Enzimele (din limba greacă - zymosis - ferment) sunt proteine sau proteide fără de care celule vii nu pot

înfăptui reacții complexe într-un timp scurt, la temperatura mediului înconjurător.Ele sunt substanțe
care catalizează reacțiile biochimice din organism, avînd un rol esențial în biosinteza și degradarea
substanțelor din materia vie, întîlnindu-se în toate organismele animale, vegetale și în microorganisme,
mai fiind denumite din această cauză biocatalizatori.Fără enzime , procesele biochimice s-ar desfășura
cu viteze foarte mici.

Considerații generale
Reacțiile chimie ce au loc în organismele vii,în condiții de presiune și temperatură relativ joase și
pH bine definit nu se pot realiza, la vitezele apreciabile care le caracterizează, decît admițând
intervenția unor catalizatori deosebit de eficienți.Acești catalizatori eficienți sunt produși chiar de
organism, sunt de natură proteică și poartă numele de ENZIME (de la grecescu,, en zime:
drojdie). Ele se pot defini, deci, drept proteine cu acțiune catalitică; aproape toate moleculele-
enzimă, cunoscute până acum, dintre care multe obținute sub formă cristalină (ureaza 1926) au
structură proteică. Numărul enzimelor este de ordinul miilor căci, în lumea vie, fiecărei molecule
organice, existente aici, trebuie să-i corespundă cel puțin o enzimă, care să participe la sinteză
și/sau degradarea ei.

[modifică] Rol în cadrul organismelor

 Descompunerea moleculelor mari;
 Accelerează procesele metabolice;
 Coordonează unele etape ale ciclului metabolic.

[modifică] Structura enzimelor

Enzimele sunt substante de natură proteică. Acestea reprezintă macromolecule, compuse din
lanțuri polipeptidice, având o masă moleculară între 10.000 - 1.000.000.

[modifică] Mecanismul reactiei

Enzima formează cu substratul un produs intermediar reactiv, cu o viață scurtă. Sub această
formă intermediară, substratul intrat în reacție suferă modificări electronice sub acțiunea centrilor
activi ai enzimei, rezultând produsul de reacție.

[modifică] Regularea activității enzimatice

[modifică] Factori

[modifică] Temperatura
La creșterea temperaturii crește și activitatea enzimatică. La temperaturi însă prea mari, enzimele
încep să se descompună și activitatea enzimatică se micșorează.

[modifică] pH

Activitatea enzimatică este în strânsă legătură cu pH-ul mediului în care se află. De exemplu,
pepsină, o enzimă digestivă, este în condiții optime la pH cuprins între 1,5 - 2.

[modifică] Cofactorii

Combinația dintre enzimă și cofactorul dat (coenzima sau ionul metalic) reprezintă o configurație
activă, cu care substratul poate fi mai ușor reacționat.

[modifică] Coenzime

[modifică] Ionii metalici

Ca si cofactori mai pot fi prezenți ionii anumitor metale, care sunt legați strans de enzimă. Cei
mai răspândiți ioni metalici sunt: ionul bivalent de Zn, ionul bivalent de Fe, ionul bivalent de Co
și Mn.