Universitatea Nicolae Titulescu

Master Drept Financiar, Bancar si al Asigurarilor

Intermedierea investitiilor financiare

Jercan Florin Constantin

1
 Intermedierea investitiilor financiare

Orice economie nationala, indiferent de nivelul sau de dezvoltare, este caracterizata

de existenta si functionarea unor piete specializate, unde se întâlnesc cererea si oferta de
active financiare necesare dezvoltarii, în cadrul firmelor, a productiei de bunuri si servicii.
Aceasta piata specializata este piata de capital (în acceptiunea sistemului european)
sau piata financiara (conform teoriilor specifice sistemului anglo-saxon).
Fascinatiile pietei de capital sunt numeroase. Fiecare participant la aceasta piata
urmareste realizarea unor aspecte importante pentru activitatea sa. Astfel, emitentii sunt
interesati de tehnicile, dimensionarea si etapizarea procesului de finantare, iar investitorii de
strategiile moderne de gestionare a portofoliilor. Societatile de servicii de investitii financiare
sunt preocupate de diversificarea obiectului de activitate prin acoperirea unei game largi de
activitati. Institutiile de supraveghere urmaresc respectarea principiilor si reglementarilor
generale ale pietei. Creatorii si administratorii de piete sunt preocupati de aspecte mai putin
vizibile publicului larg, printre care: tehnicile de tranzactionare, creditarea, garantarea,
compensarea, decontarea operatiunilor.
Sistemul financiar prin definitie, reprezinta ansamblul institutiilor si pietelor care
interactioneaza între ele, pentru a îndeplini anumite functii, dintre care cea mai importanta
este facilitarea transferului de fonduri de la cei care înregistreaza excedente, catre cei care se
confrunta cu necesitati financiare.
Piata financiara reprezinta mecanismul prin care activele financiare sunt emise si
introduse în circuitul economic
Piata de capital leaga emitentii valorilor mobiliare si altor instrumente financiare de
investitorii individuali si institutionali prin intermediul societatilor de servicii de investitii
financiare. Piata de capital functioneaza ca un mecanism de legatura intre cei la nivelul carora
se manifesta un surplus de capital (investitorii) si cei care au nevoie de capital (emitentii).

Piata de capital prezinta urmatoarele trasaturi :

• este o piata deschisa in sensul ca plasamentul este efectuat de marea masa a
investitorilor, iar tranzactiile cu instrumente financiare au caracter public ;
• produsele pietei sunt instrumente pe termen mediu si lung. Pe piata de capital
sunt sunt investiti in general pe o perioada mai mare de un an in timp ce pe
piata monetara resursele sunt utilizate pentru finantari pe termen scurt ;
• valorile mobiliare ca produse ale pietei se caracterizeaza prin negociabilitate si
transferabilitate ;
• tranzactionarea valorilor mobiliare nu este directa ci intermediata.

Miscarea fondurilor in economie se poate realiza in doua modalitati :

• prin concentrarea disponibilitatilor banesti la banci si utilizarea de catre acestea
a resurselor astfel atrase pentru creditarea utilizatorilor de fonduri (finantare
indirecta);
• prin emisiune de instrumente financiare de catre utilizatorii de fonduri pe piata
financiara (finantare directa).

Cererea de capital se poate grupa in :

CERERE STRUCTURALA – este determinata de nevoia finantarii unor actiuni

economice in diverse ramuri de activitate, achizitionarea bunurilor de investitii si finantarea

2
unor programe de dezvoltare, constituirea si majorarea fondurilor financiare ale institutiilor si
organismelor financiar bancare nationale si internationale.

CEREREA CONJUNCTURALA – este efectul insuficientei sau indisponibilitatii

resurselor interne, restrictiilor excesive in acordarea creditelor, nevoilor financiare generate de
deficitul bugetari si de cel al balantei de plati externe.

Exponentii cererii sunt debitori pe piata financiara si pot fi ggrupati astfel :

Dupa activitatea desfasurata :

• guverne si colectivitati publice locale ;

• societati comerciale publice si private fara profil financiar ;
• banci comerciale si alte institutii bancare ;
• autoritati monetare.

Dupa scopul urmarit :

• societati din industrie si gospodarirea comunale ;

• societati din domeniul petrolului si gazelor naturale ;
• societati de transport si servicii publice ;
• banci si societati din domeniul financiar ;
• organizatii internationale.

Oferta de capital provine din economisire. Economiile devin oferta pe piata de capital
numai daca posesorii lor sunt satisfacuti de modalitatea de fructificare, adica daca piata
asigura rentabilitatea ceruta de investitori.

Investitori sunt :
• individuali ;
• institutionali

INVESTITORII INDIVIDUALI :sunt persoane fizice sau juridice si pot fi :

• investitori pasivi pe termen lung care cumpara si pastreaza valorile mobiliare
cu scopul de a-si asgura castiguri de capital pe termen lung ;
• negociatori activi care incearca sa valorifice miscarea cursului bursier in
vederea obtinerii unui profit.

INVESTITORII INSTITUTIOALI :
sunt societati sau institutii care fac tranzactii de dimensiuni mari. Acestia
cuprind :bancile, societatile de asigurare, societatile de investitii, organismele de plasament
colectiv, gestionarii fondurilor de pensii.

Cererea si oferta sunt doua dimensiuni ale procesului de economisire – investire

supuse riscurilor.
Aceste riscuri sunt :
• riscul optional al investirii apare in momentul adoptarii deciziei de plasament
prin orientarea catre piata monetara sau catre piata de capital ;

3
 • riscul afacerii vizeaza incertitudinea privind produsele pe care le poate oferii
piata de capital la un moment dat atat detinatorilor de fonduri cat si
investitorilor ce gestioneaza portofolii de valori mobiliare ;
• riscul pietei vizeaza evolutia preturilor instrumentelor financiare in viitor si
posibilitatea inregistrarii unor pierderi ca urmare a modificarii raportului
cerere-oferta pentru un anumit tip de instrument financiar ;
• riscul lichiditatii apare cand se restrang posibilitatile de transformare rapida si
fara pierderii in numerar a valorilor mobiliare detinute ;
• riscul creditului este specific pietei obligatiunilor si apare atunci cand debitorul
nu-si poate respecta angajamentul de rascumparare a obligatiunii sau de plata a
dobanzii ;
• riscul schimbarii cadrului legislativ vizeaza atat piata de capital cat si
modificarea legislatiei economice si financiare in general.

• Participantii pe piata primara in cadrul careia se vand si se cumpara valori

mobiliare nou emise sunt :
• solicitantii de capital (statul si colectivitatile locale, intreprinderile publice si
private) ;
• ofertantii de capital (persoane particulare, agenti economici, banci, case de
economii, societati de asigurare) ;
• intermediarii (SSIF, bancile comerciale, societatile de investitii care prin
reteaua proprie asigura vanzarea valorilor mobiliare).

Piata secundara asigura prin intermediul bursei de valori mobiliare atat buna
functionare a pietei primare cat si lichiditatea si mobilitatea economiilor.
Piata secundara concentreaza cererea si oferta derivata care se manifesta dupa ce piata
valorilor mobiliare s-a constituit.

Un rol important pe piata de capital revine intermediarilor de valori mobiliare care :

• isi asuma angajamentul de distribuire a titlurilor emise ;
• efectueaza comertul cu titluri adica vanzarea – cumpararea de valori mobiliare
in nume si pe cont propriu ;
• efectueaza intermedierea in comertul cu titluri adica vanzarea-cumpararea
acestora in contul unor terti.

Intermediarii se se pot specializa in una sau mai multe activitati:

• unii actioneaza prioritar pe piata primara asigurand distribuirea si plasamentul
noilor emisiuni,
• altii actioneaza numai pe piata secundara fiind considerati firma de broker sau
dealer.

Piata secundara este o piata organizata care asigura operatorilor urmatoarele avantaje:
• ofera informatiile referitoare la produsul ce urmeaza a fi tranzactionat;
• informatiile despre produs si despre emitent sunt difuzate in marea masa a
investitorilor;
• ofera informatii privind nivelul si miscarea pretului de piata.

Obiectivele pietei secundare sunt :

4
 • protectia investitorilor realizata prin transparenta, reglementarea si
supravegherea pietei;
• lichiditatea pietei si stabilitatea cursului.

Strategia pietei de capital din Romania pentru perioada 2007-2009 cuprinde obiective
cum sunt:
• creearea unei piete reglementate puternice astfel incat capitalizarea bursiera
totala a pietei sa reprezinte 30-40% din PIB,iar valoarea medie zilnica a
tranzactiilor sa fie de 15-20 mil.Euro;
• asigurarea unei informari complete si prompte a tuturor participantilor la piata;
• implementarea extinsa a principiilor de guvernanta corporativa astfel incat
majoritatea emitentilor cotati pe piata sa adopte codul de guvernanta
corporativa ;
• cresterea sigurantei, integritati si credibilitati pietei bursiere, imbunatatirea
activitatii de supraveghere a pietei ;
• consolidarea increderi si cresterea interesului investitorilor pentru piata
bursiera astfel incat numarul de conturi active sa depaseasca 500.000 ;
• imbunatatirea infrastructurii tehnice a pietei, asigurarea interconectarii
sistemelor de tranzactionare, compensare, decontare cu cele ale pietei
monetare ;
• infiintarea sistemelor alternativede tranzactionare pentru a asigura cadrul
organizat necesar vanzarii-cumpararii valorilor mobiliare ce nu intrunesc
cerintele de cotare pe piata reglementata ;
• sustinerea dezvoltarii SSIF-urilor astfel incat acestea sa devina operatori
puternici care sa ofere servicii financiare de calitate la standarde europene ;
• promovarea indicilor pietei bursiere si a capitalizarii bursiere ca repere in
evaluarea performantelor economiei Romanesti.

BURSA DE VALORI BUCURESTI

Bursa a fost infiintata in anul 1882, desfiintata in 1940 si a fost reinfiintata in

anul 1995 prin decizia CNVM (Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare). De la infiintare
BVB a avut statutul de institutie de interes public si functioneaza sub forma unei piete de
licitatie care respecta principiul unicitatii pretului ca punct de echilibru intre cererea si oferta
cumulata la un moment dat pe baza ordinelor inregistrate pe aceeasi valoare mobiliara inscrisa
la cota bursei.
BURSA ELECTRONICA RASDAQ – a fost ceeata in 1996 pentru a asigura
tranzactionarea actiunilor emise de peste 5000 de societati comerciale rezultate din programul
de privatizare in masa. Este un sistem electronic ce leaga intermediarii intre ei pentru
derularea tranzactiilor in numele clientilor sau in nume propriu. Intermediarii sunt SSIF-urile.
Intermediarii de valori mobiliare s-au constituit in 1995 intr-o asociatie nonprofit ANSVM
(Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare).
Calitatea de membru al ANSVM poate fi dobandita de orice SSIF autorizat de CNVM
care nu face obiectul nici unei intedictii si care se angajeaza sa respecte statutul de ANSVM si
orice reglementari ale acestuia.
Constituit initial ca o structura tehnica afiliata ANSVM societatea de suport tehnologic
RASDAQ este o societate comerciala pe actiuni a carei activitate consta in operarea si
mentinerea sistemului de tranzactionare al bursei electronice RASDAQ.
Caracteristica de baza a sistemului de tranzactionare este lipsa de localizare, sistemul
putand fi accesat de catre participantii prin intermediul unei interfete personale computerizate.

5
 Pentru mentinerea securitatii sistemului sunt folosite coduri ale utilizatorilor individual
si parole, participantii fiind responsabili de confidentialitatea acestora.
Accesul la echipamentul de accesare a sistemului este limitat la persoanele autorizate.
Intermediarii autorizati pot deveni creatori de piata pentru anumite emisiuni si pot anunta
cotatiile lor si altor participanti, pot inregistra sau retrage o emisiune autorizata, pot sa
introduca sau sa actualizeze o cotatie pentru o singura emisiune.
Daca un intermediar a incheiat cu RASDAQ un contract numai pentru acces vizual
aunci va putea accesa sistemul dar va utiliza numai unele dintre functiile sale.

Pentru admiterea unui SSIF in sistem in acces direct acesta trebuie sa

indeplineasca anumite cerinte de participare stabilite de ANSVM si de RASDAQ:
• un anumit nivel de capitalizare ;
• configuratie specifica a echipamentelor si programelor ;
• un minim de personal si de proceduri de supraveghere ;
• alte cerinte pe care ANSVM sau RASDAQ le pot stabili.

Unui participant i se poate revoca dreptul de a participa la sistem in

urmatoarele conditii :
• -pe durata suspendarii calitati de membru ANSVM ;
• -de la data incetarii efective a calitati de membru ANSVM ;
• -in urma constatarii faptului ca a intarziat nejustificat pentru o perioada mai
mare de 30 zile plata oricarei taxe, impozit sau cotatii ;
• -cand ANSVM sau CNVM ca rezultat al unei proceduri de sanctionare impune
suspendarea sau incetarea dreptului membrului de a participa la sistem ;
• -in urma constatarii faptului ca exista o baza rezonabila pentru a concluziona
ca membrul s-a angajat in activitati frauduloase sau infractionale.

Supravegherea pietei este realizata de CNVM (Comisia Nationala a Valorilor

Mobiliare).
Prin intermediul terminalului de tranzactionare conectate in acces direct, participantii
la sistem transmit cotatii de cerere si oferta pentru valori mobiliare. Odata introduse in sistem
cotatiile sunt disponibile in timp real tuturor participantilor. Datele despre piata pot fi
distribuite in timp real investitorilor institutionali si altor parti interesate prin sistemul de
acces vizual.
Sistemul este operational nu numai pe piata secundara ci si pe piata primara a valorilor
mobiliare.

Pe piata primara managerii principali pot vehicula volume initiale de valori

mobiliare pentru ca apoi sa determine alocarile finale ale ofertelor secundare. Confirmarile
electronice sunt generate cand se realizeaza acordul intre cei ce garanteaza plasamentul si
brokerii participanti la acest proces. Aceasta componenta (piata primara) este esentiala pentru
piata romaneasca odata cu introducerea conceptului de oferta publica initiala. Sistemul
urmareste oferta publica initiala prin setarea noii emisiuni, lansarea emisiunii, alocarea
emisiunii catre participanti, urmarirea administrarii participarii la aceeasta prin luarea in
evidenta a raspunsurilor acestea (pozitive, negative, nici un raspuns, sumarul raspunsurilor,
toate raspunsurile) prin alcatuirea listei de participanti la oferta publica, vizualizarea
prospectului emisiuni si detinerea situatiei raspunsurilor la o oferta publica initiala.

Pe piata secundara sistemul ofera pretul cotat pentru dealeri si formatori de

piata. Cotatiile pot fi ferme sau indicative si pot fi actualizate prin intermediul afisajului
sistemului. Programul utilizat are urmatoarele functii :

6
 • -serviciul de ,,directori’’ : lista emisiunilor, profilul societatii, lista
participantilor, lista codurilor de localitate, lista codurilor de tara, lista
codurilor vamale, urmarirea selectiva a pietei ;
• -vizualizarea cotatiilor : ordonarea dupa pretul de cumparare, ordonarea dupa
pretul de vanzare, ordonarea combinata ;
• -actualizarea cotatiilor : inregistrarea intr-o emisiune a participantilor care
tranzactioneaza loturi mari, participantii care tranzactioneaza loturi mici,
participantii ale caror cotatii sunt pur orientative;
• -raportul tranzactiei : forma scurta, forma extinsa;
• -comparatia : sumarul cererilor sau ofertei ;
• -mesaje;
• -urmarirea selective a pietei;
• -negocierea si listarea cererilor si ofertelor.

Principalele caracteristici ale sistemului RASDAQ sunt:

1.CAPACITATEA DE LISTARE. Sistemul RASDAQ are capacitatea de a

stoca informatii cu privire la tranzactionarea actiunilor inclusiv istoricul tranzactiilor,
informatii cu privire la emitenti si codul sursa al programului. Sistemul permite listarea a mai
mult de 5000 de societati.
2.CAPACITATEA DE PROCESARE A TRANZACTIILOR. Sistemul RASDAQ are
capacitatea de a procesa nivelurile specifice ale tranzactiilor executate si raportate.
3.OBTINEREA PRETULUI. Sistemul permite brokerilor si dealerilor sa actioneze in
calitate de formatori de piata anuntandu-si electronic ofertele de cumparare si vanzare de
actiuni la anumite preturi stabilind astfel cel mai bun pret la care se poate tranzactiona o
anumita valoare mobiliara. Acest sistem permite executarea ordinelor limita la un anume
volum si pret, mentinerea ordinelor limita pana la executare, parcurgerea tuturor etapelor de
negociere pana la executarea tranzactiei, de la transmiterea ofertelor de vanzare-cumparare de
la brokerul sau dealerul ce o initiaza pana la cel careia i se adreseaza.
4.TRANSPARENTA – o mare capacitate de diseminare a informatiei referitoare la
tranzactii in timp real (pret, marime, data ultimei tranzactii pentru fiecare valoare mobiliara).
5.SUPRAVEGHEREA. Sistemul mentine un registru cu tranzactiile efectuate si astfel
poate depista pe acei participanti care nu respecta regulile de tranzactionare.
6.DREPTURI DE LICENTA – accesul la codul sursa permite modificari care sa
intampine cerintele aparute pe piata de capital.
7.ACCESUL LA DISTANTA – sistemul permite conectarea la retelele de
telecomunicatii oferind posibilitatea accesului intermediarilor de valori mobiliare indiferent
de amplasarea lor geografica.
8.FLEXIBILITATEA – sistemul este capabil sa tina pasul cu modificarile din sistemul
financiar.

Tranzactionarea valorilor mobiliare prin sistemul RASDAQ confera avantaje si pentru

emitenti astfel alegerea unei emisiuni de catre unul sau mai multi formatori de piata in
vederea afisarii de cotatii ferme in sistem nu conduce la costuri aditionale pentru emitenti.
Inregistrarea mai multor formatori de piata pentru o anumita emisiune angajeaza o parte mai
mare din capitalul acestora pentru tranzactionarea actiunilor respective ceea ce pentru emitent
reprezinta o recunoastere de catre piata a performantelor sale.

7
 Emitentii se pot informa permanent cu privire la preturile pietei ceea ce nu necesita
nici un cost suplimentar.

Sistemul RASDAQ actioneaza si in interesul emitentilor prin faptul ca :

• nu specifica nici un criteriu financiar si nu impune comisioane emitentilor
pentru listarea actiunilor lor ;
• inregistrarea mai multor formatori de piata pentru o anumita emisiune implica
angajarea unei parti mai mari din capitalul acestora pentru cumpararea si
vanzarea actiunilor societatii respective oferind astfel o apreciere publica a
performantelor acesteia ;
• existenta unei piete de negociere pentru actiunile unei societati comerciale
faciliteaza obtinerea de capital intr-o oferta ulterioara de actiuni la un cost mai
scazut ;
• inregistrarea uneia sau a mai multor formatori de piata intr-o emisiune a unei
societati comerciale antreneaza ceea ce pe piata americana se numeste
sponsorizare, contribuind la realizarea unor rapoarte de cercetare care
evidentiaza perspectivele societatii comerciale respective ;
• spoansorizarea poate duce la dezvoltarea unor activitati de consultanta si a
unor raporturi permanente intre emitent si formatorii de piata ;
• permite informarea publica continua cu privire la preturile pietei ceea ce nu
necesita nici un cost din partea emitentilor catre ANSVM.

Utilizatorii directi ai sistemului pot fi formatori sau neformatori de piata . Fondatorul

de piata poate afisa cotatii ferme de cumparare sau vanzare pentru orice valoare mobiliara pe
care ANSVM o clasifica ca eligibila pentru sistem si pentru care s-a inregistrat in aceasta
calitate.

Obligatia fondatorului de piata de a afisa cotatii ferme poate fi indeplinita prin :

• introducerea de cereri sau oferte din contul propriu al creatorului de piata ;
• introducerea de cereri sau oferte reprezentand ordinele de cumparare sau vanzare
ale clientilor incredintate spre executie formatorului de piata de la un anumit pret
sau la un pret mai bun ;
• o combinatie a acestor doua posibilitati.

Un SSIF actioneaza in calitate de formator de piata pentru :

• loturi standard, angajandu-se sa mentina inregistrarea timp de minim 10 zile
lucratoare consecutive si pentru cantitatea minima a unui lot impusa de
reglementari ;
• loturi disparate reprezentand un numar mai mic de valori mobiliare decat lotul
standard care sunt mentinute minim 30 zile lucratoare consecutive.

In momentul introducerii sau actualizarii unei cotatii ferme in sistem formatorul de

piata trebuie sa respecte si anumite standarde referitoare la diferente minime de pret si la pasi
de cotare. Formatorul de piata nu trebuie sa introduca in sistem cotatii ferme care ar putea
conduce la conditii de piata inchisa sau la o piata cross.

Piata inchisa este aceea piata in care se lanseaza de catre un formator un pret ferm de
vanzare egal cu pretul ferm de cumparare al altui formator de piata.

8
 Piata incrucisata este aceea piata in care pretul ferm de vanzare lansat de un formator e
mai mic decat pretul ferm de cumparare al altui formator pentru aceeasi valoare mobiliara.

Formatorul de piata trebuie sa actioneze in asa fel incat sa contacteze si sa efectueze

tranzactii cu fiecare dintre ceilalti formatori de piata ale caror cotatii ferme ar deveni inchise
sau incrucisate.
Un formator de piata poate cere retragerea temporara a cotatiilor sale ferme pentru una
sau mai multe valori mobiliare daca se gaseste in una din urmatoarele situatii :
• situatii care nu pot fi controlate de catre SSIF ;
• catastrofe naturale ;
• cerinte regulamentare ;
• zile de sarbatoare si evenimente deosebite ;
• orice alte circumstante specificate in reglementari.

SSIF – care nu au calitatea de fondator de piata participa la sistem prin aceea ca :

• pot utiliza orice informatii sau date despre piata care sunt disponibile in
sistem ;
• pot introduce cotatii indicative pentru orice valoare mobiliara considerata
eligibila in sistem ;
• introducerea de cereri indicative sau de oferte indicative care reprezinta un
anunt ca intermediarul este dispus sa negocieze termenii unei posibile
tranzactii despre aceea valoare mobiliara cu un alt intermediar ;
• in momentul introducerii unei cereri sau a unei oferte indicative trebuie sa
respecte standardele referitoare la diferenta minima de pret ;

In afara utilizatorilor directi la sistemul de tranzactionare pot participa si utilizatori

indirecti. Accesul direct se refera la posibilitatea participantului de a introduce cotatii sau de a
raporta tranzactii direct in sistem prin intermediul unui terminal. Utilizatorii indirecti pot avea
numai un acces vizual in sistem. La acest nivel de acces persoana poate utiliza toate
informatiile sau datele despre piata care sunt in general disponibile inclusiv totalitatea
informatiilor asupra cotatiilor si tranzactiilor colectate, validate si distribuite da RASDAQ in
timpul orarului de functionare a pietei.
Pentru a obtine accesul vizual nemembrul trebuie sa incheie un contract de servicii
pentru acces vizual si sa plateasca taxele stabilite.

BURSA MONETAR FINANCIARA SI DE MARFURI SIBIU

Bursele de instrumente financiare derivate inclusiv cele avand ca suport marfuri sunt
reglementate, autorizate, supravegheate si controlate de CNVM.
Prima bursa autorizata in Romania sa organizeze si sa administreze piete pentru
tranzactionarea instrumentelor financiare derivate este Bursa Monetar Financiara si de
Marfuri Sibiu.
Structura actionariatului Bursei Monetar Financiare de Marfuri Sibiu cuprinde : banci,
SSIF si societati de brokeraj. Actionarii sunt membrii autorizati de CNVM sa efectueze
tranzactii cu instrumente derivate. Contractele FUTURES si cele cu optiuni se adreseaza
investitorilor atat ca instrumente de acoperire a riscului in cazul evolutiei nefavorabile a
pretului activului suport cat si in scopul obtinerii de profituri prin specularea preturilor
activelor disponibile pentru tranzactionare.

9
 Instrumentele financiare derivate se tranzactionate in cadrul unei platforme electronice
care permite tranzactionarea de la distanta si ofera posibilitatea compensarii si evaluarii
riscului de pozitie al investitorilor in timp real.
Activele support ale contractelor la termenul tranzactiilor sunt : rata dobanzii, cursul
de schimb ( leu-$ ;leu-E ;$-E ) si actiuni ale unor emitenti atractivi tranzactionati la bursa de
valori Bucuresti cum ar fi :SIF, BRD, Banca Transilvania, Azomures, Antibiotice .

FONDURILE DE INVESTITII

Piata organismelor de plasament colectiv cuprinde :

• organizatiile de plasament colectiv in valori mobiliare (fonduri deschise de
investitii si societati de investitii armonizate a obiectivelor UE) ;
• organizatii de plasament colestiv (OPC) altele decat cele de pasament in valori
mobiliare (AOPC) si care includ atat fondurile inchise in investitii cat si
societatile de investitii de tip inchis (in care pot fi incluse si SIF).

Un fond deschis de investitii este autorizat sa realizeze emisiunea si rascumpararea

continua de unitati de fond (titlul de participare fiind administrat de o societate de
administrare a investitiilor SAI a carei principala misiune este aceea de a asigura performanta
fondului si de a reduce gradul de risc. Un fond deschis isi orienteaza investitiile cu precadere
catre valori mobiliare limitand plasamentele in instrumente financiare cu risc crescut sau cu
lichiditate scazuta.
Prospectul de emisiune si prospectul simplificat contin informatiile necesare
investitorilor pentru ca acestia sa poata aprecia in deplina cunostinta de cauza investitia care le
este propusa si in special riscurile pe care aceasta le implica. Prospectul include o descriere
clara si usor de inteles a profilului de risc al fondului, indiferent de instrumentul in care acesta
investeste.

Regulile unui fond deschis de investitii se refera la :

• modalitatile de emitere, vanzare, rascumparare si anulare a titlurilor de
participare ;
• calculul valorii activului unitar net ;
• identitatea societatii de administrare a investitiilor si relatia cu investitorii ;
• conditiile de inlocuire a societatilor de administrare si regulile pentru
asigurarea protectiei investitorilor in astfel de situatii ;
• comisioanele de administrare percepute de SAI si cheltuielile pe care aceasta
este imputernicita sa le efectueze pentru fond precum si metodele de calcul a
acestora.

Avand in vedere natura plasamentelor unui fond dechis de investitii, performantele

acestuia sunt comparabile cu cele ale pietei monetare in conditiile unui risc mai ridicat pentru
investitorii.

Fondurile deschise de investitii isi orienteaza plasamentele indeosebi spre depozite

bancare, certificate de depunere, certificate de trezorerie si oligatiuni municipale, toate acestea
avand un grad de risc redus.

Fondurile inchise de investitii sunt organisme de plasament colectiv cu o politica de

investitii mai permisiva decat cea a organizatiilor de plasament colectiv in valori mobiliare

10
dar pentru care reglementarile in domeniu trabuie sa stabileasca reguli de tranzactionare,
obligatii de transparenta, reguli de conduita, cerinte privind calificarea si experienta
administratorilor. Ca si fondurile deschise, fondurile inchise de investitii sunt administrate de
o SAI.

Din categoria fondurilor inchise de investitii (FII) fac parte si fondurile cu capital de
risc. Promotarii unui fond cu capital de risc initiaza constituirea acestuia prin semnarea
contractului de societate civila si prin varsarea unui aport in numerar pentru constituirea
capitalului initial al fondului si incheie un contract cu o SAI.

Autorizarea unui fond cu capital de risc se realizeaza in 2 etape :

1. autorizarea prealabila obtinuta pe baza avizului consultativ ;
2. autorizarea definitiva dupa 12 luni timp in care se realizeaza subscrierea
certificatului de investitor.
Autorizarea definitiva se acorda daca numarul investitorilor la sfarsitul perioadei de 12
luni este cel putin 50 in conditiile in care valoarea minima a unui titlu de participare este de
10.000 ron. In intervalul de 12 luni SAI are obligatia sa asigure un grad corespunzator de
lichiditate a fondului astfel incat in eventualitatea neindeplinirii conditiilor legale de
constituire a acestuia si a revocarii autorizatiei prealabile sa poata fi efectuata rambursarea in
termen de 15 zile a sumelor subscrise de detinatorii de certificate de investitor.

SOCIETATILE DE INVESTITII FINANCIARE SIF

sunt societati comerciale pe actiuni tranzactionate la BVB, constituite in baza legii
133/1996 prin transferul celor 5 fonduri ale proprietatii private si sunt asimilate fondurilor
inchise de investitii.
au o structura a actionariatului extrem de diversa.

Administrarea SIF se poate realiza de catre consiliile de administratie sau poate fi

externalizata catre o SAI. In administrarea SIF se urmareste diversificarea portofoliilor prin
realizarea de plasamente cu o rentabilitate ridicata si cu risc scazut astfel incat valoarea
unitara a activului net sa inregistreze un trend ascendent. Tendinta pretului actiunilor SIF este
reflectata de trendul indicelui BET – FI.

ROLUL AUTORITATII PIETEI DE CAPITAL (CNVM)

- reprezinta autoritatea administrativa autonoma cu personalitate juridica care
reglementeza si supravegheza piata de capital precum si institutiile si operatiunile specifice
acesteia. Prin activitatea de reglementare, supraveghere si control CNVM stabileste si
perfectioneaza cadrul normativ necesar in concordanta cu standardele UE.

Rolul CNVM ca autoritate a pietei vizeaza :

1.Sustinerea pietei de capital prin :

• stabilirea si mentinerea cadrului necesar dezviltarii pietelor reglementate ;
• asigurarea si mentinerea trasaturilor fundamentale ale pietelor reglementate
• (transparenta,corectitudine,egalitate de tratament si informare pentru toti
participantii la piata
• promovarea increderii in pietele reglementate si in investirea in instrumente
financiare ;

11
 • creearea cadrului necesar functionarii corecte,eficiente si transparente a
pietelor reglementate.

2.Protectia investitorilor si a celorlalti participanti la piata prin:

• asigurarea acestora impotriva practicilor neloiale,abizive si frauduloase ;

• prevenirea fraudei,a manipularii pietei si asigurarea integritatii pietelor
reglementate ;
• stabilirea standardelor de soliditate financiara si practica onesta ;
• adoptarea masurilor necesare pentru evitarea aparitiei riscului sistematic pe
piata ;
• prevenirea afectarii egalitatii de informare si tratament a investitorilor sau a
intereselor acestora.

Evaluarea gradului de atingere in aplicarea legii privind piata de capital:

elaborarea unui manual de control si publicarea cazurilor de abuz pe piata demonstrate
si sanctionate de CNVM;
realizarea si publicarea unui ghid al investitorului care sa faciliteze patrunderea si
mantinerea pe piata de capital a investitorilor autohtoni si straini.

CREAREA PIETELOR REGLEMENTATE SI AL SISTEMELOR ALTERNATIVE

DE TRANZACTIONARE

O piata reglementata este un sistem creat pentru tranzactionarea instrumentelor

financiare care functioneaza regulat in baza reglementarilor emise si supuse aprobarii CNVM
prin care se definesc conditiile de functionare, de acces pe piata, de admitere la tranzactionare
a unui instrument financiar si care respecta cerintele de raportare si transparenta in vederea
asigurarii protectiei investitiei, stabilita prin actele normative si in conformitate cu standardele
europene.
Pietele reglementate de instrumente financiare se organizeaza si se
administreaza de o persoana juridica constituita sub forma unei societati pe actiuni emitenta
de actiuni nominative denumita operator de piata care este autorizata si supravegheata de
CNVM.
Conditiile care stau la baza autorizarii unui operator de piata si care trebuie sa
fie mentinute pe toata durata functionarii acestuia se refera la :
• capitalul societati minim cu cel al societati pe actiuni si resursele financiare
necesare desfasurarii activitati ;
• obiectul exclusiv de activitate constand in administrarea pietelor reglementate
de instrumente financiare precum si a activitatii conexe in legatura cu acestea ;
• structura actionariatului, identitatea si integritatea actionarilor care detin 5%
din drepturile de vot ;
• planul de afaceri, structura organizatorica si regulile proprii de functionare ;
• conditiile de calificare si experienta profesionala a administratorilor si
personalului de conducere din cadrul operatorului de piata ;
• dotarea tehnica si resursele ;
• contractul incheiat cu un auditor financiar, membru al camerei auditorilor
financiari din Romania.

12
 Organismele de plasament colectiv (OPC) –reprezinta vehicule investitionale care
realizeaza atragerea economiilor individuale prin oferta publica sau apel privat si plasarea
colectiva a acestora in scopul fructificarii.

OPC-ul se grupeaza in doua categorii principale :

OPCVM (organismele de plasament colectiv in valori mobiliare) armonizate cu
directivele UE in categoria carora se includ : fondurile deschise de investitii infiintate pe baza
de contract civil si societatile infiintate prin act constitutiv organizate ca societati pe actiuni cu
capital variabil. OPCVM au ca unic scop efectuarea de investitii colective plasand resursele
banesti in institutii financiare lichide si operand pe principiul diversificarii riscului si
administrarii prudentiale. Emisiunea titlurilor de participare se realizeaza pe baza unei oferte
publice continue in conformitate cu informatiile prevazute in prospectul de emisiune si in
prospectul simplificat astfel incat investitorii sa poata aprecia in special riscurile pe care le
implica investitia propusa. Titlurile de participare emise de OPCin valori mobiliare sunt
rascumparabile in mod continu din activele respectivelor organisme. Rascumpararea se
realizeaza la cererea detinatorilor de titluri de participare. Organismele de plasament in valori
mobiliare sunt administrate de catre societatile de administrare a investitiilor care
incredinteaza unor depozitari spre pastrare in conditii de siguranta toate activele OPCVM-
urile pe care le administreaza.
OPC-urile nearmonizate denumite alte organisme de plasament colectiv (AOPC).
Acestrea sunt constituite sub forma :
Fondurilor inchise de investitii- sunt infiintate pe baza de contract de societate civila si
au obligatia de a rascumpara titlurile de participare la intervale de timp prestabilit sau la
anumite date conform documentelor de constituire ;
Societati de investitii de tip inchis- sunt infiintate prin act constitutiv, emit un numar
limitat de actiuni si sunt tranzactionate pe piata. In aceasta categorie intra si SIF-urile.

AOPC-urile sunt caracterizate prin prevederi legale mai permisive.

Fondurile deschise de investitii emit unitati de fond de un singur tip, inregistrate,

dematerializate care confera drepturi egale detinatorilor acestora.Unitatile de fond sunt
integral platite in momentul subscrierii iar participarea la un fond deschis de investitii este
atestata print-un vertificat ce confirma respectiva detinere. Pretul de emisiune al unitatii de
fond este determinat zilnic pe baza valorii activului net certificat de catre depozitar. Pretul de
rascumparare este stabilit pe baza valorii activului net certificat de depozitar si valabil pentru
ziua in care a fost depusa cererea de rascumparare.
Administrarea portofoliului unui fond deschis de investitii este asigurata de
catre o societate de administrare a investitiilor conform regulilor prudentiale. Societatile de
investitii emit actiuni nominative platite integral in momentul subscrierii si au ca unic scop
efectuarea de investitii colective administrand numai activele proprii, fara a fi mandatate in
nici o situatie pentru administrarea de active in favoarea unei terte parti. O societate de
investitii poate fi administrata de o societate de administrare a investitiilor sau de un consiliu
de administratie conform cu actele constitutive.
AOPC-urile sunt obligate sa se inregistreze la CNVM si sa respecte regulile privind
distribuirea , tranzactionarea titlurilor de participare , sa respecte regulile de conduita in
afaceri , obligatiile de transparenta , informare si raportare , regulile privind investitiile
permise si limitarile aplicabile acestora.
Fondurile inchise de investitii sunt administrate de o societate de administrare a
investitiilor pe baza unor reguli proprii si pot emite numai unitati de fond de un singur tip ,
inregistrate , dematerializate ce confera detinatorilor drepturi egale. Societatile de investitii de
tip inchis pot fi administrate de o societate de administrare a investitiilor sau de un consiliu de

13
administrare , au obligatia de a solicita administrarea la tranzactionare pe o piata reglementata
si isi pot rascumpara propriile actiuni.

INTERMEDIARII PIETEI SI SOCIETATILE DE ADMINISTRARE A

INVESTITIILOR

SSIF-urile si activitatile specifice.

SSIF-urile sunt constituite sub forma societatilor pe actiuni emitente de actiuni

nominative avand ca obiect exclusiv de activitate prestarea serviciilor de investitii financiare.
In categoria intermediarilor pietei intra pe langa SSIF-uri institutiile de credit
autorizate de BNR precum si entitatile de natura acestora autorizate sa presteze servicii de
investitii financiare in state membre ale UE.
Institutiile de credit autorizate de BNR pot fi intermediari directi pe piata de capital
daca indeplinesc cumulativ urmatoarele cerinte operationale :
• delimitarea spatiului, desemnarea personalului special angajat pentru
operatiuni privind serviciile de investitii financiare, separarea operatiunilor
aferente pietei de capital de operatiunile curente ale bancii ;
• indeplinirea conditiilor tehnice necesare efectuarii operatiunilor cu instrumente
financiare in cadrul pietelor reglementate ;
• notificarea agentilor pentru servicii de investitii financiare care au obtinut
atestat professional;
• notificarea conducatorului structurii organizatorice aferente operatiunilor pe
piata de capital precum si a persoanei care asigura controlul intern al
operatiunilor legate de prestarea serviciilor de investitii financiare.

Serviciile de investitii financiare se grupeaza in servicii principale si servicii conexe.

Serviciile principale includ :

• preluarea si transmiterea ordinelor de la investitori in legatura cu unul sau mai
multe instrumente financiare ;
• executarea ordinelor referitoare la instrumentele financiare ;
• tranzactionarea instrumentelor financiare pe cont propriu;
• administrarea portofoliilor de conturi individuale ale investitorilor;
• subscrierea de instrumente financiare in baza unui angajament ferm si
plasamentul de instrumente financiare;

Serviciile conexe se refera la:

• custodia si administrarea de instrumente financiare ;
• inchirierea de casete de siguranta ;
• acordarea de credite sau imprumuturi de instrumente financiare unui investitor
in vederea executarii unor tranzactii cu instrumente financiare ;
• acordarea de consultanta, inclusiv cu privire la probleme legate de structura de
capital, strategie industriala, fuziuni si achizitii de societati ;
• consultanta de investitii cu privire la instrumentele financiare ;
• alte servicii privind subscrierea de instrumente financiare pe baza unui
angajament ferm ;
• servicii de schimb valutar in legatura cu activitatile de servicii de investitii
financiare prestate.

14
 Autorizarea SSIF-ului pentru intregul obiect de activitate sau pentru unele dintre
serviciile mentionate depinde de marimea capitalului initial.
Capitalul initial al unui SSIF este determinat prin insumarea urmatoarelor elemente :
• capitalul social subscris si integral varsat autorizat sau in curs de autorizare ;
• primele de emisiune, exclusiv cele aferente actiunilor preferentiale
cumulative ;
• rezervele legale, rezervele pentru actiuni proprii, rezervele statutare sau
contractuale si alte rezerve cu exceptia rezervelor din reevaluare.

Pentru a fi autorizate in calitate de intermediari ai pietei de capital, SSIF-urile trebuie

sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii :
• sa fie constituite ca societati comerciale pe actiuni ;
• sa aiba sediul social si sediul central in Romania ;
• obiectul de activitate sa fie exclusiv prestarea de servicii de investitii
financiare ;
• sa indeplineasca cerintele privind calificarea, experienta profesionala si
integritatea administratorilor, conducatorilor, auditorilor;
• sa faca dovada existentei capitalului initial minim subscris si integral varsat in
numerar, in functie de serviciile de investitii financiare care vor fi prestate;
• sa prezinte planul de afaceri, structura organizatorica si regulile de ordine
interna ;
• sa prezinte contractul incheiat cu un auditor financiar ;
• sa prezinte structura actionariatului, identitatea si integritatea actionarilor.

Daca un SSIF autorizat in Romania intetioneaza sa presteze servicii pe teritoriul unui

stat membru al UE nu este necesara obtinerea unei alte autorizatii in statul respectiv.
Deschiderea de catre un SSIF a unei succursale intr-un stat membru UE presupune
comunicarea catre autoritatea pietei din tara de origine a urmatoarelor informatii :
• un plan de afaceri care v-a cuprinde derviciile de investitii financiare ce
urmeaza a fi prestate prin intermediul sucursalei si structura organizatorica a
acesteia ;
• identitatea persoanelor desemnate sa asigure conducerea sucursalei ;
• adresa sediului sucursalei ;
• schemele de compensare a investitiilor aplicabile pentru protectia sucursalei.
Aceste informatii se transmit de catre CNVM autoritatii competente din statul membru
sau dupa caz este informat SSIF-ul in legatura cu motivul pentru care este respinsa solicitarea
de deschidere a sucursalei.
Intermediarii din statele membre ale UE pot presta in Romania in mod direct sau
printr-o sucursala in limita autorizatiei acordate de statul membru de origine servicii de
investitii financiare in baza principiului liberei circulatie a serviciilor, fara a fi necesara
obtinerea unei autorizatii din partea CNVM.

DEPOZITUL CENTRAL – este institutia care furnizeaza servicii de depozitare

registru compensare si decontare a tranzactiilor cu instrumente financiare precum si alte
operatiuni in legatura cu acestea astfel cum sunt definite in legea 297/2004 privind piata de
capital, avand calitatea de administrator al unui sistem de plati care asigura compensarea
fondurilor si decontarea operatiunilor cu instrumente financiare in conformitate cu prevederile
regulamentului BNR 1/2005 privind sistemele de plati care asigura compensarea
fondurilor.Denumirea depozitului central este ROCLEAR.

15
 SOCIETATILE DE ADMINISTRARE A INVESTITIILOR (SAI)

SAI- este constituita sub forma societatii pe actiuni avand ca obiect de activitate
administrarea organismelor de plasament colectiv in valori mobiliare so a altor organisme de
plasament colectiv inclusiv a societatilor de investitii financiare (SIF) care nu se
autoadministreaza.
SAI poate desfasura si alte activitati cum ar fi administrarea pe baza directionala
conform mandatelor date de investitori, a portofoliilor individuale de investitii, a celor
detinute de fondurile de pensii, daca aceste portofolii includ unul sau mai multe instrumente
financiare. Totodata pot presta servicii conexe sub forma consultantei de investitii privind
unul sau mai multe instrumente financiare numai daca respectiva societate este autorizata
pentru obiectul principal de activitate constand in administrarea OPC.
Activitatea de administrare a investitiilor (a portofoliilor) se refera indeosebi la
administrarea investitiilor precum si la activitati privind servicii juridice si de contabilitate
aferente administrari portofoliilor, cercetare de piata, evaluarea portofoliilor si determinarea
valori titlurilor de participare, emiterea si rascumpararea titlurilor de participare, marketing,
etc.
Administrarea portofoliilor individuale de investitii nu poate fi realizata decat cu
respectarea unui ansamblu de reguli prudentiale, reguli de conduita in afaceri si cerinte de
adecvare a capitalului.
Conditiile necesare autorizarii unei SAI sunt similare celor impuse SSIF-urilor si
trebuie indeplinite in mod cumulativ pentru ca activitatea de administrare a investitiilor sa
poata fi desfasurata.
SAI opereaza numai in conformitate cu regulile fondului sau cu actul constitutiv al
societatii de investitii pe care o administreaza si nu efectueaza operatiuni de pe urma carora ar
beneficia unele dintre conturile individuale sau unele dintre OPC in detrimentul altora. In
interesul detinatorilor de titluri de participare activele OPC-urilor sunt incredintate spre
pastrare in conditii de siguranta unei institutii de credit autorizata ca depozitar. O societate
comerciala nu poate indeplini in acelasi timp functiile unei SAI si ale unui depozitar.
Depozitarul trebuie sa se asigure ca vanzarea, emitere, rascumpararea sau anularea titlurilor de
participare precum si calcului valorii titlurilor de participare sunt efectuate de societatea de
administrare cu respectarea stricta a regulilor fondului si a trevederilor actului constitutiv al
societatii de investitii. Deasemenea depozitarul se asigura ca in tranzactiile avand ca obiect
activele OPC-urilor, orice suma este achitata in termenul stabilit, iar veniturile OPC-urilor
sunt corect administrate.

REGULI PRUDENTIALE SI DE CONDUITA – sunt menite sa asigure protectia

investitorilor, stabilitatea, competitivitatea, corecta functionare a pietelor precum si
administrarea eficienta si cat mai putin riscanta a portofoliilor de instrumente financiare.
Transparenta activitatii intermediarilor impune obligativitatea prezentarii situatiilor lor
financiare si a rapoartelor periodice iar verificarea veridicitatii informatiilor inscrise in acestea
se realizeaza prin inspectii efectuate de autoritatea pietei de capital.
Intermediarii pietei si SAI trebuie sa respecte reguli prudentiale care se refera in
principal la :
proceduri administrative si contabile corespunzatoare de control si siguranta pentru
procesarea electronica a datelor precum si mecanisme adecvate de control intern inclusiv
reguli referitoare la tranzactiile personale ale salariatilor si ale respectivelor societati ;

16
 proceduri care sa asigure separarea instrumentelor financiare apartinand investitorilor
de cele apartinand intermediarului sa SAI-ului, in scopul protejarii drepturilor lor de
proprietate si impotriva folosirii acelor instrumente financiare in tranzactii pe contul propriu al
societatii ;
proceduri adecvate care sa asigure posibilitatea reconstituirii operatiunilor efectuate de
SAI pentru a se putea identifica partile implicate, momentul si locul efectuarii operatiunii ;
pastrarea inregistrarii tranzactiilor derulate pentru a permite autoritatii pietei de capital
sa supravegheze respectarea regulilor prudentiale, a regulilor de conduita in afaceri precum si
a altor cerinte legislative si de reglementare ;
existenta unei structuri organizatorice cu rolul de a minimiza riscul unui conflict de
interese intre investitori si intermediari, respectiv SAI, ori intre investitorii aceluiasi
intermediar sau ai aceluiasi SAI.
Creditorii unui intermediar nu pot apela in nici o situatie la activele investitorilor
inclusiv in cazul procedurii de insolvabilitate. Un intermediar nu poate folosi activele unui
client in scopul garantarii tranzactiilor incheiate pe cont propriu sau in contul altui client cu
exceptia cazului in care clientul formuleaza in scris acordul sau.

Intermediarii isi asuma obligatia respectarii pe toata durata de functionare a regulilor

de conduita care cuprind in principiu urmatoarele :
• desfasurarea activitatii in mod onest, impartial in scopul protejarii investitorilor
si a integritatii pietei ;
• angajarea tuturor resurselor, elaborarea si utilizarea eficienta a procedurilor
interne necesare prestarii serviciilor de investitii financiare si administrarii
portofoliilor de instrumente financiare ;
• solicitarea de la investitori a informatiilor referitoare la situatia lor financiara,
experienta investitionala si obiectivele cu privire la serviciile solicitate
intermediarului ;
• transmiterea catre investitori a informatiilor relevante privind tranzactiile in
care contrapartea este intermediarul ;
• evitarea conflictelor de interese iar in cazul in care acestea nu pot fi evitate sa
asigure investitorilor si OPC-urilor administrate un tratament corect si
impartial.

ADECVAREA CAPITALULUI IN FUNCTIE DE RISCURI

Activitatile desfasurate de intermediarii pietei de capital pot fi influentate de

urmatoarele categorii de riscuri :
• riscul de pozitie pe titluri de credit si actiuni ;
• riscul de decontare ;
• riscul de contraparte ;
• riscul de credit ;
• riscul de schimb valutar ;
• riscul de concentrare sau expunerile mari ;
• riscul de pozitie pe marfuri ;
• alte riscuri.
Identificarea riscurilor in raport cu obiectul de activitate impune adecvarea capitalului
prin determinarea pe baza unor coeficienti specifici fiecarui risc a capitalului de supraveghere.
Intermediarii autorizati trebuie sa detina in mod constant capital de supraveghere egal cu cel

17
putin cea nai mare valoare dintre suma cerintei de capital pentru respectarea coeficientilor
specifici riscurilor identificate la punctele a-g si cerinta de capital necesara respectarii
coeficientului pentru h. In nici o situatie capitalul de supraveghere al unui intermediar nu
poate fi mai mic decat nivelul minim cerut pentru capitalul initial.

a) Riscul de pozitie pe titluri de credit si actiuni – este riscul asumat de intermediar ca

urmare a modificarii pretului instrumentelor financiare datorita factorilor ce actioneaza pe
piata si celor legati de situatia emitentilor respectivelor instrumente financiare. Riscul de
pozitie este asociat portofoliului si se calculeaza separat pe titluri de credit, actiuni si titluri de
participare ale OPCVM. Riscul de pozitie este separat pe doua componente :
riscul specific determinat de riscul de modificare a pretului instrumentelor financiare
pe seama factorilor legati de emitentul acestuia sau in cazul instrumentelor financiare
derivate, de emitentul activului suport ;
riscul general care reprezinta riscul de modificare a pretului instrumentului financiar
respectiv datorita unor factori ce nu au nici o legatura cu atributele specifice instrumentelor
financiare. Aici intra si modificarea ratei dobanzii in cazul unui titlu de credit tranzactionat
sau al unui instrument derivat pe un titlu de credit.

b) Riscul de decontare – este riscul de nelivrare de catre contraparte a actiunilor

numerarului sau marfurilor detinute la data stipulata in contract.

c) Riscul de contraparte – este riscul de incapacitate a contrapartii implicate in

tranzactiile cu instrumente financiare si se refera la :
valorile mobiliare pentru care termenul limita de decontare nu a trecut inca atunci cand
plata a fost realizata fara ca sa se fi primit valorile mobiliare, ori in cazul in care valorile
mobiliare au fost livrate fara sa se fi primit contravaloarea in bani a acestora ;
instrumente financiare derivate tranzactionate in afara pietelor reglementate .

d) Riscul de credit - este riscul pierderii din cauza falimentului debitorilor in

conformitate cu riscul activelor bilantiere sau nebilantiere altele decat cele incluse in
portofoliul tranzactionabil. La dimensionarea cerintei de capital pentru acoperirea riscului de
credit nu sunt considerate active riscante urmatoarele :
• instrumentele financiare ce urmeaza sa fie livrate pentru ca tranzactia sa fie
decontata ;
• optiuni de vanzare de instrumente financiare ;
• depozite si imprumuturi ce urmeaza a fi primite ;
• depozite si imprumuturi ce urmeaza a fi facute.

e) Riscul de schimb valutar – e reprezentat de expunerea intermediarului la fluctuatiile

cursului de schimb al valutelor si al pretului aurului aplicate tuturor elementelor exprimate in
moneda straina inclusiv celor incluse in portofoliul netranzactionabil. Intermediarul trebuie sa
calculeze riscul de schimb valutar numai in cazul in care pozitia valutara totala neta si pozitia
sa neta pe aur depasesc 2% din totalul fondurilor proprii.

f) Riscul de concentrare sau expunerile mari

Se considera a fi o expunere mare pe un client sau pe un grup de clienti asociati
expunerea unui intermediar egala sau mai mare cu 10% fata de capitalul de supraveghere. Un
intermediar nu poate avea o expunere pe un client sau pe un grup de clienti asociati care sa
depaseasca 25% din capitalul de supraveghere limita ce se reduce la 20% daca clientul este o
persoana asociata. Grupul de clienti asociati este definit astfel :

18
 2 sau 3 persoane fizice sau juridice care reprezinta un singur risc deoarece una dintre
ele detine direct sau indirect controlul celeilalte sau celorlalte ;
2 sau mai multe persoane fizice sau juridice intre care nu exista legatura de control dar
care trebuie privite ca si cum ar reprezenta un singur risc deoarece legaturile dintre ele sunt
atat de stranse incat daca una ar avea probleme financiare cealalta ar intampina dificultati in
efectuarea platii.
Persoana asociata se refera la :
persoana care direct sau indirect detine cel putin 10% din capitalul social sau in orice
caz detine controlul grupului din care face parte intermediarul ;
societatile in care o companie detine cel putin 20% din capitalul social sau in orice caz
are controlul.

g) Riscul de pozitie pe marfuri Intermediarul trebuie sa mentina cerinta specifica de

capital pentru riscul pierderilor la orice pozitie pe marfuri sau pe instrumente derivate avand
ca suport marfurile.

h) Alte riscuri Pentru eventualele alte riscuri intermediarul este obligat sa

detina fonduri proprii echivalente cu un sfert din costurile fixe operationale din anul precedent
calculate pe baza elementelor corespunzatoare din contul de profit si pierdere.

INFORMAREA INVESTITORILOR-CONDITIA TRANSPARENTEI PE PIATA DE

CAPITAL

Exista principiile ODCE de conducere corporativa care sa refera la :

Drepturile actionarilor. Actionarii trebuie sa beneficieze de drepturile de a decide :
modificarea actelor constitutive, emisiunea de noi actiuni, numirea administratorilor,
instrainari ale activelor din patrimoniul societatii, expertizarea aportului in natura in cazul
majorarii capitalului social prin aceasta metoda, fuziuni si divizari ce au ca rezultat delistarea
societatii respective. Structura de capital si aranjamentele care permit anumitor actionari un
control disproportionat fata de actiunile detinute trebuie sa fie facute publice.
Tratamentul egal al tuturor actionarilor. Toti actionarii trebuie sa aiba posibilitatea de
a beneficia de protectia drepturilor lor. Tranzactionarea actiunilor folosind informatii
confidentiale ca si actele juridice incheiate de reprezentantii societatii comerciale in dubla
calitate sunt interzise. Administratorii trebuie sa faca cunoscute orice interese in tranzactiile
ce afecteaza societatea comerciala.
Informarea si transparenta. Conducerea societatii trebuie sa asigure informatii corecte
si la timp in toate problemele care privesc societate comerciala. Informatiile trebuie sa
cuprinda fara a se limita la acestea rezultatele detinerilor importante, drepturile de vot,
administratorii si directorii, renumerarea acestora, previziunile privind riscurile, etc.

Responsabilitatea administratorilor.

Conducerea societatii trebuie sa asigure orientarea strategica a societatii comerciale,

monitorizarea eficienta a conducerii executive de catre administratori si raspunderea acestora
in fata actionarilor.

19