Universitatea "Spiru Haret" Bucuresti

Facultatea de Drept si Administratie Publica Bucuresti

Disciplina: Drept penal 1 partea generala
Forma de invatamant: ZI, FR, ID
Anul de studiu: I
Titular disciplina: Conf.univ.dr. Griga Ioan

LISTA DE SUBIECTE PENTRU EXAMEN

DISCIPLINA: DREPT PENAL 1 PARTEA GENERALA

1. Care sunt principalele caracteristici ale dreptului penal roman?

A) dreptul penal român este o ramură de drept distinctă care face parte din sistemul dreptului românesc alături de alte
ramuri de drept;
B) dreptul penal se bucură de autonomie deplină, în raport cu celelalte ramuri de drept;
D) normele juridice penale se aplică în scopul ocrotirii statului de drept, a ordinii de drept în România împotriva
faptelor care prezintă pericol pentru societate;
b) A+B+D;
2. In ce an a fost adoptat Codul penal in vigoare al Romaniei?
c) 1969;
3. Sub ce denumire mai este cunoscut in literatura juridica straina dreptul penal ?
a) drept criminal
4. Care sunt functiile sau sarcinile pe care dreptul penal, ca instrument al politicii generale, le indeplineste?
A) asigurarea mijloacelor de prevenire a criminalitatii, care se realizeaza, in primul rand, prin incriminarea faptelor
periculoase, iar in al doilea rand, prin amenintarea cu sanctiunile prevazute de lege;
C) asigurarea dezvoltarii noilor valori si relatii sociale, prin protejarea acestora de catre dreptul penal;
D) asigurarea unui cadru legal de realizare a functiei de aparare sociala, care presupune incriminarea in legea penala a
faptelor periculoase pentru valorile sociale precum si a sanctiunilor pe care organele statului le pot lua in cazul
incalcarii lor.
c) A+C+D;
5. Care sunt cele mai cunoscute scoli si curente care s-au impus in stiinta dreptului penal?
B) Scoala pozitivista;
C) Scoala apararii sociale
D) Scoala clasica.
d) B+C+D.
6. Care sunt principiile de baza ale Scolii clasice?
B) legalitatea infractiunilor si pedepselor;
C) umanizarea pedepselor si a regimului de executare a pedepselor privative de libertate;
D) raspunderea penala personala si subiectiva intemeiata pe savarsirea infractiunii cu
vinovatia legal stabilita a infractorului.
d) B+C+D.
7. Care sunt principiile de baza ale Scolii pozitiviste?
A) imaginea clasica a omului rezonabil este inlaturata, acesta devenind stapan pe actele sale si liber sa aleaga intre
bine si rau;
C) cercetarea influentei factorilor ereditari si de mediu care au marcat evolutia infractorului pentru a intelege
comportamentul acestuia;
D) individualizarea pedepsei de catre justitie in functie de personalitatea infractorului si de cauzele concrete care au
determinat comiterea infractiunii.
c) A+C+D;
8. Care sunt principiile de baza care guverneaza Scoala apararii sociale?
A) protejarea societatii impotriva criminalitatii trebuie sa se realizeze prin masuri extrapenale, destinate sa
neutralizeze delincventul (prin eliminare sau segregare ori prin aplicarea unor metode curative si educative);
B) resocializarea va fi o consecinta a umanizarii legislatiei penale, fundamentata pe cunoasterea stiintifica a
fenomenului infractional si a personalitatii delincventului;
C) promoveaza o politica penala prioritar preventiva, care are drept obiect resocializarea infractorului;
1
a) A+B+C;
9. Care sunt principiile de baza care guverneaza curentul tendintei neoclasice actuale in stiinta dreptului penal?

A) comportamentul infractional trebuie primeze in fata justitiei si nu actul incriminat;

B) renuntarea la masurile alternative inchisorii;
D) sporirea severitatii pedepselor si limitarea posibilitatilor de individualizare juridica.
b) A+B+D;
10. Care sunt intemeietorii stiintei dreptului penal roman?
d) Ion Tanoviceanu si Vintila Dongoroz
11. Cand a aparut primul Cod penal roman?
c) 1865
12. Care sunt principiile care guverneaza Codul penal roman de la 1865?
A) responsabilitatea morala a infractorului;
C) legalitatea infractiunii si a pedepsei;
D) vinovatia, ca temei esential pentru pedeapsa.
c) A+C+D;
13. Codul penal roman de la 1937 mai era denumit:
c) Codul penal Carol al II-lea;
14. Care sunt noutatile juridice pe care le aduce Codul penal roman de la 1937?
A) umanizarea pedepsei;
B) introducerea masurilor de siguranta si a masurilor educative pentru delincventii minori,
alaturi de pedepse;
C) introducerea de pedepse mai aspre;
a) A+B+C;
15. Care sunt expresiile latine care guverneaza principiul legalitatii?
A) nullum crimen sine lege;
C) nullum poena sine lege;
D) nullum judicium sine lege.
c) A+C+D;
16. In ce consta principiul umanismului legii penale?
a) intreaga reglementare penala trebuie sa porneasca de la interesele fundamentale ale omului;
17. In ce consta principiul conform caruia infractiunea este unicul temei al al raspunderii penale?
b) reprezinta o garantie a libertatii persoanei intrucat, fara savarsirea unei infactiuni, nu se poate antrena raspunderea
penala a unei persoane;
18. In ce consta principiul individualizarii sanctiunilor de drept penal?
c) presupune stabilirea si aplicarea sanctiunilor de drept penal inf unctie de gravitatea faptei savarsite, de
periculozitatea infractorului, de necesitatile de indreptare a acestuia;
19. In ce consta principiul personalitatii raspunderii penale?
d) contine regula potrivit careia atat obligatia ce decurge dintr-o norma penala de a avea o anumita conduita, cat si
raspunderea ce decurge din nesocotirea acelei obligatii, revin persoanei ce nu si-a respectat obligatia, savarsind fapta
interzisa, si nu alteia sau unui grup de persoane.
20. Care sunt izvoarele dreptului penal?
B) legile speciale nepenale cu dispozitii penale;
C) tratatele si conventiile internationale ratificate;
D) legile penale complinitoare.
d) B+C+D.
21. Ce fel de lege este Constitutia Romaniei?
a) o lege fundamentala;
22. Care este structura normei penale generale?
infracţiunea, răspunderea penală şi sancţiunile de drept penal
23. Ce se intelege prin interpretarea legii penale?
a) o operatiune logico-rationala ce se efectueaza cu ocazia aplicarii normei de drept si are drept scop aflarea vointei
legiuitorului, exprimata in acea norma;
24. Cine realizeaza interpretarea oficiala autentica sau legala a legii penale?
2
b) legiuitorul, în momentul în care adoptă o lege si dă explicaŃii, în conŃinutul acesteia, cu privire la anumiŃi
termeni, expresii sau situaŃii juridice care impun o interpretare unitară;
25. Cine realizeaza interpretarea neoficiala sau doctrinala a legii penale?
d) oamenii de stiinŃa.
26. Cum poate fi interpretarea oficiala autentica a legii?
b) contextuală si posterioară;
27. Cum poate fi interpretarea legii penale dupa metodele folosite?
A) interpretare literală sau gramaticală;
B) interpretare raŃională sau logică;
C) interpretare istorică;
a) A+B+C;
28. Care sunt rationamentele care se utilizeaza in cazul interpretarii rationale sau logice a legii penale?
a) o operatiune logico-rationala ce se efectueaza cu ocazia aplicarii normei de drept si are drept scop aflarea vointei
legiuitorului, exprimata in acea norma;
29. Ce intelegeti prin zona contigua a Romaniei?
c) fâsia de mare adiacentă mării teritoriale care se întinde de-a lungul mării până la distanŃa de 24 mile marine,
măsurată de la liniile de bază;
30. In ce situatii, potrivit principiului teritorialitatii, o infractiune este considerata a fi savarsita pe teritoriul Romaniei
si, ca atare, este aplicata legea penala romana?
A) când o infracŃiune este săvârsită în totalitate pe teritoriul Ńării noastre;
B) când o infracŃiune este săvârsită în întregime pe o navă română aflată în afara apelor maritime interioare si a mării
teritoriale ori pe o aeronavă română aflată în afara spaŃiului aerian al României;
D) când pe teritoriul României sau pe o navă sau aeronavă română aflată în străinătate s-a efectuat numai un act de
executare sau s-a produs rezultatul infracŃiunii.
b) A+B+D;
31. Care sunt principiile aplicarii legii penale in spatiu?
A) principiul personalităŃii legii penale;
C) principiul realităŃii legii penale;
D) principiul universalităŃii legii penale.
c) A+C+D;
32. Ce presupune principiul activitatii legii penale?
se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul intrarii legii in vigoare
33. Care este momentul intrarii in vigoare a unei legi penale?
c) la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial;
34. Care este momentul initial al unei legi penale?
a) momentul iniŃiativei legislative
35. Ce se intelege prin retroactivitatea legii penale?
d) aplicarea prevederilor unei legi penale, a efectelor ei asupra unor fapte comise inainte de intrarea in vigoare a legii
respective
36. Care sunt situatiile prevazute de doctrina in care legea penala retroactiveaza?
A) poate fi retroactivă legea penală de dezincriminare care prevede că o anumită faptă sau anumite fapte nu mai
constituie infracŃiuni;
B) poate fi retroactivă legea interpretatică cu precizarea că o atare lege realizează corp comun cu legea interpretată;
D) pot fi retroactive legile care prevăd măsuri de siguranŃă si educative;
b) A+B+D;
37. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine in cursul urmaririi penale?
b) se va pronunta scoaterea de sub urmarire penala sau se va clasa cauza;
38. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine dupa condamnarea definitiva?
c) se rejudeca respectiva cauza, iar pedeapsa este redusa la minimul special;
39. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca aceasta intervine in cursul judecatii?

40. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine dupa executarea pedepsei principale si complementare?
c) inceteaza toate consecintele ce decurg din condamare, în această situaŃie apărând overitabilă reabilitare;
41. In cazul caror legi se aplica principiul ultraactivitatii legii penale, consacrat de art. 16 C.penal?

3
c) legile penale temporare;
42. Care sunt criteriile dupa care se poate determina legea penala mai favorabila?
A) dupa conditiile de tragere le raspundere penala;
B) dupa gravitatea faptei;
C) dupa conditiile de incriminare si de pedepsire;
a) A+B+C;
43. Ce conditii se cer intrunite pentru aplicarea principiului personalitatii legii penale?
A) faptuitorul sa fie cetatean roman sau o persoana fara cetatenie dar cu domiciliul in
Romania;
C) fapta sa fie comisa in totalitate in afara teritoriului tarii;
D) fapta sa constituie infractiune in baza prevederilor legii romane.
c) A+C+D;
44. Ce conditii trebuie indeplinite in mod obligatoriu pentru aplicarea principiului realitatii legii penale?
A) infractiunea sa fie savarsita pe teritoriul tarii noastre si sa fie indreptata impotriva securitatii nationale a statului
roman, impotriva unui cetatean roman sau a unei persoane juridice romane;
B) infractiunea sa fie savarsita in afara teritoriului Ńării noastre si sa fie indreptata impotriva statului roman,
impotriva vieŃii, integrităŃii corporale sau sănătăŃii unui cetatean roman;
D) infractorul sa fie cetatean strain sau persoana fara cetatenie, domiciliata in strainatate.
b) A+B+D;
45. Ce conditii trebuie indeplinite pentru aplicarea principiului universalitatii legii penale?
A) fapta să fie prevăzută ca infracŃiune si de legea penală a Ńării unde a fost săvârsită;
B) fapta să fie săvârsită în afara teritoriului Ńării de un cetăŃean străin sau de o persoană fără cetăŃenie care nu
domiciliază pe teritoriul Ńării;
D) făptuitorul să se afle în România.
b) A+B+D;
46. Ce fel de act este extradarea?
B) bilateral;
C) politic;
D) juridic.
d) B+C+D.
47. Cum poate fi extradarea in functie de pozitia pe care o are statul in realizarea acesteia?
a) extrădarea temporară si extrădare permanentă
48. Care sunt trasaturile raportului juridic penal?
A) raporturile juridice penale reprezintă singura modalitate prin care se realizeaza normele cu caracter penal;
D) raporturile juridice penale nu pot forma obiectul unor tranzactii deoarece se nasc independent de vointa
destinatarilor legii penale;
E) nasterea, modificarea si stingerea raporturilor juridice penale sunt impuse de lege.
c) A+C+D;
49. Care sunt subiectii raportului juridic penal?
c) statul, persoanele fizice si juridice, ca destinatari ai normei penale;
50. Intre ce parti se naste raportul juridic penal adiacent?
b) intre persoana vatamata si infractor;
51. Care drepturi si obligatii intra in continutul raportului juridic penal?
A) dreptul statului de a pretinde o anumita conduita din partea destinatarilor legii penale, in scopul de a apara valorile
esentiale ale societatii;
B) obligatia destinatarului normei penale de a-si conforma conduita cu exigentele cerute de norma penala;
D) dreptul statului de a-l trage la raspundere pe faptuitor si de a-l supune executarii sanctiunii corespunzatoare.
b) A+B+D;
52. Cand se naste raportul juridic penal de conformare?
a) din momentul intrarii in vigoare a normei cu caracter penal;
53. Cand se naste raportul juridic penal de conflict ?
d) prin si numai prin savarsirea infractiunii.
54. In ce situatii se poate produce stingerea raportului juridic penal de conflict?

4
A) prin cauze intervenite dupa pronuntarea unei hotarari judecatoresti penale definitive: decesul faptuitorului,
prescriptia executării pedepsei, graŃierea, amnistia, etc.;
C) prin cauze intervenite anterior pronunŃării unei hotarari definitive: decesul faptuitorului, prescriptia răspunderii
penale, constatarea lipsei plângerii prealabile, retragerea plângerii prealabile,
împăcarea părŃilor, dezincriminarea, intervenirea unei cause de nepedepsire;
D) prin executarea pedepsei, care este principala modalitate de stingere a raportului juridic penal de conflict.
c) A+C+D;
55. In ce situatii se poate produce stingerea raportului juridic penal de conformare?
B) prin savarsirea faptei interzise, care dă nastere raportului juridic de conflict;
C) prin iesirea din vigoare a normei penale;
D) prin pierderea calitatii cerute de lege de catre destinatarul normei penale.
d) B+C+D.
56. Care sunt cele doua tipuri de raporturi juridice penale?
a) raporturi juridice penale de conformare si raporturi juridice penale de conflict;
57. Ce alcatuiesc totalitatea raporturilor juridice penale?
b) ordinea de drept penal efectiva;
58. Cui revine constatarea raportului juridic penal?
c) instanŃelor de judecată;
59. Ce pozitie are statul in cadrul raportului juridic penal ?
a) subiect dominant;
60. Care este intelesul juridic al notiunii de „fapte”?
B) un act, o acŃiune sau inacŃiune care, prin natura lor sau prin urmările produse, este
susceptibilă de a fi percepută simŃurile omului;
C) acea modificare pe care actul, acŃiunea sau inacŃiunea au produs-o sau puteau s-o producă,
în lumea exterioară;
D) acel rezultat al unei acŃiuni sau inacŃiuni a omului sau de o energie pusă în miscare de el.
d) B+C+D.
61. Care sunt factorii in functie de care pericolul social al infractiunii este apreciat de legiuitor?
A) valoarea sociala careia i se aduce atingere;
C) dinamica faptelor oferite de statistica penala;
D) imprejurarile in care se savarseste fapta.
c) A+C+D;
62. Care sunt factorii in functie de care pericolul social al infractiunii este apreciat de legiuitor?
A) valoarea sociala careia i se aduce atingere;
C) dinamica faptelor oferite de statistica penala;
D) imprejurarile in care se savarseste fapta.
c) A+C+D;
63. Care sunt cele doua forme sub care este cunoscut in stiinta dreptului penal si in practica legislativa pericolul social
ca trasatura esentiala a infractiunii?
d) pericol social generic sau abstract si pericol social concret.
64. Cine face evaluarea pericolului social generic sau abstract?
a) legiuitor, in momentul in care fapta periculoasa este incriminata in legea penala ca infractiune;
65. Cine face evaluarea pericolului social concret?
b) instanta judecatoreasca, cu prilejul judecarii faptei;
66. Care sunt conditiile esentiale ce trebuie indeplinite pentru existenta faptei care nu prezinta pericolul social al unei
infractiuni?
A) fapta savarsita sa aduca o atingere minima a valorilor sociale aparate de legea penala,
adica sa nu se afecteze substantial existenta, fiinta si functionalitatea valorilor sociale ocrotite prin incriminarea faptei;
B) fapta sa nu prezinte pericolul social al unei infractiuni prin continutul ei concret, adica sa nu prezinte gravitate prin
trasaturile sale obiective si subiective;
D) fapta sa fie lipsita de importanta, in mod vadit, adica acest lucru sa rezulte concret din analiza tuturor
circumstantelor obiective si subiective, reale si personale, concomitente sau subsecvente comiterii faptei.
b) A+B+D;

5
67. Care sunt criteriile de care trebuie sa tina seama organele judiciare atunci cand se pronunta cu privire la evaluarea
pericolului social concret al faptei?
B) modul si mijloacele de savarsire a faptei;
C) scopul urmarit de faptuitor;
D) imprejurarile in care a fost comisa fapta.
d) B+C+D.
68. Care sunt cei doi factori ai vinovatiei, ca trasatura esentiala a infractiunii?
b) constiinta si vointa;
69. Care sunt formele pe care le imbraca vinovatia, ca trasatura esentiala a infractiunii?
d) intentia directa si intentia indirecta.
70. Care sunt cele doua forme ale intentiei, ca forma a vinovatiei?
A) intentia determinata si intentia nedeterminata;
B) intentia generica si intentia speciala;
D) intentia spontana si intentia supravenita.
b) A+B+D;
71. Ce este intentia supravenita?
c) intentia prin care infractorul are reprezentarea unui rezultat periculos, pe care il urmareste sau il accepta si
actioneaza pentru producerea acestuia;
72. Care sunt cele doua modalitati principale sub care este cunoscuta, in doctrina si in legislatia penala, culpa?
a) culpa cu prevedere sau usurinta si culpa simpla sau neglijenta
73. Ce cuprinde praeterintentia?
b) intentia si culpa, reunite;
74. Care sunt formele pe care le imbraca obiectul infractiunii?
A) obiectul juridic generic sau de grup;
C) obiectul juridic specific;
D) obiectul material sau obiectul direct.
c) A+C+D;
75. La ce serveste obiectul juridic specific?
d) determinarea individualitatii unei infractiuni in cadrul unui grup de infractiuni
76. Din ce este constituit obiectul juridic complex al infractiunii ?
a) obiectul juridic principal si obiectul juridic secundar sau adiacent;
77. Care sunt, potrivit doctrinei penale, cele doua categorii de subiecti ai infractiunii?
b) subiect juridic activ si subiect juridic pasiv;
78. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a putea deveni subiect activ al infractiunii?
A) sa aiba implinita varsta de 14 ani;
B) sa fie responsabila din punct de vedere juridic;
D) sa manifeste libertate de vointa si actiune.
b) A+B+D;
79. Care sunt persoanele juridice care nu raspund penal?
B) statul;
C) autoritatile publice;
D) institutiile publice.
d) B+C+D.
80. Care sunt termenii sau conditiile preexistente infractiunii?
a) obiectul si subiecŃii infracŃiunii;
81. Care sunt subiectii infractiunii?
c) subiectul activ si subiectul pasiv;
82. Care sunt trasaturile esentiale ale infractiunii?
c) pericolul social al faptei, vinovăŃia si prevederea faptei în legea penală;
83. Unde sunt prevazute faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se aplica infractorilor?
c) numai în legi penale;
84. Ce conditii trebuie sa indeplineasca fapta care prezinta pericol social, pentru a constitui infractiune?
b) să fie o acŃiune sau inacŃiune prin care se aduce atingere uneia din valorile menŃionate în art. 1 Cp. si pentru
sancŃionarea cărora este necesară aplicarea unei pedepse;

6
85. Cine face evaluarea concreta a gradului de pericol social al unei infractiuni savarsite:
a) instanŃa de judecată atunci când soluŃionează cauza penală;
86. Ce fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni?
c) fapta săvârsită prin care se produce o atingere minimă valorii sociale împotriva căreia a fost îndreptată, este lipsită
în mod vădit de importanŃă iar prin conŃinutul ei concret este lipsită de pericol social;
87. Ce factori cuprinde vinovatia?
b) constiinta si vointa;
88. Cand exista vinovatie?
A) intentia;
B) culpa;
D) intentia depasita.
89. Cand exista intentie directa, ca forma a vinovatiei?
b) făptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmăreste producerea lui, prin săvârsirea acelei fapte;
90. Cand exista intentie indirecta ca forma a vinovatiei?
a) făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-1 acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce;
91. Cand exista culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei?
c) făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmăreste producerea lui si socoteste fără temei, că acest rezultat nu se
va produce;
92. Cand exista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei?
a) făptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea să-1 prevadă;
93. Cand exista praeterintentia ca forma a vinovatiei?
c) în situaŃia în care făptuitorul doreste si urmăreste ori acceptă producerea unor urmări periculoase, însă în realitate
se produc, din culpă, urmări mai grave (pe care fie că le-a prevăzut, dar a socotit fără temei că nu se vor produce ori
nu le-a prevăzut, desi putea si trebuia să le prevadă);
94. Ce constitutie obiect juridic al unei infractiuni?
b) relaŃiile sociale vătămate sau periclitate prin săvârsirea faptei;
95. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoana fizica pentru a fi subiect activ al unei infractiuni?
c) să aibă vârsta minimă cerută de lege, să fie responsabilă si să aibă posibilitatea de a decide liberă si neconstrânsă
asupra săvârsirii infracŃiunii;
96. Cand este persoana juridica subiect activ al infractiunii?
a) infracŃiunea a fost săvârsită în realizarea obiectului ei de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice
si cu forma de vinovăŃie prevăzută de legea penală;
97. Cine este subiect pasiv general al unei infractiuni?
a) statul;
98. Din ce este format continutul legal sau abstract al infractiunii?
99. Ce cuprinde continutul constitutiv al oricarei infractiuni?
d) latura obiectivă si latura subiectivă a infracŃiunii;
100 . Sub ce forma se poate manifesta elementul material al laturii obiective?
b) sub forma unei actiuni sau inactiuni;
101. In ce consta actiunea?
A) intr-o interventie activa a infractorului;
B) intr-o activitate periculoasa;
D) intr-o activitate interzisa de legea penala.
b) A+B+D;
102. In ce consta inactiunea sau abstentiunea?
d) intr-o atitudine a faptuitorului care nu face ceva ce legea penala impune sa faca.
103.Ce fel de infractiuni sunt acelea care au in continutul lor referiri la rezultatul produs?
a) infractiuni materiala sau de rezultat;
104. Care sunt elementele raportului de cauzalitate?
c) cauza si efectul;
105. Din ce este formata cauza, ca element al raportului de cauzalitate?
d) actiunea sau inactiunea constienta a persoanei.
106. In ce se concretizeaza efectul, ca element al raportului de cauzalitate?
a) urmarile ce s-au produs prin activitatea infractionala desfasurata;

7
107. In doctrina penala sunt cunoscute doua mari curente cu privire la raportul de cauzalitate. Ce teorie a fost
formulata in cadrul celui de-al doilea curent, cunoscut sub denumirea de teza pluralista?
A) teoria cauzei preponderente;
C) teoria cauzei proxime;
D) teoria cauzei eficiente.
c) A+C+D;
108. Care este elementul esential al laturii subiective?
a) vinovatia;
109. Ce intelegeti prin latura subiectiva a unei infractiuni?
c) totalitatea conditiilor prevazute in norma de incriminare cu privire la actul de conduita prohibit, pe care le
indeplineste faptuitorul ori devin relevante prin savarsirea actiunii sau inactiunii de catre acesta;
110. Ce intelegeti prin latura obiectiva a unei infractiuni?
d) totalitatea conditiilor prevazute in norma de incriminare cu privire la actul de conduita prohibit, pe care le
indeplineste faptuitorul ori devin relevante prin savarsirea actiunii sau inactiunii de catre acesta.
111. Cand o infractiune are un continut agravat sau calificat?
b) pe lângă condiŃiile necesare pentru existenŃa ei în configuraŃia tipică, cuprinde si alte circumstanŃe de agravare;
112. Ce cuprinde latura obiectiva a unei infractiuni?
b) elementul material, urmarea imediată si raportul de cauzalitate;
113. Ce se intelege prin „verbum regens"?
c) elementul material al laturii obiective a infracŃiunii;
114. Cum se materializeaza urmarea imediata care se produce prin savarsirea unei infractiuni?
a) fie într-un rezultat, fie într-o stare de pericol;
115. In cazul caror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de cauzalitate in dreptul penal?
c) infracŃiunile de rezultat;
116. Ce desemneaza mobilul unei infractiuni?
a) desemnează acel sentiment (dorinŃă, tendinŃă, pasiune) care conduce la nasterea în mintea făptuitorului a ideii
săvârsirii unei infracŃiuni si care îl determină să o comită;
117. Ce desemneaza scopul savarsirii unei infractiuni?
b) desemnează finalitatea urmărită prin săvârsirea faptei;
118. Care sunt cele doua perioade in care se desfasoara activitatea infractionala?
d) perioada interna si perioada externa.
119. Care sunt principalele forme ale infractiunii intentionate?
A) actele pregatitoare (preparatorii);
B) tentativa;
D) fapta consumata.
b) A+B+D;
120. Care sunt principalele modalitati prin care se realizeaza actele premergatoare in cazul savarsirii unei infractiuni?
A) luarea hotararii de a savarsi o infractiune;
B) procurarea instrumentelor ce vor fi folosite la comiterea faptei;
D) culegerea de informatii, date despre victima, sau despre locul sau timpul savarsirii infractiunii.
b) A+B+D;
121. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca activitatile desfasurate pentru a putea fi considerate acte
premergatoare?
A) sa se concretizeze printr-o activitate obiectiva, capabila sa creeze conditii favorabile pentru savarsirea infractiunii;
B) actele premergatoare sa fie intentionate;
C) activitatea de pregatire sa nu cuprinda acte ce intra in continutul elementului material al laturii obiective;
a) A+B+C;
122. Cum pot fi actele pregatitoare?
b) materiale si morale;
123. In cazul caror infractiuni nu este posibila tentativa?
A) infractiunile continue;
C) infractiunile de obicei;
D) infractiunile formale.
c) A+C+D;

8
124. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca tentativa pentru a se diferentia de actele premergatoare si
de infractiunea consumata?
A) existenta unei hotarari sau rezolutii de a savarsi o infractiune;
B) punerea in executare a hotararii infractionale;
D) intreruperea executarii sau neproducerea rezultatului.
b) A+B+D;
125. Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita specificului elementului material?
A) infractiunile continue;
C) infractiunile de obicei;
D) infractiunile formale.
c) A+C+D;
126. Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita elementului subiectiv?

127. Care sunt principalele forme ale tentativei?

A) tentativa intrerupta (neterminata) sau imperfecta;
B) tentativa perfecta (terminata) sau fara efecte;
D) tentativa improprie.
b) A+B+D;
128. Care sunt conditiile desistarii?
B) renuntarea la comiterea infractiunii sa se bazeze pe vointa libera a faptuitorului deci, din
proprie initiativa;
C) renuntarea la savarsirea infractiunii sa se faca in timp util;
D) renuntarea la comiterea infractiunii sa fie definitiva.
d) B+C+D.
129. Care sunt conditiile impiedicarii producerii rezultatului in cazul comiterii unei infractiuni?
A) impiedicarea producerii rezultatului sa fie voluntara, sa fie expresia vointei libere a
faptuitorului;
B) impiedicarea producerii rezultatului sa aiba loc inainte de producerea urmarilor
periculoase;
C) impiedicare producerii rezultatului sa aiba loc inainte de descoperirea faptei;
D) impiedicare producerii rezultatului sa se faca de orice persoana care doreste sa-l ajute pe
faptuitor.
a) A+B+C;
130. Cum este incriminata tentativa in actuala reglementare a Codului penal?
c) numai atunci când Codul penal prevede expres acest lucru;
131. Ce faze cuprinde perioada externa a savarsirii unei infractiuni intentionate?
b) faza actelor de pregătire, faza actelor de executare si faza urmărilor;
132. Care este teza adoptata de Codul penal roman in legatura cu regimul actelor preparatorii?
b) teza neincriminării actelor preparatorii;
133. La ce infractiuni nu este posibila tentativa?
a) la infracŃiunile săvârsite cu praeterintenŃie;
b) la infracŃiunile omisive;
c) la infracŃiunile săvârsite din culpă;
c) la infracŃiunile de executare promptă;
b) în cazul infracŃiunii de obicei;
134. Cand se realizeaza tentativa perfecta?
a) atunci când făptuitorul execută în întregime elementul material al laturii obiective a infracŃiunii si cu toate acestea
rezultatul urmărit nu se produce;
135. Cand se realizeaza tentativa imperfecta?
b) atunci când făptuitorul începe executarea elementului material al laturii obiective a infracŃiunii, însă pe parcursul
desfăsurării executarea este întreruptă si nu poate fi dusă până la capăt;
136. Cand se realizeaza tentativa improprie?
b) atunci când mijlocul folosit pentru săvârsirea infracŃiunii, prin natura lui, nu era apt în nici o împrejurare să
producă rezultatul urmărit de făptuitor;

9
137. Cand se realizeaza tentativa relativ improprie?
a) atunci când prin natura lui mijlocul folosit de făptuitor pentru săvârsirea infracŃiunii este apt să producă rezultatul,
dar în cazul concret, în raport de condiŃiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, ori în situaŃia când
obiectul material al infracŃiunii lipsea în mod accidental din locul unde acesta stia că se află;
138. Cand se realizeaza tentativa absolut improprie?
b) atunci când mijlocul folosit prin natura lui nu era apt în nici o împrejurare să producă rezultatul urmărit de
făptuitor;
139. La ce infractiuni nu poate exista tentativa?
a) la infracŃiunile săvârsite cu praeterintenŃie;
b) la infracŃiunile omisive;
c) la infracŃiunile săvârsite din culpă;
c) la infracŃiunile de executare promptă;
b) în cazul infracŃiunii de obicei;
140. In cazul caror infractiuni nu este posibila tentativa?
a) la infracŃiunile săvârsite cu praeterintenŃie;
b) la infracŃiunile omisive;
c) la infracŃiunile săvârsite din culpă;
c) la infracŃiunile de executare promptă;
b) în cazul infracŃiunii de obicei;
141. Cum se pedepseste tentativa?
b) cu o pedeapsă cuprinsă între jumătatea minimului si jumătatea maximului prevăzut de legepentru infracŃiunea
consumată, fără ca minimul să fie mai mic decât minimul general al pedepsei;
142. Ce categorii de infractiuni sunt susceptibile de forma fapt epuizat?
c) infracŃiunile continue;
b) infracŃiunile continuate;
143. Ce categorii de infractiuni sunt susceptibile de forma fapt epuizat?
c) infracŃiunile continue;
b) infracŃiunile continuate;
144. Cand nu se pedepseste tentativa?
c) atunci când făptuitorul fie că s-a desistat fie că a împiedicat producerea rezultatului mai înainte de descoperirea faptei;
145. Cum este incriminata tentativa in actuala reglementare a Codului penal,
c) numai atunci când Codul penal prevede expres acest lucru;
146. Cand nu este posibila tentativa?
a) la infracŃiunile săvârsite cu praeterintenŃie;
b) la infracŃiunile omisive;
c) la infracŃiunile săvârsite din culpă;
c) la infracŃiunile de executare promptă;
b) în cazul infracŃiunii de obicei;
147. Care sunt cele trei tipuri de infractiuni din cadrul unităţii naturale de infracţiune în raport de natura acţiunii sau
inacţiunii care constituie elementul material al infracţiunii?
A) infracŃiunea simplă;
B) infracŃiunea continuă;
C) infracŃiunea deviată;
a) A+B+C;
148. Care sunt cele patru tipuri de infractiuni dn cadrul unităţii legale de infracţiune?
A) infractiunea continuata;
B) infractiunea complexa;
D) infractiunea de obicei.
b) A+B+D;
149. In ce moduri poate fi savarsita infractiunea deviata?
b) aberatio ictus si error in persona (greseala faptuitorului sau eroarea faptuitorului);
150. Care sunt cele doua categorii de unitate de infractiune?
c) unitate naturală si unitate legală de infracŃiune
151. Cu ce forma de vinovatie pot fi savarsite infractiunile continuate:

10
c) toate infractiunile savarsite;
152. Care este data savarsirii infractiunii continuate?
b) data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni;
153. Ce este infractiunea complexa?
d) infractiunea in al carei continut intra, ca element constitutiv sau ca element circumstantial agravant, o actiune sau
inactiune care constituie, prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea penala.
154. Ce este infractiunea continuata ?
a) infractiunea prin care o persoana savarseste, la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii
infractionale, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni;
155. Cand se consuma infractiunea de obicei?
b) in momentul ultimei repetari a faptei incriminate;
156. Care sunt conditiile necesare pentru existenta infractiunii continuate?
A) existenŃa unei pluralităŃi de acŃiuni sau inacŃiuni săvârsite la diferite intervale de timp;
B) acŃiunile sau inacŃiunile să fie săvârsite de aceeasi persoană;
C) acŃiunile sau inacŃiunile să fie săvârsite în realizarea aceleiasi rezoluŃii infracŃionale;
a) A+B+C;
157. Care sunt formele unitatii naturale de infractiune?
c) infracŃiunea simplă, infracŃiunea continuă si infracŃiunea deviată;
158. Ce fel de infractiune este infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal?
a) o infracŃiune continuă;
159. Care este data savarsirii unei infractiuni continue?
c) momentul în care s-a produs rezultatul;
160. Cand se epuizeaza o infractiune continua?
b) în momentul încetării acŃiunii/inacŃiunii infracŃionale;
161. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul gratierii in cazul savarsirii unei infractiuni continue?
b) momentul epuizării activităŃii infracŃionale;
162. Care sunt formele unitatii legale de infractiune?
c) infracŃiunea complexă, infracŃiunea continuată, infracŃiunea progresivă si infracŃiunea de obicei;
163. Cand se considera ca o infractiune este infractiune continuata?
c) atunci când o persoană săvârseste la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiasi rezoluŃii acŃiuni sau
inacŃiuni care prezintă fiecare în parte conŃinutul aceleiasi infracŃiuni;
164. Care este data la care se considera savarsita infractiunea continuata?
c) aceea a comiterii ultimei acŃiuni sau inacŃiuni din componenŃa infracŃiunii continuate;
165. In raport cu care moment al infractiunii continuate se calculeaza termenul de prescriptie a raspunderii penale?
a) data comiterii ultimei acŃiuni sau inacŃiuni;
166. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul amnistiei in cazul savarsirii unei infractiuni continuate?
a) momentul consumării infracŃiunii;
167. Care este momentul consumarii infractiunii progresive?
a) momentul epuizării rezultatului;
168. Care este momentul care se ia in calcul pentru stabilirea starii de recidiva in cazul savarsirii unei infractiuni
continuate?
a) momentul consumării infracŃiunii;
169. Cand se considera ca o infractiune este infractiune complexa?
b) când în conŃinutul său intră ca element constitutiv sau ca circumstanŃă agravantă o acŃiune sau inacŃiune care
constituie ea însăsi o faptă prevăzută de legea penală;
170. Care este obiectul juridic al infractiunii complexe?
a) obiectul juridic principal si obiectul juridic secundar sau adiacent;
171. Carei infractiuni îi este data denumirea de infractiune progresiva?
a) acelei infracŃiuni a cărei latură obiectivă după ce a atins momentul consumării, corespunzător unei anumite
infracŃiuni, se amplifică fără intervenŃia făptuitorului, fie prin agravarea urmării produse, fie prin producerea de noi
urmări vătămătoare corespunzătoare unei infracŃiuni mai grave;
172. Ce fel de infractiune este jocul de noroc, infractiune prevazuta de art. 330 alin.2 Cp?
c) o infracŃiune de obicei;
173. Care sunt formele sub care se poate prezenta concursul de infractiuni?

11
c) atunci când două sau mai multe infracŃiuni au fost săvârsite printr-o unică manifestare sau prin acŃiuni sau
inacŃiuni distincte, înainte ca autorul acestora să fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele;
174. Care sunt sistemele sanctionatorii cunoscute pentru concursul de infractiuni?
A) sistemul cumulului aritmetic;
B) sistemul absorbtiei;
D) sistemul cumulului juridic.
b) A+B+D;
175. Care este sistemul sanctionator pentru concursul de infractiuni consacrat si admis de Codul penal roman?
d) sistemul cumulului juridic sau sistemul contopirii pedepselor.
176. Care sunt formele sau modalitatile recidivei?
A) recidiva dupa condamnare si recidiva dupa executare;
C) recidiva generala si recidiva speciala;
D) recidiva mare si recidiva mica.
c) A+C+D;
177. Sub ce forme sau modalitati apare recidiva?
A) recidiva temporara si recidiva perpetua;
B) recidiva relativa si recidiva absoluta;
D) recidiva teritoriala si recidiva internationala.
b) A+B+D;
178. Ce presupune pluralitatea intermediara de infractiuni?
A) să existe o condamnare definitivă a infractorului pentru o infracŃiune săvârsită anterior;
B) infractorul să comită din nou o infracŃiune, înainte de începerea executării pedepsei, în timpul executării sau în
stare de evadare;
C) să nu fie îndeplinite condiŃiile cerute de lege pentru existenŃa stării de recidivă;
a) A+B+C;
179. Care sunt formele pluralitatii de infractiuni?
A) pluralitatea naturala (necesara);
B) pluralitatea constituita (legala);
C) pluralitatea ocazionala (participatia penala);
a) A+B+C;
180. Cand exista concurs de infractiuni?
c) atunci când două sau mai multe infracŃiuni au fost săvârsite printr-o unică manifestare sau prin acŃiuni sau
inacŃiuni distincte, înainte ca autorul acestora să fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele;
181. Cand exista concurs real de infractiuni?
c) atunci când mai multe infracŃiuni au fost săvârsite de aceeasi persoană înainte de a fi fost condamnată definitiv
pentru vreuna din ele;
182. Cand exista concurs ideal de infractiuni:
b) atunci când o acŃiune sau inacŃiune săvârsită de aceeasi persoană, datorită împrejurărilor în care a avut loc si
urmărilor pe care le-a produs întruneste elementele constitutive a mai multor infracŃiuni;
183. Cum se va aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni atunci cand instanta a stabilit numai
pedepse cu inchisoare?
b) se aplică pedeapsa cea mai grea care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este
îndestulător se poate adăuga un spor de până la 5 ani închisoare;
184. Cum se aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni, atunci cand instanta a stabilit o pedeapsa cu
inchisoarea si o pedeapsa cu amenda?
a) se aplică pedeapsa închisorii, la care se poate adăuga amenda în totul sau în parte;
185. Cand trebuie savarsita infractiunea ce constituie al doilea termen al recidivei postcondamnatorie pentru a exista
recidiva?
c) atât înainte de începerea executării pedepsei, în timpul executării acesteia cât si în stare de evadare;
186. Cand exista recidiva postcondamnatorie?
a) atunci când după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de sase luni,
cel condamnat săvârseste din nou o infracŃiune cu intenŃie, înainte de începerea executării pedepsei, în timpul
executării acesteia, sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru a doua infracŃiune este închisoarea
mai mare de un an;

12
187. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de cel de-al doilea termen al recidivei postcondamnatorii?
c) cand este savarsita înainte de începerea executării pedepsei,
în timpul executării acesteia
în stare de evadare;
188. Cand exista recidiva postexecutorie?
a) când după executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat săvârseste din nou o
infracŃiune cu intenŃie pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an;
189. Pentru existenta recidivei mari postcondamnatorii este necesar ca cel de al doilea termen sa-1 reprezinte o
condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, rezultata din:
b) săvârsirea numai cu intenŃie a unei infracŃiuni;
190. Din ce este compus primul termen in cazul micii recidive postcondamnatorie?
c) din trei condamnări rămase definitive la pedeapsa închisorii de până la sase luni, pentru săvârsirea unor infracŃiuni
intenŃionate,
191. Ce este infractorul ?
a) persoana care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala;
192. Care sunt formele pluralitatii de infractori?
A) pluralitatea naturala (necesara);
B) pluralitatea constituita (legala);
C) pluralitatea ocazionala (participatia penala);
a) A+B+C;
193. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru realizarea pluralitatii constituite sau legale?
B) existenta unor conditii de timp si de loc cu privire la savarsirea infractiunii;
C)existenta unui anumit plan infractional in care sa intre savarsirea unora sau mai multor infractiuni;
D) existenta unei organizari proprii, a unei structuri ierarhice si a unei conceptii unice de conducere care sa asigure
coeziunea si stabilitatea grupului.
d) B+C+D.
194. Care sunt felurile participatiei penale?
A) participatia proprie si participatia improprie;
B) participatia omogena si participatia eterogena;
D) participatia spontana si participatia preordinata.
b) A+B+D;
195. Care sunt conditiile necesare pentru existenta participatiei penale?
B) sa se fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala;
C) fapta sa fi fost savarsita in cooperare de către două sau mai multe persoane;
D) existenta unei vointe comune de a savarsi, in cooperare, aceeasi fapta prevazuta de legea penala.
d) B+C+D.
196. Care sunt formele participatiei penale propriu-zise sau perfecte?
A) autoratul sau coautoratul;
B) instigarea;
C) complicitatea;
a) A+B+C;
197. Care sunt infractiunile ce nu pot fi savarsite in coautorat?
A) infractiunile omisive;
B) infractiunile cu autor unic;
D) infractiunile ce presupun un subiect calificat.
b) A+B+D;
198. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta instigarii ca forma a participatiei penale?
A) sa existe cel putin doi subiecti ai infractiunii (instigatorul si instgatul);
C) activitatea instigatorului sa duca la determinarea instigatului sa savarseasca infractiunea;
D) instigatorul sa actioneze numai cu intentie depasita sau din culpa.
c) A+C+D;
199. Care sunt principalele forme ale complicitatii?
A) complicitatea materiala si complicitatea morala;
B) complicitatea anterioara si complicitatea concomitenta;

13
D) complicitatea proprie si complicitatea improprie.
a) A+B+C;
b) A+B+D;
200. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru impiedicarea consumarii unei infractiuni de catre participanti,
astfel incat aceasta sa poata constitui cauza de nepedepsire?
A) să se fi inceput execuŃia faptei de către autor;
C) în cursul executării, participantul să fi intervenit, în mod eficient si să fi împiedicat continuarea infracŃiunii;
D) intervenŃia participantului care determină neconsumarea infracŃiunii să fie anterioară descoperirii faptei.
c) A+C+D;
201. Care sunt cele doua modalitati de realizare a participatiei improprii reglemetate de Codul penal roman?
A) modalitatea intenŃie si culpă, adică participarea cu intenŃie la o faptă săvârsită de autor din culpă;
B) modalitatea intenŃie si lipsă de vinovăŃie, adică participarea cu intenŃie la o faptă săvârsită de autor fără vinovăŃie;
C) modalitatea intenŃie si intenŃie directă, adică participarea cu intenŃie directă la o faptă săvârsită de autor cu
intenŃie;
D) modalitatea culpă si intenŃie si modalitatea lipsă de vinovăŃie si intenŃie, adică participarea din culpă la o faptă
săvârsită de autor cu intenŃie, respectiv participarea fără vinovăŃie la o faptă săvârsită de autor cu intenŃie
b) A+B+D;
202. Cui îi este specifica contributia directa si nemijlocita la savarsirea faptei prevazuta de legea penala?
b) coautorilor;
203. Ce constituie fapta persoanei care promite inainte de savarsirea infractiunii ca va tainui bunurile provenite din
aceasta, dar dupa savarsirea ei, nu-si mai tine promisiunea?
a) complicitate;
204. Ce constituie fapta persoanei care inainte de savarsirea infractiunii promite faptuitorului ca il va favoriza?
c) complicitate;
205. Carei forme de participatie penala îi este specifica savarsirea faptei prevazute de legea penala de catre mai multi
participanti cu aceeasi forma de vinovatie?
c) participaŃiei proprii (propriu-zise);
206. Carei forme de participatie penala îi este specifica savarsirea faptei prevazute de legea penala de catre mai multi
participanti cu forme de vinovatie diferite?
b) participaŃiei improprii;
207. Cum trebuie sa fie atacul in cazul legitimei aparari prevazute de art. 44 alin. 2 C. pen.?
b) material, direct, imediat si injust;
208. Impotriva cui trebuie sa fie indreptat atacul in cazul legitimei aparari?
c) celui care se apără, altei persoane sau împotriva unui interes obstesc;
209. Ce pune in pericol atacul in cazul legitimei aparari?
b) pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc;
210. Ce este legitima aparare?
b) cela care a săvârsit fapta prevăzută de legea penală si din cauza tulburării sau temerii a depăsit limitele unei apărări
proporŃionale, cu gravitatea pericolului si cu împrejurările în care s-a produs atacul;
211. Ce este starea de necesitate?
a) este o cauză care în mod direct înlătură caracterul penal al faptei;
212. Cine se afla in stare de necesitate?
b) acela care săvârseste fapta prevăzută de legea penală pentru a salva de la un pericol iminent care nu putea fi
înlăturat altfel, viaŃa, integritatea corporală sau sănătatea sa, a altuia sau un bun important al său ori al altuia sau un
interes public;
213. Cum trebuie sa fie pericolul pentru existenta starii de necesitate?
a) iminent, inevitabil si să ameninŃe una din valorile arătate în art. 45 alin.2 Cp.;
214. In ce consta temeiul admiterii starii de necesitate ca o cauza care inlatura caracterul penal al faptei?
c) în aceea că fapta nu este săvârsită cu vinovăŃie;
215. De ce fapta prevazuta de legea penala savarsita in stare de necesitate nu constituie infractiune?
b) nu este săvârsită cu vinovăŃie;
216. Ce se inlatura prin constrangerea morala?
b) răspunderea penală;
217. Cum trebuie sa fie pericolul cu care se ameninta in cazul constrangerii morale?

14
b) grav;
218. Cum trebuie sa fie fapta prevazuta de legea penala pentru a exista cazul fortuit?
b) consecinŃa unei împrejurări care nu putea fi prevăzută de acesta;
219. Cum trebuie sa fie faptuitorul in momentul savarsirii faptei pentru ca iresponsabilitatea sa inlature caracterul
penal al faptei?
b) este în imposibilitate de a prevede intervenŃia unei împrejurări care suprapusă pe acŃiunea sau inacŃiunea sa, a
produs rezultatul socialmente periculos;
220. Cui trebuie sa se datoreze starea de incapacitate psihica in cazul iresponsabilitatii (cauza care inlatura caracterul
penal al faptei)?
c) alienaŃiei mintale ori altei cauze;
221. Cum trebuie sa fie betia pentru a fi cauza care inlatura caracterul penal al faptei savarsite in aceasta stare?
b) accidentală si completă;
222. Ce este starea de betie completa si accidentala?
c) o cauză care înlătură caracterul penal al faptei;
223. Ce constituie starea de betie accidentala, incompleta?
c) de regulă, o circumstanŃă atenuantă;
224. Care sunt categoriile de minori care nu raspund niciodata penal pentru savarsirea unei fapte prevazute de legea
penala?
a) minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani;
225. In ce conditii minorii ce au depasit varsta de 14 ani, dar nu au implinit 16 ani, care savarsesc fapte prevazute de
legea penala, raspund penal?
c) răspund penal numai dacă au săvârsit faptele cu discernământ;
226. Cand exista eroarea de fapt?
c) făptuitorul în momentul săvârsirii faptei nu a cunoscut existenŃa unei stări, situaŃii sau împrejurări de care
depinde caracterul penal al faptei;
227. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?
A) legitima apărare;
B) starea de necesitate;
C) constrângerea fizică si constrângerea morală;
228. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?
A) legitima apărare;
B) starea de necesitate;
C) constrângerea fizică si constrângerea morală;
229. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?
A) legitima apărare;
B) starea de necesitate;
C) constrângerea fizică si constrângerea morală;
230. Cum se clasifica cauzele care inlatura caracterul penal al faptei dupa criteriul trasaturilor esentiale ale infractiunii
asupra carora exercita o influenta preponderenta?
B) cauzele care privesc pericolul social;
C) cauzele care privesc vinovăŃia;
D) cauzele care privesc prevederea în legea penală a faptei;
d) B+C+D.
231. Care sunt conditiile privitoare la atac ce trebuie indeplinite pentru existenta legitimei aparari?
A) atacul să fie direct;
B) atacul sa fie material;
D) atacul sa fie imediat.
b) A+B+D;
232. Cum trebuie sa fie atacul iminent sau imediat ?
A) real;
B) obiectiv;
C) sa presupuna ca este pe cale sa se desfasoare;
a) A+B+C;
233. Cine se afla in stare de necesitate?

15
c) savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea
corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau sau al altuia ori un interes general;
234. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii fizice?
A) sa se comita o fapta prevazuta de legea penala;
B) sa existe o constrangere asupra fizicului unei persoane;
D) constrangerea fizica la care a fost supusa persoana sa fie puternica, de natura sa nu i se poate rezista si sa
paralizeze libertatea de actiune a persoanei respective.
b) A+B+D;
235. Cum mai este denumita constrangerea fizica?
c) forta majora;
236. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii morale?
B) să existe o actiune de constrangere săvârsită de o persoană asupra psihicului unei alte persoane ;
C) prin ameninŃare să se creeze un pericol grav pentru persoana ameninŃată sau pentru o altă persoană;
D) pericolul grav cu care este amenintata persoana sa poata fi inlaturat astfel incat aceasta sa nu sufere leziuni grave.
d) B+C+D.
237. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta cazului fortuit?
A) sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala;
C) fapta savarsita sa se datoreze unei actiuni sau inactiuni peste care s-a suprapus o anumita imprejurare care a produs
rezultatul periculos;
D) faptuitorul sa fi fost in imposibilitatea de a prevedea interventia imprejurarii care a determinat producerea rezultatului.
c) A+C+D;
238. Care este sursa imprejurarilor fortuite?
A) fenomenele naturii;
B) starea maladiva a unei persoane;
D) starea imprudenta a victimei.
b) A+B+D;
239. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentu existenta starii de minoritate drept cauza care inlatura caracterul
penal al faptei?
A) sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala;
B) fapta sa fie savarsita de un minor care nu indeplinieste conditiile legale pentru a raspunde penal;
C) minorul sa mai fi comis o alta infractiune anterior;
D) minoritatea faptuitorului trebuie sa existe in momentul comiterii faptei.
b) A+B+D;
240. Cum poate fi starea de betie, in functie de atitudinea persoanei care a dorit sau nu sa ajunga in stare de betie?
A) betia accidentala;
C) betia fortuita;
D) betia provocata.
c) A+C+D;
241. Cum poate fi betia dupa gradul de intoxicatie cu alcool ori alte substante?
b) betia completa si betia incompleta;
242. Cum trebuie sa fie betia, pentru ca starea de betie sa constituie o cauza care inlatura caracterul penal al faptei?
c) betie accidentala si completa;
243. Cum poate fi eroarea de fapt in functie de obiectul asupra caruia poarta?
asupra unor însuşiri ale obiectului material,
asupra unor atribuţii ale subiectului activ,
asupra unor împrejurări, condiţii sau cerinţe care sunt de esenţa laturii obiective a unei
infracţiuni,
asupra unor stări sau situaţii, de care depinde caracterul penal al faptei
244. Cum poate fi eroarea de fapt dupa factorii care o determina?
c) eroare principala si eroare secundara;
245. Cum poate fi eroarea de fapt in functie de posibilitatea de evitare a erorii?

246. Eroarea de drept inlatura caracterul penal al faptei?

16
247. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca eroarea de fapt pentru inlaturarea caracterului penal al
faptei?
A) sa se comita o fapta prevazuta de legea penala;
B) in momentul comiterii faptei, faptuitorul sa nu fi cunoscut sau sa fi cunoscut gresit existenta vreunei stari, situatii
sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei respective sau o circumstanta agravanta;
D) eroarea de fapt sa se datoreze imprejurarii ca faptuitorul era in eroare de drept.
b) A+B+D;
248. Care sunt conditiile privitoare la actiunea de salvare ce trebuie indeplinite pentru existenta starii de necesitate?
A) actiunea de salvare sa fie necesara pentru salvarea de la pericol a vietii, integritatii corporalesau sanatatii unei
persoane, a unui bun important ori a unui interes general;
B) actiunea de salvare sa nu cauzeze urmari vadit mai grave decat acelea care s-ar fi produs daca pericolul nu era
inlaturat;
C) fapta sa nu fie savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care are obligatia de a infrunta pericolul;
a) A+B+C;
249. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta starii de betie?
A) faptuitorul sa fie in stare de betie produsa prin alcool sau ate substante, in momentul comiterii faptei;
C) starea de betie sa fie accidentală si completa, adică provocată independent de voinŃa făptuitorului;
D) fapta savarsita in stare de betie sa fie prevazuta de legea penala.
c) A+C+D;
250. Care este sursa imprejurarilor fortuite?
A) fenomenele naturii;
B) starea maladiva a unei persoane;
C) amenintarea;
D) starea imprudenta a victimei.
b) A+B+D;

17