Sunteți pe pagina 1din 1

Arhitectura Romaneasca

secolele xiv-xv

Evolutia arhitecturii din Tara Romaneasca n-a urmat modelul de la Arges. Tipul de
biserici manastiresti, de plan triconc, care s-a facut drum la Nord de Dunare odata cu
ctitoriile, semnalate deja, a lui Nicodim din Tismana, se va transpune intr-o adevarata
capodopera din vremea lui Mircea cel Batran - biserica mare a manastirii Cozia.

La Est de Carpati, in noul principat Moldova, se va contura, pe plan artistic, o


situatie intrucatva diferita de cea pe care am intalnit-o in alte provincii romanesti. Tanarul
stat ortodox, se afla distantat de acele centre culturale de la Sud de Dunare, care au
alimentat actiunile culturale in Tara Romaneasca, in acelasi timp, fiind cuprins de la Nord
si Vest de doua mari puteri catolice - regalitatile polona si maghiara.

Aceste imprejurari au acordat o amprenta specifica evolutiei arhitecturii medievale


din Moldova. Dupa o expresie celebra, "in Moldova bisericile ortodoxe au fost ridicate de
maini gotice".

Astfel, biserica Sf. Nicolae din Radauti probabil ridicata pe timpul lui Bogdan I,
intruneste deopotriva elemente structurale si decorative de factura romanica si gotica.
Biserica Sf. Treime din Siret, inaltata de Petru I Musat, reflecta o noua treapta in
raporturile intre stilurile occidentale si traditiile bizantino-balcanice. Este remarcabil
efortul de asigurare a potentialului defensiv al tarii, intreprins de acelasi voievod, in acest
program se inscriu renumitele cetati de la Neamt si Suceava, planul lor tradand influente
venite din zona de campie a tinuturilor baltice.

Catre sfarsitul secolului al XlV-lea se contureaza perspectivele de evolutie a culturii


medievale romanesti, in Transilvania, unde traditiile bizantino-slave mai continua sa
alimenteze viata spirituala a populatiei romanesti, totusi tendinta generala este cea de
integrare in aria cultural-artistica a Europei catolice. Tara Romaneasca, avand legaturi
mai statornice cu centrele cultural-ecleziastice de la Sud de Dunare, va ramane atasata
traditiilor balcanice. Moldova va cunoaste pe fundamentul unei culturi ortodoxe o
capacitate de asimilare a unor elemente stilistice, provenite din civilizatia catolica, fapt ce
va da nastere unor solutii originale, de sinteza, in special in arhitectura.