Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Observaţie:
Norma juridică se distinge de actul juridic individual sau concret. Spre deosebire
de norma juridică, actul juridic concret se referă la conduita într-o situaţie dată, a
unei persoane fizice sau juridice identificată şi nominalizată (un exemplu elocvent
de act juridic este hotărârea judecătorească dată pentru soluţionarea unei cauze).
_________________________________________________________________________ 1
Cristina Ionescu - Curs “Elemente de legislaţia mediului”, 2003.
Catedra de Hidraulică şi Maşini Hidraulice, an V, Specializarea “Ingineria mediului”
Curs 1
Actele juridice individuale sau concrete sunt date în baza şi pentru executarea actelor
normative. Actele juridice constituie modalităţi de aplicare a actelor normative.
Conceptul de act juridic normativ defineşte toate formele sub care apar normele
juridice edictate de organele statului. Fiecare stat îşi stabileşte denumirea actelor
juridice normative şi competenţa organelor care le emit.
Cea mai generală clasificare a actelor normative este cea care le subîmparte în:
• legi şi
• acte normative subordonate legii.
Legea – este un act normativ cu valoare juridică superioară, adoptat de
Parlament, organul suprem al puterii de stat. În categoria de legi intră:
• Constituţia – ca lege fundamentală a unui stat;
• Codul – ca lege în care reglementările îmbracă o anumită formă de sistematizare.
La rândul lor, legile se clasifică în:
• legi constituţionale sau fundamentale. Constituţia are ca obiect:
- reglementarea principiilor fundamentale ale organizării sociale şi de stat;
- sistemul organelor şi separaţiei puterilor în stat;
- drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor.
Constituţia are poziţia principală (primară) în ierarhia legilor şi a celorlalte acte juridice
normative, deoarece dispune de forţă juridică superioară faţă de toate acestea.
Conţinutul actelor juridice normative trebuie să fie conform cu prevedrile
Constituţiei.
• legi organice – adoptate, în baza importanţei lor, printr-o procedură mai
pretenţioasă, care necesită obţinerea unei majorităţi calificate în Parlament.
• ordinare – celelalte legi.
Observaţii:
1. Acte normative cu putere de lege sunt şi actele guvernului, date în temeiul unor
situaţii special prevăzute în Constituţie şi având un caracter provizoriu.
2. Tratatele, convenţiile şi acordurile internaţionale, ratificate de Parlament au tot
poziţia de legi.
_________________________________________________________________________ 2
Cristina Ionescu - Curs “Elemente de legislaţia mediului”, 2003.
Catedra de Hidraulică şi Maşini Hidraulice, an V, Specializarea “Ingineria mediului”
Curs 1
CONSTITUŢIE, Titlul III, Cap III, Guvernul, Art 107 (Actele guvernului)
CONSTITUŢIE, Titlul III, Cap III, Guvernul, Art 114 (Delegarea legislativă)
_________________________________________________________________________ 3
Cristina Ionescu - Curs “Elemente de legislaţia mediului”, 2003.
Catedra de Hidraulică şi Maşini Hidraulice, an V, Specializarea “Ingineria mediului”
Curs 1
În tehnica legislativă s-au instituit anumite părţi constitutive ale actelor normative.
Modelul de act normativ nu este general, ci el se adaptează în funcţie de:
• caracterul actului normativ;
• întinderea actului normativ;
• obiectul pe care îl reglementează.
Legile au în general următoarele elemente constitutive:
• titlul actului normativ – constituie elementul de identificare al acestuia. Titlul trebuie:
- să fie conscis şi
- să exprime clar obiectul respectivei reglementări;
• preambulul şi formula introductivă:
- preambulul – constă într-o introducere succintă, care prezintă considerentele de
natură socială, economică, politică, juridică avute în vedere la elaborarea actului
normativ. Preambulul nu este obligatoriu, fiind întocmit de regulă în cazul anumitor
acte normative importante. Preambulul nu conţine norme juridice;
- formula introductivă – partea actului normativ care invocă temeiul legal,
constituţional, în baza căruia este dată reglementarea;
• dispoziţiile sau principiile generale – stabilesc dispoziţiile sau principiile general
valabile pentru actul normativ în totalitatea sa;
• dispoziţiile de fond – concretizate în articole. În funcţie de problematica şi întinderea
actului normativ, dispoziţiile de fond pot fi grupate pe subdiviziuni (titluri, capitole,
secţiuni, paragrafe);
• dipoziţiile finale şi tranzitorii:
- dispoziţiile finale propriu-zise – stabilesc data intrării în vigoare a actului
normativ, atunci când se doreşte o menţiune expresă în acest sens;
- dispoziţiile tranzitorii – sunt necesare în cazurile care implică tranziţia de la un
act normativ vechi la unul nou.
Observaţii:
1. Un act normativ poate fi modificat numai printr-un alt act normativ de aceeaşi valoare
şi cu aceeaşi forţă juridică (o lege nu poate fi modificată decât tot printr-o lege).
2. În principiu, un act normativ de valoare superioară poate să modifice un act normativ
de valoare inferioară.
_________________________________________________________________________ 4
Cristina Ionescu - Curs “Elemente de legislaţia mediului”, 2003.
Catedra de Hidraulică şi Maşini Hidraulice, an V, Specializarea “Ingineria mediului”
Curs 1
Observaţie:
În dreptul civil subiectul colectiv de drept este definit ca persoană juridică. Aceasta
presupune o serie de condiţii speciale referitoare la organizare, conducere, patrimoniu,
răspundere, firmă, etc.
_________________________________________________________________________ 5
Cristina Ionescu - Curs “Elemente de legislaţia mediului”, 2003.
Catedra de Hidraulică şi Maşini Hidraulice, an V, Specializarea “Ingineria mediului”
Curs 1
Obiectul raportului juridic este constituit din conduita umană rezultată ca urmare
a exercitării drepturilor şi a îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de norma juridică, de
către subiecţii raportului juridic.
_________________________________________________________________________ 6
Cristina Ionescu - Curs “Elemente de legislaţia mediului”, 2003.
Catedra de Hidraulică şi Maşini Hidraulice, an V, Specializarea “Ingineria mediului”