pentru soluţionarea problemelor de exploatare din centralele termo şi
hidroelectrice, precum şi din alte domenii.
1.5. Structura organizatorică şi personalul societăţii

Directorul general a stabilit structura organizatorică a societăţii precum şi regulamentele

interne. Fiecărei funcţii i-au fost alocate responsabilităţile şi autorităţile corespunzătoare postului
stabilit.
Comunicarea responsabilităţilor şi autorităţii fiecărui angajat se face prin aducerea la
cunoştinţă a procedurilor fişei postului pe bază de semnatură, instruire privind insuşirea
documentelor de lucru , privind responsabilităţile referitoare la SMC7 etc.

Atribuţiile Directorului General:

- stabileşte şi declară politica organizaţiei în domeniul calităţii;
- aprobă manualul cu procedurile de sistem cerute de SR EN ISO 9001:2001;
- stabileşte şi desemnează reprezentantul managementului cu autoritatea necesară implementării
SMC în cadrul organizaţiei şi a menţinerii acestuia în funcţiune, pentru moment ocupă personal
această funcţie;

Şeful de atelier fabricaţie:

Este numit prin decizie internă de directorul general.
- stabileşte responsabilităţile şi autorităţile funcţiilor de conducere aflate în subordine;
- elaborează diagramele de proces şi procedurile operaţionale standard, urmărind aplicarea
strictă a acestora după aprobare;
- este autoritatea care eliberează produsul/serviciul de la o fază la alta, garantează că toate
validările/inspecţiile necesare au fost efectuate şi că instruirea necesară, initială şi continuă a
personalului din subordinea sa este efectuată şi este adaptată necesităţilor;

Coordonator departament tehnic/aprovizionare:

Este numit prin decizie internă de Directorul General.
- planifică şi urmăreşte realizarea programului propriu de activitate;
- urmăreşte şi răspunde de asigurarea bazei tehnico-materiale pentru realizarea activităţilor;

Directorul economic:

7 SMC – Sistemul de Management al Conţinutului

 - organizează şi răspunde de întocmirea lucrărilor de planficare financiară a bugetului de
venituri şi cheltuieli al societăţii, urmărind realizarea de profit prin creşterea rentabilităţii şi
efecienţei economice a întregii activităţi;
Are în subordine 3 contabili: 2 contabili juniori , 1 expert contabil.

Director Resurse Umane:

- asigură angajarea personalului în numărul şi structura necesară;
- asigură măsuri pentru promovarea personalului în funcţie de competenţă;
- asigură întocmirea statului de funcţiuni şi grilele de încadrare;

1.6. Organigrama

Figure 1
 CAPITOLUL II.
DIAGNOSTICUL VIABILITĂŢII ECONOMICO FINANCIARE

2.1. Analiza evoluţiei şi structurii elementelor bilanţiere

2.1.1. Analiza evoluţiei elementelor bilanţiere:

A. Analiza ACTIVULUI:
Evoluţia activului în perioada 2006 – 2008

Table 1 -date comparabile- - ron-

DENUMIRE 2006 2007 2008 2008/2007 2007/2006 2008/2006

A. Active circulante 587142 918098 500815 -417283 330956 -86327
- stocuri 304503 255094 233729 -21366 -49409 -70774
- creanţe 254785 647851 254683 -393168 393066 -102
- lichidităţi 27854 15153 12404 -2749 -12701 -15450
B. Active imobilizate 291690 348017 1158731 810714 56327 867041
- imobilizări necorporale 0 2036 939 -1097 2036 939
- imobilizări corporale 291690 330852 1143764 812912 39162 852074
- imobilizări financiare 0 15129 14028 -1101 15129 14028
C. Cheltuieli în avans 49 4880 3638 -1241 4831 3589
TOTAL ACTIVE 878881 1270995 1663185 392190 392114 784304

Table 2 dinamica %

DENUMIRE 2006 2007 2008 I 2008/2007 I 2007/2006 I 2008/2006

A. Active circulante 587142 918098 500815 0,55 1,56 0,85
- stocuri 304503 255094 233729 0,92 0,84 0,77
- creanţe 254785 647851 254683 0,39 2,54 1,00
- lichiditati 27854 15153 12404 0,82 0,54 0,45
B. Active imobilizate 291690 348017 1158731 3,33 1,19 3,97
- imobilizări necorporale 0 2036 939 0,46 0,00 0,00
- imobilizări corporale 291690 330852 1143764 3,46 1,13 3,92
- imobilizări financiare 0 15129 14028 0,93 0,00 0,00
C. Cheltuieli în avans 49 4880 3638 0,75 99,59 74,25
TOTAL ACTIVE 878881 1270995 1663185 1,31 1,45 1,89
Figure 2

Din analiza structurii activului evidenţiată în Tabelul nr.1 si 2 se constată o evoluţie

oscilantă astfel:
În 2008 faţă de 2007 activele circulante înregistrează o scădere cu 45 de procente, activele
imobilizate au crescut de 3,33 ori iar cheltuielile în avans au scăzut cu 25 de procente..
În 2007 faţă de 2006 ponderea activelor circulante a crescut cu 56 de procente, activele
imobilizate au crescut cu 19 procente, iar cheltuielile în avans înregistrează de asemenea o creştere
de 99,59 ori.
În anul 2008 faţă de 2007 ponderea activelor circulante scade cu 15 procente, activele
imobilizate înregistrează o creştere de 3,97 ori iar cheltuielile în avans au crescut de 74,25 ori.
Aşadar observăm ascendenţa activelor totale astfel că în 2008 faţă de 2007 se înregistrează o
creştere cu 31 de procente, în anul 2007 faţă de 2006 se inregistrează o creştere cu 45 de procente
iar în anul 2008 faţă de 2006 activele au o creştere cu 89 de puncte procentuale.
B. Analiza PASIVULU
Evoluţia pasivului în perioada 2006 – 2008

Table 3 -date comparabile- -ron-

DENUMIRE 2006 2007 2008 2008/2007 2007/2006 2008/2006

A. Capital propriu 588574 602986 1199759 596773 14412 611185
B. Datorii pe termen scurt 270520 592782 404349 -188434 322262 133829
C. Datorii pe termen lung 0 73191 59078 -14113 73191 59078
D. Venituri in avans 19787 2036 0 -2036 -17751 -19787
TOTAL PASIVE 878881 1270995 1663185 392190 392114 784304

Table 4 dinamica %

DENUMIRE 2006 2007 2008 I 2008/2007 I 2007/2006 I 2008/2006

A. Capital propriu 588574 602986 1199759 1,99 1,02 2,04
B. Datorii pe termen scurt 270520 592782 404349 0,68 2,19 1,49
C. Datorii pe termen lung 0 73191 59078 0,81 7,32 5,91
D. Venituri in avans 19787 2036 0 0,01 0,10 0,01
TOTAL PASIVE 878881 1270995 1663185 1,31 1,45 1,89

Figure 3

Din analiza structurii pasivului evidenţiată în Tabelul nr.3 si 4 se constată o evoluţie

oscilantă astfel:
În anul 2008 faţă de 2007 se constată o creştere a capitalului propriu cu 99 procente, datoriile pe
termen scurt înregistrează o scădere cu 32 de procente, datoriile pe termen lung de asemeni
înregistrează o scădere cu 19 puncte procentuale, iar veniturile în avans scad semnificativ cu 99 de
puncte procentuale.
În anul 2007 faţă de 2006, capitalul propriu înregistrează o creştere nesemnificativă de 0,2
procente, datoriile pe termen scurt au crescut de 2,19 ori, datoriile pe termen scurt au crescut dramatic
de 7,32 ori, iar veniturile în avans înregistrează o scădere cu 90 de puncte procentuale.
În anul 2008 faţă de 2006 capitalul propriu înregistrează o creştere de 2,04 ori, datoriile pe
termen scurt au crescut cu 49 de procente, datoriile pe termen lung au crescut de 5,91 ori iar veniturile
în avans au scăzut cu 99 de procente.
 În cocluzie se observă ascendenţa pasivelor totale astfel că în anul 2008 faţă de 2007
se înregistrează o creştere cu 31 de procente, în anul 2007 faţă de 2006 se înregistrează o crestere
cu 45 de procente iar în anul 2008 faţă de 2006 activele au o creştere cu 89 de puncte procentuale.
2.1.2. Analiza structurii elementelor bilanţiere:

A. Analiza ACTIVULUI:

Table 5 Structura activului in perioada 2006 - 2008 - ron -

DENUMIRE 2006 2007 2008 S 2006 S 2007 S 2008

A. Active circulante 587142 918098 500815 66,81 72,23 30,11
B. Active imobilizate 291690 348017 1158731 33,19 27,38 69,67
C. Cheltuieli ]n avans 49 4880 3638 0,01 0,38 0,22
TOTAL ACTIVE 878881 1270995 1663185

Figure 4

Din Table 5 observăm structura activului astfel:

În anul 2006 activele circulante au un procent de 66,81 %, activele imobilizate înregistrează un

procent de 33,19%, iar cheltuielile în avans au o pondere de 0,01% din totalul activelor din 2006, un
total de 878881 în mărime absolută.

În anul 2007 activele circulante înregistrează un procent de 72,23%, o creştere cu 5,42% faţă
de anul 2006, activele imobilizate deţin un procent de 27,38%, o scădere faţă de anul 2006 cu 5,81%,
iar cheltuielile în avans înregistrează o creştere cu 0,37 de procente deţinând un procent de 0,38% din
totalul activelor din 2007, un total de 1270995 în mărime absolută.

În anul 2008 activele circulante deţin un procent de 30,11%, o scădere cu 42,12 puncte
procentuale faţă de anul 2007, activele imobilizate înregistrează un procent de 69,67%, evidenţiind o
creştere faţă de anul 2007 cu 42,29 de procente.
B. Analiza PASIVULUI:

Table 6

DENUMIRE 2006 2007 2008 S 2006 S2007 S2008

A. Capital propriu 588574 602986 1199759 66,97 47,44 72,14
B. Datorii pe termen scurt 270520 592782 404349 30,78 46,64 24,31
C. Datorii pe termen lung 0 73191 59078 0,00 5,76 3,55
D. Venituri în avans 19787 2036 0 2,25 0,16 0,00
TOTAL PASIVE 878881 1270995 1663185

Figure 5

Din Table 6 putem observa structura pasivului astfel:

În anul 2006 capitalul propriu înregistrează un procent de 66,97%, datoriile pe termen scurt
deţin o pondere de 30,78%, datoriile pe termen lung nu se înregistrează în acest an, iar veniturile in
avans deţin 2,25 de puncte procentuale din totalul pasivelor din anul 2006, un total de 878881 în
valoare absolută.
În anul 2007 capitalul propriu deţine o pondere de 47,44%, datoriile pe termen scurt
înregistrează 46,64 puncte procentuale, datoriile pe termen lung deţin 5,76%, iar veniturile în avans se
înregistrează cu 0,16 procente din totalul pasivelor din anul 2007, un total de 1270995 ron.
În anul 2008 capitalul propriu se înregistrează cu 72,14 procente, datoriile pe termen scurt deţin
24,31 procente, datoriile pe termen lung deţin o pondere de 3,55 de puncte procentuale din totalul
pasivelor înregistrate în anul 2008. Observăm însă că nu sunt înregistrate venituri în avans în acest an.
2.2. Analiza corelaţiei Fondului de Rulment, Nevoii de Fond de Rulment şi a Trezoreriei Nete

2.2 .1. Analiza echilibrului financiar

A. SITUAŢIA NETA = ACTIV - DATORII

Table 7 - date curente - - ron-

INDICATORI 2006 2007 2008
Total active 878881 1332511 1880563
Datorii 270520 698206 523996
Situaţia netă 608361 634305 1356567

Table 8 - date comparabile - -ron-

INDICATORI 2006 2007 2008

Total active 878881 1270995 1663185
Datorii 270520 665973 463426
Situaţia netă 608361 605022 1199759

Table 9 - dinamica - -%-

INDICATORI 2008/2007 2007/2006 2008/2006

Total active 1,31 1,45 1,89
Datorii 0,70 2,46 1,71
Situaţia netă 1,98 0,99 1,97

Figure 6
 Situaţia netă prezintă o creştere în timp, fapt ce semnifică o îmbogăţire a întreprinderii (o
creştere a capitalurilor proprii), această situaţie marchează atingerea obiectivului major al gestiunii

financiare , şi anume maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net finanţat

din aceste capitaluri.
Astfel observăm oscilaţia situaţiei nete în tabelele 7, 8, 9, evidenţiind următoarele valori:

În anul 2006 se înregistrează o valoare de 608361, spre deosebire de anul 2007 care
înregistrează o scădere nesemnificativă de 1 punct procentual, ajungând la valoare absolută de 605022
iar în anul 2008 se înregistrează o creştere majoră, aproape dublă faţă de anii precedenţi ajungând la o
valoare absolută de 1199759.
În toată perioada se observă o creştere a situaţiei nete acest lucru arătând o îmbogăţire a
patrimoniului, fiind rezultatul unei gestiuni sănătoase a firmei.
B. FONDUL DE RULMENT = (CAPITALURI PROPRII + DATORII PE TERMEN LUNG) -
IMOBILIZĂRI NETE

Table 10 - date curente - - ron -

INDICATORI 2006 2007 2008
Capitaluri proprii 588574 632170 1356567
Datorii pe termen lung 0 76733 66799
Imobilizări nete 291690 364861 1310177
Fondul de rulment 296884 344042 113189

Table 11 - date comparabile - - ron -

INDICATORI 2006 2007 2008
Capitaluri proprii 588574 602986 1199759
Datorii pe termen lung 0 73191 59078
Imobilizări nete 291690 348017 1158731
Fondul de rulment 296884 328159 100105

Table 12 - dinamica - -%-

INDICATORI 2008/2007 2007/2006 2008/2006
Capitaluri proprii 1,99 1,02 2,04
Datorii pe termen lung 0,81 0,00 0,00
Imobilizări nete 3,53 1,19 3,97
Fondul de rulment 0,31 1,11 0,34

Figure 7

Pentru realizarea echilibrului financiar la nivelul întreprinderii, trebuie să se respecte principiul

parităţii maturităţilor potrivit căruia alocarile permanente (imobilizări) trebuiesc finanţate pe seama
surselor permanente (capitalurile proprii şi împrumuturile pe termen
lung) datorită rotaţiei mai lente a acestora; alocările ciclice (activele circulante) se finanţează pe seama

surselor temporare (datorii pe termen scurt).Cu cât sursele permanente sunt mai mari

decât necesităţile permanente de alocare a fondurilor băneşti, cu atât întreprinderea

dispune de o marjă de securitate, care o pune la adăpost de evenimente neprevăzute.

Astfel se observă că în anul 2006 fondul de rulment are o valoare absolută de 296884, în anul
2007 se înregistrează o creştere cu 11 puncte procentuale ajungând la 328159 în mărime absolută, însă
anul 2008 evidenţiază o scădere majoră cu 66 puncte procentuale însă rămânând la o valoare pozitivă
de 100105, în mărime absolută.

Scăderea fondului de rulment este determinatǎ de scăderea capitalurilor permanente (reducerea

capitalurilor proprii, rambursări de împrumuturi pe termen lung sau de obligaţiuni) şi de creşterea
imobilizărilor nete (achiziţionarea unor active imobilizate). Un fond de rulment pozitiv constituie o
marjǎ de securitate pentru exploatarea activităţii întreprinderii, permiţându-i sǎ-şi asigure un nivel
minim al unor active circulante strict necesare funcţionǎrii (stocuri minime, fond de casǎ minim),
activul circulant fiind mai mare decât datoriile pe termen scurt.
C. NEVOIA DE FOND DE RULMENT = (STOCURI + CREANŢE) – OBLIGAŢII PE TERMEN SCURT

Table 13 - date curente - - ron -

INDICATORI 2006 2007 2008
Stocuri 304503 267441 264277
Creanţe 254785 679207 287970
Obligaţii pe termen scurt 270520 621473 457197
Nevoia de fond de rulment 288768 325175 95050

Table 14 - date comparabile - - ron -

INDICATORI 2006 2007 2008
Stocuri 304503 255094 233729
Creanţe 254785 647851 254683
Obligaţii pe termen scurt 270520 592782 404349
Nevoia de fond de rulment 288768 310163 84063

Table 15 - dinamica - -%-

INDICATORI 2008/2007 2007/2006 2008/2006
Stocuri 0,92 0,84 0,77
Creanţe 0,39 2,54 1,00
Obligaţii pe termen scurt 0,68 2,19 1,49
Nevoia de fond de rulment 0,27 1,07 0,29
Figure 8

Este expresia echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul

şi resursele de capitaluri circulante (ale exploatării).

Se observă o oscilaţie în perioada analizată astfel că:

În anul 2006 se evidenţiază o valoare absolută de 288768, în anul 2007 se observă o creştere cu
7 puncte procentuale ajungând până la 310163, însă anul 2008 evidenţiază o scădere până la 84063,
adică 71 puncte procentuale faţă de anul 2006 şi 73 puncte procentuale faţă de anul 2007.
În acest caz reducerea necesarului de fond de rulment se datorează reducerii stocurilor de
materii prime şi produse finite.

D. TREZORERIA NETĂ:

Table 16 - date curente - - ron -

INDICATORI 2006 2007 2008
Fondul de rulment 296884 344042 113189
Nevoia de fond de rulment 288768 325175 95050
Trezoreria netă 8116 18867 18139
 Table 17 - date comparabile - - ron -
INDICATORI 2006 2007 2008
Fondul de rulment 296884 328159 100105
Nevoia de fond de rulment 288768 310163 84063
Trezoreria netă 8116 17996 16042

Table 18 - dinamica - -%-

INDICATORI 2008/2007 2007/2006 2008/2006
Fondul de rulment 0,31 1,11 0,34
Nevoia de fond de rulment 0,27 1,07 0,29
Trezoreria netă 0,89 2,22 1,98

Figure 9

Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfăşurării unei activităţi echilibrate şi
eficiente. Ea relevă calitatea echilibrului general al întreprinderii atât pe termen lung cât şi pe termen
scurt.
Trezoreria netă este pozitivă în toţi aceşti ani evidenţiind că exerciţiile financiare s-au încheiat

cu un surplus monetar, expresia concretă a profitului net din pasivul bilanţier şi a altor
acumulări bănesti.
 Creşterea în anul 2007 faţă de 2006 şi respectiv 2008 faţă de 2006 reprezintă cash- flow- ul ce
revine acţionarilor sub formă de dividende de încasat şi/sau profit de reinvestit.
 CAPITOLUL III.
ANALIZA REZULTATELOR FINANCIARE ALE SOCIETĂŢII COMERCIALE

3.1. Analiza soldurilor intermediare de gestiune

A. MARJA COMERCIALĂ = VENITURI DIN VÂNZAREA MĂRFURILOR –

CHELTUIELI CU MĂRFURILE

Table 19 - date curente - - ron -

IN DIC ATO RI 2006 2007 2008

Venituri din vânzarea mărfurilor 575840 628320 358908
C heltuieli privind mărfurile 417924 504071 237314
M ARJA C O M ERC IALĂ 157916 124249 121594

Table 20 - date comparabile - - ron -

IN DIC ATO RI 2006 2007 2008

Venituri din vânzarea mărfurilor 575840 599313 317421
C heltuieli privind mărfurile 417924 480800 209882
M ARJA C O M ERC IALĂ 157916 118513 107539

Table 21 - dinamica - -ron -

IN DIC ATO RI 2008/2007 2007/2006 2008/2006

Venituri din vânzarea mărfurilor 0,53 1,04 0,55
C heltuieli privind mărfurile 0,44 1,15 0,50
M ARJA C O M ERC IALĂ 0,91 0,75 0,68
Figure 10

Marja comercială reprezintă diferenţa dintre valoarea vânzărilor (cifra de afaceri) şi costul
direct al acestor vânzări (costul bunurilor şi serviciilor vândute).
Conform Table 20 şi 21 se observă o evoluţie descrescătoare a marjei comerciale astfel că în
anul 2006 se înregistrează cu o valoare absolută de 157916, în anul 2007 se observă o scădere faţă de
2006 până la 118513 în valoare absolută respectiv cu 25 de puncte procentuale, iar anul 2008
deasemeni evidenţiază o scădere până la 107539, respectiv 32 de puncte procentuale faţă de anul 2006,
şi 19 puncte procentuale faţă de anul 2007.
B. PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI = PRODUCŢIA VÂNDUTĂ +/- PRODUCŢIA STOCATĂ
+ VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI

Table 22 - date curente - - ron -

IN DIC ATO RI 2006 2007 2008

Producţia vândută 1102441 2415405 999132
Producţia stocată 0 15860 83135
Producţia imobilizată 0 0 0
PRO DUCŢ IA EXERC IŢ IULUI
1102441 2431265 1082267

Table 23 - date comparabile - - ron -

IN DICATO RI 2006 2007 2008

Producţia vândută 1102441 2303896 883640
Producţia stocată 0 15128 73525
Producţia imobilizată 0 0 0
PRO DUC ŢIA EXERC IŢIULUI
1102441 2319024 957165

Table 24 - dinamica - -ron -

IN DICATO RI 2008/2007 2007/2006 2008/2006

Producţia vândută 0,38 2,09 0,80
Producţia stocată 4,86 0,00 0,00
Producţia imobilizată 0,00 0,00 0,00
PRO DUC ŢIA EXERC IŢIULUI 0,41 2,10 0,87
Figure 11

Producţia exerciţiului exprimă valoarea activităţii de bază a societăţii concretizată în produse

finite fabricate sau în curs de fabricaţie stocate sau deja vândute, fiind indicatorul care arată mai bine
activitatea întreprinderii în cursul unui exerciţiu aşadar în urma analizei observăm o oscilaţie a acesteia
astfel că:
Anul 2006 evidenţiază o valoare absolută de 1102441, în anul 2007 faţă de anul 2006 se
observa dublarea productiei exerciţiului ajungând la valoarea absolută de 2312815, respectiv a crescut
de 2.1 ori, însă anul 2008 înregistrează o scădere până la 940920 în valoare absolută respectiv a scăzut
cu 13 puncte procentuale faţă de anul 2006 şi cu 59 de puncte procentuale faţă de anul 2007.
Această scădere a producţiei exerciţiului se datorează creşterii producţiei stocate cu până la 4,86
procente în anul 2008 faţă de 2007.
C. VALOAREA ADAUGATĂ = MARJA COMERCIALĂ + PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI
- CONSUMURI DE LA TERŢI

Table 25 - date comparabile - - ron -

IN D IC A TO R I 2006 2007 2008

M arja co mercială 157916 118513 107539
P ro d ucţia exerciţiului 1102441 2319024 957165
C o nsumuri 622567 1961568 722422
V A LO A R EA A D Ă U G A TĂ 637790 475969 342282

Table 26 - dinamica - - ron -

IN DIC ATO RI 2008/2007 2007/2006 2008/2006

M arja comercială 0,91 0,75 0,68
Producţia exerciţiului 0,41 2,10 0,87
C onsumuri 3,68 3,15 1,16
VALO AREA ADĂUGATĂ 0,72 0,75 0,54

Figure 12
 Valoarea adăugată reprezintă valoarea creată în plus de întreprindere peste valoarea produselor
achiziţionate de ea din mediul extern, pentru producţie (materii prime, materiale, energie, utilităţi,
servicii, ambalaje ş. a.).

În tabelele 25 şi 26 observăm o scădere a valorii adăugate astfel în anul 2006 valoarea adăugată
se înregistrează cu 637790, în anul 2007 se evidenţiază o scădere cu 25 de procente faţă de anul 2006
ajungând la o valoare absolută de 475969, deasemeni în anul în anul 2008 se observă o scădere cu 28
de procente faţă de anul 2007 şi cu 46 de procente faţă de 2006.
D. EXCEDENTUL BRUT DIN EXPLOATARE = VALOAREA ADĂUGATĂ BRUTĂ + SUBVENŢII
DIN EXPLOATARE – CHELTUIELI CU IMPOZITELE, TAXELE ŞI VĂRSĂMINTELE ASIMILATE –
CHELTUIELI DE PERSONAL

• D.1. VALOAREA ADĂUGATĂ BRUTĂ (VAB) = marja comercială + marja activităţii de leasing +
producţia exerciţiului – cheltuieli externe
D.1.1. MARJA ACTIVITĂŢII DE LEASING (MAL) = venituri din dobânzi înregistrate de entităţile al
căror obiect de activitate îl constituie leasingul (ct. 766)8 – cheltuieli privind dobânzile de
refinanţare înregistrate de entităţile al căror obiect de activitate îl constituie leasingul (ct. 666)9

Anul 2006
MAL = 0
VAB = 157916 + 0 + 1102441 -180947 = 1079410
Anul 2007
MAL = 0
VAB = 118513 + 0 + 2319024 – 765027 = 1672510
Anul 2008
MAL = 0
VAB = 107539 + 0 + 957165 – 249431 = 815273

Table 27 - date comparabile - - ron -

IN DIC ATO RI 2006 2007 2008

Valoarea adăugată brută 1079410 1672510 815273
Subvenţii din exploatare 0 0 0
C heltuieli cu impozite şi taxe 3859 24169 18588
C heltuieli de personal 186614 205928 267664
EXCEDENTUL BRUT DIN EXPLOA TA RE 888937 1442413 529021

8 Ct. 766 – conform cu Planul General de Conturi 2009

9 Ct. 666 - conform cu Planul General de Conturi 2009
 Table 28 - dinamica- -%-

IN D IC A TO RI 2008/2007 2007/2006 2008/2006

V alo area ad augata 0,4 9 1 ,55 0 ,7 6
S ub ventii d in exp lo atare 0,0 0 0 ,00 0 ,0 0
C heltuieli cu imp o zite si taxe 0,7 7 6 ,26 4 ,8 2
C heltuieli d e perso nal 1,3 0 1 ,10 1 ,4 3
0,3 7
EX CED EN T U L BRU T D IN EX PLO A T A RE 1 ,62 0 ,6 0

Figure 13

Prin excedentul brut din exploatare, se întelege ceea ce rămâne întreprinderii pentru finanţarea
activităţii şi finanţarea investiţiilor,iar dacă rămân şi disponibilităţi acestea sunt folosite pentru
remunerarea asociaţiilor şi acţionarilor. Excedentul brut de exploatare studiază impactul cheltuielilor cu
personalul şi al impozitelor şi taxelor asupra acestui sold intermediar de gestiune.

Din tabelele de mai sus se observă o oscilaţie a execedentului brut din exploatare astfel că:

În anul 2006 se înregistrează o valoare absolută de 888937, în anul 2007 faţă de 2006 se
observă o creştere semnificativă de 62 de procente, însă anul 2008 se incheie cu o scădere a
excedentului brut din exploatare, o scădere de 40 de procente faţă de anul 2006, respectiv 63 de
procente faţă de 2007 ajungând la o valoare absolută si pozitivă de 529021. Această scădere se
datorează creşterii cheltuielior cu personalul şi a cheltuielilor cu impozite şi taxe.

A. REZULTATUL EXPLOATĂRII = VENITURI DIN EXPLOATARE –

CHELTUIELI DIN EXPLOATARE

Table 29 - date comparabile - - ron -

IN DIC ATO RI 2006 2007 2008

Venituri din exploatare 1107709 2331127 945233
C heltuieli din exploatare 1072934 2258419 1123053
REZULTATUL EXPLO ATĂRII 34775 72708 -177820
 Table 30 - dinamica - -%-

IN DIC ATO RI 2008/2007 2007/2006 2008/2006

Venituri din exploatare 0,41 2,10 0,85
C heltuieli din exploatare 0,50 2,10 1,05
REZULTATUL EXPLO ATĂRII - 2,45 2,09 -5,11

Figure 14
Din analiza tabelelor 29 şi 30 putem observa oscilaţia rezultatului exploatării astfel că:
Anul 2006 se înregistrează cu 34775, anul 2007 faţă de 2006 evidenţiază o dublare a valorii
înregistrate în 2006, respectiv o creştere importantă de 1,09 procente, ajungând la o valoare
absolută de 72708, însă anul 2008 se încheie cu înregistrarea unei valori negative a rezultatului
exploatării, ajungând la valoarea de -177820 ceea ce înseamnă că s+au înregistrat cheltuieli mai
mari decât încasări.
B. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI = REZULTATUL CURENT + REZULTATUL
EXCEPTIONAL – CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT

• F.1. REZULTATUL CURENT (RC) = Rezultatul din exploatare + venituri financiare (cont 76) +
venituri financiare din provizioane (cont 786) - cheltuieli financiare (cont 66) - cheltuieli
financiare privind amortizările şi provizioanele (cont 686)

• F.2. REZULTATUL EXCEPŢIONAL (RE) = venituri excepţionale (cont 77) + venituri excepţionale
din provizioane (cont 787) - cheltuieli excepţionale (cont 67) - cheltuieli excepţionale privind
amortizările şi provizioanele (cont 687)

Anul 2006
RC = 34775 + 11067 + 0 – 17610 – 0 = 28232
RE = 0

Anul 2007
RC = 72708 + 7936 + 0 – 19220 – 0 = 61424
RE = 0

Anul 2008
RC = -177820 + 3085 + 0 – 39852 – 0 = -214587
Table 31 -date comparabile- -ron-
IN DIC ATO RI 2006 2007 2008
Rezultatul curent 28232 61424 -214587
Rezultatul excepţional 0 0 0
C heltuieli cu impozitul pe profit 5868 18209 0
REZ ULTA T UL NET A L EXERCIŢIULUI 22364 43215 -214587
 Table 32 - dinamica - -% -

IN D IC A TO R I 2008/2007 2007/20062008/ 2006

R e zultatul c ure nt - 3 ,4 9 2 ,1 7 - 7 ,6 0
R e zultatul e xce p tio nal 0 ,0 0 0 ,0 0 0 ,0 0
C he ltuie li c u imp o zitul p e p ro fit 0 ,0 0 3 ,1 0 0 ,0 0
R EZ U LT A T U L N ET A L EX ER C IT IU LU I - 4 ,9 7 1 ,9 3 - 9 ,6 0

Partea din profitul neimpozabil obţinut de către agentul economic şi care revine
întreprinzătorului. Asfel observăm oscilaţia rezultatului net al exerciţiului în sensul că anul 2006 se
încheie cu o valoare pozitivă de 22364, deasemeni anul 2007 evidenţiază o valoare pozitivă şi chiar mai
mare comparativ cu anul 2006 ajungându-se la 43215 ceea ce arată o evoluţie bună însă valoarea
negativă din anul 2008 arată faptul că întreprinderea ar putea tinde spre faliment.

Figure 15

3.2. Analiza capacităţii de autofinanţare

CAF = EXCEDENTUL BRUT DIN EXPLOATARE + VENITURI FINANCIARE + VENITURI

EXCEPŢIONALE – VENITURI DIN CESIUNE DE ACTIVE – CHELTUIELI FINANCIARE – CHELTUIELI
EXCEPŢIONALE – IMPOZITUL PE PROFIT
 Table 33 - date comparabile - -ron-
IN DIC ATO RI 2006 2007 2008
Excedentul brut din exploatare 888937 1442413 529021
Venituri financiare 11067 7936 3085
Venituri excepţionale 0 0 0
Venituri din cesiune de active 0 0 0
C heltuieli financiare 17610 19220 39852
C heltuieli excepţionale 0 0 0
Impozitul pe profit 5868 18209 0
CA PA CITA TEA DE A UTOFINA NŢ A RE 876526 1412920 492254

Table 34 - dinamica - -%-

IN DIC ATO RI 2008/2007 2007/2006 2008/2006
Excedentul brut din exploatare 0,37 1,62 0,60
Venituri financiare 0,39 0,72 0,28
Venituri excepţionale 0,00 0,00 0,00
Venituri din cesiune de active 0,00 0,00 0,00
C heltuieli financiare 2,07 1,09 2,26
C heltuieli excepţionale 0,00 0,00 0,00
Impozitul pe profit 0,00 3,10 0,00
CA PA CITA TEA DE A UTOFINA NTŢA RE 0,35 1,61 0,56

Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţialul financiar de creştere economică a

întreprinderii, respectiv sursa internă de finanţare generală, de activitatea indsutrială şi comercială a
acesteia.
Din analiza tabelului 32 putem observa oscilaţia capacităţii de autofinanţare întrucât în anul
2006 se înregistrează o valoare absolută de 876526, anul 2007 se încheie cu o creştere până la 1412920,
însă în anul 2008 scade până la valoarea de 492254. Pe de alta parte valoarea pozitivă a capacităţii de
autofinanţare reflectă faptul că societatea deţine independenţă financiară chiar şi pe termen scurt.
3.3. Analiza indicatorilor de lichiditate

A. LICHIDITATEA GENERALĂ = active circulante / datorii pe termen scurt

B. LICIDITATEA PARŢIALĂ = (active circulante – stocuri) / datorii pe termen scurt
C. LICIDITATEA IMEDIATĂ = active de trezorerie / datorii pe termen scurt

Table 35 - dinamica - -%-

IN DIC ATO RI 2006 2007 2008
Active circulante 587142 918098 500815
Datorii pe termen scurt 270520 592782 404349
LIC HIDITATEA GEN ERALĂ 2,17 1,55 1,24

Table 36 - dinamica - -% -
IN DIC ATO RI 2006 2007 2008
Active circulante 587142 918098 500815
Stocuri 304503 255094 233729
Datorii pe termen scurt 270520 592782 404349
LIC HIDITATEA PARŢIALĂ 1,04 1,12 0,66

Table 37 - dinamica - -% -
IN DIC ATO RI 2006 2007 2008
Active de trezorerie 27830 15130 12383
datorii pe termen scurt 270520 592782 404349
LIC HIDITATEA IM EDIATĂ 0,10 0,03 0,03
 Table 38 - dinamica - -%-
IN DIC ATO RI 2006 2007 2008
Lichiditatea generală 2,17 1,55 1,24
Lichiditatea parţială 1,04 1,12 0,66
Lichiditatea imediată 0,10 0,03 0,03

Din analiza datelor evidenţiate în tabelul 35 observăm că lichiditatea generală deţine o pondere
foarte bună în anul 2006, de 2,17 procente arătând faptul că datoriile curente ar fi acoperite chiar dacă
valoarea activelor curente ar scădea cu 50%. În anul 2007 situaţia începe să tindă către declin ajungând
la o pondere de 1,55 puncte procentuale, iar în anul 2008 lichiditatea generală mai pierde câteva
procente ajungând la 1,24 puncte procentuale, însă aceste valori se încadrează în valoarea minimă
admisă care poate varia între 1,2 – 1,8.
Lichiditatea parţială indică posibilitatea de acoperire imediată, cu activele cele mai lichide, a
obligaţiilor pe termen scurt, adică situaţia în care societatea s-ar afla, dacă ar fi obligată, să-şi înceteze
activitatea imediat şi să-şi plătească datoriile cu scadenţa sub 1 an. Literatura de specialitate apreciza ca
o buna lichiditate partial trebuie sa fie mai mare sau egala cu 1.
Astfel din analiza tabelului 36 putem observa oscilaţia acestui indicator, întrucât anul 2006 se
înregistrează cu o pondere de 1,04 procente, în anul 2007 se observă o creştere cu câteva procente
ajungând la 1,12 puncte procentuale, insă anul 2008 scoate în evidenţă o scădere a lichidităţii reduse
întrucât se înregistrează cu o pondere de 0,66 puncte procentuale.
Lichiditatea imediată este cea mai bună măsură a capacităţii companiei de a plăti datoriile
imediat exigibile. Astfel, unii autori consideră că procentul recomandat se situeaza intre 0,2 – 0,3, în
timp ce alţii afirmă că o valoare a lichidităţii imediate cât mai apropiată de 1 este dezirabilă, făcând
dovada unui bun grad de lichiditate al companiei.

3.4. Analiza indicatorilor de solvabilitate

A. RATA SOLVABILITĂŢII GENERALE = active totale / datorii totale

Table 39 - dinamica - -% -
IN DIC ATO RI 2006 2007 2008
Active totale 878881 1270995 1663185
Datorii totale 270520 665973 463427
Solvabilitatea generală 3,25 1,91 3,59
 Solvabilitatea general reprezintă rata dintre datoriile totale şi activele totale şi masoara
capacitatea entitatii de a face fata tuturor datoriilor inregistrate in bilant. Solvabilitatea generală este
considerată bună, când rezultatul obţinut depăşeşte 30%, indicând ponderea surselor proprii în totalul
pasivului firmei. Din analiza tabelului 39 se poate observa faptul ca valorile inregistrate in perioada
2006 – 2008 depaseste valoarea minima admisa de 30%, ceea ce inseamna ca firma este solvabila.
 CAPITOLUL IV.
PROPUNERI ŞI RECOMANDĂRI

Cunoaşterea condiţiilor în care se desfăşoară activitatea economică şi iniţierea unor acţiuni bine
definite pentru realizarea cât mai eficientă a scopului propus sunt premise ale unei conduceri ştiinţifice
performante în orice domeniu al activităţilor umane incluse în categoria fenomenelor economice
respective: producţia, consumul, schimbul şi utilizarea bunurilor şi a serviciilor.
În urma analizei diagnosticului viabilităţii economico financiare si a rezultatelor financiare a
societăţii comeriale, redate în această lucrare se pot formula un set de propuneri şi recomandări în
vederea îmbunătăţirii activităţii firmei.

Situaţia netă exprimă valoarea contabilă a drepturilor pe care le poseda proprietarii

întreprinderii, fiind averea acestora trebuie să fie suficientă pentru a asigura funcţionarea şi
independenţa financiară a întreprinderii.
Din analiza datelor tabelelor 7, 8 şi 9 se constată o situaţie netă pozitivă şi crescătoare care
reflectă o gestiune economică sănătoasă, ce maximizează valoarea întreprinderii prin amplificarea
capitalurilor proprii.

Fondul de rulment este expresia echilibrului financiar pe termen lung şi a contribuţiei acestuia
la realizarea echilibrului finanţãrii pe termen scurt. Din datele tabelelor 10, 11, 12 se observă o valoare
pozitivă dar in scădere a fondului de rulment ceea ce evidenţiaza scăderea capitalurilor permanente
pentru finanţarea activelor circulante nete. Un fond de rulment propriu pozitiv arată faptul ca starea de
echilibru pe termen lung este asigurată pe baza resurselor proprii, adică această stare va fi mentinută si
dupa plata eventualelor datorii pe termen lung.
Teoretic, Fondul de Rulment trebuie să fie pozitiv, ceea ce nu înseamnă că în anumite situaţii nu
poate exista un fond de rulment negativ fără a compromite buna funcţionare a întreprinderii.
Un Fond de Rulment pozitiv (Capitaluri permanente > Imobilizări nete) constituie marja de
securitate a întreprinderii pentru exploatarea sa cotidiană, permiţându-i să-şi asigure un nivel minim al
unor active circulante strict necesare funcţionării (stocuri minime, fond de casă minim), activul
circulant fiind superior datoriilor pe termen scurt (Activ circulant net > Datorii sub 1 an).
Un Fond de Rulment negativ constituie un semnal de alarmă pentru întreprindere, care va fi
lipsită de capitaluri permanente suficiente să-i asigure finanţarea imobilizărilor (Capitaluri permanente
< Imobilizări nete), sau care are active circulante inferioare datoriilor scadente pe termen scurt, pe care
nu le va putea achita (Activ circulant net < Datorii sub 1 an).
 Această situaţie se întâlneşte mai frecvent în sectorul de distribuţie, unde viteza de rotaţie a
stocurilor este foarte rapidă (sub o lună) şi unde există credite-furnizori însemnate.

Nevoia de fond de rulment constituie un indicator de echilibru financiar ce desemnează

nevoile financiare generate de executarea unor operaţiuni repetitive care compun ciclul de exploatare
curentă (cumpărări, vânzări, plăţi salarii), al cărui total trebuie acoperit cel puţin parţial de resurse
stabile (Fondul de Rulment Net).
Din tabelele 13, 14, 15 analizate se observă oscilaţia acestuia între anii 2006 – 2008 dar se
păstrează o valoare pozitivă fapt ce permite urmărirea echilibrului curent prin compararea necesarului
de finanţare a ciclului de exploatare cu datoriile aferente exploatării. Valoarea pozitivă a NFR
reprezintă o situaţie normală în activitatea unei întreprinderi dacă provine din expansiunea activităţii
(valori mari ale stocurilor şi creanţelor, dar cu o rotaţie rapidă). Astfel, situaţia nefavorabilă reprezintă
rotaţia lentă a stocurilor şi creantelor superioară duratei de rotaţie a datoriilor de exploatare (se
încetinesc încasările şi se urgentează plăţile).

Trezoreria netă este pozitivã în toti aceşti ani evidenţiind cã exercitiile financiare s-au încheiat
cu un surplus monetar, expresia concretã a profitului net din pasivul bilanţier şi a altor acumulãri
bãnesti. Creşterea în 2007 faţă de 2006 reprezintã cash- flow- ul ce revine acţionarilor sub formã de
dividende de încasat şi/sau profit de reinvestit.

Marja comercială exprimă rezultatul operaţiunilor de vânzare/cumpărare de mărfuri, adică

bunuri ce nu fac obiectul de activitate al societăţii. Conform tabelelor 20 şi 21 se observă o scădere a
acesteia dar totuşi o valoare pozitivă ceea ce arată că există un excedent privind vânzarea de mărfuri în
raport cu costul acestora, adică firma obţine profit din activitatea comercială desfăşurată.

Producţia exerciţiului exprimă valoarea activităţii de bază a societăţii concretizată în produse

finite fabricate sau în curs de fabricaţie stocate sau deja vândute. Caracterizează activitatea de producţie
a unităţii, ceea ce întreprinderea a fabricat şi a vândut, ceea ce ea a fabricat şi a rămas în stoc (producţia
stocată), precum şi ceea ce ea a fabricat pentru ea însăţi (producţia imobilizată).
Calculele efectuate arată că producţia exerciţiului a scăzut dar interpretarea acestui indicator se
poate face numai în comparaţie cu rata inflaţiei din această perioadă.

Excedentul brut din exploatare reprezintă acel rezultat care permite finanţarea investiţiilor,
remunerarea surselor externe, remunerarea acţionarilor şi autofinanţarea. Ca indicator care evidenţiază
performanţele economice ale unei întreprinderi legate de activitatea de exploatare (operaţii legate de
producţie, de activitatea comercială sau prestări de servicii), excedentul brut al exploatării este resursa
principală a întreprinderii care influenţează atât indicatorii de eficienţă cât şi capacitatea de
autofinanţare a întreprinderii. Din aceast motiv se consideră că excedentul brut al exploatării reflectă
contribuţia capitalului la crearea bogăţiei întreprinderii.
Pe de altă parte, se consideră că indicatorul constituie un rezultat parţial, în sensul că nu ţine
cont de toate cheltuielile suportate de întreprindere în activitatea sa de exploatare.

Rezultatul net al exerciţiului Se observă că rezultatul net al exercitiului este pozitiv în anii
2006 şi 2007, observând chiar şi o creştere în anul 2007 faţă de 2006 cu 93 de puncte procentuale, ceea
ce înseamnă că întreprinderea este rentabilă în anul 2006, iar această rentabilitate se va menţine şi
pentru 2007. Rezultatul net pozitv al exercitiului reflectă rentabilitatea generală a întreprinderii, adică
ceea ce îi rămâne întreprinderii după achitarea tuturor cheltuielilor din anul respectiv. Profitul obţinut
va fi utilizat fie pentru autofinanţare, fie pentru remunerarea asociaţilor sau acţionarilor.

Se observă că evoluţia rezultatului net nu a mai avut o evoluţie exponenţială ci a scăzut

atingând o valoare negativă. Această situaţie s-a datorat faptului că în anul 2008 cheltuielile din
exploatare au depăşit cu mult valoarea veniturilor din exploatare înregistrându-se astfel o valoare
negativă a rezultatului exploatării, indicator ce influienţează rezultatul net al exerciţiului şi evoluţia
acestuia.

Capacitatea de autofinanţare corespunde nevoilor noi obtinuţe din activitatea întreprinderii şi

destinate să finanţeze activitatea viitoare, este vorba de profitul brut sau rezultatul brut reinvestit în
întreprindere.

Determinantele autofinanţării.
Mărimea autofinanţării este determinată de factori a căror influenţă poate fi pusă în evidenţă în diferite
etape ale formării sale. Aceste etape pot fi reprezentate astfel:

- se compară mărimea activităţii comerciale cu mărimea aprovizionărilor, determinându-se

mărimea valorii adaugate. Aceasta din urmă suportă astfel influenţa politicii şi a condiţiilor de vânzare,
a politicii de aprovizionare şi de consumuri intermediare, în legătură cu bunurile şi serviciile furnizate
de parteneri din afara întreprinderii şi consumate în cadrul activităţii curente.

- formarea autofinanţării este determinată de condiţiile de activitate curentă. Se pune frecvent

accentul pe influenţa exercitată de relaţia salarii-profit. Dar caracteristici ca dinamismul comercial,
politica preţurilor, evoluţia productivităţii, evoluţia diferitelor costuri influenţează favorabil sau
defavorabil asupra mărimii excedentului brut din exploatare şi, în consecinţă, asupra autofinanţării.
 - intervin factorii financiari şi alte elemente excepţionale care afectează excedentul degajat de
operaţiunile curente. Pe de altă parte, suma prelevărilor asupra acestui excedent va fi condiţionată de
nivelul îndatorării şi rata dobânzii, precum şi de alte aspecte ( penalitati, taxe, amenzi, etc. ). Pe de altă
parte, câstigurile speculative determină o creştere a excedentului. Luarea în calcul a cheltuielilor şi
veniturilor financiare şi a pierderilor şi profiturilor excepţionale permite să se determine excedentul
asupra ansamblului operaţiunilor efectuate în cursul perioadei.

Din analiza tabelelor 33 şi 34 putem observa oscilaţia valorilor capacităţii de autofinanţare,

respectiv se poate observa o creştere în anul 2007 cu 61 de procente faţa de anul 2006, această crestere
fiind influenţată de creşterea exponenţială a veniturilor din exploatare din anul 2007 faţă de 2006.

Anul 2008 evidenţiază o scădere a valorii capacităţii de autofinanţare, pierzând 44 de procente

faţă de anul 2006 şi 65 de procente faţă de anul 2007. Această scădere se datorează creşterii cheltuielior
de personal 43 de procente respectiv 30 de procente faţă de anul 2006 respectiv 2007, dar şi scăderii
producţiei vândute în anul 2008.
Indicatorii de lichiditate. În ceea ce priveşte lichiditatea generală, firma se încadrează în
valorile minime admise care pot varia între 1,2 – 1,8 ceea ce înseamnă că datoriile curente ar fi
acoperite chiar dacă valoarea activelor curente ar scădea cu 50%.
Lichiditatea parţială se încadrează în valorile minime admise în primii doi ani însă în anul 2008
capacitatea de acoperire a cheltuielilor imediate este redusă fiind influienţată de creşterea datoriilor pe
termen scurt din anul 2007 simţindu-se efectul în 2008.

Valoarea admisă a lichidităţii imediate se situează între 0,2 – 0,3, în timp ce alţii afirmă că o
valoare a lichidităţii imediate cât mai apropiată de 1 este dezirabilă, însă din analiza tabelului 37 se
poate observa că firma nu are capacitatea de a acoperi cheltuielile imediat exigibile datorită scăderii
activelor de trezorerie din anul 2007 şi 2008 faţă de 2006, inclusiv datorită creşterii datoriilor pe termen
scurt.

Bibliografie

1. Marin Ţole - Analiza economic financiară a entitaţilor economice, Editura PRO

Universitaria, Bucureşti, 2006
2. Marin Ţole - Analiză economic financiară. Sinteze teoretice. Aplicaţii rezolvate şi
propuse. Teste grilă. Editura PRO Universitaria, Bucureşti, 2006
3. Marin Ţole - Analiza economic financiară a agenţilor economici, Editura Sylvi,
Bucureşti 2002
4. Marin Ţole - Analiza economic financiară a firmelor, Ed. Fundaţia România de
Mâine, Bucureşti, 2000
5. D. Măgulescu - Analiza economic financiară a întrprinderii, Tribuna Economică, 1994
(coordinator)
6. D. Mărgulescu, - Dianostic economic financiar, Ed. Romcart, 1994
M. Niculescu,
V. Robu
7. A. Işfănescu - Analiza activităţii economice a întreprinderilor industrial, de
construcţii şi transporturi, ASE, 1986
8. I. Batrâncea - Analiza economică şi financiară a societăţilor comerciale, Ed. ETA,
Cluj Napoca, 1996
9. I. Căinap - Analiza activităţii microeconomice şi financiare, Ed. Dacia,
Cluj Napoca, 1985
10. C. Mereuţă - Analiza diagnostic a societăţilor comerciale în economia de tranziţie,
Ed.Tehnică, 1994
11. C. Cojocaru - Analiza economic financiară a exploataţiilor agricole şi silvice,
Editura Economică, Bucureşti, 1997
12. M. Paraschivescu, - Metode de contabilitate şi analiză financiară, Ed. Neurom,
W. Păvăloaie Focşani,1994
13. C. Rusu - Analiza şi reglarea firmei prin costuri, Ed. Gheorghe Asachi, Iaşi, 1995
(coordinator)
14. B. Samochiş, - Analiza activităţii economice, Ed. Ceres, Bucureşti, 1980
I. Lazăr
15. Fl. Radu - Analiza economic financiară a întreprinderilor industrial,
Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1979
16. Al. Gheorghiu - Analiza activităţii economice a întreprinderii, EDP, 1982