1, 2, 3...

1,2,3, îl stiti pe mos

andrei?
1,2,3,4, s-a-necat cu lapte
acru
1,2,3,4,5, si-a turnat si in
opinci
1,2,3,4,5,6, vine baba si-l
descoase
1,2,3,4,5,6,7, ba se supara
si-l bate
1,2,3,4,5,6,7,8, mos andrei se
suie-n pod
1,2,3,4,5,6,7,8,9, si gaseste
multe oua
1,2,3,4,5,6,7,8,9,10 babei
supararea-i trece!
a, b, c...
 Al. Andriţoiu
Alfabetul este bun
că-ne-nvaţă toate.
A- e apa cu săpun!
B- e bunătate.
M- e muncă, Z- e zel.
V- e voioşie.
Alfabetul, doar Gigel
În alt fel îl ştie:
A- e-absenţă pentru el
şi nemotivată.
B- bomboană caramel
C- e ciocolată.
F- fondante-ar însemna
P- ghiciţi?- praline.
Şi aşa, ce va urma :
S- sunt savarine.
De la A pană la zet
Pentru el se ştie-
E întregul alfabet
O cofetărie
Antantenus
An-tan-te-nus
So-raca-te-nus
So-raca-ti-ca-ta-ca
Bim-bam-bum
A...
Ana are ac si ata;
Un arici o tot invata
Cum sa coasa uite-aici,
Un cearceaf pentru pitici.
Ana s-a-ntepat cu acul
Panza s-a-nrosit ca macul
Iar albina cea isteata
 Uite-o, s-a-ncurcat in ata.
Nu le mai pot descurca
Si Ana plânge a...a...a...
Are mama o fetita
I. D. Pietrari
Are mama o fetita,
Cu ochi mari, cu gura mica,
Fruntea ca o poieniţa,
Genele de rândunica,
Si, pe-obraz, o aluniţa,
Dar are ceva ce-i strica:
ii e parul ciufulit,
Parca s-au jucat in el,
Pana când au obosit,
Trei motani si-un şoricel,
Si-un arici foarte grăbit.
O, ce bine i-ar şedea
Daca si l-ar pieptăna.
Arici, Arici, Bogorici
Tudor Arghezi
Ghem de spini şi ţepi uscate,
Stă-ntărit ca-ntr-o cetate.
Poate trece un vecin
Peste el cu carul plin.
Că nu simte nici atât
Cât l-ai gâdila pe gât.
Ca să-l scoată, ca să iasă,
Câinii-l latră. Lui nu-i pasă.
Unul, încercând un pas,
S-a ciocnit în ghimpi la nas.
Fiindcă tontul şi netotul
Şi-a vârât în ace botul.
Dac-ar fi citit aici
El afla ce-i un arici,
Însă câinii n-au habar
De tipar şi-abecedar.
Nesupus la gând pizmaş,
Bogorici e drăgălaş
Cui îl ia cu prietenie
Cântă-i numai din tipsie
Şi-ţi şi joacă o chindie.
Avionul
Avion cu motor,
Ia-mă si pe mine-n zbor
Sa mă fac aviator!
 Baba iarna intra-n sat...
Otilia Cazimir
Alergând, ca de năpasta,
Au venit buluc pe coasta
Doi băieţi
Mai isteţi,
Sa dea veste
La neveste
C-au văzut in deal la stana,
Coborând din vârf de munte,
Peste ape fora punte,
Iarna sura si bătrâna...
Mai târziu, mai pe-nserat,
A intrat si baba-n sat:
Uite-o-n capul podului,
In văzul norodului,
Pe-un butuc de lemn uscat,
Cu cojoc de capotat,
Cu năframa de furat,
Cu catrinţa de aba -
Vântul sa-l strecori prin ea!
Si cum sufla-n pumnii reci,
Scoate pâcla pe poteci,
Iar pe fund de vai destrăma
Neguri vinete, de scama...
Si-au ieşit băieţii mici,
Mici si mulţi
Si desculţi,
Si activa mai măricei
Cu biciuşti si cu nuiele
Si cu praştii subţirele,
Sa alunge de pe-aici
Iarna cea cu gânduri rele...
Doamna-gerului, bătrâna,
S-a sculat de la amant.
Si-naltand spre cer o mana,
Ca o cumpăna uscata
De fântâna,
A pornit in jos pe vânt,
Încruntata,
Blestemând,
Si-a lăsat in urma ei
Promoroaca si polei;
Pe ogoare,
Corbi si chioare
Prin păduri,
Lupii suri,
Si de-a lungul drumului
Numai scama fumului...
Baba Surda
- Buna ziua, mătuşica.
- Lapte acru-n putinica.
- Ce mai este nou prin sat?
- Am avut, dar l-am vărsat.
- Mătuşica, eşti cam surda?
- N-are, n-ar baba urda.
 Balada unui greier mic
de George Toparceanu
Peste dealuri zgribulite,
Peste ţarini zdrenţuite,
A venit aşa, deodată,
Toamna cea întunecata.
Lunga, slaba si zăluda,
Botezând natura uda
C-un mănunchi de ciumăfai,
Când se scutura de ciuda,
Împrejurul ei departe
Risipeşte-n evantai
Ploi mărunte,
Frunze moarte,
Stropi de tina,
Guturai...
Si cum vine de la munte,
Blestemând
Si lacramind,
Toţi ciulinii de pe vale
Se pitesc prin văgăuni,
Iar măceşii de pe câmpuri
O întimpina in cale
Cu grăbite plecãciuni...
Doar pe coasta, la urcuş,
Din cusuta lui de huma
A ieşit un greieruş,
Negru, mic, muiat în tuş
Si pe-aripi pudrat cu bruma:
Cri-cri-cri,
Toamna gri,
Nu credeam c-o sã mai vii
Înainte de Crăciun,
Ca puteam si eu s-adun
O grăunţa cât de mica,
Ca sã nu cer împrumut
La vecina mea furnica,
Fi'ndca nu-mi da niciodată,
Si-apoi umple lumea toata
Ca m-am dus si i-am cerut...
Dar de-acuş,
Zise el cu glas sfirsit
Ridicând un picioruş,
Dar de-acuş s-a isprăvit...
Cri-cri-cri,
Toamna gri,
Tare-s mic si necăjit
Barza
Barza,
Ce-ai in cioc?
Un boboc!
Dar in guşa?
 O apusa!
Da-n picioare?
Răschitoare!
Dar in pene?
Gândurile mele!
Du-te-n noua tari cu ele!
Batista
Batista mea e mica
Si nasu-i mititel!
Promit sa fiu cuminte,
Sa am grija de el.
Nu vreau sa zică lumea
Uite-l pe murdărel.
(sau "Priviţi-l pe Murdărel!")
Batista mea e mica
Si nasu-i mititel!
Bondarul leneş
Elena Frago
O furnica mititica,
Cât un grăuncior de mei,
Duce-n spate-o greutate
De trei ori cit botul ei.
Pe cărare-n jale mare
Plânge un bondar ciapcîn:
- "Mor de foame
Si n-am poame
Si-as munci
Dar n-am stăpân!" ...
- "Hai si-mi câra din povara
Si sânt gata sa-ti plătesc."
- "Cum n-as merge! Dar pe lege
Jur ca nu pot sa muncesc!" ...
- "Vai de tine! Ce ruşine,
Leneşule cerşetor,
Nici de mila, nici de sila
Nu ti-as da un ajutor!" ...
Bradul
Bradule, bradt dragat
Ninge peste tine,
Haide, hai in casa mea,
Unde-i cald si bine.
Pom de iarn-am sa te fac
O...ce bucurie,
Cu beteala am sa te îmbrac
Si steluţe o mie.
Broscuţa
Aseară a plouat mult
Putinica s-a umplut
O broscuţa mititica
A sărit in putinica
S-a ascuns după capac
 Si-a făcut oac, oac, oac, oac.
Brotacul
PE O MARGINE DE LAC
SE RASFATA UN BROTAC
SI, URCAT PE-UN BRUSTURE
PIELEA SA NU-L USTURE,
SE TOT UITA CATRE SOARE:
-UF, CE ZAPUSEALA MARE!
TOT MAI BINE E IN LAC!
OAC, OAC, OAC!
Broasca si racushorul
Un' te duci, tu, racushor?
Mă duc, broasca, sa mă-nsor!
Ia-mă, racushor, pe mine,
Căci cu mine-ai s-o duci bine:
Îmi da tata o moşie
Si-o balta cu stufărie...!
Eu, broscuţa, te-as lua,
Dar mi-i ca m-oi încurca:
N-ai nici cap de legatoare,
N-ai nici trup de cingătoare,
Nici picior pentru papuc...
La ce oare sa mă-ncurc?
Buburuza si Ghiocelul
Ianos Ţurcana
Dimineaţa, in gradina,
A ieşit un ghiocel,
Raze blânde de lumina
Soarele-ndrepta spre el.
O roşcata buburuza,
L-a privit, l-a tot privit
Si, c-un zâmbet cald pe buze,
Ranga el a adormit.
Când sa plece mai departe,
Buburuza, ce-a văzut?
Punctele, vai, de pe spate,
Cate unul au căzut!
Nu va fie de mirare,
Ca, având doar un picior,
Ghiocelu-m graba mare,
I-a sărit in ajutor.
Zâna Primăverii vine,
Bucuroasa, ranga ei,
“V-ajutaţi? E foarte bine!
Bravo! Bravo, dragii mei.”
Bunica
In soba arde focul,
Din foc scântei mici sar,
Bunica ranga mine
 Citeşte frumos, rar.
Ea are glasul dulce,
Îmi place s-o ascult,
Bunica îmi zâmbeşte,
iubesc foarte mult.
Citeşte, se opreşte,
Poate a obosit.
Din mana cartea-i cade,
Bunica a aţipit.
Bunica
St.O.Iosif
Cu parul nins, cu ochii mici
Si calzi de duioşie,
Aieve parc-o vad aici
Icoana firavei bunici
Din frageda-mi pruncie.
Torcea, torcea, fus după fus.
Din zori si pana-n seara;
Cu furca-n brâu, cu gândul dus,
Era frumoasa de nespus
în portu-i de la tara...
Caţa la noi aşa de blând,
Senina si tăcuta;
Doar suspina din când în când
La amintirea vreunui gând
Din viata ei trecuta.
De câte ori priveam la ea,
Cu dor mi-aduc aminte
Sfiala ce mă cuprindea,
Asemuind-o-n mintea mea
Duminicii preasfânte...
Căţeluşul
Căţeluşul zice ham
Mâncărică nu mai am,
Am avut un pic de os
Şi l-am terminat de ros
Daţi-mi, daţi-mi de mâncare
Să mă fac voinic şi mare,
Dinţii să mi-i întăresc,
Şi de hoţi să vă păzesc !
Calutul
Eu calatul mi-l iubesc
Coada, coama-i netezesc
Si-o sa plec in goana mare
Sa va vad pe fiecare.
Calatul di
E frumos si naravas
Trupa, trupa prin oraş
E calatul di,di,di
Prieten bun pentru copii.
 Campionul
Una, două, afara plouă
Trei, patru, merg la teatru
Cinci, şase, spăl la vase
Şapte, opt, mănânc compot
Nouă, zece, apă rece
Am un campion.
Cântec
de George Cosbuc
A venit un lup din crâng
Si-alerga prin sat sa fure
Si sa duca in pădure
Pe copiii care plâng.
Si-a venit la noi la poarta
Si-am ieşit eu c-o nuia:
"Hai la maica sa te joace"-
- "Lup flamand cu trei cojoace,
Eu chemam pe lup încoace,
El fugea-ncotro vedea.
Ieri pe drum un om sărac
Întreba pe la vecine:
"-Poarta-se copiii bine?
Daca nu, sa-i var in sac!"
Si-a venit la noi la poarta
Si-am ieşit eu si i-am spus"
-"Puiul meu e bun si tace
Nu ti-l dau si Du-te-n pace!
Eşti sărac dar n-am ce-ti face!
Du-te, Du-te!" Si s-a dus.
Si-a venit un negustor
Plin de bani, cu vâlfa mare,
Cumpăra copii pe care
Nu-i iubeşte mama lor
Si-a venit la noi la poarta
Si-am ieşit si l-am certat:
-"N-ai nici tu, nici împăratul
Bani sa-mi cumpere baiatul!
Pleaca-n sat ca-i mare satul,
Pleaca, pleaca!" Si-a plecat.
Catelasul Azorel
Catelasul Azorel
Sta-n ograda chiar la el
Dar de intra cineva
El de-ndata latra aşa: Ham, ham, ham.
Catelus cu coada scurta
 -Catelus cu coada scurta
Cum ti-ai petrecut la nunta?
-Am fost mare bucatar
La friptura si gratar
S-am dansat cu-o pisicuta
S-am calcat-o pe labuta
..........Miau
Catelus cu parul cret
Catelus cu parul cret,
Fura rata din cotet.
El se jura ca nu fura
Si l-am prins cu rata-n gura
Si cu ou-n buzunar,
Hai la Sfatul Popular.
Nu ma duc c-am fost o data
Si am cazut cu nasu'-n balta.
Catelusul
Un catel cit portocala
Se juca de-a alandala
Cu o minge de hirtie
Rosie si albastrie
Cu piciorul si cu gura
O prindea, o da de-a dura,
O-ntorcea si o-nvirtea
Si deloc nu obosea.
Catelusul schiop
Elena Fargo
Eu am numai trei picioare,
Si de-abia mã misc: top, top,
Râd când mã-ntalnesc copiii,
Si mã cheama "cuciu schiop".
Fratii mei ceilalti se joaca
Cu copiii toti, dar eu
Nu pot alerga ca dansii,
Ca sunt schiop si cad mereu!
Si stau singur toata ziua
Si plâng mult când mã gandesc
Ca tot schiop voi fi de-acuma
Si tot trist am sã traiesc.
Si când mã gandesc ce bine
M-as juca si eu acum,
Si-as latra si eu din poarta
La copiii de pe drum!...
 Cat sunt de frumosi copiii
Cei cuminti, si cat de mult
Mi-ar placea sã stau cu dansii,
Sã mã joc si sã-i ascult!
Dar copiii rai la suflet
Sunt urâti, precum e-acel
Care m-a schiopat pe mine,
Si nu-i pot iubi de fel...
M-a lovit din rautate
Cu o piatra în picior,
Si-am zacut, si-am plans atata,
De credeam ca am sã mor...
Acum vine si-mi da zahar
Si ar vrea sã-mi fie bun,
Si-as putea sã-l musc odata
De picior, sã mã razbun,
Dar îl las aşa, sã vada
Raul, cã un biet catel
Are inima mai buna
Decât a avut-o el.
Ce am
Am un nas, pe obraz, unu
Ochi am doi ca si voi, 1, 2
si mai am cinci degetele,
parca sunt lumanarele,
1, 2, 3, 4, 5.
ce sa fac?
Mama merge la padure ,
Sa culeaga fragi si mure,
Dar eu vreau ciuperci nebune.
Ce sa fac si cum sa dreg ?
Mama nu mai vrea sa plec.
Cum s-o intorc si s-o sucesc,
Ca sa merg sa ma distrez?
Mama vin si eu cu tine
Sa culeg ciuperci nebune
Mama stiu ca nu e bine
Dar eu vreau ciuperci nebune
Ce te legeni
Mihai Eminescu
Ce te legeni, codrule,
Fãrã ploaie, fãrã vânt,
Cu crengile la pãmânt?"
De ce nu m-aº legãna,
Dacã trece vremea mea!
Ziua scade, noaptea creºte
 ªi frunziºul mi-l rãreºte.
Bate vântul frunza-n dungã -
Cântãreþii mi-i alungã;
Bate vântul dintr-o parte -
Iarna-i ici, vara-i departe.
ªi de ce sã nu mã plec,
Dacã pãsãrile trec!
Peste vârf de rãmurele
Trec în stoluri rândunele,
Ducând gândurile mele
ªi norocul meu cu ele.
ªi se duc pe rând, pe rând,
Zarea lumii-ntunecând,
ªi se duc ca clipele,
Scuturând aripele,
ªi mã lasã pustiit,
Vestejit ºi amorþit
ªi cu doru-mi singurel,
De mã-ngân numai cu el!"
Chipul cifrelor ( Al. Şahighian)
1 parcă e un baţ
Şugubăţ.
Poartă chipiul tras,
Cu cozorocul pe nas.
2 se-ndoaie uşor
Pe picior,
Gatul, vezi, e cam aşa
Cum îl are lebăda.
3 a fost un ineluş
Pe deget învartecuş.
Meşterul l-a rupt în două
Să-i dea folosinţă nouă.
4 scaun ar părea.
Cu spătarul în podea
Şi picioarele în sus.
Cine oare-aşa l-a pus?
5 se pare că mă-nşel,
E o seceră de-oţel.
Dar, deşi unealta-i nouă,
Coada ei e frantă-n două.
6 e un melc rotit
În casuţa răsucit.
Parcă-ar vrea să se răstoarne
Şi sa scota-n grabă coarne.
7 parcă-ar fi o coasă.
Nu vă temeţi, nu-i tăioasă.
 Are coadă lungă,
Să-i ajungă.
8 e-aşa ca un colac
Cu miere, cu mac.
Nu-l mâncaţi,
Că vă-nşelaţi.
9 un cârlig să fie?
Cine ştie?
Este greu de-asemuit.
Dar e nouă, negreşit.
10 vă trimite vestea
Că s-a încheiat povestea
Şi-a semnat, precum îmi pare:
Un băţ c-un covrig la spinare.
Cine nu se spalå
Gh. D. Vasile
Cine nu se spalå
De magiun si tus
Nu e bun de scoalå,
E un purcelus!
Dar copiii-atå
Fug la spålåtor,
Fiindcå au dulceatå
Toti pe botisor!
Hai si tu, ca-n toamnå
Mergi in clasa-ntâi!
Altfel, stii ce-nseamnå?
Purcelus ramåi!
Cîntec de adormit Miţura
Tudor Arghezi
Doamne, fă-i bordei în soare,
Într-un colţ de ţară veche,
Nu mai nalt decît o floare
Şi îngust cît o ureche.
Şi-n pridvor, un ochi de apă
Cu o luntre cît chibritul,
Ca-n crîmpeiul lui să-ncapă
Cerul tău şi nesfîrşitul.
Dă-i un fluture blajin
Şi o broscă de smarald.
Şi-n pădurea de pelin
Fă să-i stea bordeiul cald.
Şi mai dă-i, Doamne, vopsele
Şi hîrtie chinezească,
 Pentru ca, mînjind cu ele,
Slova ta s-o smîngălească.
Şi cînd totul va fi gata
S-o muta la ea şi tata.
Cintec de leagan
Ion Minulescu
Nani, nani...
Dormi in paza nesecatului izvor
De priviri
Ce te-nfasoara ca-ntr-o haina de matase,
Nani, nani...
Ochii mamei au vegheat intreaga noapte,
Si-acum dormi, caci obosite dorm si florile din vase,
Si parfumurile lor,
Toate, unul cite unul, pe-al tau leagan se cobor.
Nani, nani...
Dormi in vraja-mpletiturilor de soapte
Ce patrund printre perdele
Si te-ndeamna;
Dormi, caci somnul a cuprins de mult gradina-
Lacul,
nuferii,
castanii,
stinjeneii
si glicina-
toate dorm.
Dorm toate-n paza albelor priviri de stele...
Dormi si tu-
Prin candelabre, iata, -adoarme si lumina,
Dormi,
Si somnul tau sa fie mai senin ca infinitul
Oglindit in necuprinsii ochi albastri de femeie.
Visul tau sa fie visul Insulelor Boromee,
Visul tau sa fie totul,
Tot, precum e rasaritul
Inceputul celor bune si sfirsitul celor rele.
Nani, nani,
Dormi in paza Ursitoarelor,
Si anii
Sa te-mbrace-n infinitul fericirii.
Nani, nani...
Cîntecul şcolarilor de clasa întîi
Violeta Zamfirescu
Cling, clang, clopoţelul sună
Binişor, doi cîte doi,
Clasa e curată lună
Băncile sînt toate noi.
Alfabetul ca păunul
Stă-n coperţi de vinilin,
Mîndru, mîndru, că nici unul
 De la a la zet nu-l ştim.
Dar îl desenăm cu-ncetul,
Ba un băţ, ba un cercel,
Învăţăm noi alfabetul,
Cling, clang, sună clopoţelul!
Ciupercuţa cu papuci
Ciupercuţa cu papuci
A pornit-o pe cărare
- Unde te duci? Unde te duci?
Strigă Izma şi-o Cicoare.
La oraş dragele mele,
Îi răspunse ea voioasă
Ca să-mi cumpăr picăţele
Si-o umbrelă mai frumoasă.
Ia-mi şi mie o umbreluţă
Că sunt mică şi drăguţă
Si aş vrea să fiu ca tine
O ciupercă foarte bine.
Closca
de Elena Farago
Cot-cot-cot,
Cot-cot-cot,
Fac si eu ce pot, ce pot
Cot-co-dac,
Cot-co-dac,
Puii sã-mi impac...
Ciugulesc,
Mã zbârlesc,
Si mi-i chem, mi-i chem mereu,
Ca nu-i las,
Nici un pas,
Far'de mine, eu.
Si le-adun
Ce-i mai bun --
Si seara, cu drag, le spun
Cot-co-dac,
Cot-co-dac,
Basme sã-i impac.
Clonc-clonc-clonc,
Clonc-clonc-clonc,
Si-i adorm apoi aşa,
Incalziti
Si paziti
Sub aripa mea.
Closca cu sapte pui
Elena Fargo
 Puii mamii, pui,pui,pui,
Are closca sapte pui-
Cinci pestriti, unul baltat,
Numai unul e motat
Si curat si incaltat.
-Spune-mi, puiule, si mie
De ce-ti face numai tie
Mama ta, ciorapi si ghete,
Si iti leaga mat in plete?
Oare fratiorii tai
Sunt aşa de prosti si rai,
Sau poate ca mama ta
O fi lenesa ori rea?
Spune puiul:-Mama mea
Nu-i nici lenesa, nici rea
Dar e trista, vai de ea,
Caci ii fac rusine multa
Fratii mei si n-o asculta,
Ca de-i cheama, fug pe-afara,
Ca de-i prinde, plang si sbiara,-
Si de-aceea-s nespalati
Si desculti si nemotati.
Dar eu stau cu mama mea
Si mi-i drag s'ascult de ea;
Si de-aceea sunt motat
Ca-s cuminte si curat.
Cocostarcul
Cocostarcul a venit
Ostenit de cale
Si in sat a poposit
Tocmai pe o vale.
Se plimba cu pasul rar
ca la promenada
Asteptind dintr-un umbrar
vreun broscoi sa-i cada.
Dar un ala, un brotac,
sa-l auda targul,
A strigat odata: "Oac!"
-Uite... Cocostarcul!
Colind - Mos Crăciun, Mos Crăciun
Mos Crăciun! Mos Crăciun,
la casa de om sarac,
s-a gatat faina-n sac
si n-avem sa-ti dam colac.
 Mos Crăciun! Mos Crăciun,
toate saptamanile
ne-am ostenit miinile
si-am adunat grinele.
Mos Crăciun! Mos Crăciun,
pe toate razoarele,
pe toate ogoarele.
Mos Crăciun! Mos Crăciun,
slujim slujba satului
tarina bogatului,
pajura imparatului.
Mos Crăciun! Mos Crăciun,
pe toate cararile
iti cintam cintarile,
ardem luminarile.
Mos Crăciun! Mos Crăciun,
Colinda - Asta-i seara serilor
Asta-i seara serilor
cu-nfloritul merilor
cu trecutul vadului
si gatitul bradului
cu cititul stelelor
si-alungatul relelor.
Fa-ti de grija, gazda buna
sa-mpletesti alta cununa
din firut de maieran
sa-ti ajunga inc-un an
drumul spre Isus Hristos.
Ramai gazda sanatos
ramai gazda bun crestin
langa paine, langa vin
si cu tot belsugu-n casa
dupa firea ta miloasa
si curat si primenit
multamim ca ne-ai primit
si cu drag ne-ai ospatat
din ce Dumnezeu ti-a dat.
Colinda - Azi e miercuri, maine-i joi
Azi e miercuri, maine-i joi
Vine Domnul pe la noi
Insa de vazut îl vede
Numai omul care crede,
 Numai omul care stie
ca vecia nu-i pustie
si gaseste staruinta
intr-o cale de credinta,
si posteste si se-nchina
si aprinde-n prag lumina,
si se roaga la icoane
si da sfintilor plocoane,
iar saracilor pomana
din stransura sa de mana
numai el se-nvredniceste,
cand Isus ii porunceste,
si intinde masa mare
in ajun de sarbatoare
prin Crăciun crestin si sfant,
pace voua pe pamant.
Colinda - Casa in carea am intrat
Casa in carea am intrat
e de binecuvantat
dupa legea crestineasca,
numele sa-si implineasca
si-ntre lumanari aprinse
mesele sa-i fie-ntinse
si-ncarcate de bucate...
Sa traiti in sanatate
si-n unire si-n cinstrire,
ca ne-ati dat adapostire.
Colinda - Pe podele de nuiele
Pe podele de nuiele
duc copii-n palme stele
sa le lase pe la case
unde-s gazdele miloase
si cu dragoste crestina
duc copiii-n pumni lumina
drumu-i greu, zapada-i mare
vin copiii pe carare
sa tot taie neaua in doua
duc copii-n gene roua
 si tot canta din colinde
pana gerul nu l-o prinde
pana vremea nu le-o trece
pe poteci sub luna rece
prin fuioare de ninsoare
duc copiii-n suflet soare
sa-l imparta cu iubire
ca un leac de implinire
de tot raul care-n gheata
duc copiii-n cantec viata
si-n cuvinte daruri sfinte
de la Dumnezeu - parinte
toti le poarta sa le-mparta
de Crăciun din poarta-n poarta.
Colinda - Primeneste-ti gazda casa
George Tarnea
Primeneşte-ti gazda casa,
umple vadra, pune masa,
fa poteca prin gradina
si-n pridvor tine lumina,
ca venim de multişor,
drumul nu ne-a fost uşor,
tot prin viscol, tot prin gloata,
ziua toata, noaptea toata,
gerul iernii ne-a pătruns
dar de-ajuns tot am ajuns,
sa-ti cântam, sa-ti colindam,
vestea Naşterii sa-ti dam
 sa te bucuri, sa te-nchini,
de belşug pentru grădini,
de mioare prin ponoare,
de credinta si de soare,
de noroc la iarmaroc,
de copii pe langa foc.
Colinda - Un crestin s-a-nvrednicit
Un crestin s-a-nvrednicit,
dupa cat a fost muncit,
din stransura sa frumoasa,
sa ne-ntindă noua masa...
Si-a dat tot in asta seara,
de cerut n-a vrut sa ceara,
fara numai o colinda
la colacul prins in grinda,
la coconi si la mioare...
Tine-l Doamne, drept sub soare,
tine-l bine si-n cinstire,
ca ne-a dat adăpostire
tine-l, Doamne, inca minte
pentru firea sa cuminte
ca pe toti ne-a strâns in casa
si a stat cu noi la masa
si-a primit cu suflet bun
vestitorii de Crăciun,
in iubire si credinta,
cu intreaga lui fiinţa,
cu intreaga lui avere,
 tine-l Doamne, in putere.
Colinde, colinde
Mihai Eminescu
Colinde, colinde!
E vremea colindelor,
Caci gheata se-ntinde
Asemeni oglinzilor
Si tremura brazii
Mişcând rămurelele,
Caci noaptea de azi-i
Când scânteie stelele.
Se bucur' copiii,
Copiii si fetele,
De dragul Mariei
îşi piaptănă pletele,
De dragul Mariei
Si-a Mântuitorului
Luceşte pe ceruri
O stea calatorului.
Copil cuminte (Murdărel)
Batista mea-i micuţa
Si nasu-i mititel.
Voi fi copil cuminte
Sa am grija de el
Sa nu zică lumea
Uita-l pe murdărel!
Crăciunul copiilor
Octavian Goga
Dragi copii din tara asta,
Va mirati voi cum se poate,
Mos Crăciun, din cer de-acolo,
Sa le stie toate, toate.
Uite cum: va spune badea...
Iarna'n noapte, pe zapada,
El trimite cate-un inger
La fereastra ca sa vada...
Ingerii se uita'n casa
Vad si spun, iar mosul are
Colo'n cer, la el in tinda,
Pe genunchi o carte mare.
Cu condei de-argint el scrie
Ce copil si ce purtare...
 Si de-acolo stie Mosul,
Ca-i siret el, lucru mare.
Creion
Tudor Arghezi
Fă-te, suflete, copil
Şi strecoară-te tiptil
Prin porumb cu moţ şi ciucuri,
Ca să poţi să te mai bucuri.
Strînge slove, cărţi şi pană.
Dă-le toate de pomană
Unui nou învăţăcel,
Să se chinuie şi el.
Gîndul n-o să te mai fure
Prin zăvoaie şi pădure,
Cu ecoul de cuvinte
Care-ngînă şi te minte.
Cînd tristeţile te dor,
Uită tot şi tîlcul lor.
Cum vorbesc animalele
Mita zice: Miau-miau-miau,
Unde-i brinza ca s-o iau.
Grivei zice: Ham-ham-ham,
Cum as roade-un os dar n-am.
Vaca zice: Mu-mu-mu,
Nu-mi vad vitelusul, nu.
Calul zice: Iha-ha,
Vino, minzisor, nu sta.
Rata zice: Mac-mac-mac,
Bine e sa-noti pe lac.
Gisca zice: Ga-ga-ga,
Pin-la riu cum as zbura.
Puii zic: Piu-pii, piu-pii,
Nu ne chinuiti, copii.
Cumpãr fricã
de Georgeta Moraru
 Pe-un drumeag,
Un mosneag
Merge-ncet, sontâc-sontâc
Este luna lui Cuptor
Si prin cerul fãrã nor
Se dau grauri bâldâbâc.
În mireasma de pelin,
Linistea fosneste lin,
Mângâind ponoarele
Aurii ca soarele.
Dupã dâmb,
Drumul strâmb
Ocoleste înspre sat.
Mosul calcã apãsat;
Colbul, fumegând sub mers,
Urma pasilor i-a sters...
Târâie lãcustele,
Fluturându-si fustele...
Pasi-l duc fãrã de numãr.
Îi atârnã pe un umãr
Douã traiste mãricele.
Ce o fi având în ele ?
Iatã-l, a ajuns în sat.
Soarele s-a mai lãsat
Pe o rânã, spre apus.
Sfârâind usor din fus,
Bunicutele, în drum,
Torc din caiere de fum.
Mosul, tot urmându-si pasul,
Slobozi deodatã glasul:
-Cumpãr fricã! Cumpãr fricã,
Fie mare, fie micã!
De prin case ies grãmadã
Tineri si bãtrâni sã-l vadã
Si-l ascultã cu mirare
Cum tot strigã-n gura mare.
-Mosule, pãi cum adicã,
S-ar putea sã cumperi fricã?
-Stati putin si veti vedea!
Ia chemati copii-ncoa!
Tâncii se adunã-n grabã,
Iar mosneagul îi întreabã:
-Iaca tu, cã eşti mai mare,
Zi, de ce ti-e fricã oare?
-Pãi... de câini ... cã mã mãnâncã
Si-apoi de-ntuneric încã.
Zice mosul:-Nu ai vrea
Sã-mi vinzi mie frica ta?
Ti-o plãtesc cu patru mere
Si o lingurã de miere.
-Eu? ti-o vând, dar nu stiu cum?!
Atunci mosul, cum-necum,
Doar cã-l scuturã de chicã
Si îi ia un pumn de fricã.
Toti fac ochii mari deodatã
Îmbulziti în juru-i roatã
Si se-naltã pe picioare:
Cum aratã frica oare?
O fi neagrã ori verzuie?
 Galbenã ca o gutuie?
Ca un vierme? Ca un cui?
Însã mosul, nimãnui
Nu aratã frica luatã,
Ci îsi vârã deîndatã
Pumnul strâns într-o desagã
Si la loc din nou o leagã.
Apoi din cealaltã scoate
Patru mere minunate,
Miere dintr-un gavanos
Si plãteste bucuros,
Cum tocmise la-nceput.
Iar acum, cã au vãzut,
Toti copii se îndeasã
Sã îi vândã marf-aleasã:
Fricã de scãldat, de foc,
De stat singur într-un loc,
Fricã de vreun soarec mic
Sau... chiar fricã de nimic.
Ba, Ionut al nu stiu cui,
Se temea de umbra lui!
Toti buluc, fac gurã mare,
Vrea s-aducã fiecare
Marfã multã si de pret
La ciudatul precupet:
Cã de nuci si mere rosii
Poftã au toti mâncãciosii!
Râd mãicutele-n pridvor,
De strãdaniile lor;
Râde mosul sub mustãti
Si împarte bunãtãti,
Pânã când a cumpãrat
Toate fricile din sat
-Mosule, ce faci cu ele ?
El se uitã la bocele
Si sãltându-le pe spate,
Le rãspunde: - Mã nepoate,
Frica la nimic nu-i bunã!
Când în traista mea s-adunã
Fricile din nouã sate,
Eu pornesc atunci cu toate
Si le-azvârl în marea largã,
De pe lume sã se steargã,
Iar sãmânta lor sã piarã!
...Seara usurel coboarã,
Aprinzând pe la feresti
Lãmpile pentru povesti....
..Si unchiasul a plecat.
Parcã n-a fost niciodat'!
Colbul, fumegând sub mers,
Urma pasilor i-a sters...
De se-ntâmplã sã-ntâlnesti
Nu aşa.. doar în povesti
Ci aievea, pe mosneag,
Tu întâmpinã-l cu drag
Si de vrei sã fi voinic,
Vinde-i frica pe nimic.
De-ti dã mosul patru mere,
Ospãteazã-te cu ele
 Si de n-ai sã uiti cumva
Sã-l saluti din partea mea.
Cutu-cutu
Cutu-cutu na Grivei
Mamaliga daca vrei.
Daca nu,
O dau la cos Si-o dau maine
La cocos.
Cuvantul bun al mamei
Cuvantul bun al mamei
Nu-l lepada copile
Cat va mai fi pe lume
Sa ai urechi si zile;
Ci-nseamna-ti-le bine
Sa i le-asculti pe toate
Ca nu-i pe lume nimeni
Ca ea sa ti le-arate.
Nici pilda buna-a tatei
N-o lepada in viata
Spre tot ce-i vrednicie
S-o ai mereu in fata,
Ci calea buna-n care
Parintii te-ndrumeaza
Cu inima intreaga
Iubeste-o si-o urmeaza.
Darnicie
Dintr-un rest de prajituri
Tudor face frimituri.
Mama-l vede si îl cearta:
- Iar nu eşti copil de treaba,
Tudore, si-mi faci gunoi,
Cum fu vorba dintre noi?
- Vorba noastra? Stai sa-ti spun,
Si sa vezi cum o tin minte:
Sa ma fac tot mai cuminte
Si mai darnic, si mai bun.
Eu acuma fac gunoi
Pentru puii randunicii
Ca sa aiba si ei micii
Azi la masa prajituri.
De dragoste
 De dragoste
Oh, cat as sta sa te privesc!
sa-ti mangai tamplele, rotund,
Cuvinte dulci sa iti soptesc
Sa beau licoarea pan' la fund.
Sa simt suflarea-n parul meu,
Soptindu-mi cand si cand
Te voi iubi de-acum mereu,
Cu glasul tau cel bland... .
Sa te simt si sa te-ador,
Nu m-as satura vreodata,
Sa-ti sarut fiecare por,
De mireasma-ti imbatata.
Sa-nchid ochii si sa simt,
Degetele pe-a mea piele,
Sa ma mangai, sa te-alint,
cand e cerul plin de stele.
Istoviti sa adormim
In cearceafuri moi
Si in vis sa ne iubim,
Pe toti norii de sub noi... .
De pe-o 'bună dimineaţa'
Otilia Cazimir
De pe-o "bună dimineaţa"
Cu tulpină de cîrcel,
A ieşit un gîndăcel
Cu mustăţile de aţă.
Alţi gîndaci, mărunţi şi roşii,
Care-şi poartă fiecare
Ochelarii pe spinare,
Dorm în soare, somnoroşii!
Iar pe-un fir de păpădie
Ce se-nalţă drept, din iarbă,
Suie-un cărăbuş cu barbă,
În hăinuţă aurie.
Suie mîndru şi grăbit
Să vestească-n lumea mare:
-Prea cinstită adunare,
Primăvara a sosit!
De vorba cu iarna
Ion Minulescu
 M-am întâlnit cu Iarna la Predeal...
Era-mbracata ca si-acum un an,
Cu aceeasi alba rochie de bal,
Pastrata vara sus, pe Caraiman...
Calatoream spre tara unde cresc
Smochine, portocale si lamâi...
Eram într-un compartiment de clasa I,
Cu geamul mat, pietrificat de ger,
Si canapeaua rosie de plus,
Sub care fredona-n calorifer,
Sensibil ca o coarda sub arcus,
Un vag susur de samovar rusesc...
Si-am coborât în gara, pe peron,
Sa schimb cu iarna câteva cuvinte...
Venea din Nord.
Venea din Rosmersholm -
Din patria lui Ibsen si Bjornson,
De-acolo unde, -n loc de soare
Si caldura,
înfriguratii cer... Literatura...
Si m-a convins c-acolo-i mult mai bine
Decât în tara unde cresc smochine,
Curmale, portocale si lamâi,
Si din compartimentul meu, de clasa I
M-am coborât ca un copil cuminte
Si m-am întors cu iarna-n Bucuresti...
O! Tu, sfatuitoarea mea de azi-nainte,
Ce mare eşti,
Ce buna eşti,
Ce calda eşti!...
Degetele
Degetul cel mare
Pleaca la plimbare
Aratatorul
Duce bastonul
Mijlociul
Duce pardesiul
Inelarul
Duce geamantanul
Numai degetul cel mic
Nu face nimic
Pentru ca el e pitic
Si se joaca in nisip
(sau, face baie in ibric)
Degetelele
Degetul cel mititel
Plânge suparat
 Inelarul nu-ntelege
Ce s-a intamplat?
Mijlociul, dus pe ganduri,
Nu da ascultare
Iar aratatoru-ntreaba:
Poate vrei mancare?
Degetul cel mare vine cu o friptura si spune:
Na, mananca, dar sa taci din gura!
Desenam
DOUA PUNCTE SI UN CERC
SI O LINIE SA-NCERC
CAPU-I GATA, CAM ATIT...
AM SA-I FAC PAPUSII GIT,
O ROCHITA DINTR-O FRUNZA,
O PETALA-N LOC DE BLUZA,
SI-N PICIOARE II VOI PUNE
DOUA JUMATATI DE-ALUNE.
-GATA E PAPUSA...?
-GATA...!
-TIII...! CE MARE ESTE FATA!
Dinti sanatosi
Ascultati un sfat copii:
Dupa fiecare masa,
Dimineata la sculare
Dar si seara la culcare,
Luati pasta si periuta,
La chiuveta dati fuguta,
Dintii sa ii periati
Microbii sa-i alungati.
Aveti si-un zambet frumos,
Dar este si sanatos!
Doamne cat este de bine
Doamne cat este de bine
Cand e mama langa mine,
Doamne cat este de rau
Cand nu-l vad pe tatal meu.
Mama, tata ma iubesc,
Si cu drag acum ma cresc.
Doctorita
Cu sort alb peste rochita
eu sunt astazi doctorita
am seringa si-i facuta dintr-un cui si-un dop de pluta
patru boabe de fasole sunt injectii in fiole
pe papusa si pe Vlad grijulie i-am culcat
o sa-i spal le fac injectii ii mai incalzesc cu frectii
si-ntr-un ceas ii scol voiosi odihniti si sanatosi.
Doi frati cuminti
 Elena Farago
Noi sintem doi frati in casa,
Si nu ne certam deloc,
Si sintem tacuti la masa,
Si cuminti in orice loc.
Si cu jucarii frumoase
Ne jucam tot amindoi,
Pe când mama noastra coase,
Ori citeste, linga noi.
Doi voinici
Otilia Cazimir
Prin gradina, peste tot,
Numai flori de promoroaca...
Doi voinici cat Barba-cot
Au ieşit in drum la joaca.
Si-narmandu-se pe loc
Cu puscoace mari de soc,
Se avanta, indrazneti,
Printre tufe de scaieti.
- Cand oi creste eu mai mare,
Ghinarar ma fac, mai frate,
S-alung turcii de-a calare,
Cu flacai din sapte sate!
Si s-arunca amandoi,
Gata-gata de razboi,
Sa reteze cu alai
Maciuliile de scai!
Dar in loc de turci hapsani
A ieşit dintr-o ograda
Un dulau cu chef de sfada,
Sa mi-i latre pe rumani.
Fug voinicii ca din pusca,
Zboara colbu-n urma lor:
- Sai, mamuca-n ajutor,
Ca ne musca!
Doua ratze
Doua rate ciufulite
Au plecat sa se marite
Si gaina de sub pat,
Merg si eu la maritat!
Dar cocosul din gradina
Ce ai gaina, eşti nebuna!
Eşti bolnava de ficat,
Si iti arde de maritat.
 Doua vrabii
Doua vrabii zgribulite
Bat la geam pe negandite.
Hai, veniti, veniti la mine
Unde-i cald si bine.
Va dau hrana intr-o clipa
Si-aspirina pentru gripa.
Educatoarea
Draga mea educatoare,
Parca-i sora mea cea mare
Stie jocurile toate
Mainile ei fermecate
Urca turnuri si palate.
Cine stie-o poezie?
Ia lipici si ea hartie, gata alta jucarie.
Chiar si foarfecele mare, are-n mana ei rabdare
Ea e ziua mea cu soare.
Elefantul
Elefantul sub o frunza
A zarit o buburuza
Ce te-ascunzi tu gaza mica?
Te-am vazut si-mi este frica.
Tine-ti calea inainte
Eu sunt mare, dar cuminte.
elefantul chichi
elefantul chichi
care face pipi
o tona , jumate
sa umple arena
sa innoate balena
pe fata
pe spate
Familia mea
Suntem cinci oameni in casa
Ca i-am numarat la masa,
Tata, mama si bunicul
 Bunica si eu, piticul.
Tata-i bun si serios
Muncitor si respectuos
Despre mama ca sa-ti spun?
Nu am voie sa-i ascund
Fapte rele, ghidusii,
Cand le fac ca alti copii.
Bunica imi da povata,
Cum sa ma port in viata,
Va spun de bunic apoi,
C-a fost primul in razboi.
Fetita cu fundita
O fetita cu fundita
Se ducea la gradinita
Si mamica o-ntreba:
"Un' te duci fetita mea?"
"Ia ma duc la gradinita
Sa ma fac o doctorita
Dar taticu-i suparat
Ca n-are si el baiat".
Fetita frumusica
O fetita frumusica,
face plaja pe burtica,
toata ziua se bronzeaza
iara seara se distreaza.
Fiecare pui
Fiecare pui
Are mama lui
Si eu tot aşa
Am mamica mea
Am o papusica
Uite-asa de mica
Si-o-ngrijesc mereu
Ca-i sunt mama eu.
Fiind baiet păduri cutreieram
Mihai Eminescu
Fiind baiet păduri cutreieram
Si ma culcam ades lânga izvor,
Dar bratul drept sub cap eu mi-1 puneam
 S-aud cum apa suna-ncetisor.
Un freamat lin trecea din ram în ram
Si un miros venea adormitor.
Astfel ades eu nopti întregi am mas,
Blând îngânat de-al valurilor glas.
Rasare luna, -mi bate drept în fata:
Un rai din basme vad printre pleoape,
Pe câmpi un val de argintie ceata, , ,
Sclipiri pe cer, vapaie preste ape,
Un bucium cânta tainic cu dulceata,
Sunând din ce în ce tot mai aproape...
Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii
Parea c-aud venind în cete cerbii.
Alaturi teiul vechi mi se deschise:
Din el iesi o tânara craiasa,
Pluteau în lacrimi ochii-i plini de vise,
Cu fruntea ei într-o marama deasa,
Cu ochii mari, cu gura-abia închisa;
Ca-n somn încet-încet pe frunze pasa,
Calcând pe vârful micului picior,
Veni alaturi, ma privi cu dor.
Si, ah, era atât de frumoasa,
Cum numa-n vis o data-n viata ta
Un înger blând cu fata radioasa,
Venind din cer, se poate arata;
Iar paru-i blond si moale ca matasa
Grumazul alb si umeri-i vadea.
Prin hainele de tort subtire, fin,
Se vede trupul ei cel alb deplin.
Flamingo
Flamingo, pasăre ciudată
Pe doua beţe cocoţată
Cu gât de lebadă frumos
Cu ciocul cam întors pe dos
De ce eşti tu atât de rară
Şi nu te-arăţi la noi în ţară?
Fulgul de zapada
Pe obraz, pe nas, pe umar,
Tot cad fulgii fara numar.
S-a oprit in palma unul,
Iute, iute inchid pumnul.
Desfac pumnul
Unde-i fulgul?
S-a topit in palma mea
Ca o lacrima de nea.
Furnica
 O furnică duce-n spate
Un grăunte jumătate.
Încotro fugi surioară?
Ia, mă duc şi eu la moară
Şi-s grăbită, şi-s grăbită,
Că m-i casa ne-ngrijită
Şi mi-s rufele la soare
Şi copiii-mi cer mîncare.
Că la noi în muşuroi
Nu e timp pentru zăbavă,
Că de n-am fii de ispravă
Ar fii vai ş-amar de noi
Gândãcelul
Elena Farago
- De ce m-ai prins în pumnul tau, Copil frumos, tu nu stii oare Ca-s mic si eu si
ca mã doare
De ce mã strangi aşa de rãu? Copil ca tine sunt si eu, Si-mi place sã mã joc si
mie, Si mila
trebuie sã-ti fie De spaima si de plansul meu! De ce sã vrei sã mã omori? Ca am
si eu pãrinti
ca tine, Si-ar plânge mama dupa mine, Si-ar plânge bietele surori, Si-ar plânge
tata mult de
tot Cãci am trait abia trei zile, Indura-te de ei, copile, Si lasa-mã, ca nu mai
pot!... Aşa
plangea un gandacel In pumnul ce-l strangea sã-l rupa Si l-a deschis copilul dupa
Ce n-a mai
fost nimic din el! A incercat sã-l mai invie Suflandu-i aripile-n vânt, Dar a cazut
în tarna frant
Si-ntepenit pentru vecie!... Scarbit de fapta ta cea rea Degeaba plangi, acum,
copile, Ci du-te-
n casa-acum si zi-le Parintilor isprava ta. Si zi-le ca de-acum ai vrea Sã ocrotesti
cu bunatate,
In cale-ti, orice vietate, Oricat de far-de-nsemnatate Si-oricat de mica ar fi ea!
Garofitza
Are mama garofitza,
Dar nu este o fetitza;
este doar un baietzel,
Tare, tare frumushel
Gasca
Go, go, go pe la cotete
Cine-mi da intii binete?
Gasca alba si cu motz
Hai, opreste-o daca poti.
Gasca
scrisa de Marcela Penes
 Doamna Gasca cea cocheta
Azi s-a dus la pravalie
Ca sa-si cumpere umbrela,
Ghete noi si palarie.
Vai, vai, vai, cat e de mandra!
Are ghete in picioare,
Iar pe cioc, nu-ti vine a crede,
Si-a pus ochelari de soare.
-Un-te duci? O-ntreaba-o rata.
-Unde sa ma duc? La piata.
Ghici! Ghici ! Ghici!
Otilia Cazimir
Zi-i pe nume!
Din gradina lui Mihai,
De sub tufe de urzici,
A ieşit un ghem de scai
Ca sa caute furnici:
Uite-l colo, uite-l ici...
Zi-i pe nume, cine-i?
Ghici!
(ariciul)
Cum o cheama
Rosioara si codata
Umbla noaptea prin poiata,
Si la noi, si la vecini,
Ca sa cumpere gaini.
De platit, nu le plateste,
Dar pe loc le jumuleste!
Cum o cheama?
(vulpea)
Cine nu-l cunoaste
Chel ca-n palma, bosumflat,
Zi si noapte sta culcat.
S-ar scula si el, vezi bine,
Insa curpenul nu-l tine...
Cine nu-l cunoaste?
Cine?
(bostanul)
Cine-i oare?
Merge, merge - greu ajunge!
Are coarne - dar nu-mpunge.
E ghebos
Si fricos,
Iar cand iese la plimbare,
 Isi ia casa de-a spinare.
Cine-i oare?
(melcul)
Ce sa fie?
Funze n-are,
Nu-i nici floare.
In păduri si pe ogor,
Prin gradini si-n deal la vie,
Sta mereu intr-un picior,
O umbrela de hartie...
Ce sa fie?
(ciupercuta)
GHICITOARE
cu patru picioare
Are ochi mari, nas delicat,
Trupul e bine modelat,
Făptură caldă, delicată,
Din lumea bună, aristocrată.
Se mişcă agil, se mişcă bine,
Având articulaţii fine.
Gimnastica-i face plăcere,
E pentru ea, o mângâiere.
E meşteră în salt mortal,
Iar văzul îi este ideal.
Cu admirabilă supleţe,
Ea dansul poate să te înveţe.
Şi când se joacă-i inventivă,
Are o fire milostivă.
Se spală des şi insistent,
La tors, e plină de talent.
Şi mult îi mai face plăcere
Să simtă-un pic de mângâiere.
E uneori capricioasă,
Şi pare a fi puţin, sfioasă.
Ziua doarme pe sofa,
Noaptea umblă haimana,
Hai, ghiceşti cine e ea?
....................................
Nu!…e pisicuţa mea.
Ghiocel
Ghiocel, ghiocel
Mic, firav si subtirel
Scoate capul din zapada
Soarele ca sã te vadã
Si mã iartã cã-ti ating
Clopotelul de argint
Si mã iartã cã te rup
 Mamei mele sã te duc
Gogoneata
Sunt cea mai mica
Din gradinita
Si am rochita scurtulita
Si cu parul dezlegat
Am uitat ce-am invatat.
Mie imi plac bomboanele
Jocul cu baloanele
Toata lumea ma rasfata
Si ma striga "GOGONEATA".
Gospodina
de Otilia Cazimir
O furnica duce-n spate
Un graunte jumatate.
-Incotro, fugi, surioara?
-Ia ma duc si eu la moara.
Si-s grabita, si-s grabita,
Ca mi-i casa ne-ngrijita,
Si mi-s rufele la soare
Si copiii-mi cer mâncare.
Ca la noi în musuroi,
Unul drege, zece strica
Si de n-as fi eu voinica,
Ar fi vai si-amar de noi.
Gradinita
Gradinita de copii
Plina e de jucarii:
Papusele, ursuleti,
Calusei si tot ce vreti.
Dimineata-n zori de zi
Vezi multimea de copii
Venind veseli, multumiti,
Pentru lucru pregatiti.
Gradinita mea iubita
Gradinita mea iubita,
Bine te-am gasit!
Eşti atata de frumoasa cat nici n-am gandit!
 Rade soare-n fereastra, florile zambesc
Iar papusile frumoase din dulap privesc.
Ce sa-ti spun?!
Sunt fericit(a)
Ca pot invata
Intr-o gradinita mare cum e gradinita mea.
Hai Nani, Nani, Lumina Mamii...
Elena Farago
Să-ţi cînt şi-n seara asta, lumina mea,
Să-ţi cînt...
Dar uite-ncep un cîntec şi altu-mi vine-n minte,-
Şi-acela, dragul mamei, e fără de cuvinte
Şi plînge-aşa cum plînge cumplitul ăst de vînt...
Hai nani, nani...
Să-ţi cînt, lumina mamii, şi iar încep şi iar
Cuvintele-şi pierd şirul, -că vezi, în astă seară
I-atît de-amarnic cîntul ce-l spune vîntu-afară,
De parc-ar plînge-ntregul săracilor amar...
Dar tu aştepţi un cîntec -că tu ce ştii de vînt!
Şi ce să ştii ce spune-n amarnica-i poveste?...
O, tu nu poţi pricepe nimic din toate-aceste...
...Să-ţi cînt şi-n seara asta, lumina mea, să-ţi cînt...
Hai nani, nani,
Lumina mamii...
...Şi iar rămîn de parcă nu mai găsesc cuvînt
Din tot ce-ţi spun alt'dată în cîntecele mele,
Şi feţi frumoşi, şi zîne, şi cer, şi flori, şi stele
Şi-au amuţit povestea de parcă nu mai sînt...
Hai nani, nani...
Adormi în caldu-ţi leagăn, lumina mea, şi taci,-
Nu pot cînta şi încă nu eşti destul de mare,
Ca să-ţi pot spune basmul cel nesfîrşit, în care
Se strîng de frig şi foame copiii cei săraci...
HAM
Catelusul face HAM
De mancare nu mai am.
C-am avut un pic de os
Si l-am terminat de ros.
Dati-mi, dati-mi de mancare,
Sa ma fac voinic si mare.
Casa sa vi-o pazesc,
 De dusmani sa va feresc.
Hotul
Catelusule, sa-mi spui
Unde-i laptele, ca nu-i!
Cine mi-a umblat in oala
De-o gasesc acuma goala?!
Care-i hotul, n-ai fi tu?
Dai din coada, zici ca nu?!
Dar eşti murdar de lapte tot,
Si pe coada si pe bot!
Iarna
Iarna a venit in zori
La fereastra mi-a pus flori
A venit cu gerul ei
Cu zapada si polei.
Cat de veseli suntem noi
Ca ne aduce bulgari noi
Cu zapada ne jucam
Si cu bulgari aruncam.
Iarna pe ulita
George Cosbuc
A-nceput de ieri sa cada
Cite-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai razbunat
Spre apus, dar stau gramada
Peste sat.
Nu e soare, dar e bine,
Si pe riu e numai fum,
Vintu-i linistit acum,
Dar navalnic vuiet vine
De pe drum.
Sint copii. Cu multe sanii.
De pe coasta vin tipind,
Si se-mping si sar rizind;
Prin zapada fac matanii
Vrind-nevrind.
Gura fac ca roata morii;
Si de-a valma se pornesc,
Cum prin gard se gilcevesc
 Vrabii gurese, când norii
Ploi vestesc.
Cei mai mari acum, din sfada,
Stau pe-ncaiereste pusi;
Cei mai mici, de foame-adusi,
Se scincesc si plang gramada
Pe la usi.
Colo-n colt acum rasare
Un copil, al nu stiu cui;
Largi de-un cot sint pasii lui,
Iar el mic, caci pe carare
Parca nu-i.
Haina-i maturind pamantul
Si-o taraste-abea, abea:
Cinci ca el incap in ea,
Sa mai bata, soro, vintul
Dac-o vrea!
El e sol, precum se vede,
Ma-sa l-a trimis in sat,
Vezi, de-aceea-i incruntat,
Si s-avanta, si se crede
Ca-i barbat;
Cade-n brinci si se ridica
Dind pe ceafa putintel
Toata lina unui miel:
O caciula mai voinica
Decit el.
Si tot vine, tot inoata,
Dar deodată cu ochi vii,
Sta pe loc - sa mi te tii!
Colo, zgomotoasa gloata,
De copii!
El degraba-n jur chiteste
Vrun ocol, caci e pierdut,
Dar copiii l-au vazut!
Toata ceata navaleste
Pe-ntrecut.
- "Uite-i, ma, caciula, frate,
Mare cat o zi de post -
Aoleu, ce urs mi-a fost!
Au sub dinsa sapte sate
Adapost!"
Unii-l iau grăbit la vale,
Altii-n gluma parte-i tin -
Uite-i, fara pic de vin
S-au jurat sa-mbete-n cale
Pe crestin!
Vine-o baba-ncet pe strada
In cojocul rupt al ei
 Si incins cu sfori de tei.
Sta pe loc acum sa vada
Si ea ce-i.
S-otareste rau batrina
Pentru micul Barba-Cot,
- "Ati inebunit de tot -
Puiul mamii, da-mi tu mina
Sa te scot!"
Cica vrei sa stringi cu paie
Focul cand e-n clai cu fan,
Si-apoi zici ca eşti roman!
Biata bab-a-ntrat in laie
La stapin.
Ca pe-o bufnita-o-nconjoara
Si-o petrec cu chiu, cu vai,
Si se tin de dinsa scai,
Plina-i strimta ulicioara
De alai.
Nu e chip sa-i faci cu buna
Sa-si pazeasca drumul lor!
Rad si sar intr-un picior,
Se-nvirtesc si tipa-ntruna
Mai cu zor.
Baba si-a uitat invatul;
Bate,-njura, da din mini:
- "Dracilor, sinteti pagini?
Maica mea! Sa stai cu batul,
Ca la cini!"
Si cu batul se-nvirteste
Ca sa-si faca-n jur ocol:
Dar abia e locul gol,
Si multimea navaleste
Iarasi stol.
Astfel tabara se duce
Lalaind in chip avan:
Baba-n mijloc, capitan,
Scuipa-n sin si face cruce
De satan.
Ba se rascolesc si cinii
De prin curti, si sar la ei.
Pe la garduri ies femei,
Se urnesc mirati barbatii
Din bordei.
- "Ce-i pe drum atata gura?"
- "Nu-i nimic. Copii strengari."
- "Ei, auzi! Vedea-i-as mari,
Parca trece-adunatura
De tatari!"
Iepurasii
 vine trenul de la iasi
incarcat cu iepurasi
unul sare dupa scara
altul tup pe geam afara
numai unul e mai mic
cu lacrimi mari pe botic
mai incet nene franar
ca sunt mic nu pot sa sar
Iepurasul
Iepurasul meu iubit
Cin' te-ntrece la fugit?
Ai labute mititele,
Ochisori - doua margele,
Ai mustati pe la gurita
Si un petec de codita!
Iepurasul si ariciul
- Iepuras! Ce faci aici?
Îl intreaba Mos Arici...
- De ce plangi aşa de tare?
- M-au speriat niste fiare!
Stau acolo langa lac
Si tot striga: "Oac, oac, oac!"
In seara de Crăciun
de George Cosbuc
Afara ninge linistit,
In casa arde focul,
Iar noi, pe linga mama
stând,
De mult uitaram jocul!
E noapte. Patul e facut.
Dar cine sa se culce
Cand mama spune de Isus,
Cu glasu-i rar si dulce.
Cum s-a nascut Hristos
in frig,
In ieslea cea saraca,
Cum boul peste el sufla,
Caldura ca sa-i faca.
Cum au venit in ieslea lui
Pastorii de la stâna
Si ingerii cântind in cer,
 Cu flori de mar in mâna.
In ziua de Pasti
Elena Farago
Toti copiii azi se-mbraca
Cu ce au ei mai frumos,
Si parintilor le cinta
"Invierea lui Cristos"
Si la masa ciocnesc, astazi,
Toti copiii cei cuminti,
Oua rosii si pestrite
Cu iubitii lor parinti.
Înşiră-te, Mărgăritare...
Şt.O.Iosif
Înşiră-te, Mărgăritare...
-Au fost odata trei secerătoare
Ce se iveau din lanuri pîn' la brîu-
Trei flori ce-acum se deschideau la soare,
Acum piereau în aurul din grîu...
Au fost odată trei secerătoare...
Şi iată că, adus din întâmplare,
Trecea un fiu de împărat în sus,
Şi-a zis atuncea fata cea mai mare:
De m-ar lua pe mine,-aş fi în stare
Ca să-i îmbrac palatul ca un fus...
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!
Şi-a zis atunci copila mijlocie,
Străfulgerînd cu secera, pripită:
De m-ar lua pe mine de soţie,
Eu i-aş hrăni palatul cu o pită...
Dar el privi la ea cu nepăsare:
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!
Şi dintre spice-a zis a treia floare:
De m-ar lua pe mine eu i-aş face
Doi feţi cu plete de-aur lucitoare...
Stă dus feciorul de-mpărat şi tace,
Şi-a treia zi la curte-i nuntă mare...
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!
Dar cînd a fost să nască-mpărăteasa,
Plecă-mpăratul plin de grea-ntristare,
Şi o ţigancă singură rămas-a
Ca s-o-ngrijească-n ceasul de-ncercare...
Că s-au sculat vrăjmaşi cu oaste mare...
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!
Iar cănd se-ntoarse-acasă împăratul,
Dorit să vadă cum îi sînt feciorii,
Găsi doi pui de lup-rîdea palatul
Şi clătinau din cap deregătorii...
Şi-mpărăteasa-ajunse cerşetoare...
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!
Şi s-a făcut ţiganca-mpărăteasă,
Iar cei doi feţi, ucişi de ea cu ură,
În locu-acela unde-i îngropase,
Doi dafini auriţi se prefăcură...
Cînd i-a văzut, a prins o spaimă mare...
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!
Şi-a dat poruncă, scorpia, să-i taie,
Şi ea cu mîna ei pe foc i-a pus,
Dar fără veste-atunci din vîlvătaie
Zburară două scînteioare-n sus...
Şi au căzut pe-un ţărm de apă mare...
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!
Şi Dumnezeu cel bun şi mare dete
Din cele două mîndre scînteioare
Să fim iar feţi cu aurite plete
Şi să venim aici la şezătoare,
Să spunem trista noastră întîmplare...
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!
...Plîngea cu hohot biata-mpărăteasă
Într-un ungher, cum asculta acestea,
Iar împăratul crunt se-ntunecase
Înţelegînd ce rost avea povestea,
Pe cînd ţiganca se făcea ca varul...
Şi singur se-nşira mărgăritarul!
Întîmplarea din grădină (
fragment
)
Cicerone Theodorescu
..................................
Hei, prin ierburi lungi, subţiri,
Cîtă viaţă e, te miri!
Pe-o crenguţă de cîrmîz
Trei albine joacă bîz...
Iar bondarii, toată ziua
Joacă prinselea şi piua.
Trece şi-o lăcustă-n zbor:
Parcă e aviator.
 Şi-ntre flori, pe-un lunecuş,
Tanc?...Ce-o fi? Ba cărăbuş!
Lume multă, gîze mici,
Gărgăriţe şi furnici,
Unele şi celelalte
Mici prin firele înalte
Ziulica-ntreagă, toate,
Fug la treburi, ocupate.
Trec vîlcele, urcă stînci,
Pe sub ierburile adînci.
...Pentru micile făpturi
Ierburile sînt păduri!
Şi-o gînganie pitică
Se tot uită-n sus, cu frică:
Sub o frunză, ca-ntr-o casă,
Stă şi zace, sperioasă:
-Ameţeală, parcă-mi vine!
Negru-i codrul, vai de mine!
Licuriciu-i spune-n şoapte:
-Las',ţi-l luminez, la noapte...
Iar gîngania, de-a buşa:
-Da, la noapte...Dar acuşa?
Poate voi veţi întreba:
-O fi codru chiar?...Sau ba?
Ce păduri or fi? Ce fel?
...Păi, păduri de pătrunjel!
Nu sînt codrii de stejar?
...Nu: Sunt brazde de mărar!
Şi pădurea asta vie?
...Leuştean e! Ce să fie?
Cum adică, ăsta mare
Nu-i chiar uriaşul, oare?
Vrejul lui sucit, poznaş,
Nu-i chiar bici de uriaş?
...Care uriaş, nepoate?
E-un bostan şi jumătate!
...........................
Ionica cel murdar
 Dimineata cand se scoala
Niciodata nu se spala
Totdeauna e murdar
Si negru ca un hornar.
Dar ligheanul suparat
Asfel l-a amenintat:
Stai! Te-oi prinde eu Ionica,
Ce de apa-ti este frica?
Si Ionica fuge, fuge...
Si ligheanul tot l-ajunge,
Si mi-l spala drept in drum,
Cu apa si cu sapun.
La baltã
de Georgeta Moraru
Jos la baltã
Laolaltã
Cu rãtoii si gânsacii
Si cu pestii si brotacii
Cinci bãieti
Îndrãzneti
Râd si tipã în hârjoabã
Si-n înot se iau la goanã.
Ca tiparii, pe sub undã,
Câte unul se afundã
Si apucã de picioare
Pe-altul, gata sã-l doboare.
Dar, râzând, se iau la trântã,
Apa-n volburi se frãmântã
Si stârnesc în jur voinicii
Snopi de stropi ca licuricii
De se-nproascã val cu val...
Numai colo, sus pe mal,
Cârn si tare pistruiat,
Stã posac un alt bãiat
Tot uitându-se la "ei".
-...Si de sar în apã ce-i ?
(Se gândeste înciudat)
Na, cã si la fund s-au dat!
Parcã mie, ce, mi-e fricã ?
... Si-apoi, n-au decât sã zicã
Ce-or pofti! Nu vreau, si basta,
Sã mã vâr în joaca asta.
...Ei, dar ce-au de gând acum,
De pornirã sus pe drum ?
-Hei! v-ati sãturat de bine?
...Aoleu, ce-aveti cu mine?
Dati-mi pace! Ajutor!
Mãiculitãããã, sãi cã mor!
Geaba tipã pistruiatul,
Cã e prea departe satul.
Vrea sã fugã dar nu scapã
 Si e dus pe sus în apã.
-Maicã, sãi cã mã înec!
Ceilalti cinci grozav petrec:
-Lasã mã cã nu-i adâncã!
-Crezi cumva cã te mãnâncã?
-Înghit apã! nu, mi-e fricã!
-Doar aşa, un pic, nu stricã,
Asta-i aldãmasul frate!
Dar fricosul se tot zbate,
Dã din mâini si din picioare
Si de-odatã:
-Frãtioare,
Parcã am plutit si eu!
-Ai vãzut cã nu e greu?
Dã-i nainte usurel!
Toti acum privesc la el.
Frica-l tine de picioare
Dar n-o lasã sã-l doboare.
-Prea m-as face de rusine,
Când se uitã toti la mine.
Dârz, cu inima voinicã,
(Doar cât purecul de micã)
Pistruiatul lin pluteste,
Mai sã zici c-ar fi un peste,
Si nu-i vine lui sã creadã:
-Unde-i maica sã mã vadã
La drum
Otilia Cazimir
Mos-Craciun, la urcuş,
S-a pornit cu sacu-n spate.
Drumu-i rau, si-i lunecus,
Si mosneagul nu mai poate.
Lung se uita indarat,
Scuturandu-si barba rara
De omat,
Si ofteaza sub povara:
- Greu tatuca, greu de tine!
Iaca, stau si ma socot
Daca nu cumva-i mai bine
Sa ma mut mai catra vara,
Ca-s batran si nu mai pot!...
La iepuri
Otilia Cazimir
M-am rugat de tata-mare
Sa ma ia la vanatoare.
 Cu caciula pe-o ureche,
Cu ciubote de voinic
Si cu pusca lui cea veche -
Cine-ar zice ca sunt mic?...
Seara limpede si blanda
Se coboara peste vai.
Ma asez si eu la panda
Ca si ceilalti flacai.
Peste camp, departe-hat,
Nici-o umbra de omat.
Cand, deodată, langa mine,
Se zburleste-un maracine...
Uite ma, ce aratare!
Nici nu merge, nici nu sare!
Se impiedica de-un op,
Da la deal de zici ca-i schiop,
Da la vale, cade-n bot,
Cu codita de-a spinare,
Cu urechile de-un cot!
Inima cumplit imi bate,
Ce-a mai fost si asta, frate?...
Rade-n barba lui, bunicul:
- Mi s-a speriat voinicul
Si-a scapat si flinta jos,
Pentru-un iepuras fricos!
La Multi Ani
Tudor Arghezi
Cititor de vreme buna,
Sa-ti urez pe nai si struna,
Lautar si de condei,
Ce-i mai bine din ce vrei.
Sa-ti traiasca toti ai tai
De prin munti si de prin vai,
De prin târguri, de prin sate
Risipite prin bucate
Semanate, secerate
Tarii tale-mbelsugate.
Jignitele fie-ti pline
Cât si zilele senine.
Deie-ti anul buna ploaie,
Târle lungi de oi balaie
Si frumosi ca soarele
Cautând ogoarele.
Fie-ti dragule, copiii
Struguri albi, ciorchini de vie,
Fetele ca piersica.
Sa-ti traiasca vitele,
 Cele cu copitele
Cât si potcovitele.
Si sa aibi vitei câti vrei,
Nascuti multi, tot câte trei,
Si femeia ta din casa
Fie-ti zvelta si frumoasa
Ca vlastarii pomului,
Bucuria omului.
Si copii
Cu ochi caprii
Si frumosi ca soarele
Pazindu-ti ogoarele.
Baietii ca mugurii,
Fetele ca strugurii.
Piersicile sa le cada
în camase, din livada.
O urare pentru voi,
Cititori de slove noi.
Anul care, iata-l, vine
Sa v-aduca numai bine.
La oglinda
de George Cosbuc
Azi am sã-ncrestez în grinda
Jos din cui acum, oglinda,
Mama-i dusa-n sat, cu dorul
Azi e singur puisorul
Si-am inchis usa la tinda
Cu zavorul.
Iata-mã: tot eu cea veche.
Ochii? Hai, ce mai pereche
Si ce cap frumos rasare!
Nu-i al meu? Al meu e oare?
Dar a'cui? Si la ureche
Uite-o floare.
Asta-s eu! Si sint voinica
Cine-a zis ca eu sint mica?
Uite, zau! Acum iau seama
Ca-mi sta bine-n cap naframa.
Si ce fata frumusica
Are mama!
Mã gindeam eu ca-s frumoasa
Dar cum nu? Si mama-mi coasa
Sort cu flori, minune mare
Nu-s eu fata ca oricare.
Mama poate fi faloasa
 Ca mã are.
La ospete
La ospete ursul cere
Numai faguri plini cu miere
Iepurasul vrea laptuci
Cat de multe sa-i aduci
Veverita vrea alune
Capra iarba din padure
Catelusul vrea un os
Plin de carne si gustos
La plimbare
Da-mi manuta ta cea mica
Azi e zi cu soare
Ia-ti papusa mititica
Mergem la pimbare.
Il luam si pe Azorica
Mandru sus i-e nasul
Sa ne dea si din codita
Sa ne tina pasul.
Limba romaneasca
George Sion
Mult e dulce si frumoaså
Limba ce-o vorbim,
Altå limbå-armonioaså
Ca ea nu gåsim.
Saltå inima-n placere
Când o ascultåm
Si pe buze-aduce miere
Când o cuvântåm.
Românasul o iubeste
Ca sufletul såu.
Vorbiti, scrieti româneste,
Pentru Dumnezeu!
Love you forever (
Te voi iubi mereu
)
Robert Munsch
 A mother held her new baby and
slowly rocked him back and forth,
back and forth, back and forth.
And while she held him, she sang:
"I'll love you forever,
I'll like you for always,
As long I'm living
my baby you'll be."
The baby grew. He grew and he grew
and he grew. He grew until he
was two years old, and he ran all around
the house. He pulled all the books
off the shelves. He pulled all the food
out of the refrigerator and he took his
mother's watch and flushed it down the
toilet. Sometimes his mother would say,
"This kid is driving me CRAZY!"
But at the night time, when that two-year-old
was quiet, she opened the door to his room,
crawled across the floor,
look up over the side of his bed;
and if he was really asleep she picked
him up and rocked him back and forth,
back and forth, back and forth.
While she rocked him, she sang:
"I'll love you forever ,
I'll like you for always ,
As long I'm living
my baby you'll be."
The little boy grew. He grew and he grew
and he grew. He grew until he was nine
years old. And he never wanted to take a bath,
and when grandma visited he always
said bad words. Sometimes his mother
wanted to sell him to the zoo!
But at night time, when he was
asleep, the mother quietly open the
door to the room, crawled across
the floor and look up over the side of
the bed. If he was really asleep,
she pick up that nine-year-old boy
and rocked him back and forth,
back and forth, back and forth.
And while she rocked him, she sang:
"I'll love you forever,
I'll like you for always,
As long as I'm living
my baby you'll be."
The boy grew. He grew and he
grew and he grew. He grew until he was
a teenager. He had strange friends
and he wore strange clothes and he listened to strange music.
 Sometimes the mother felt like she
was in the zoo!
But at night time, when that teenager
was asleep, the mother opened the door
to his room, crawled acroos the
floor and looked up over the side
of the bed. If he was really asleep she
pick up that great big boy and rocked
him back and forth, back and forth,
back and forth.
While she rocked him, she sang
"I'll love you forever,
I'll like you for always,
As long as I'm living
my baby you'll be."
The teenager grew. He grew and he
grew and he grew. He grew until
he was a grown-up man. He left home
and got a house across town.
But sometimes on dark nights
the mother got into her car and drove
across town.
If all the lights in her son's house
were out, she opened his bedroom
window, crawled across the floor,
and look up over the side of his bed,
If that great big man was really
asleep she picked him up and rocked
him back and forth.
And while she rocked him she sang:
"I'll love you forever,
I'll like you for always,
As long I'm living
my baby you'll be."
Well that mother, she got older.
She got older and older and older.
One day she called up her son and said,
"You'd better come see me because
I'm very old and sick."
When he came in the door she tried
to sing the song. She sang:
"I'll love you forever,
I'll like you for always..."
But she couldn't finish because she
was too old and sick.
The son went to his mother.
He picked her up and rocked her
back and forth, back and forth,
back and forth.
And he sang this song:
"I'll love you forever ,
I'll like you for always,
As long as I'm living
 my Mommy you'll be."
When the son came home
that night, he stood for a long time
at the top of the stairs.
Then he went into the room
where his very new baby daughter
was sleeping. He picked her up in
his arms and very slowly rocked
her back and forth, back and forth,
back and forth.
And while he rocked her he sang:
"I'll love you forever,
I'll like you for always,
As long as I'm living
my baby you'll be."
Maimuta Nola
Hu, hu, hu, maimuta Nola
Toata ziua bea o cola
Hinta, hinta pe crenguta
Cu o banana in manuta.
Maimutica cu cercei
Maimutica cu cercei
Joaca noaptea pan' la trei,
De la trei si jumatate
Maimutica nu mai poate...
Maimutica cu cercei,
Joaca noaptea pan'la trei
si la trei si jumatate
I s-au rupt pampersii-n spate...
MAMA
Mamă dragă te iubesc
Nu mă bate când greşesc,
Să-ţi aduci tu bine aminte
Parcă tu ai fost cuminte?
Câte rele ai făcut,
Mama ta nu te-a bătut!
Mama draga
Mama draga, ce-as putea
sa-ti urez de ziua ta?
 Bucurie, sanatate
Mult noroc si spor in toate
Pace si zile senine
Sa ma poti creste pe mine
Mamei de 8 martie
Pentru ziua ta mamico
Ti-am cules un ghiocel
Cat de mic il vezi, cuprinde
Toata primavara-n el
Dar ca dragostea s-o simti
Cum in inimioara-mi creste
Langa ghiocel, te rog
Un sarut acum primeste.
Mamei mele
Mamei - dar de implinire
Ii ofer de ziua ei,
Garofite inflorite
Si cununi din flori de tei.
Ii ofer o lume-ntreaga,
Lumea frumusetilor.
Draga mi-e si eu i-s draga
Ca lumina ochilor.
Melcul
Se tareste pe carare
Cu casuta in spinare
Parca-i frate-miu Florita
Cand merge la gradinita.
Melcul si furnica
Vine melcul pas, pas, pas
Dupa o frunza, el taras
Si e tare suparat
C-o furnica l-a piscat.
Mîţişorii
Otilia Cazimir
A ieşit răchita-n drum.
Ce-o mai fi şi asta oare,
Că-i din cap pînă-n picioare
Numai motocei de scrum ?...
Cu mlădiţele plecate,
Stă pe loc şi se socoate:
S-ar întoarce- nu mai poate,
S-ar ascunde-
 N-are unde!
I-e ruşine de copii,
Că din muguri aurii,
I-au ieşit în loc de flori...
Mîţişori!
Miaunica
Miaunica, e o pisica
Mica, mica, mititica
Cu mustatile de nea
Si botic de catifea.
Paru-i negru matasos,
Subtirel dar e frumos.
In picioare e-ncaltata
Cu ghetute moi de vata.
Astea-s ghete? sau pernute.
Sta cu cele cinci gherute
Si cum vede-un soricel
Tipa, tipa dupa el.
Miaunica Biancai
Miaunica-i o pisica
Ce-i cu ea?
De-o saptamana
N-are nici un ghem de lana
Sa se joace, sa se dea
Dura, dura pe podea!
Mica papusica
Am o papusica mica
mica, frumusica
E bolnava saracuta,
Ii dau ceai nu vrea sa bea,
doctorii, nu vrea sa ia.
Vrea bomboane, ciocolata,
prajituri si inghetata.
Dar decit sa-i faca rau,
mai bine le maninc eu.
N-am dreptate dragi copii?
Of,of,of numai mama sa nu fi.
Micul sanitar
de Victor Tulbure
 Vantul toamnei sufla. Norii se-nfiripa.
Oare copaceii nu vor prinde gripa?
Ca sunt goi sarmanii, nu mai au vesminte
Cum aveau cand vara-i saruta fierbinte.
Va veni si iarna, intr-o zi, incoace,
Sa le dea flanele albe si cojoace.
Pan-atunci eu insa, cand la radacina,
Ii adap in apa, pun si-o aspirina.
Micul vanator
de Elena Farago
Spunea Mihnea catre câine:
- "Tare sint voios, mai Pik!
Uite-ti dau un os si piine,
C-am sã merg cu tata miine
Si cu tine merg, mai Pik,
Nu-mi mai trebuie nimic;
Am o pusca-adevarata,
Am si sac de vinator,
De s-ar face "miini" odata
Sã-mi vad pusca incarcata
Si sã vad si eu cum mor
Pasarelele din zbor...
Va muri vreuna oare
Când oi da cu pusca? - Dar
Am sã stau sã vad cum moare?...
Ca eu plâng, mai Pik, si-mi pare
C-am sã plâng si-acuma chiar.
Plâng, dar mama-i vinovata
Ca tot spune ca-i pacat,
Ce, nu stii? a plâns odata
Pentru-o pasare-mpuscata
Si pe tata l-a certat
Ca spunea ca nu-i pacat...
Daca spune tata, poate
Ca-i asa cum spune, dar
Bine-ar fi, mai Pik, de toate
Pasarelele-mpuscate
Ar putea sã-nvie iar...
Dar atunci la ce-ar fi bune
Gloante si alici si pusti
Daca-n sac nu ai ce pune
Când te-ntorci - ? atuncea, spune,
Pentru ce sã mai impusti?
 Si cum mergi cu sacu-n spate
De n-ai gând sã-mpusti nimic,
Si ce sac mai am eu, frate,
Si ce haine incheiate
Cu butoni ce nu se stric'
Ca-s de corn de cerb, mai Pik.
Ai sã vezi tu mini ce bine
Imi sta mie vinator,
Merg cu tata si cu tine
Si-au sã spuie toti de mine:
- "Ce mai pui de vinator!"...
Pui de vinator, vezi bine,
Dar cu mila ce mã fac?
Când mi-o spune tata - "Tine
Pusca drept, si trage bine!"
Ce mã fac, mai Pik, ce fac
Când va face pusca PAC,
Si-oi vedea eu pasarele
Moarte din pricina mea?...
Am sã plâng mai rãu ca ele...
Doamne, zau, ce de belele,
Vai de bucuria mea!...
Dar de-as spune tatei oare
Ca pin'mã deprind, as vrea
Sã merg doar la vinatoare
Si sã-mi fac o tinta mare
Colo-n cimp sã trag în ea?
Ce crezi tu, mã Pik, ar vrea?
Si sã-l rog sã-mi dea si mie
Sã aduc ceva vinat?...
Uite-asa, halal sã-mi fie!
Cine ar putea sã stie
Ca nu eu l-am impuscat?
Dar de cineva mã-ntreaba
Ce aduc în sac, pot eu
Sã mai fiu copil de treaba
De-oi minti spunind în graba
Ca aduc vinatul meu?
Nu, mai Pik, intotdeauna
Le-am spus toate drept si-acum
Sã trintesc gogea minciuna
Pentr-un "bravo" luat în drum
Pe nedrept?... Ba nicidecum,
Eu raspund vorba curata
Cum e drept, si alt nimic; -
Ca pe cei ce mint o data
Nu-i mai crede nimeni, Pik.
Si ramin pe viata toata
Niste oameni de nimic".
 Mielu
De-abia zbiară: me-me-me!
Habar n-are pentru ce
Şi-i aşa de mititel...
Nici nu ştie că e miel.
Are ochi de acadea
Şi botul de catifea,
Are blana ca o spumă
Şi degete ca de gumă.
Peste-o lună-două, trei
Se face mai rotofei,
Pe capul ca o gutuie
Îi răsar două cucuie
Şi nu ştie cum să facă
Şă fie primit la joacă
De copiii care-aleargă.
Pân´la urmă se ajung
Se hârjonesc, se împung,
Şi cu toate că e miel
Cel dovedit e tot el.
-Am pierdut eu azi la joc
Dar nu-s supărat deloc,
Aşteptaţi voi să mă-ntrec
Când voi deveni berbec...
Mingea
Ion Carnu
Am o minge colorata
Cu buline fel de fel,
De vulpite-i desenata
Si de Ursul Martinel.
Au venit s-o deseneze
Noaptea cand n-au somn,
Cand papusile sunt treze
Iar copiii dorm.
Morcovelul
Morcovelul cu codita
A crescut in gradinita
Si mamica l-a luat
Si la ciorba la tocat.
Toc, toc, toc
Ciorba e pe foc
Sa o pape-a mea fetita
Cand vine de la gradinita.
 Mos (Nicolae sau Craciun)
Mosule cu zambet drag
Vino si la mine-n prag
Si te rog sa nu-mi aduci
Nici stafide si nici nuci
Bomboane si jucarii
Sa le tii pentru copii.
Mos Craciun
El sufla greu printre troiene
Dar nu se lasa, orice-ar fi
Si pentru copiii lumii
Aduce brazi si jucarii.
Si-n seara de ajun ii iarta
Pe cei ce-au zis o vorba grea
Pe lenesi, pe cei pusi pe cearta
Convins ca se vor indrepta.
Mos Nicolae
Bunul, Mosul Nicolae
Lin soseste in odaie.
Si-n ghetutele curate
Incep iute sa se-arate:
Biscuiti, bomboane, bani,
Ciocolata, gologani.
Dar mosneagul nu mai stie:
Sunt reali sau jucarie?
Printre ghete asezati
Rad papucii mici, ciudati.
Ii explica papusica:
Sunt papucii lu'... pisica!
Mosul ENE
Mosul ENE, pe la gene,
Ne aduce somnu-alene,
Ploapele usor le-nchide,
Somnul dulce ne cuprinde.
Somn usor, vise frumoase,
Mosu-ncearca sa le lase,
Si pis, pis incetisor
El pleaca din dormitor.
 Ca toti mosii cei iubesc
Pe copii si-i indragesc,
Mosul ENE le aduce
Tihna si un somn mai dulce.
Motanicu
Toata ziua motanel
Sta cu lenea linga el
Nu alearga, nu munceste
Numai sta si leneveste.
Motanul pedepsit
Elena Farago
Rindunica e plecata
Dupa hrana pentru pui,
Cuibu-i singurel sub stresini
Si prin curte nimeni nu-i.
Ride sub mustati motanul:
- Ce noroc! Pacat sa-l scap!
Iute sus! ...Dar poc, o piatra
il loveste drept in cap.
Trist se tinguie motanul:
- Miau si vai de capul meu!
Petrisor il ia in brate ...
- Iarta-ma, te rog, caci eu
Te-am lovit si rau imi pare,
Dar de bietii puisori
Tie cum nu ti-a fost mila
Cind sarisesi sa-i omori?
Motanul si Marmelada
nu cunosc autorul
Danseaza soricelul
Si-si falfaie codita,
Dar vine pac motanul
Si-si mangaie blanita.
Atuncea soricelul
Intr-un papuc sarmanul
Se-ascunde sa nu-l vada,
Dar ce sa vezi motanul
Mananca marmelada.
Nicusor
 Într-o zi de dimineata
A plecat mama la piata
Si i-a spus lui Nicusor:
- Dragul mamei puisor,
Eu ma duc!Tu fii cuminte!
Ce ti-oi spune i-a aminte:
Am lasat ascuns în tinda,
Pe dulap, lânga oglinda
Lapte dulce-ntr-o ulcea
Sa manânci cât ti-o placea.
Însa uite si-ngrijeste
Sa nu vina fara veste
Pisicuta mirosind
Ca atunci ramâi flamând!
Insa mama cum porneste
Nicusor asa gândeste
Las' sa vina! Nu mi-e frica!
O învat eu pe pisica!
Hoata mica si sireata
Las ca iau matura-ndata!
Si la pânda Nicusor
S-a ascuns iute-n pridvor.
Când o vede pe pisica
Cum se urca la ulcica
- Pooc!!Odata sare-n tandari
Oala toata... si oglinda s-a stirbit
Iar pisica.... a fugit.
Nicusor prostut baiat
Pentru ce n-ai ascultat
Tu flamând, oglinda sparta
Ce pedeapsa te asteapta!
Ninge!
Otilia Cazimir
Ssst!... Maicuta gerului,
Cu manuta inghetata,
Bate-n poarta cerului
Si intreaba suparata:
- Unde-s stelele de sus?
- Ica, nu-s!
Vantul rau le-a scuturat
Si le-mprastie prin sat.
Uite una: s-a desprins
Dintr-o margine de nor
Si coboara-ncetisor...
- Oare-a nins?
 E un fulg si-i cel dintai
Si aduce-n vant ninsoare,
Drumuri albe peste vai,
Ras curat in ochii tai,
Sanioare,
Zurgalai...
Ninge, ninge
Ninge, ninge, ninge-ncetisor
Cade, cade cate-un fulg usor
Campul, pomii si intregul sat
Haina alba toti au imbracat.
Note de primăvară
George Bacovia
Verde crud, verde crud...
Mugur alb, şi roz şi pur,
Vis de-albastru şi azur,
Te mai văd, te mai aud!
Oh, punctează cu-al tău foc,
Soare, soare...
Corpul ce întreg mă doare,
Sub al vremurilor joc.
Dintr-un fluier de răchită,
Primăvară,
O copilă poposită la fîntînă
Te îngînă
Pe cîmpia clară...
Verde crud, verde crud...
Mugur alb, şi roz şi pur,
Te mai văd, te mai aud,
Vis de-albastru şi azur.
Numerele
de Ion Cârnu
Unu este numãr mic
Doi a mai crescut un pic,
Trei este ceva mai mare,
Patru-i cifra urmãtoare.
Cinci si sase sunt si ei
Cu ceva mai mãricei,
 Sapte sade lângã opt,
Si se crede sus de tot.
Însã pe toate le întrece
Cifra nouã si-apoi zece.
O fetita cu fundita
O fetita cu fundita
Se ducea la gradinita
Si mamica o-ntreba:
Un' te duci fetita mea?
Eu ma duc la gradinita
Sa ma fac o doctorita
dar taticu-i suparat
Ca nu are si-un baiat.
Uite-asa cum ma vedeti
Nu ma dau pe cinci baieti!
o floare
poezie scrisa de o fetita din clasa a treia
O floare
A rãsãrit
Atunci când lumea s-a iubit.
Când lumea s-a batjocorit
Floarea s-a ofilit,
Cã n-a mai suportat.
Batjocura care
N-a mai încetat.
O furnica
- Draga mea furnicå,
Ce cari, mititicå?
- Boabe car si car
Så am in hambar.
- Pentru cine oare
Cari tu gråuncioare?
- Pentru pui, pui, pui,
Så ii stiu såtui.
- Ai cårat, cårat,
Hai si la jucat!
- Cum så må joc? Cum?
Iarna vine acum!
O zi frumoasa
 O zi frumoasa si o vara senina
si briza marii care bate usor,
de bucurii sa fie inima plina
o zi frumoasa va uram tuturor.
Oaia
Oaia e mare cucoană,
Nici nu se vede din blană.
Iarna, pe zăpadă groasă,
Se plimbă cum vrea, nu-i pasă,
Şi se simte slobodă
Ca Vodă prin lobodă.
I-ar fi buni nişte cipici
Dar i-s picioarele mici
Şi subţiri ca nişte beţe,
Şi n-au vreme să îngheţe.
Îmbrăcată în cojoc,
Nu simte frigul deloc.
Vine vara cu zăduful,
Şi-atunci începe năduful,
Căci cojoaca de pe ea
E din ce în ce mai grea.
S-o lase pe arătură,
Ar c-am vrea şi nu se-ndură.
Şi-apoi dac-o iei aşa
Nici n-o poate dezbrăca.
Groasă blană, grea arşiţă,
Suflă greu biata oiţă,
Iar de n-ar tunde-o ciobanul
N-ar mai apuca nici anul.
Ochii mamei...
de Ion Brad
Ochii tai ma urmaresc din noapte...
Mama draga, unde esti acum?
Stele cad, ca rodiile coapte,
Risipite-n negura si fum.
Blande, stralucite, scumpe stele,
E si mama oare printre ele?
Ochii tai ma urmaresc din soare...
Mama draga, tu acolo esti?
A luminii dulce leganare
Parca-mi spune vechile povesti.
 Dragi povesti din gura ei stiute,
Toarse lin, sfarsite mult prea iute!
Poate esti in soare, poate-n ceata...
Glasul tau l-aud si totusi nu-i!
Mama draga, tu ma cresti in viata
Ca pe un tanar pom tarana lui
Radacina-adanca, paza buna,
Cand ma-ncearca vanturi si furtuna !
Cristina Sabau
Ograda
Trei cocosi,
purtau galosi,
iar gainile, vreo doua,
incaltate in opinci
nu mai vor sa faca oua.
Chiar curcani vezi matale
se faleau ca au sandale
numai puiul lor cel mic
n-avea in picior nimic.
Om de zapada
DINTR-UN BULGARE DE NEA
AM FACUT UN OM SADEA,
I-AM PUS NAS SI-O GURA MICA
SI L-AM BOTEZAT NAICA.
PRIMAVARA, SOARELE
I-A TOPIT PICIOARELE :
DIN NAICA NE-A RAMAS
O TIGAIE SI UN NAS.
Omida
de Georgeta Moraru
Sus pe creasta unui prun
Se târãste-ncet, pãroasã,
O omidã verde, grasã;
Corpul lung îi unduieste,
Iarã gura, ca un cleste
 Pare-a fi de cãpcãun.
Bâjbâind încolo-ncoace
Printre crengile-nflorite
Rupe, mestecã si-nghite
Muguri tineri, frunzã crudã,
Smulge fãr nici o trudã
De-unde vrea, de unde-i place.
-Hei, ce faci ? îi strigã prunul,
Vrei cu dinadinsul, oare,
Roada mea, abea în floare
S-o rãpui? Sã nu rãmânã
Nici o frunzã, nici o prunã?
Râde-n hohot cãpcãunul:
-Ha, ha ha! Si pentru cine
Pregãtesti tu rod bogat?
Pomul s-a înseninat:
-Vreau s-adun în jur copii
Si cu prune brumãrii
Sã le umplu cosuri, pline,
Sã-i privesc cum vin sãltând,
Cum se-naltã cãtre mine
Ramurile sã-mi încline
Si sã-mi simt în palma lor
Fructul dulce, tuturor
Dãruit cu drag, oricând.
Asta e menirea mea!
Mestecând, omida grasã
Nici n-aude, nici nu-i pasã.
Serpuind pe craca-ngustã,
Frunzã dupã frunzã gustã
Ba de aici, ba de colea.
Geaba se frãmântã pomul,
Încercând mereu sã scape.
Ea priveste printre pleoape
Si de-atâta trudã... cascã....
Cine poate s-o goneascã?
Nimeni... nimeni... decât omul!
Păcălici la şcoală
Nicolae Labiş
Pană nouă-n pălărie
şi hăinuţă de postav,
Păcălici pe drum păşeşte
fudulindu-se grozav.
Dară din ghiozdan ce-atîrnă
ca un firicel de pluş?
Aţi ghicit? Codiţa-şi scoase
să ia aer, Chiţibuş.
Iată şcoala, dar ce zarvă
e acolo-ntre băieţi?
Tii, feciorul lui Tîndală,
 bătăuşul Tîndăleţ.
A trîntit două fetiţe,
pe-un copil l-a înjurat,
şi rîzînd acum se plimbă
ca un paşă de-ngîmfat.
Păcălici spre el păşeşte:
-Tîndăleţ, acu', cît văd,
cereţi de la toţi iertare,
că altminteri e prăpăd!
.........................
Papadia
Papadia nu e floare
Parca e un pui de soare,
Care tot imbland hai-hui...
S-a pierdut de tatal lui.
PAPUSA
invatata de gaza mea la gradinita
Auzi draga mea papusa,
Zgarie mata la usa,
Dar eu nu-i deschid deloc,
Ca sunt suparata foc.
A furat ieri ca o hoata,
Un picior intreg de rata,
Si apoi dupa ce a ros toata carnea pan' la os
A pus osul binisor, in cotetul lui Azor.
Ca pe el sa-l banuiesc,
Si sa nu il mai iubesc.
Dar eu nu o bat, n-o cert
Dar nu vreau deloc s-o iert
C-a fost rea si dusmanoasa si n-o las sa intre in casa
Pasarica
Pasarica alba-n cioc,
Subtirica la mijloc,
Tragi cu pusca,
Nu ia foc,
Pasarica-i cu noroc.
 Pe-o tulpina
Pe-o tulpina
de sulfina
S-a suit un gandacel
Ajungand in varf el spune:
A! Ce mare-i soarele!
Uf!, da' e lung, lung, tare lung
Drumul pana sus la el.
Eh, eu sunt mic si n-am putere
Insa mare am sa cresc
In lumina am sa traiesc!
Pentru mama
De dragul tau pamantul
De ghiocei e plin
Si vin cocori din zare
Si cerul e senin.
Invata-ma ce-i bine
Fereste-ma de rau
Iar eu voi creste vrednic
Si bun, de dragul tau.
pestisorul
Pestisor zglobiu si mic,
Stai putin ca sa te prind
In manuta sa te iau
Trei dorinte eu mai vreau.
Pic, pic, pic
Pic, pic, pic,
vine ploaia cate un pic
si te uda pe nasucul mic.
Pisica
Azi pisica mea e trista
ca nu are o batista
sa-si stearga cu ea mustata
ca ia murdarit-o rata
 Pisicut-o stai nitel
ca-ti aduc un prosopel
dar pana ma intorc cu el
ai grija de soricel.
Pisicuta
Pisicuta noastra-i hoata
A facut o boroboata
In camara a intrat
Si pe furis a luat
O bucata de friptura
Mama nu stia ca fura
Ca de ar stii ea vreo-data
Vai de coada ei tarcata
Pisicuta
Pisicuta mea cea mica
S-a imbolnavit de gripa
De gripa si de pojar
Si am dus-o la spital
Doctorul mi-a dat reteta
Sa o plimb pe bicicleta
Bicicleta si-a spart roata
Si pisica si-a rupt coada
Pisicuta Mita
Pisicuta Mita
Si-a gasit un ghemotoc
Sa se joace langa foc
Dar dupa ce obosesste
Langa soba ghemuieste.
Pisicuta pis, pis, pis
Pisicuta pis-pis-pis
Te-am visat azi noapte-n vis
Te spalam, te pieptanam,
Funda rosie-ti puneam
Dara tu te-ai suparat,
Pe obraz m-ai zgariat
Pisicuta, draga mea
De ce esti atat de rea?
Nu sunt rea, dar sunt micuta
Ia sa-ti mai dau o labuta.
 Pisicuta si pasarica
Jos, in iarba, sta o pisica,
Sus, in pom, e o pasarica,
Pisicuta spune: "Miau,
Puisorul vreau sa-l iau!"
"Sa nu-mi iei puisorul,
Ca te bat cu betisorul!"
Pisicutul Pisicel
Pisicutul Pisicel
Mic, firav, abia-ntarcat
Prin ograda a plecat:
Ar vrea sa vada si el,
Cum arat-un soricel
Ciinele nostru Azor
Il simte nestiutor,
Si ce-si zice Azorel:
-Hai sa rid un pic de el!
Il cheama pe Pisicel
Ii arata un vitel
Si-i spune ca-i soricel!
-Vai! se mira Pisicel,
Ce frumos e-un soricel!
Spune-i draga Azorica
Sa se apropie fara frica.
Uite zau, ba chiar asa
Ma jur pe mustata mea
Ca pe el nu-l voi minca!
Este primul soricel
Si nu ma ating de el!
Pisoii de Ion Cârnu
Trei pisoi porniti pe joacã.
Au gãsit un ghem pe masã.
Si începând sã-l dea de-a dura
Au întins sfoara prin casã.
Tare mult s-au mai jucat.
Pânã când au obosit
S-au legat, s-au încurcat
Si asa au adormit.
O zi a muncit pisica
Desfîcând cu un forfecel,
Dar mai iute treaba asta
O fãcea un soricel.
Pisoiul
 var. 1
Un pisoi cat portocala se juca de-a ala bala
cu o minge de hartie
rosie si albastrie
cu piciorul si cu gura o-nvartea si-o da dea dura
o-ntorcea si-o sucea si deloc nu obosea.
Pisoiul
var. 2
Un pisoi cat portocala
Se juca de-a alandala
Cu o minge de hartie
Rosie si albastrie
Mica cum imi place mie.
Pisoiul cel mic
Dati-mi voie doar un pic sa explic: Sunt pisoiul cel mai mic Cel cu pata pe botic
Si de ieri de
dimineata Toata lumea ma inhata Si ma da pe usa-afara!:( Ce-s eu, fiara? Ce-s
eu, leu? Mie
spuneti-mi sa stiu: Ce-am gresit, ce vina port Dac-am vrut sa scot la soare, la
plimbare,
Pestisorul auriu mai mult mort de suparare decit viu?!?! Dac-am vrut s-ajut la
treaba Si c-o
laba sa desir ata de pe un mosor... Oare astea-s lucruri rele??? Sunt uituci si sunt
uituce: Las'
afara cozonacul si-ar putea sa se usuce! Nu-i mai bine sa-l maninci? Pentru asta
poc un brinci
De m-am dus de-a berbeleacul! ...
Piticul
Un pitic
Atit de mic
Facea baie in ibric.
De sapun
S-a-mpiedicat
Si piticul s-a-necat.
Vai! Vai! ce pacat!
Ca piticul s-a-necat.
Plângareata
Stelian Filip
Ce-are fata? Ce sa fie,
 Si-a facut, din joc, o zgaiba,
Si de-atâta: "Vai si vai!"
Nu mai e cu ea de trai!
Dar tipând asa cât zece,
Cum o mângâi, cum ii trece!
Spune tu: aceasta boala
Nu se cheama... razgâiala?!
PLOAIA
varianta 1
Pic, pic, pic
Nu-i vant, nu tuna
Pic, pic, pic
Ce ploaie buna.
PLOAIA
varianta 2
Pic, pic, pic,
Ploaia vine,
Vine pe furis,
Pe acoperis.
Printre ramurele
Si pe floricele
Da o simt si eu,
Pe nasucul meu.
Plugusorul
Aho, aho copii si frati,
Stati putin si nu minati,
Linga boi v-alaturati.
Si cuvintul mi-ascultati.
Ia mai minati, mai, hai, hai...
S-a sculat mai an,
Badica Traian
Si-a-ncalecat pe-un cal invatat,
Cu seaua de aur,
Cu nume de Graur,
Cu friu de matase,
Impletit in sase,
Cit vita de groasa,
El in scari s-a ridicat,
Peste cimpuri s-a uitat,
Sa aleaga-un loc curat,
 De arat si semanat.
Si-a pornit intr-o joi,
Cu un plug cu doispreceze boi.
Boi boureni,
In coada codalbeni,
In frunte tintatei,
Ia mai minati, mai, flacai, hai, hai...
La luna, la saptamina,
Isi umplu cu aur mina.
Si el vru sa vada,
De-i dete Dumnezeu roada.
Era-n spic cit vrabia,
Era-n bob cit trestia.
Ia mai minati, mai, hai, hai...
Traian iute s-a intors
Si din grajd alt cal a scos,
Un alt cal mai nazdravan,
Cum ii place lui Traian,
Negru ca corbul,
Iute ca focul,
De nu-l prinde locul.
Cu potcoave de argint,
Ce da sporul la fugit.
Traian iute-a-ncalecat,
La Tinchin a apucat
Si otel a cumparat,
Ca sa faca seceri mari,
Pentru seceratori tari.
Si-altele mai mititele,
Pentru fete ochesele
Si neveste tinerele.
De urat, am mai ura,
Dar ma tem ca va-nsera,
Pe aici, pe la dumneavoastra,
Departe de casa noastra.
Si ne-asteapte si-alte case,
Cu bucate mai gustoase,
Cu piine calda pufoasa,
Cu vinul de vita-aleasa,
Cu cotnar de Dragasani,
La anul si la multi ani!
Poezia cocosului
Grigore Vieru
S-a urcat pe magazie
Sa ne spuna-o poezie,
Insa, emotionat,
Poezia a uitat
Si ne-a spus din ce stia
Numai cum se cheama ea:
"Cucuriguuu!"
Pomul Craciunului
George Cosbuc
 Tu n-ai vazut padurea, copile drag al meu,
Padurea iarna doarme, c-asa vrea Dumnezeu.
Si numai cate-un viscol o bate uneori,
Ea plange atunci cu hohot, cuprinsa de fiori.
Si tace-apoi si-adoarme, cand viscolele pier,
In noaptea asta insa, vin ingerii din cer.
Si zboara-ncet de-alungul padurilor de brad,
Si canta-ncet si mere si flori din san le cad.
Iar florile s-anina de ramuri pina jos
Si-i cantec si lumina si-asa e de frumos!
Iar brazii se desteapta, se mira asta ce-i,
Se bucura si canta ca ingerii si ei.
Tu n-ai vazut padurea, copile drag al meu,
Dar uite ce-ti trimite dintr-insa Dumnezeu.
Un inger rupse-o creanga din brazii cu faclii,
Asa cum au gasit-o, cu flori si jucarii.
Departe intr-un staul e-n fasa-acum Iisus,
Si ingerii, o, cate si cate i-au adus.
Dar el e bun si-mparte la toti cati il iubesc,
Tu vino, si te-nchina, zi: "Doamne-ti multumesc".
Poveste
nu imi amintesc autorul
Mai demult, un mos si-o baba,
Mosul gras si baba slaba,
Nu aveau, daca socoti,
Nici copii si nici nepoti.
Cine sa-i fi ajutat
De cadeau bolnavi la pat?
Intr-o zi, in cioarece
Mosu-a prins un soarece.
Si, ca la o suparare
Era gata sa-l omoare.
Insa baba mai miloasa
L-a oprit copil in casa.
Bucuros ca are-un fiu
Mosu-a cumparat rachiu.
Mai apoi i-a dat si-un nume
 Ca oricarui om din lume.
Sa nu-l roada vre-o pisica
I-a dat numeme de :Tica.
Tica-i tot sarea-n mustata,
Bucuros si plin de viata.
Dar sa stiti voi dragii mei,
Tic´-avea un obicei:
Pe-ntuneric, pe lumina,
Tup in sacul cu faina.
Intr-o seara, pentru cina,
Baba ia din sac faina,
Si gateste-o mamaliga.
Mosul iese-n prag si striga:
Tica, Tica cina-i gata,
Vino sa cinezi cu tata.
Si-l tot striga,il tot striga,
Tica-i fiert in mamaliga.
Vezi naravul de la fire,
Nu mai are lecuire.
Povestea gîştelor
George Coşbuc
Un gîscan cu pene lucii
Cum trecea pe pod prin sat
Şi-ntr-o mîn-avea papucii
Nu ştiu cum i s-a-ntîmplat
Că papucii lui căzură,
Ce păcat, o, ce păcat!
Căci erau cu-alesătură
Fără leac de tivitură-
Ce păcat!
Gîştele-auzind cum zbiară:
"Aoleo!-Papucii mei!"
Într-un suflet alergară
Şi-ntrebau mirate ce-i?
"Am rămas" plîngea gîscanul,
"Păgubaş de patru lei!
Iată-mă desculţ, sărmanul!
Ce mă fac acum, golanul
Fără ei!"
"Haideţi toţi, şi moşi şi babe
Să-i cătăm pe rîu acu!"
Repede-notînd din labe
Cîrdul tot pe rîu trecu.
"I-ai găsit?- Eu, nu, surată,
 Ce mă-ntrebi aşa şi tu!"
Toate-apoi strigau de-odată:
"Bată-i pacostea să-i bată!
Nici eu nu!"
Vara-ntreagă tot umblară,
Dar papucii, duşi au fost!
Şi-au să umble şi la vară
Pînă ce le-or da de rost!
Iar gîscanul merge, vine,
Face cruci şi ţine post.
"Nu-i găsesc! Sărac de mine.
Iar desculţ e, vezi bine,
Lucru prost!"
Gîştele de-atunci, în cale,
Cînd văd apa undeva,
Căutînd pornesc agale
Tot crezînd că-i vor afla.
Vin şi raţe să le-ajute
Mac-mac-mac şi ga-ga-ga!
Zile-aşa pe rîu pierdute!
Ga-ga-ga!
Iar cînd gîştele stau gloată
Şi prin dreptul lor te duci.
Sare tabăra lor toată
Să te-ntrebe: "Ce ne-aduci?
Ai găsit papucii? Spune!"
Tu la fug-atunci s-apuci!
Sî-sî-sî! Tot fac nebune
Şi te muşcă, doar le-ai spune
De papuci!
cara
Puisorul cafeniu
Otilia Cazimir
A iesit din ou, la soare,
Cel din urma puisor.
Se usuca pe-aripioare
Si-o porneste binisor.
Sta gaina la-ndoiala,
Ca din spate puisori,
Sase-s galbeni-galbiori
(Ghemotoace de beteala),
 Numai cel de la sfarsit
A iesit
Mai ponosit!
Si se-ntreaba speriata:
- Nu cumva-i de ciocolata?...
Puiul
Gheorghe Tomozei
...Şi-aşa a adormit pisicul
în buzunare la bunicul
cu ghearele-n mătasea vestei
şi coada-n liniştea povestei.
Trezit din somn, în miez de noapte,
visează şoareci de lapte
şi e viteaz şi-ntinde laba
zbîrlit ca tigrii pe degeaba;
gata să prade vechi cetăţi.
Dar se încurcă în mustăţi.
Puma
Puma, puma
Lasa gluma,
Daca vrei sa stai cu mine
Si sa-ti netezesc frizura,
Ia, fa bine, inchide gura!
Rata, rata, ratisoara 2
Rata, rata, ratisoara
Ce te plimbi pe ulicioara?
Toata ziua lipa, lipa
Si acas' nu faci nimica!
Ratoiul bucatar
La vagon-restaurant
E ratoiul elegant.
Cu un sort legat la gusa,
Scoate capul grav pe usa:
Pentru pranz am sa va fac
Cozonac cu mac, mac, mac!
RATZA, RATZA, RATZISOARA 1
 RATZA RATZA RATZISOARA
CE TE PLIMBI PE ULICIOARA
CU PANTOFII ROSIORI CARE-I AI DE SARBATORI?
DA-TE FRATE LA O PARTE,
NU MA DUC ASA DEPARTE
MA DUC PIN AICI LA MOARA
CA MI-E GUSHULITZA GOALA
Rica
Rica nu stia sa zica
Rau, ratusca, ramurica
Dar de cind baiatu-nvata
Poezia despre rata
Rica a-nvata sa zica
Rau, ratusca, ramurica.
Rugaciune
Mihai Eminescu
Craiasa alegându-te,
Ingenunchem rugându-te,
Inalta-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie;
Fii scut de întarire
Si zid de mântuire,
Privirea-ti adorata
Asupra-ne coboara,
O, Maica prea curata
Si pururea fecioara,
Marie!
Noi, ce din mila sfântului
Umbra facem pamântului,
Rugamu-ne-ndurarilor
Luceafarului marilor;
Asculta-a noastre plângeri,
Regina peste îngeri,
Din neguri te arata
Lumina dulce, clara,
O, Maica prea curata
Si pururea fecioara,
Marie!
Saniuta
Neaua peste tot s-a pus
 A venit iarna draguta
Hai copii pe deal in sus
Sa ne dam cu saniuta.
Cate unul, cate doi
Ne suim in sanioara
Fara cai si fara boi
Saniuta fuge, zboara.
Toti sunt rumeni la obraz
Multi coboara si multi suie
Unii rad, fac mare haz,
Altii capata cucuie.
SAPTAMINA
Sapte flori, sapte surori,
Cat ai vrea sa le masori
Cum e una-i si cealalta,
Nici mai mica, nici mai-nalta.
Din gradina cand le-aduni,
Iti apare-n fata LUNI!
MARTI, urmeaza dupa ea,
O zoreste MIERCUREA!
Scoate capul mai apoi,
Floarea urmatoare, JOI!
VINEREA, in spate-i sta,
Apoi alta, SAMBATA
DUMINICA in fuga mare,
S-a gatiti de sarbatoare
Iar gradina ce le creste,
SAPTAMINA se numeste!
Sapte fraþi
ªtefan Tita
Ia te uitã ºapte fraþi!
Însiraþi, parcã-s soldaþi.
Tot mereu se fugãresc,
Nu se prind, nu izbutesc!
Luni a ºters-o frumuºel,
Marþi se þine dupã el.
Miercuri, iute de picior,
Uite-l, e pe urma lor.
Cine vine mai apoi?
Cin-sã fie? Este Joi.
Vineri iute a pornit,
Sambãtã-i ºi el grãbit.
Iar Duminicã, ehei,
Vine, vine, dupã ei...
ªi aleargã-aºa, pe rand,
Nu se prind nicicand, nicicand...
Nu se prind mãcar de manã
 ªi aleargã-o sãptãmanã...
Sara
Octavian Goga
Bolta si-a cernit naframa
Ca o mama întristata,
Floarea-soarelui pe câmpuri
Pleaca fruntea-ngândurata.
Zarea-si picura argintul
Pe ovezele de aur,
Ostenit, din aripi bate,
Ca un vis pribeag, un graur.
Codrul cântaretii-si culca,
Doarme trestia bolnava,
Dorm doi pui de nevastuica
Sub o brazda de otava.
S-a oprit trudita-moara,
Doarme apa la iruga,
Razimat pe coate-adoarme
Un cioban întins pe gluga.
Doarme cerul si pamântul
Intr-o dulce-mbratisare...
Doar izvorul mai tresalta
Ca un sân de fata mare.
Sarpele
Sasaila cel voios
E un sarpe mic si gros
Sta la soare se-ncalzeste
Pana iarasi flamanzeste.
Sase rate
Sase rate mari si grase
Fac intr-una boroboate.
Au furat din sase vase
Sase coji de mere rase.
Vai,vai,vai ce rate hoate...
Scrisoare
Ana Blandiana
 Mos-Craciun, toti imi spun
Ca esti darnic si esti bun.
Eu iti scriu de mai-nainte
Ca-s un baietel cuminte,
Si-ti mai scriu, asa, sa stii,
Ca eu nu-ti cer jucarii,
Cum ti-ar cere alti copii -
Insa nu m-as supara
Daca tot mi-ai da ceva!
Daca vrei, da-mi o placuta,
Ca mi-am spart-o pe cea veche,
Ada, pentru pisicuta,
Motocel ros la ureche.
Lui bunicu - o lulea -
C-a pierdut-o, saracutu'...
Poate-aduci vre-un os lui Cutu?
Poate ai vre-o acadea?
Lui Danut cel mititel,
Care plange-n copaita,
Sa-i aduci un covrigel...
Noapte buna!
Niculita
Sfatul degetelor
Elena Farago, dupa Jean Aicard
Spune degetul cel mare
Catre-aratator,
Spune degetul cel mare:
- "N-am farîma de mîncare,
Frate-aratator!"
Spune, catre mijlociul,
Cel aratator,
Spune-aratatorul: -"Frate,
Nu mai sînt deloc bucate,
Si de foame mor!"
Se apleaca mijlociul
Catre inelar,
Si îi spune-atîta numai:
- "Ce e de facut acuma,
Frate inelar?"
Lenes cata inelarul
 Catre ei, si-apoi,
Cam în sila, le raspunde:
- "Ce sa faci cînd nu-i de unde?
Vom rabda si noi! ..."
Prinde-atunci cel mic sa strige
Mai istet ca ei:
- "Ce tot plîngem si ne frîngem?
Hai la munca sa ne strîngem
Toti uniti, ca nu ramîne
Niciodata fara pîine
Cel ce vrea sa si-o cîstige,
Fratiorii mei! ..."
SIMTURILE
Eu cu ochii, dragi copii
Vad papusi si jucarii.
Cu urechile, oricand,
Aud fiece cuvant.
Limba si cu cerul gurii
Imi spun gustul prajiturii.
Degetele-mi spun si ele
De sunt moi, chiflele mele,
Iar cu nasul adeseori,
Sorb parfumul tot din flori.
Sireata
Elena Fargo
Viorica, fata mamei
Cea cuminte si curata,
Si-a facut, mancand cirese,
Pe furis, pe sort, o pata…
Si-acum sta-ntr-un colt si plange:
„Doctorul e vinovat
Si c-o sa ma certe mama,
Si ca sortul e patat!"
Mama intra-ncet pe usa;
Ea tresare si-ntinzand
Mainile deasupra petei,
Plange intruna suspinand.
- De ce plangi, fetita mamei?
- Plang ca doctorul ti-a spus
Sa nu-mi dai deloc cirese,
Si tu in dulap le-ai pus...
- Si tu plangi din lacomie?
 Ce rusine!...
- Sa ma ierti!...
- Bine, dar sa fii cuminte...
- Nici de sort nu ma mai certi?
- Care sort? Intreaba mama...
- Uite, asta: l-am patat
Lacomia pentru care
Chiar acuma m-ai iertat.
Somnoroase pasarele
de Mihai Eminescu
Somnoroase pasarele
Pe la cuiburi se aduna,
Se ascund prin ramurele-
Noapte buna!
Doar izvoarele suspina,
Pe cand codrul negru tace;
Dorm si florile-n gradina-
Dormi in pace!
Trece lebada pe ape
Intre trestii sa se culce-
Fie-ti ingerii aproape,
Somnul dulce!
Peste-a noptii feerie
Se ridica mandra luna,
Totu-i vis si armonie-
Noapte buna!
Sorcova
Sorcova,
Vesela
Sa traiti,
Sa-mbatriniti:
Ca un mar,
Ca un par,
Ca un fir de trandafir.
Tare ca piatra,
Iute ca sageata;
Tare ca fierul,
Iute ca otelul. La Anul si La multi Ani!...
(Dati-ne si noua bani... :-)
Strugurii
Ilie Mirea
 Struguri galbeni, aurii,
Rosii, negri, brumari,
I-a copt toamna sus in vii:
Haideti sa-i mincam copii.
Stupul lor
Tudor Arghezi
Stupul lor de pe vîlcea
Stă păzit într-o broboadă
De trei plopi înalţi, de nea,
Pe o blană de zăpadă.
Prisăcarul le-a uitat
Şi-a căzut şi peste ele
Iarna, grea ca un plocat,
Cu chenar de peruzele.
Înlăuntru însă-n stup
Lucrătoarele sînt treze
Şi făcînd un singur trup
Nu-ncetează să lucreze.
Că nici una n-a muncit
Pentru sine, ci-mpreună
Pentru stupul împlinit
Cu felii de miere bună.
Sunt copil ca fiecare
de Adrian Paunescu
Sunt copil ca fiecare
Si ma joc mereu,
Jucaria cea mai mare
Este tatal meu.
Si cand tata nu-i acasa
Ci-i altundeva
Jucaria cea frumoasa
Este mama mea.
Si cand mama si cu tata
Sunt plecati de-aici
Pentru joc, sa tineti seama,
Am niste bunici.
Scumpa mama, draga tata
Roata nu sta-n loc,
Ca voi fi si eu odata
Jucarie-n joc.
 Suparare, suparare
Suparare, suparare,
fara nici o suparare.
Daca ne mai suparam,
luam trenul si plecam.
Si plecam la Gara Mica,
sa-l luam pe Stefanica.
Si plecam la Gara Mare,
sa-l luam pe Tata Mare.
TAKE A MOMENT TO LISTEN
english - author unknown
Take a moment to listen today,
To what your children are trying to say.
Listen today, whatever you do,
Or they won't be there to listen to you.
Listen to their problems, listen to their needs,
Praise their smallest triumphs, praise their smallest deeds.
Tolerate their chatter, amplify their laughter,
Find out what's the matter, find out what they're after.
But tell them that you love them, every single night.
And though you scold them, be sure you hold them tight,
Tell them "Everything's all right;
Tomorrow's looking bright."
Take a moment to listen today,
To what your children are trying to say.
Listen today, whatever you do,
And they will come back to listen to you.
Talharul pedepsit
Tudor Arghezi
Intr-o zi, prin asfintit, Soaricele a-ndraznit Sã se creada în putere A prada stupul
de miere. El
intrase pe furis, Strecurat pe urdinis, Se gandea ca o albina-i Slaba, mica si
putina, Pe când el,
hot si borfas, Langa ea-i un urias. Nu stiuse ca nerodul Va da ochii cu norodul
Si-si pusese-n
cap minciuna Ca da-n stup de cate una. Roiul, cum de l-a zarit C-a intrat, l-a
coplesit.
Sacoteala sã-i mai ceara Nu! L-au imbracat cu ceara, De la bot pana la coada
Tabarate mii,
gramada, Si l-au strans cu mestesug, Incuiat ca-ntr-un cosciug. Nu ajunge, vream
sã zic, Sã
fii mare cu cel mic, Ca puterea se aduna Din toti micii impreuna.
Te voi iubi mereu
dupa Robert Munsch
 O mama isi tinea nou-nascutul la piept si
incet il legana inainte si-napoi,
inainte si-napoi, inainte si-napoi.
Si in timp ce-l tinea cinta:
“Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna,
Atit cit voi trai,
Copilul meu vei fi.”
Copilul a crescut. El a crescut si a crescut,
si a crescut. A crescut pina a implinit doi ani,
si a inceput sa alerge prin toata casa.
Tragea de cartile din biblioteca. Tragea
toata mincarea din frigider si lua ceasul mamei
si-l arunca in toaleta. Citeodata mama isi spunea:
“Acest copil ma-nebuneste!”
Dar noaptea, cind copilul de doi ani era linistit,
mama deschidea usa camerei,
o strabatea tiris,
se uita de la marginea patului;
si daca el era intr-adevar adormit il lua
in brate si-l legana inainte si-napoi,
inainte si-napoi, inainte si-napoi.
Si in timp ce-l legana cinta:
“Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna,
Atit cit voi trai,
Copilul meu vei fi.”
Baietelul a crescut. El a crescut si a crescut,
si a crescut. El a crescut pina cind a implinit noua ani.
Si niciodata nu vroia sa faca baie, si de cite ori
bunica ii vizita el vorbea urit. Citeodata
mama ar fi vrut sa-l vinda la gradina zoologica!
Dar noaptea, cine el dormea,
Mama deschidea incetisor usa camerei,
o strabatea tiris si se uita de la marginea patului.
Daca era intr-adevar adormit, ea-l lua in brate
pe acel baiat de noua ani
si-l legana inainte si-napoi,
inainte si-napoi, inainte si-napoi.
Si in timp ce-l legana, cinta:
“Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna,
Atit cit voi trai,
Copilul meu vei fi.”
Baiatul a crescut. El a crescut, si a crescut,
si a crescut. Si a crescut pina cind a ajuns un adolescent.
El avea prieteni ciudati si purta haine ciudate,
si asculta muzica ciudata.
Citeodata mama lui se simtea
 ca intr-o gradina zoologica!
Dar noaptea, cind acest adolescent dormea,
mama deschidea usa camerei lui,
o strabatea tiris si se uita de la marginea patului.
Daca era intr-adeva adormit, ea-l lua in brate
pe acel baiat mare, minunat,
si-l legana inainte si-napoi,
inainte si-napoi, inainte si-napoi.
Si in timp ce-l legana cinta:
“Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna,
Atit cit voi trai,
Copilul meu vei fi.”
Adolescentul a crescut. El a crescut si a crescut,
si a crescut. A crescut pina a devenit un adult.
A parasit casa parinteasca si si-a luat o casa
in cealalta parte a orasului.
Dar citeodata, in noptile intunecate
mama se urca in masina ei si traversa orasul.
Daca toate luminile in casa fiului ei erau stinse,
ea deschidea geamul de la dormitorul lui,
il strabatea tiris si se uita de la marginea patului.
Daca acel barbat mare, minunat, era intr-adevar adomit
ea-l lua in brate si-l legana inainte si-napoi.
Si in timp ce-l legana cinta:
“Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna,
Atit cit voi trai,
Copilul meu vei fi.”
Ei bine, acea mama a imbatrinit.
Si a imbatrinit, si a imbatrinit, si a imbatrinit.
Intr-o zi si-a sunat fiul si i-a spus,
“Ar fi bine sa vii sa ma vezi
caci sint foarte batrina si bolnava.”
Cine el a ajuns la usa ea a incercat sa cinte
cintecul. Ea a cintat:
“Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna …”
dar nu a putut sa-l termine
pentru ca era prea batrina si bolnava.
Fiul s-a indreptat spre mama lui.
A luat-o in brate si a leganat-o,
inainte si-napoi, inainte si-napoi,
inainte si-napoi.
Si i-a cintat acest cintec:
“Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna,
Atit cit voi trai,
Mama mea vei fi.”
Cind fiul s-a intors acasa in acea noapte,
a stat nemiscat mult timp la capatul scarilor.
Apoi a mers in camera
unde fetita lui nou-nascuta dormea.
A ridicat-o in brate si foarte incet a leganat-o,
inainte si-napoi, inainte si-napoi,
inainte si-napoi.
Si in timp ce-o legana a cintat:
“Te voi iubi mereu,
te voi indragi pentru totdeauna
Atit cit voi trai,
Copilul meu vei fi.”
Tic Tac 2
Tic-tac, tic-tac
Plange-un tzutzure pitic
Suparat ca soarele
I-a muiat picioarele.
Tic-tac
Tic-tac, tic-tac,
Bate ceasul neincetat
Scoala-te copile,
E vremea de-nvatat.
Tica, tica, tica
Tica, tica, tica
M-a batut mamica,
C-a mincat pisica
Toata fripturica.
Si m-am dus la scoala
Cu burtica goala,
Si-am venit acasa
Cu burtica grasa.
TOAMNA
(varianta 1)
Toamna, tu ne-aduci
Multe fructe dulci
Mere rosii si gustoase
Pere galbene, zemoase.
TOAMNA
varianta 2
 Toti acei ce-ntreaga vara
Au lucrat din zori si pana seara
Toamna au roade bogate
Au si fructe, si bucate.
Mere, pere in panere
Prune bune si alune
Si gutui amarui
Cu puf galben ca de pui.
Si tot felul de legume
De nu le mai stii pe nume.
Toamna tarziu
de Monica Tomescu
Pui-de-vant, n-auzi ce-ti spun?
Da-te jos din pom acum!
Si-apoi cauta-ti de drum!
Zi si noapte ti-e totuna,
Asta-i joaca? Zici ca-i toamna
Si ca numai ea te-ndeamna
Sa imi lasi copacii goi?
Sa pui frunzele-napoi!
Uite, vine Mos Craciun!
Otilia Cazimir
Prin nameti, in fapt de seara,
A plecat catre oras
Mos batran c-un iepuras
Inhamat la sanioara.
Drumurile-s troienite,
Noaptea vine, gerul creste...
Cu urechile ciulite
Iepurasul se grabeste.
Uite-o casa colo-n vale,
Cu ferestre luminate.
Mosul s-a oprit din cale,
Cu toiagu-n poarta bate:
- Buna seara, buna seara!
Iaca, vin cu sanioara
Si cu daruri proaspete.
Bucurosi de oaspete?
- Bucurosi,
 Bucurosi,
Striga glasuri de copii.
Mosule, de unde vii?
- Iaca, vin din mosi-stramosi,
Incarcat cu jucarii!
... Noapte rece si albastra.
Ies copiii la fereastra,
Sa se uite cum coboara,
Prin troianul urias,
Mos-batran c-un iepuras
Inhamat la sanioara...
UN ARICI
UN ARICI
CU OCHII MICI
SI CU BOT CATIFELAT,
LINGA GARD S-A TUPILAT,
NECAJIT SI SUPARAT
CA L-A PLOUAT.
- MAI ARICI CU OCHII MICI,
HAI IN CASA LA CALDURA,
UNDE NIMENI NU TE FURA,
SUS DUPA CUPTOR SA STAI,
SA NU CAPETI... GUTURAI.
Unde-s mulţi, puterea creşte...
Otilia Cazimir
- Să poftească-aici, urîta !...
Şi-au sărit- mai mare dragul-
Catincuţa mea cu bîta,
Ilenuşa cu ciomagul.
Căţeluşii sar şi ei.
Vulpea s-a grăbit, neroada,
De era să-şi uite coada
Între colţii lui Grivei!
...În poiană pasc la soare
Şapte gîşte, trei mioare,
Şi e linişte-n dumbravă.
-Asta zic şi eu ispravă!
Unu si cu unu/ Iei intii sapunul
de Georgeta Moraru
Unu si cu unu/ Iei intii sapunul
Doi si cu trei/ Si-un burete iei
 Patru, cinci, hop-hop/ Vin cu un prosop
Sase si cu sapte/ Trec apoi la fapte
Opt, cu apa calda/ Repede te scalda
Noua si cu zece/ Si cu apa rece
Fac neaparat/ Un copil curat !
Unu-i soarele pe cer
Unu-i soarele pe cer,
Doi sunt ochisori mei,
Trei sunt frunze la trifoi,
Patru labe la pisoi,
Daca vreti sa-l stiti pe cinci,
ia uitati-va aici 12345!
Vara
Duiliu Zamfirescu
Cu firea ei cea arzatoare
Sosit-a vara inapoi.
Toti pomii sint in sarbatoare,
in tei sta floare linga floare...
E dulce vara pe la noi!
Versurile pe care le-au învatat cei doi copilasi pentru ziua mamei lor
Elena Farago
Eu nu sînt destul de mare
Ca sa pot sa-nvat macar,
De pe carte, o urare,
Si nu sînt destul de mare
Ca sa-ti dau un dar.
Dar îti dau o sarutare,
Ici, pe obrajor,
Si pe mîna asta care
Ma-ngrijeste-n fiecare
Zi, cu-atîta dor!
Zile lungi si voie buna
Îti doresc eu mult,
Si ma rog de flori sa-ti spuna
Sa ma ierti, mamica buna,
Ca nu stiu mai mult!
Vestitorii primaverii
George Cosbuc
 Dintr-alte tari, de soare pline,
Pe unde-ati fost si voi straine,
Veniti, dragi pasari, inapoi -
Veniti cu bine!
De frunze si de cintec goi,
Pling codrii cei lipsiti de voi.
In zarea cea de veci albastra
Nu v-a prins dragostea sihastra?
De ce-ati lasat? Nu v-a fost dor
De tara voastra?
N-ati plins vazind cum trece-n zbor
Spre miazanoapte nor de nor?
Voi ati cintat cu glas fierbinte
Naturii calde imnuri sfinte,
Ori doine dragi, cind v-ati adus
De noi aminte!
Strainilor voi nu le-ati spus,
Ca doine ca a noastre nu-s?
Si-acum veniti cu drag in tara!
Voi revedeti cimpia iara,
Si cuiburile voastre-n cring!
E vara, vara!
As vrea la suflet sa va string,
Sa rid de fericit, sa pling!
Cu voi vin florile-n cimpie
Si noptile cu poezie
Si vinturi line, calde ploi
Si veselie.
Voi toate le luati cu voi
Si iar le-aduceti inapoi!
Vine iarna
Vine, vine, vine iarna,
Vine de departe, hat!
Cu caciuli de promoroaca
Si cojoace de omat.
Vine gerul, care pune
Flori de gheata la feresti
Si mamica iar ne spune
Adormindu-ne, povesti.
Vine ploaia
George Cosbuc
 Vine ploaia, bine imi pare,
In gradina am o floare,
Ploaia o va face mare,
Vine ploaia, bine imi pare.
Vine ploaia, bine face!
Spicul plin de-acum se coace!
Spicului racoarea-i place!
Vine ploaia, bine face!
Vine toamna cu galosi
Soptesc pe strazi paraie...
Toamna, in manta de ploaie,
Bate-n geam cu glasu-i mic:
Pic, pic, pic.
Azi si-a pus ciorapi mai grosi,
Ba si-a pus chiar si galosi,
Sa nu prinda guturai,
Vai, vai, vai!
Vulpea
Cu coada stufoasa
Cu bot ascutit,
La cotetul nostru
Des a nimerit.
Gaini, pui si rate,
Ia tot ce gaseste
Hoata asta stiti?
Vulpe se numeste.
Vulpea sireata
Cat e vulpea de sireata
S-a-nselat si ea odata
C-a furat dintr-o gradina
Un cocos de plastilina.
Zdreantã
Tudor Arghezi
L-ati vãzut cumva pe Zdreantã,
Cel cu ochii de faiantã?
E un câine zdrenturos
 De flocos, dar e frumos.
Parcã-i strâns din petice,
Ca sã-l tot impiedice,
Ferfenitele-i atarnã
Si pe ochi, pe nara cârnã,
Si se-ncurcã si descurcã,
Parcã-i scos din câlti pe furcã.
Are insã o ureche
De pungas fãrã pereche.
Dã târcoale la cotet,
Ciufulit si-asa lãiet,
Asteptând un ceas si douã
O gainã sã se ouã,
Care cantã cotcodace,
Proaspãt oul când si-l face.
De când e-n gospodãrie
Multe a-nvãtat si stie,
Si, pe branci, târâs, grãbis,
Se strecoarã pe furis.
Pune laba, ia cu botul
Si-nghite oul cu totul.
-- "Unde-i oul? a-ntrebat
Gospodina. -- "L-a mâncat!"
"Stai nitel, cã te dezvãt
Fãrã mãturã si bãt.
Te invatã mama minte."
Si i-a dat un ou fierbinte.
Dar decum l-a imbucat,
Zdreantã l-a si lepãdat
Si-a-njurat cu un lãtrat.
Când se uitã la gainã,
Cu culcusul lui, vecinã,
Zice Zdreantã-n gândul lui
"S-a fãcut a dracului!"
Zebra
Dupa cate se aude,
Zebra s-a vopsit cu dude
Geaba-ncearca sa se spele,
I-au intrat dungile-n piele.