Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Articol unic
Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea
profesiei de arhitect, republicată, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Prezentul act normativ transpune Directiva Consiliului nr. 85/384/CEE privind recunoaşterea reciprocă a
diplomelor, certificatelor şi altor dovezi oficiale de calificare în domeniul arhitecturii, inclusiv măsurile de
facilitare a exercitării efective a dreptului de stabilire şi a libertăţii de a presta servicii, publicată în
Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 223 din 21 august 1985, cu modificările şi
completările ulterioare.
-****-
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului,
Gheorghe Dobre
Ministrul delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului,
Laszlo Borbely
p. Ministrul educaţiei şi cercetării,
Jozsef Koto,
secretar de stat
Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,
Gheorghe Barbu
p. Ministrul integrării europene,
Adrian Ciocănea,
secretar de stat
ANEXĂ:
NORME METODOLOGICE din 22 februarie 2006 de aplicare a Legii nr.
184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect,
republicată
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
Art. 1
(1)Prezentele norme metodologice reglementează procedura de acordare a dreptului de semnătură în
domeniul arhitecturii şi instituţiile competente pentru eliberarea documentelor necesare obţinerii acestui
drept.
(2)Prezentele norme metodologice se aplică persoanelor fizice care exercită independent, dar şi în
calitate de salariat, profesia de arhitect.
Art. 2
Autoritatea competentă în domeniul arhitecturii este Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului.
Art. 3
Autoritatea competentă pentru recunoaşterea profesională a diplomelor şi a altor documente similare,
prevăzute în anexele nr. 1, 2 şi 4, este Ordinul Arhitecţilor din România.
Art. 4
În înţelesul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile folosite au următoarele semnificaţii:
a)stat membru de provenienţă - statul membru al Uniunii Europene, statul aparţinând Spaţiului Economic
European sau Confederaţia Elveţiană, din care provine arhitectul care doreşte să îşi exercite profesiunea
în România;
b)stat membru gazdă - statul membru al Uniunii Europene, statul aparţinând Spaţiului Economic
European sau Confederaţia Elveţiană, în care arhitectul cetăţean român sau care provine din România
doreşte să îşi exercite profesiunea;
c)Directiva Consiliului nr. 85/384/CEE privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi a
altor dovezi oficiale de calificare în domeniul arhitecturii, inclusiv măsurile de facilitare a exercitării
efective a dreptului de stabilire şi a libertăţii de a presta servicii va fi denumită în continuare, în textul
prezentelor norme metodologice, Directiva.
CAPITOLUL II: Recunoaşterea profesională a diplomelor de licenţă şi a altor
documente similare eliberate de instituţiile de învăţământ superior de
arhitectură
Art. 5
De la data aderării României la Uniunea Europeană, în aplicarea art. 4 şi 5 din Legea nr. 184/2001
privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicată, denumită în continuare Lege, pentru a
asigura exercitarea profesiei de arhitect pe teritoriul României, Ordinul Arhitecţilor din România
recunoaşte profesional diplomele şi alte documente similare, eliberate conform normelor Uniunii Europene
de statele membre ale Uniunii Europene, de statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de
Confederaţia Elveţiană cetăţenilor lor şi prevăzute în anexa nr. 1, acordând acestora, în ceea ce priveşte
accesul la activităţile din domeniul arhitecturii şi exercitarea acestora cu titlul profesional de arhitect,
acelaşi efect pe teritoriul statului român ca şi diplomelor şi altor documente similare în domeniul
arhitecturii, eliberate în România.
Art. 6
(1)De la data aderării României la Uniunea Europeană, Ordinul Arhitecţilor din România recunoaşte
profesional diplomele şi alte documente similare, prevăzute în anexa nr. 2, eliberate de statele membre
de provenienţă cetăţenilor lor care erau deja în posesia acestor calificări la data notificării Directivei sau
ale căror studii ce permit obţinerea acestor diplome şi a altor documente similare, prevăzute în aceeaşi
anexă, au început cel mai târziu în cursul celui de-al treilea an universitar ce a urmat datei notificării
Directivei.
(2)Ordinul Arhitecţilor din România recunoaşte profesional diplomele şi alte documente similare,
prevăzute la alin. (1), chiar dacă aceste calificări nu îndeplinesc cerinţele minime de formare prevăzute
de normele europene, acordând acestora, în ceea ce priveşte accesul la activităţile din domeniul
arhitecturii şi exercitarea profesiei de arhitect, cu condiţia îndeplinirii cerinţei prevăzute la art. 11 alin. (4)
din Lege, acelaşi efect pe teritoriul statului român ca şi diplomelor şi altor documente similare în domeniul
arhitecturii, eliberate în România.
Art. 7
De la data aderării României la Uniunea Europeană, Ordinul Arhitecţilor din România recunoaşte atât
diplomele eliberate de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură, cât şi certificatele prevăzute în
prezentul articol, acordându-le, în ceea ce priveşte accesul la activităţile din domeniul arhitecturii şi
exercitarea acestora cu titlul profesional de arhitect, acelaşi efect pe teritoriul statului român ca şi
diplomelor şi altor documente similare în domeniul arhitecturii, eliberate în România, după cum urmează:
a)certificatele eliberate cetăţenilor statelor membre de provenienţă de către acestea, dacă existau, la
data notificării Directivei, reglementări privind accesul la activităţile din domeniul arhitecturii şi
exercitarea acestora cu titlul profesional de arhitect; certificatele precizează că titularii au fost autorizaţi
să utilizeze titlul profesional de arhitect anterior datei de implementare a Directivei şi au desfăşurat în
mod efectiv activităţile respective în conformitate cu aceste reglementări timp de cel puţin 3 ani
consecutivi în cursul ultimilor 5 ani ce precedă data eliberării certificatelor;
b)certificatele eliberate cetăţenilor statelor membre de provenienţă, state care, între data notificării şi
cea a implementării Directivei, au introdus reglementări privind accesul şi exercitarea activităţilor din
domeniul arhitecturii cu titlul profesional de arhitect, prin care se dovedeşte faptul că titularul a fost
autorizat să utilizeze titlul profesional de arhitect la data implementării Directivei şi a desfăşurat în mod
efectiv activităţile respective în conformitate cu aceste reglementări timp de cel puţin 3 ani consecutivi în
cursul ultimilor 5 ani ce precedă data eliberării certificatelor.
Art. 8
Recunoaşterea diplomelor de învăţământ superior în domeniul arhitecturii, eliberate în afara statelor
membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau Confederaţiei Elveţiene, se face,
conform Legii, de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Documentele de formare care nu îndeplinesc
singure sau cumulativ cu experienţa profesională condiţiile prevăzute în anexa nr. 2 se supun
recunoaşterii academice, conform Legii, la Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Art. 9
Diplomele de licenţă şi alte documente similare, eliberate de instituţiile de învăţământ superior de
arhitectură din România, sunt prevăzute în anexa nr. 3.
Art. 10
Diplomele şi alte documente similare, eliberate de instituţii de învăţământ superior de arhitectură din
fostele state Cehoslovacia, Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice şi Republica Socialistă Federativă
Iugoslavia, sunt recunoscute în condiţiile prevăzute în anexa nr. 4.
Art. 11
În sprijinul activităţii de recunoaştere, Ordinul Arhitecţilor din România trebuie să consulte Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene în care diplomele şi alte documente similare prevăzute în anexa nr. 1 se
reactualizează permanent.
CAPITOLUL III: Dobândirea dreptului de semnătură pentru documentaţii de
arhitectură valabile pe teritoriul României
Art. 12
Cetăţenii statelor membre de provenienţă, ale căror diplome de arhitect sau alte documente similare au
fost recunoscute în România, vor utiliza în România titlul profesional de "arhitect", precum şi abrevierea
acestui titlu folosită în România.
Art. 13
În cazul în care titlul de formare utilizat în statul membru de provenienţă poate fi confundat în România
cu un titlu care necesită o formare suplimentară, pe care persoana în cauză nu o deţine, Ordinul
Arhitecţilor din România va indica forma adecvată a titlului pe care persoana este îndreptăţită să îl
utilizeze.
Art. 14
În cazuri justificate, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului poate solicita autorităţilor
competente dintr-un stat membru de provenienţă confirmarea autenticităţii diplomelor şi altor documente
similare, eliberate în respectivul stat membru.
Art. 15
Arhitecţii cetăţeni ai unui stat membru de provenienţă care au dreptul de a exercita profesia de arhitect în
unul dintre aceste state şi nu solicită stabilirea în România, ci doar dreptul de a presta temporar servicii
în domeniul arhitecturii pe teritoriul României vor dobândi drept de semnătură prin înregistrarea
automată şi temporară la Ordinul Arhitecţilor din România, în condiţiile art. 11 alin. (2) din Lege.
Art. 16
Cetăţenii unui stat membru de provenienţă care solicită stabilirea în România şi îndeplinesc condiţiile
referitoare la deţinerea titlului de arhitect, prevăzute în Lege, vor dobândi drept de semnătură în aceleaşi
condiţii ca şi cetăţenii români, cu respectarea art. 10 din Lege.
Art. 17
(1)Documentul prevăzut la art. 11 alin. (3) din Lege trebuie să dovedească faptul că sunt îndeplinite
cerinţele statului membru de provenienţă referitoare la onorabilitate.
(2)În cazul în care statul membru de provenienţă nu solicită dovada onorabilităţii pentru persoanele care
doresc să aibă acces la profesia de arhitect în acel stat, Ordinul Arhitecţilor din România solicită
cetăţenilor statului membru de provenienţă care solicită drept de stabilire în România să prezinte un
extras de cazier judiciar sau, în absenţa acestuia, un document echivalent eliberat de o autoritate
competentă din statul membru de provenienţă.
(3)În cazul în care statul membru de provenienţă nu eliberează dovada prevăzută la alin. (2), Ordinul
Arhitecţilor din România solicită persoanei respective o declaraţie pe propria răspundere în faţa unei
autorităţi competente, din care să rezulte că persoana îndeplineşte cerinţele art. 10 alin. (3) din Lege.
Art. 18
(1)Dacă Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului are cunoştinţă de fapte grave şi precise
săvârşite în afara teritoriului României, anterior stabilirii solicitantului în România, sau de faptul că
declaraţia menţionată în art. 17 alin. (3) conţine informaţii incorecte, iar faptele ori informaţiile respective
sunt de natură să afecteze accesul la profesia de arhitect sau exercitarea acesteia pe teritoriul României,
autoritatea română competentă informează autoritatea ori autorităţile competente din statul membru de
provenienţă cu privire la acestea.
(2)Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului comunică statului membru gazdă informaţiile
solicitate cu privire la sancţiunile disciplinare de natură profesională sau administrativă, precum şi cu
privire la sancţiunile penale interesând exerciţiul profesiei de arhitect, aplicate arhitecţilor pe durata
exercitării profesiei în România.
(3)Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, sesizat de un stat membru gazdă în legătură cu
fapte grave şi precise săvârşite de un cetăţean român sau care provine din România, anterior stabilirii în
statul membru gazdă şi în afara teritoriului acestuia, ori în legătură cu informaţii incorecte cuprinse în
declaraţia prevăzută în art. 17 alin. (3), verifică exactitatea faptelor, în măsura în care ele pot afecta
accesul la profesia de arhitect sau exercitarea acesteia în România.
(4)Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului decide asupra naturii şi amplorii investigaţiilor
care trebuie realizate şi informează statul membru gazdă asupra acţiunilor pe care le întreprinde cu
privire la documentele şi certificatele pe care Ie-a emis în cazurile respective.
(5)Informaţiile primite sau furnizate potrivit prevederilor alin. (1)-(4) au caracter confidenţial.
Art. 19
Pentru dobândirea dreptului de semnătură, cetăţenii statelor membre de provenienţă vor prezenta un
certificat emis de autoritatea competentă din statul de provenienţă, care atestă efectuarea în statul
respectiv a unei perioade corespunzătoare de stagiu sau experienţă profesională adecvată cu o durată
echivalentă stagiului şi care conferă acestora aceleaşi drepturi ca şi cetăţenilor români care au efectuat
stagiul.
Art. 20
(1)Ordinul Arhitecţilor din România examinează documentaţia prezentată de solicitant pentru dobândirea
dreptului de semnătură şi emite decizia motivată în termen de 3 luni de la depunerea documentaţiei
complete.
(2)În situaţia prevăzută la art. 18, solicitarea de reexaminare suspendă termenul legal de soluţionare.
Ordinul Arhitecţilor din România va continua procedura prevăzută la alin. (1) după primirea răspunsului
din partea statului membru consultat sau după expirarea termenului de 3 luni prevăzut de normele
Uniunii Europene pentru formularea răspunsului de către statele membre consultate în aceste situaţii.
(3)Decizia prevăzută la alin. (1) poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare la instanţa
de contencios administrativ competentă. În cazul în care solicitantul nu primeşte răspuns în termenul
prevăzut la alin. (1), el se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, în condiţiile
legii.
(4)În termen de 30 de zile de la emiterea deciziei de respingere a solicitării de acordare a dreptului de
semnătură, solicitantul poate introduce o cerere de reexaminare însoţită de elemente noi, relevante în
susţinerea dosarului.
Art. 21
(1)Recunoaşterea diplomelor şi a altor documente similare de calificare în profesia de arhitect, eliberate
de statele membre ale Uniunii Europene, de statele aparţinând Spaţiului Economic European, precum şi
de Confederaţia Elveţiană, se efectuează indiferent dacă formarea a fost dobândită în totalitate sau în
parte pe teritoriul acestor state.
(2)Atunci când diplomele şi alte documente similare de calificare în profesia de arhitect, eliberate de un
stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat aparţinând Spaţiului Economic European sau de
Confederaţia Elveţiană cetăţenilor acestora, nu îndeplinesc cerinţele prevăzute în prezenta hotărâre
pentru a fi recunoscute, Ordinul Arhitecţilor din România va examina cunoştinţele de specialitate şi
competenţele atestate de aceste diplome şi alte documente similare, precum şi experienţa solicitantului,
comparativ cu cerinţele de calificare şi cunoştinţele prevăzute de legea română.
Art. 22
(1)Ordinul Arhitecţilor din România examinează diplomele sau alte documente similare de calificare în
profesia de arhitect, obţinute în afara graniţelor statelor membre ale Uniunii Europene, ale celorlalte state
aparţinând Spaţiului Economic European şi ale Confederaţiei Elveţiene şi recunoscute în unul dintre aceste
state.
(2)În situaţiile prevăzute la alin. (1), Ordinul Arhitecţilor din România examinează şi formarea
complementară şi/sau experienţa profesională însuşite de către cel interesat într-un stat membru al
Uniunii Europene, într-un alt stat aparţinând Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană
ori în afara graniţelor acestora.
(3)Dacă în urma examinării comparative se constată că abilităţile şi cunoştinţele atestate de aceste
diplome sau alte documente similare corespund numai parţial cerinţelor de calificare şi cunoştinţelor
prevăzute de legea română, Ordinul Arhitecţilor din România poate solicita persoanei interesate să
dovedească faptul că îndeplineşte toate aceste cerinţe.
(4)Ordinul Arhitecţilor din România emite decizia motivată în termen de 3 luni de la primirea cererii
însoţite de documentaţia completă de susţinere.
Art. 23
Cererea de recunoaştere a diplomelor sau a altor documente similare prevăzute de art. 22 este respinsă
numai motivat şi numai cu indicarea termenului de 30 de zile în care această decizie poate fi contestată şi
a instanţei de contencios administrativ competente. De asemenea, în cazul în care solicitantul nu
primeşte răspuns în termenul prevăzut la art. 22 alin. (4), el se poate adresa instanţei de contencios
administrativ competente.
Art. 24
În cazurile prevăzute la art. 21 şi 22 din Lege, Ordinul Arhitecţilor din România poate interzice permanent
sau temporar dreptul de a exercita profesia de arhitect pe teritoriul României.
Art. 25
Ordinul Arhitecţilor din România întreprinde măsurile necesare pentru ca cetăţenii statelor membre de
provenienţă să dobândească, în propriul lor interes şi în cel al clienţilor lor, cunoştinţele lingvistice
necesare exercitării profesiei de arhitect în România.
Art. 26
Documentele obţinute conform art. 17 şi 18 produc efecte în România dacă sunt prezentate autorităţilor
abilitate în termen de 3 luni de la data eliberării lor.
CAPITOLUL IV: Exercitarea profesiei de arhitect de către cetăţenii români în
afara teritoriului României
Art. 27
(1)Ordinul Arhitecţilor din România eliberează arhitecţilor cetăţeni români care doresc să exercite
profesia de arhitect în afara teritoriului României orice tip de document necesar recunoaşterii
profesionale, în termen de maximum 30 de zile de la înregistrarea cererii.
(2)Dacă Ordinul Arhitecţilor din România respinge solicitarea sau nu eliberează în termen de 30 de zile
documentul solicitat conform alin. (1), persoana interesată se poate adresa instanţei de contencios
administrativ, în condiţiile legii.
CAPITOLUL V: Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 28
Prevederile prezentei hotărâri se aplică şi cetăţenilor români care se află în una dintre situaţiile
reglementate de aceasta.
Art. 29
De la data aderării României la Uniunea Europeană, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului
comunică, în cel mai scurt timp posibil, simultan, celorlalte state membre şi Comisiei Europene lista
diplomelor, certificatelor şi altor dovezi de calificare profesională, eliberate pe teritoriul României, în
conformitate cu normele europene, precum şi lista instituţiilor care le eliberează.
Art. 30
De la data aderării României la Uniunea Europeană, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului
va comunica celorlalte state membre şi Comisiei Europene orice modificări intervenite în ceea ce priveşte
diplomele, certificatele şi alte titluri eliberate pe teritoriul României.
Art. 31
De la data aderării României la Uniunea Europeană, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului
poate consulta Comitetul consultativ privind formarea în domeniul arhitecturii, dacă are motive
întemeiate să considere că o diplomă, un certificat sau o altă dovadă de calificare în profesia de arhitect,
publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, nu mai îndeplineşte cerinţele prevăzute de normele
europene.
Art. 32
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
Art. 33
(1)Data notificării Directivei este 5 august 1985.
(2)Datele de implementare a Directivei sunt:
a)5 august 1987 - pentru Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania, Franţa, Italia, Danemarca, Irlanda,
Marea Britanie, Grecia, Spania şi Portugalia;
b)1 ianuarie 1994 - pentru Norvegia şi Islanda;
c)1 ianuarie 1995 - pentru Austria, Finlanda şi Suedia;
d)1 mai 1995 - pentru Liechtenstein;
e)1 iunie 2002 - pentru Elveţia;
f)1 mai 2004 - pentru Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia
şi Slovacia;
g)data aderării - pentru Bulgaria.
ANEXA nr. 1: Diplomele şi alte documente de formare sau experienţă
profesională în arhitectură, care fac obiectul recunoaşterii, în baza art. 5
din Hotărâre
Diplomele şi alte documente listate în continuare sunt recunoscute pentru studenţii care şi-au început
studiile în arhitectură începând cu anul academic 1988/1989. Pentru cei care şi-au început studiile în
arhitectură înainte de anul academic 1988/1989, se recunosc diplomele menţionate în Anexa nr. 2 la
prezentele norme metodologice, cu următoarele precizări:
- pentru Austria, Suedia şi Finlanda, diplomele menţionate în Anexa nr. 2, pentru studii începând din anul
academic 1988/1989, dar înainte de anul academic 1998/1999;
- pentru Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia şi Slovacia,
diplomele menţionate în Anexa nr. 2, pentru studii care au început înainte de anul academic 2007/2008
Grecia
(22)În Letonia:
a)"arhitekta diploms", ko izsniegusi Latvijas Valsts Universitates Inzenierceltnieclbas fakultates
Arhitekturas nodala lidz 1958. gadam, Rlgas Politehniska Instituta Celtniecibas fakultates Arhitekturas
nodala no 1958. gada lidz 1991. gadam, Rigas Tehniskas Universitates Arhitekturas fakultate kops 1991.
gada, un "Arhitekta prakses sertifikats", ko izsniedz Latvijas Arhitektu savieniba (Diplome de arhitect
eliberate de Departamentul de Arhitectură al Facultăţii de Geniu Civil a Universităţii de Stat a Letoniei
până în 1958, diplome de arhitect eliberate de Departamentul de Arhitectură al Facultăţii de Geniu Civil a
Institutului Politehnic din Riga din 1958 până în 1991, diplome de arhitect eliberate de Facultatea de
Arhitectură a Universităţii Tehnice din Riga începând din 1991; certificat de înregistrare eliberat de
Asociaţia Arhitecţilor din Letonia);
(23)În Lituania:
a)diplomele de inginer arhitect/arhitect eliberate de " Kauno politechnikos institntas" până în 1969
(inzinierius architektas/architektas),
b)diplomele de arhitect/diplome de absolvire de scurtă durată/diplomă de licenţă în arhitectură eliberate
de "Vilnius inzinerinis statybos institutas" până în 1990, de "Vilniaus technikos universitetas" până în
1996, de "Vilnius Gedimino technikos universitetas" începând cu 1996 (architektas/architekturos
bakalauras/architekturos magistras),
c)diplomele de specializare care atestă o formare în arhitectura/diplomele de absolvire de scurtă durată
în arhitectură/diplomele de licenţă în arhitectură) eliberate de "LTSR Valstybinis dailes institutas" până în
1990 şi de "Vilniaus dailes akademija" din 1990 (architekturos kursas/architekturos
bakalauras/architekturos magistras),
d)diplomele de absolvire de scurtă durată în arhitectură/diplomele de licenţă în arhitectură eliberate de
"Kauno technologijos universitetas" începând cu 1997 (architekturos bakalauras/architekturos
magistras);
Toate aceste diplome trebuie să fie însoţite de un certificat eliberat de Comisia de Atestare care conferă
dreptul la exercitarea activităţilor din domeniul arhitecturii (Arhitect autorizat/Atestuotas architektas);
(24)În Ungaria:
a)diploma de "okleveles epiteszmernok" (diploma în arhitectură, diploma de licenţa în arhitectura)
eliberată de universităţi,
b)diploma de "okleveles epitesz tervezo muvosz" (diploma de licenţa în arhitectura şi geniu civil)
eliberată de universităţi;
(25)În Malta:
a)Perit: diploma "Lawrja ta' Perit" eliberată de Universita' ta' Malta care dă dreptul la înregistrarea în
calitate de "Perit";
(26)În Polonia:
a)diplomele eliberate de facultăţile de arhitectură ale:
1.Universităţii Tehnice din Varşovia, Facultatea de Arhitectură din Varşovia (Politechnika Warszawska,
Wydzial Architektury); titlu profesional de arhitect: inzynier architekt, magister nauk technicznych;
inzynier architekt; inzyniera magistra architektury; magistra inzyniera architektury, magistra inzyniera
architekta; magister inzynier architekt (din 1945 până în 1948, titlu: inzynier architekt magister nauk
technicznych; din 1951 până în 1956, titlu: inzynier architekt; din 1954 până în 1957, a doua etapă, titlu:
inzyniera magistra architektury; din 1957 până în 1959, titlu: inzyniera magistra architektury; din 1959
până în 1964: magistra inzyniera architektury; din 1964 până în 1982, titlu: magistra inzyniera architekta
din 1983 până în 1990, titlu: magister inzynier architekt; începând cu 1991, titlu: magistra inzyniera
architekta),
2.Universităţii Tehnice din Cracovia, Facultatea de Arhitectură din Cracovia (Politechnika Krakowska,
Wydzial Architektury); titlu profesional de arhitect: magister inzynier architekt (din 1945 până în 1953
Universitatea de mine şi de metalurgie, Facultatea politehnică de arhitectură/Akademia Gorniczo-
Hutnicza, Politechniczny Wydzi ai Architektury);
3.Universităţii Tehnice din Wroclaw, Facultatea de Arhitectură din Wroclaw (Politechnika Wroclawska,
Wydzial Architektury; titlu profesional de arhitect: inzynier architekt, magister nauk technicznych;
magister inzynier Architektury; magister inzynier architekt, (din 1949 până în 1964, titlu: inzynier
architekt, magister nauk technicznych; din 1956 până în 1964, titlu: magister inzynier architektury;
începând cu 1964, titlu: magister inzynier architekt),
4.Universităţii Tehnice din Silezia, Facultatea de Arhitectură din Gliwice (Politechnika Slajska, Wydzial
Architektury; titlu profesional de arhitect: inzynier architekt; magister inzynier architekt (din 1945 până
în 1955, Facultatea de geniu civil şi de construcţie/Wydzial Inzynieryjno-Budowlany, titlu: inzynier
architekt; din 1961 până în 1969, Facultatea de construcţie industrială şi de studii generale de
inginer/Wydzial Budownictwa Przemyslowego i Ogolnego, titlu: magister inzynier architektt; din 1969
până în 1976, Facultatea de geniu civil şi de arhitectură/Wydzial Budownictwa i Architektury, titlu :
magister inzynier architektt; începând cu 1977 Facultatea de arhitectură/Wydzial Architektury, titlu:
magister inzynier architekt şi, începând cu 1995, titlu: inzynier architekt),
5.Universităţii Tehnice din Poznan, Facultatea de Arhitectură din Poznan (Politechnika Poznanska, Wydziai
Architektury); titlu profesional de arhitect: inzynier architektury; inzynier architekt; magister inzynier
architekt (din 1945 până în 1955, Şcoala de Ingineri, Facultatea de arhitectură/Szkola fnzynierska,
Wydziai Architektury, titlu: inzynier architektury; începând cu 1978, titlu: magister inzynier architekt şi,
începând cu 1999, titlu: inzynier architekt),
6.Universităţii Tehnice din Gdansk, Facultatea de Arhitectură din Gdansk ((Politechnika Gdanska, Wydzial
Architektury); titlu profesional de arhitect: magister inzynier architekt (din 1945 până în 1969 Facultatea
de arhitectură - Wydziai Architektury, din 1969 până în 1971 Facultatea de geniu civil şi de arhitectură -
Wydzial Budownictwa i Architektury , din 1971 până în 1981 Institutul de arhitectură şi de amenajarea
teritoriului - Instytut Architektury i Urbanistykii, începînd cu 1981 Facultatea de arhitectură - Wydzial
Architektury),
7.Universităţii Tehnice din Bialystok, Facultatea de Arhitectură din Bialystok (Politechnika Bialostocka,
Wydzial Architektury); titlu profesional de arhitect: magister inzynier architekt (din 1975 până în 1989
Institutul de arhitectură - Instytut Architektury),
8.Universităţii Tehnice din Lodz, Facultatea de Geniu Civil, de Arhitectură şi de Geniu în mediul
înconjurător din Lodz (Politechnika Lodzka, Wydzial Budownictwa, Architektury i Inzynierii Srodowiska);
titlu profesional de arhitect: inzynier architekt; magister inzynier architekt (din 1973 până în 1993
Facultatea de geniu civil şi de arhitectură - Wydziai Budownictwa i Architektury şi începând cu 1992
Facultatea de Geniu Civil, de Arhitectură şi de Geniu în mediul înconjurător - Wydzial Budownictwa,
Architektury i Inzynierii Srodowiska; titlu: din 1973 până în 1978 inzynier architekt, începând cu 1978
magister inzynier architekt),
9.Universităţii Tehnice din Szczecin, Facultatea de Geniu Civil şi de Arhitectură din Szczecin (Politechnika
Szczecinska, Wydzial Budownictwa i Architektury; titlu profesional de arhitect: inzynier architekt;
magister inzynier architekt (din 1948 până în 1954 Şcoala Superioară de Ingineri, Facultatea de
Arhitectură - Wyzsza Szkola Inzynierska, Wydzial Architektury, titlu: inzynier architekt, începând cu 1970
magister inzynier architektet începând cu 1998 inzynier architekt),
Toate aceste diplome trebuie să fie însoţite de un certificat de membru eliberat de Camera Regională a
Arhitecţilor din Polonia competentă, care conferă dreptul de a exercita în Polonia activităţi în domeniul
arhitecturii;
(27)În Slovenia:
a)"univerzitetni diplomirani inzenir arhitekture/univerzitetna diplomirana inzenirka arhitekture" (diplomă
universitară de arhitect) eliberată de Facultatea de Arhitectură, însoţită de un certificat emis de
autoritatea competentă în domeniul arhitecturii, legal recunoscut, care conferă dreptul de a exercita
activităţi în domeniul arhitecturii;
b)diploma universitară eliberată de facultăţile tehnice care eliberează titlul de "univerzitetni diplomirani
inzenir (univ.dipl.inz.)/univerzitetna diplomirana inzenirka" însoţită de un certificat emis de autoritatea
competentă în domeniul arhitecturii, legal recunoscut, care conferă dreptul de a exercita activităţi în
domeniul arhitecturii;
(28)În Slovacia:
a)diploma în specializarea "Arhitectură şi construcţie imobiliară" ("architektura a pozemne staviterstvo")
eliberată de Universitatea Tehnică din Slovacia (Slovenska vysoka skola technicka) din Bratislava din
1950 până în 1952 (titlu: Ing.),
b)diploma în specializarea "Arhitectură" ("architektura") eliberată de Facultatea de Arhitectură şi de
Construcţie imobiliară a Universităţii Tehnice din Slovacia (Fakulta architektury a pozemneho
stavitel'stva, Slovenska vysoka skola technicka) din Bratislava din 1952 până în 1960 (titlu: Ing. arch.),
c)diploma în specializarea " Construcţie imobiliară" ("pozemne stavitel'stvo") eliberată de Facultatea de
Arhitectură şi de Construcţie imobiliară a Universităţii Tehnice din Slovacia (Fakulta architektury a
pozemneho stavitel'stva, Slovenska vysoka skola technicka) din Bratislava din 1952 până în 1960 (titlu:
Ing.),
d)diploma în specializarea "Arhitectură" ("architektura") eliberată de Facultatea de Geniu Civil a
Universităţii Tehnice din Slovacia (Stavebna fakulta, Slovenska vysoka skola technicka) din Bratislava din
1961 până în 1976, (titlu: Ing. arch.),
e)diploma în specializarea "Construcţie imobiliară" ("pozemne stavby") eliberată de Facultatea de Geniu
Civil a Universităţii Tehnice din Slovacia (Stavebna fakulta, Slovenska vysoka skola technicka) din
Bratislava din 1961 până în 1976, (titlu: Ing.),
f)diploma în specializarea "Arhitectură" ("architektura") eliberată de Facultatea de Arhitectură a
Universităţii Tehnice din Slovacia (Fakulta architektury, Slovenska vysoka skola technicka) din Bratislava
începând cu 1977 (titlu: Ing. arch.),
g)diploma în specializarea "Urbanism" ("urbanizmus") eliberată de Facultatea de Arhitectură a
Universităţii Tehnice din Slovacia (Fakulta architektury, Slovenska vysoka akola technicka) din Bratislava
începând cu 1977 (titlu: Ing. arch.), diploma în specializarea " Construcţie imobiliară" ("pozemne
stavby") eliberată de Facultatea de Geniu Civil a Universităţii Tehnice din Slovacia (Stavebna fakulta,
Slovenska technicka univerzita) din Bratislava din 1977 până în 1997 (titlu: Ing.),
h)diploma în specializarea "Arhitectură şi construcţie imobiliară" ("architektura a pozemne stavby")
eliberată de Facultatea de Geniu Civil a Universităţii Tehnice din Slovacia (Stavebna fakulta, Slovenska
technicka univerzita) din Bratislava din 1998 (titlu: Ing.),
i)diploma în specializarea "Construcţie imobiliară - specializare: Arhitectură" ("pozemne stavby -
specializacia: architektura") eliberată de Facultatea de Geniu Civil a Universităţii Tehnice din Slovacia
(Stavebna fakulta, Slovenska technicka univerzita) din Bratislava în 2000 şi 2001 (titlu: Ing.),
j)diploma în specializarea "Construcţie imobiliară şi arhitectură ("pozemne stavby a architektura")
eliberată de Facultatea de Geniu Civil a Universităţii Tehnice din Slovacia (Stavebna fakulta, Slovenska
technicka univerzita) din Bratislava începând cu 2001 (titlu: Ing.),
k)diploma în specializarea "Arhitectură" (" rchitektura") eliberată de Academia de Arte Frumoase şi
Design (Vysoka skola vytvarnych umeni) din Bratislava începând cu 1969 (titlu: Akad. arch. până în
1990; Mgr. din 1990 până în 1992; Mgr. arch. din 1992 până în 1996; Mgr. art. din 1997),
l)diploma în specializarea "Construcţie imobiliară ("pozemne stavitel'stvo") eliberată de Facultatea de
Geniu Civil a Universităţii Tehnice (Stavebna fakulta, Technicka univerzita) din Kosicedin 1981 până în
1991 (titlu: Ing.).
Toate aceste diplome trebuie să fie însoţite de următoarele elemente:
a)un certificat de autorizare eliberat de Camera Arhitecţilor din Slovacia (Slovenska komora architektov)
din Bratislava, fără să se precizeze domeniul sau în domeniul "Construcţie imobiliară ("pozemne stavby")
sau "Amenajarea teritoriului" ("uzemne planovanie"),
b)un certificat de autorizare eliberat de Camera Slovacă a Inginerilor Civili (Slovenska komora
stavebnych inzinierov) din Bratislava în domeniul Construcţie imobiliară ("pozemne stavby").
(29)În Bulgaria: