Tinerii liberali, nr.

15, Costesti
Site-uri utile:
http://www.tnlcostesti.xhost.ro
http://arges.tnl.ro
http://2012.tnl.ro

2011 nu s-a lasat astep-

tat si s-a instalat in locul Fantana de 4 mild.
lui 2010, un an dominat - simbolul anului 2011-
de reforme si politici de
pag. 2
austeritate.
Criza economica isi
continua parcursul in-
ceput si loveste nemilos in
cele mai multe categorii
sociale aflate in pragul
saraciei sau mai rau.
Scumpirile se tin in
lant, veniturile scad, acor-
darea de ajutoare e restric-
tionata pentru a face
economii. Intrebarea care
se pune este: pana cand?

Caseta tehnica:
Dan Serban - redactor sef
Colaboratori:
Elena Caragea
Marian Lazar
VIZITATI-NE Sarbatori in Cu Bizonu’ la ...
PE Moldova partaj
pag. 3 pag. 6- 7

Bizonisme 100 de curiozitati

pag. 4 pag. 8

1
 Simbolul crizei din 2011

Drumul nefericit pe care Romania a fost

condusa in ultimii ani ne-a purtat pe o panta
descendenta pusa pe seama contextului economic
global. Legaturile bolnavicioase, lipsa de compe-
tenta si de viziune au trasformat tara noastra in
ceea ce este acum.
Oamenii sunt in continuare manipulati,
mintiti, umiliti. Tratamentul este specific. Politia
asteapta la colt turnatorii si pe cei care nu si-au dat
partea, in spitale ajungi cu o boala si pleci cu o alta
cu banii luati, iar in scoala se preda in pustie cu
niste profesori demotivati financiar, care-si
asteapta elevii la meditatii. Toate acestea le in-
talnesti in fiecare zi in toata tara, inclusiv in
Costesti. Pentru a vedea imaginea marita faceti click
Recent, patrimoniul urban al orasului nos- aici: imagine 1
tru a fost imbogatit cu o lucrare de exceptie si
probabil un viitor obiectiv turistic al Costestiului:
o fantana arteziana a carei valoare se ridica la
303807,60 LEI fara TVA. Nimic nou pana aici.
Banii au fost alocati, fantana construita dar a mai
ramas o singura intrebare fara raspuns: de ce era
nevoie tocmai acum de aceasta constructie?
Multe voci au spus ca banii erau alocati pen-
tru acest proiect si destinatia lor nu putea fi schim-
bata, dar dupa mai multe cercetari adevarul a iesit
la suprafata.
Cum minciuna are picioare scurte, n-a putut
fugi prea repede de adevar. Necesitatea realizarii
fantanii arteziene in contextul in care primaria a
dat afara aproximativ 30 de oameni pe motiv ca
numarul angajatilor era prea mare, schimbarea
conductelor de apa se face prin cresterea pretului
la apa e.t.c. a avut de fapt un alt scop. Pentru a vedea imaginea marita faceti click aici:
Ceea ce ii da de gol pe cei care au sustinut ca imagine 2
nu se putea face altceva cu banii respectivi sunt
chiar imaginile cu paginile altor proiecte pe care Mai am o singura intrebare, avand in vedere
scrie foarte clar: ca pretul apei s-a scumpit in repetate randuri, cine
“Continutul acestui material nu reprezinta va plati consumul si ce cheltuieli se vor face pen-
in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Eu- tru mentinerea in functiune si intretinerea fan-
ropene sau a Guvernului Romaniei” tanii?
Deci daca pozitia oficiala a U.E. sau a Gu-
vernului Romaniei nu este neaparat reprezentata, Acestea fiind spuse propun cititorilor revis-
mai ramane o singura variabila, aceasta e pozitia tei ca in acest an simbolul crizei economice sa fie
oficiala a conducerii primariei Costesti. reprezentat de fantana din centrul orasului.
Alte exemple de proiecte in care scrie ace-
lasi lucru:

2
 Sarbatorile de iarna
Recunosc, sunt fan Moldova. Regiunea
Moldova.
Pai unde se mai fac sarmale si placinte ca in
Moldova? Unde se mai face vin rosu, tare si in-
miresmat ca la Moldova?
Nicaieri!
Si oamenii... Eu ii stiam mai molcomi,
fratilor! Vorba snoavei: moldoveanul are 4 viteze,
incet, incetisor, tiptil si pe loc. Nici gand. Vorbesc
si gesticuleaza si-s şugubeti ca in povestile lui Cre-
anga. Sunt aprigi, sunt zdraveni si optimisti, le sta
bine cu nasul rosu si stiu sa se distreze antrenand
pe toata lumea in jurul lor.
Daca nu ati vazut Iasul niciodata aflati ca v-am intrecut. Vroiam de mult sa ajung acolo. Era
Mecca mea. Si la inceput de an, cand trebuie tot omul sa isi faca procese de constiinta, sa planuiasca de-
cizii bune pentru urmatorul an, ca in piesa lui Alcsandri, numai ce zice deschizatorul nostru de drumuri:
de azi pana a nu s-a insera, ne pornim la Iesi!

Am dat un ocol si pe la Targu Neamt ca doar

era parada mastilor si nu puteam lipsi. Ca un joc al
sortii in drumul nostru am poposit un moment si
in fata casei memoriale Veronica Micle. O statuie
strajuia intrarea. Am avut un singur gand. Era fru-
moasa...
Zeci de oameni echipati care mai de care s-au
repezit spre centru cantand de rasuna orasul si des-
cantand cu versuri boscoroditor ticluite.

A urmat Iasul. Un oras minunat. Vechi si

modern la un loc. Lumini de Craciun peste tot.
Bulervarde de batut la pas, de a admira iarna in
toata frumusetea ei geroasa, cladiri in stil vechi si
parcuri mari, intinse. Si atata istorie la un loc... E
coplesitor!
M-am simtit ca un copil plin de recunos-
tinta, de respect pentru cadoul primit de la un
strain venit de foarte departe sa imi bucure sufletul
cu aceasta drumetie neasteptata.
Rezolutie de anul nou: sa calatoresc mai
mult.
Poate in curand sa revad Moldova. Unde m-am
simtit dupa mult timp ca acasa.

Ela.

3
 Bizonisme
sau
Mic tratat de falsa compasiune
Nu mă pot lăuda cu o copilărie nefericită, căci până
la 7 ani, nu ştiam decât să dorm până târziu, să schimb
şcoala dascălilor mei cu şcoala vieţii şi să-mi cheltui
banii de buzunar pe dulciuri. Simţeam că trăiesc din
plin şi nu ştiam că voi ajunge la un liceu slab sau că mă
voi alege cu carii dentare şi gastrită.
După vârsta de 14 ani, am căpătat buletinul de iden-
titate, un teanc de hârtii legate ’ntr-o scoarţă şi
pecetluit cu poza mea. Chiar dacă nu eram major încă,
actul acela stufos, era un semn al maturităţii. Piciul din
fotografie, cu mustăţi abia mijite şi strungăreaţă de-o
poştă, devenea mai responsabil. Ştia că geamurile sparte
nu le vor mai plăti părinţii şi că prezenţa-n cluburile de
striptease nu va mai fi taxată doar cu o chelfăneală bună
şi mişto-uri din partea patrulei de noapte.
Liceul a venit ca un tăvălug peste mine, cu destule
belele. Banii trebuiau drămuiţi cu atenţie, feriţi de ten-
taţiile cotidiene şi de privirile avide ale gagicilor. Deja
nu mai gândeam pe mono, trebuia să am o complexi-
tate-n planuri.
Specialiştii din domenii afirmă că fetele se matur-
izează mai repede decât băieţii. Poate au dreptate (căci,
doar au şi ei o greutate ştiinţifică!), dar eu cred că matu-
ritatea survine în acelaşi timp; problema se pune la
nivelul percepţiei fiecărui om asupra acestei schimbări.
Nu pot pătrunde în mintea femeilor – şi nici nu vreau!
– dar pentru noi băieţii, importantă este fuga: după
mingea de fotbal (5–14 ani); după femei (14–50 ani);
după bani (18–65 ani) şi după toalete şi pisoare (45– ?
ani). Fugim mereu şi mereu rămânem cu buza umflată
şi cu burta goală. Şi când ne stabilim „la casa noastră”,
tot ne mai fuge ceva – gândul.
Nici despre a doua problemă enunţată anterior, nu
mă pot pune de acord cu Freud. Într-adevăr, am avut o
mamă hiperprotectivă şi superafectivă, dar ea nu a avut
un rol negativ atât de mare asupra mea. Fiind unica ei
progenitură, era normal să mă cocolească, să-mi facă
poftele şi să treacă peste toate năzbâtiile mele. Dar ea
era lângă mine o dată pe lună; nu era prin preajmă când
o luam pe bot de la alţii pe străzi; nu stătea la cantină
când mi se fura porţia din mână; nu vedea când eram
înghesuit printre vestiare de acei Bruce Lee-ii magrebi-
eni ce se vroiau a fi benzile desenate ale internatului.
Ea veghea doar asupra câtorva ceasuri din viaţa mea,
când mă bombănea pe diverse teme, pentru ca mai
apoi, să adoarmă privindu-mă minute-n şir cum sforăi
nepăsător de grijile ei.
Şi bombăneala continua dimineaţa, când mă sfătuia
să am grijă să mănânc, să nu răcesc, să mă asigur de
maşini pe străzi, să iau note bune şi să nu fac ceva ce l-
ar supăra pe Doamne-Doamne.
Mic fiind şi influenţabil de familie, credeam că Divini-
4
tatea era mereu cu ochii pe mine şi că dacă ţin post, nu
înjur şi nu le trag pe fete de codiţe, mă va răsplăti. Ce
prost eram! Pe deasupra, mai aveam şi orele de Religie,
la care preoţi schitnici îmi împuiau capul cu dogme
demagogice.
Şi percepţia despre această temă, a persistat până mai
târziu şi poate că mă învăluia şi acum, dacă Destinul nu
m-ar fi pocnit la un moment dat. Îmi aduc aminte, ca şi
când ar fi fost săptămâna trecută, de perioada de
răstrişte din adolescenţa mea. Atunci, în inocenţa mea,
m-am rugat fierbinte şi îndelung la Cel de Sus, să
dreagă lucrurile, dar nimic nu s-a întâmplat de bine. De
atunci, noţiunile religioase au pălit, pierzându-şi din
aureolă. Nu am negat existenţa unor Divinităţi Cre-
atoare şi Atotputernice, dar i-am plasat în sfere cosmice
şi acolo i-am ţintuit. Am legat un pact, ca Eu să nu
intru în biserici pângărindu-le şi Ei să nu se amestece în
viaţa mea. Ocazional, părţile contractante, mai calcă pe
becuri, dezordinea se instaurează şi echilibrul se strică.
Pacea survine greu, dar neîncrederea reciprocă se ac-
centuează şi se acutizează fricţiunile.
Setea de cultură m-a împins mereu spre acumularea
de informaţii, formularea de axiome şi de teoreme com-
parative. Am ajuns să identific Religia ca fiind un mi-
jloc al omului primitiv de a umaniza natura sălbatică şi
un intrument cu greutate în mâinile aristocraţiei ulte-
rioare, pentru stăpânirea celorlalţi semeni.
Nu ridic securea războiului ideologic împotriva
Creştinismului – deşi sunt profund atras de Islamism –
dar parcă noul context mondial şi monden, solicită un
reformism şi-o relaxare a cultului. Căci omul îl poate
găsi pe Dumnezeu oriunde şi I se poate închina indifer-
ent de locaţie sau de perioadă a zilei. Parcă sunt prea
multe biserici, prea mulţi preoţi, prea multe obligaţii
ecumenice. – Oare sunt necesare atâtea locaşuri de
cult? – Oare trebuie să-i mai lăsăm în funcţie pe preoţii
fără vocaţie şi cu un comportament contrar normelor
promovate? – Oare e omeneşte să pui problema plăţilor
integrale ale datoriilor parohiale, în momentul în-
humării unui enoriaş? – Oare este etic să măreşti birul
datorat pentru „serviciile preoţilor”? – De unde să mai
plătească oamenii, dragii mei?
Dar problemele principale pe această temă, nu se
proptesc numai în polemici pecuniare. Creştinismul
trebuie să combată sărăcia, discrepanţele sociale, fa-
natismul religios şi conflictele rasiale. E necesară lupta
corectă împotriva mişcărilor schismatice şi sectante,
care ameninţă să divizeze turma Păstorului ivit pe tim-
pul împăratului roman Augustus.
– Oare de ce n-ar sta la taifas Fiul Omului, cu Bud-
dha, Allah, Zeus, Ahura-Mazda şi idolii totemici, pen-
tru o nouă Pace Universală!?
 Din diversele preocupari ale tinerilor liberali
Bancuri
Un tip ajunge la portile Raiului, in fata lui Sf.
Petru.Acesta il intreaba:
- Ai facut ceva deosebit in viata ta care sa
merite sa intri in Rai ?
- Da, ma pot gandi la un singur lucru. Odata,
cand faceam un drum in Black Hill in Dakota, am
dat peste un grup de motociclisti duri si mari si rai
care maltratau o tanara. M-am dus direct la ei si le-
am cerut sa o lase in pace dar ei nu m-au ascultat.
Asa ca m-am dus la cel mai mare, cel mai tatuat
si i-am tras una in cap, i-am rasturnat motocicleta,
i-am smuls cercelul din nas si l-am aruncat la pa-
mant. Apoi am tipat :
- Acum, inapoi baieteilor sau veti avea de-a face
cu mine!
Sf. Petru a fost impresionat
- Cand s-a intamplat asta?
- Acum cateva minute…
Trei prieteni stau de vorba.
- Datorita faptului ca sotia mea avea relatii, am
reusit sa obtinem un credit de la banca intr-un
ritm foarte scurt, spune primul.
- Sotia mea, avand relatii,spune al doilea, a
reusit sa obtina o aprobare sa ne putem procura o
mobila in rate.
- Sotia mea e si mai si, spune al treilea. La cinci
luni dupa ce ne-am cunoscut, avand niste relatii,
mi-a nascut un baietel.
Un stol de pasari zboara in forma de V catre
tarile calde. La un moment dat un pui isi intreaba
mama:
- Mama, chiar trebuie sa-l urmam toti pe cret-
inul ala din fata?
- Ce sa facem, mama, daca el are harta!
Trei prieteni se lauda cu nevestele lor:
Primul:
- Eu am o nevasta ca o libelula!
Al doilea:
- Nevasta-mea e ca o caprioara!
Al treilea stă, se gandeste si dupa cinci minute
zice:
- Pai… nici a mea nu prea seamana a om!
Intra unu intr-un bar , afumat rau , se tranteste
intr-un scaun , si comanda un whisky. Barmanu`
zice , politicos , ca nu-i da , ca e cam baut , si-i de-
ajuns. Injura asta un pic si pleaca.
Nu trec 5 minute , ca intra iarasi omu` , s-
arunca in taburet , si comanda un whisky .Ii ex-
plica barmanu , mai ferm , ca nu-i mai da , ca
si-asa a baut destul.Injura omu` , da se cara vartej
pa usa afara…
Dupa inca 5 minute , iara navaleste omu in bar ,
iara se priponeste intr-un scaun , si comanda-un
whisky…Barmanu ii zice iara , de data asta raspi-
cat , ca nu incape in discutie , ca omu-i mult prea
beat …la care betivanu izbucneste in plans:
- Dom`le , nu mai pot , pentru numele lu`
Dumnezu` , da’ tu in cate baruri mai lucrezi ?!??
Un şofer gonea cu 150 km/oră. Vede girofarul
unei maşini de poliţie în oglindă si accelerează.
După o vreme, vede că nu poate scăpa de poliţist şi
trage pe dreapta. Poliţistul îi spune:
– Am avut o zi groaznică şi vreau sa ajung acasa.
Dar mi-a plăcut urmărirea. Aşa că zi-mi o scuză
bună şi te las sa pleci.
– Acum trei săptămâni, nevastă-mea a fugit cu
un poliţist, zice şoferul. Când te-am văzut în spate,
am crezut că vrei să mi-o aduci înapoi.
Fetele in ziua de azi in liceu invata doar 2 litere
si 2 cifre A 4 si X 5, incepand cu facultatea invata
inca 2 cifre si o litera Q 7 si X 6. Din cauza crizei
financiare incepand cu anul universitar 2009-2010
se va schimba programa la facultati si se vor invata
4 litere. R A T B
Unul intră la subsol şi vede un şobolan regulînd
o pisică.
- Bă, ce ştie şobolanu’ ăsta, ia să-l pun cu
căţeaua mea.
Ia omul şobolanul şi îl aşează lîngă căţeaua lui.
Şobolanul nu stă nici o secundă pe gînduri şi în-
cepe să reguleze căţeaua. Omul, impresionat la
maxim, se decide să îl ia şi să i-l arate nevesti-sii.
Deschide el uşa cu şobolanul în mînă, la care
nevastă-sa:
- Ieşi dracului şi tu şi obsedatu’ ăla sexual.
5
 Cu Bizonu’ la … partaj
-episodul 5-

Spre imensa mea fericire, Motănica mă reprimise (oare pentru a câta oară!) în viaţa ei. Trecuse cu
destulă uşurinţă peste ideea că fusesem căsătorit, dar nu-nţelegea cum o voi scoate la capăt cu un divorţ
în care era la mijloc un copil. Ştia că va purta stigmatul femeilor ce sparg casa altora, dar nu-şi dorea să-i
reproşeze lumea că a lăsat orfan de tată, un suflet nevinovat.
După o muncă grea de lămurire, am plecat din garsonieră cu o dorinţă nemărginită de a obţine un
divorţ rapid, economic şi silenţios. Jos, lângă Tuareg, mă aşteptau fratele meu de cruce – deja cu capsa
pusă pe scandal – şi Liviu – un tovarăş din tinereţe, ajuns acum avocat de renume –. Drumul până la Tri-
bunal a fost scurt şi Liviu se străduia din răsputeri să mă înveţe trucuri de Barou, pentru a demonta
acuze, a-mi proteja averea şi a scăpa cu o pensie alimentară mică.
Eu nu-l ascultam, căci aveam planul meu, şi-atunci când am ceva în tărtăcuţă, prietenii mei ştiu că
nu plec urechea în dreapta şi-n stânga. Dădeam din cap, aprobând fals sfaturile şi râzând din când în
când de Adi, care o tot ţinea de zor să mergem peste ei la Cucuieţii din Baltă şi să le dăm foc, să ardă ca
şoarecii.
În Tribunal am pătruns însoţit doar de Liviu, căci frăţioru’ era prea nervos şi riscam să-mi stric
planurile. La avizier ne-am interesat de mersul procesului şi-am văzut antecamera în care era progra-
mată întâlnirea neoficială. Sistemul nostru judecătoresc, aşa prost cum e el, prevede ca părţilor aflate în
litigiu, să li se mai acorde o şansă la dialog: fraierii se împacă, proştii se înverşunează mai rău iar cei in-
teligenţi, se pun de comun acord în privinţa partajului, pentru a scăpa de onorarii, cheltuieli de judecată
şi taxe la stat.
În sala mică, trona în mijloc o măsuţă lunguiaţă cu 6 scaune. Pe părţile înguste stăteau doamna
judecător (e femeie; m-am dat dracu’!) şi-un grefier ofticos, ce mă privea cu milă prin dioptriile de cal.
Pe partea de lângă perete, vedeam un avocat împăiat la patru ace şi proţopit în scaun, zâmbind ca o
hienă ce se rotea în jurul unui stârv. În faţa lui ridicase un maldăr de hârţoage – pe semne facturi, acte şi
alte documente sustrase din seiful meu de acasă. Lângă el, Nera stătea îmbufnată şi se prefăcea că avea
greţuri de la sarcină, mângâindu-se teatral pe burtică.
Judecătorul ne pofteşte să luăm loc pe scaunele goale şi să începem mai repede discuţiile, căci e
presată de timp şi pe ea nu o plăteşte nimeni suplimentar.
– Înainte de toate, zise ea galopând oral, vreau să întreb părţile în litigiu dacă se împacă. Nu. Bine
atunci! Monsieur Jean-Michel François, marchiz ereditar de Sansâtre, şi al treilea viconte de Biz on U;
soţia dumneavoastră, Flavia Claudia, fostă domnişoară X, a intentat unilateral divorţul şi-a înaintat o
serie de solicitări privitoare la partaj. Această întrevedere are un caracter neoficial şi vă oferă posibili-
tatea să comunicaţi. Vă puteţi înţelege asupra partajului încă de pe acum şi peste o oră, să pot pronunţa
şi eu o sentinţa, fără a mai fixa alte termene de judecată. Domnul vrea să spună ceva înainte? mă întreabă
ea, aruncându-mi privirile specifice ale unei femei, ce-i doreşte altei femei să primească scuze, cerinţe
pentru iertarea păcatelor şi osanale aduse frumuseţii şi hărniciei personale. Nu? Bun. Aşadar, doamna
Sansâtre, solicită:
1) Divorţul imediat şi ireconciliabil, bazat pe adulterul dovedit al soţului. 2) Recunoaşterea copilu-
lui de către învinuit şi conferirea titlurilor ereditare. 3) Acordarea unei pensii alimentare de 300 euro /
lună, până la majoratul copilului. 4) În schimbul renunţării la orice pretenţie materială asupra locuinţei
din România, solicită atribuirea Conacului de pe Coasta de Azur. 5) Acordarea retroactivă a sumei de
2.000 de euro din câştigul pecuniar de la nuntă, calculată ca fiind jumătatea dânsei din profit. 6) Plata
cheltuielilor de judecată şi a decontării tratamentelor psihico-medicamentoase pe care doamna le-a
urmat în ultima perioadă. 7) Doamna ataşează la cerere, documente doveditoare privind salariul învinu-
itului pe ultimele şase luni, titluri de proprietate şi deconturi din perioada imediat următoare nunţii.
Şi zicând toate acestea, doamna judecător îmi întinde o hârtie printată şi-mi zice să semnez în
colţul meu din josul paginii, dacă sunt de acord să onorez aceste cerinţe. Liniştit, iau hârtia şi-mi arunc
un pic ochii pe ea şi-l stăpânesc pe Liviu, care-ncepuse deja să se contreze în polemici de Barou cu avo-
catul Nerei.

6
 – La aceste solicitări impertinente, zic sit tibi terra levis şi-i răspund în felul următor: 1) Accept
divorţul ireconciliabil şi imediat; partea cu adulterul e discutabilă, căci Nera, zic eu uitându-mă ’npre ea,
adu-ţi aminte cine cui m-a furat! Dar ea ţine în continuare capul în parchet şi-ncep să-i simt nesingu-
ranţa. Aşa că îmi continui atacul: 2) copilul nu-l recunosc şi nu-l voi recunoaşte niciodată. Nu e al meu
şi aştept citaţia pentru testul ADN. Nu sunt sigur de ce făceai tu cât stăteai peste program şi chipurile, nu
aveai semnal la mobil! Vrei titluri ereditare? Ia-le pe-ale mă-tii de contesă la coada sapei! 3) Mă scuzaţi
doamnă … N-am ce pensie să plătesc şi nici n-am de unde! de 10 zile am fost concediat; iar pentru min-
imul prevăzut de lege, dă-mă ’n judecată. Voi nu aveţi bani nici de curent, da’ pentru avocaţi! 4) Conacu’
din Franţa ? Kes be sende! L-am trecut pe numele mamei cu 15 zile înainte de nunta noastră. Deci,
linge-te pe bot şi de ăsta! 5) N-am ce parale să-ţi dau de pe nuntă, că ai tăi nu au pus nici un ban, iar
celor 5-6 familii venite din partea ta, le-am dat înzecit darurile înapoi. 6) Cheltuielile să le plăteşti tu cu
maică-ta; o să vindeţi cocioaba aia ca să-l plătiţi pe Liviu, şi râd demonic. 7) Actele alea …
Dar mă opresc din virulenţă şi mă uit peste umăr în direcţia uşii, pe care o auzisem scârţâind. Din
spatele ei, îşi face apariţia Adi, negru de supărare şi cu capul aplecat, cerându-şi scuze pentru deranj. Se
apropie de scaunul meu şi-mi întinde un petic de hârtie, pe care erau mâzgălite nişte litere. Menghina
mea invizibilă începe să-mi strângă bijuteriile şi ştiu repede că erau veşti proaste. Citesc în fugă cuvin-
tele tremurânde şi simt că mi se-ntunecă privirea.
– Liviule … dă-i tot ce vrea, numai să scap de ea! Case, maşini, bani, da’ fără chestii legate de copil.
Eu am plecat, bâlbâi eu pierdut şi mă ridic înmuiat de pe scaun, fără să mai ţin cont că peticul de hârtie
îmi scăpase pe jos. Trec absent şi pe lângă Adi, care ştie că nu pricep nimic, orice mi-ar spune el.
În urmă, Liviu se apleacă şi ridică hârtia, căutând să înţeleagă şi el rostul cuvintelor scrise acolo:
Ni-ca … ma-şi-nă … spi-tal … a murit!!!

Jean-Michel François, viconte de Biz on U

Reacţii: aidatoriilamine@yahoo.com

Orice eveniment important din viata ta merita sa fie sarbatorit cu o petrecere pe

cinste si pentru asta noi iti sarim in ajutor.

Club Kmi
iti pune la dispozitie un spatiu special amenajat pentru orice eveniment privat.

Poti petrece alaturi de prietenii tai si sa ciocnesti un pahar de sampanie, sa joci o partida de
billiard, sa canti la karaoke, sa asculti muzica buna si sa dansezi pana in zori de zi.

Pentru mai multe detalii sunati la: 0744648402

Asculta
Radio Impact Number One
un radio pe gustul tau

clik pe imagine pentru a asculta cea mai buna muzica din

TOP 40

7
 100 de curiozitati despre lumea in care traim

Pentru cei curiosi continuam sa va prezentam urmatoarele 10 curiozitati:

61. Numai in SUA exista aproximativ 7.000 de tigri tinuti ca animale de casa.

62. In anul 2004, un studiu arata ca una din sase fetite intra in perioada de pubertate la varsta de 8
ani. In urma cu un secol, doar o fetita din 100 atingea pubertatea la aceeasi varsta.

63. Pana in prezent, Congresul american a alocat o suma de 152.600.000.000 de dolari pentru razboiul
din Irak. Suma ar fi fost suficienta pentru a ridica 17.500 de scoli.

64. Media zilnica a produselor care sunt oferite spre vanzare pe Ebay este de 18 milioane.

65. Doar 5% din suprafata acoperita de oceane pe Terra a fost cartografiata atat de detaliat pe cat a
fost suprafata planetei Marte.

66. Va ganditi sa jucati la loterie? Atunci ar trebui sa stiti ca exista mult mai multe sanse sa muriti in
drum spre o reprezentanta a loteriei decat sa castigati marele premiu la oricare dintre loteriile lumii.

67. Adezivul de pe timbrele din Israel a fost tratat astfel incat sa fie considerat "kusher".

68. Daca vorbiti la telefonul mobil timp de o ora, numarul bacteriilor din urechea voastra va creste de
cel putin 700 de ori.

69. Anvergura aripilor unui Boeing 747 este mai mare decat distanta parcursa de fratii Wright in
primul lor zbor.

70. Circa 12 copii sunt oferiti zilnic, in maternitati, altor mame decat cele naturale. Aceasta statistica
include toate tarile lumii.