DREPT INTERNATIONAL PRIVAT

MULTIPLE CHOICE

1) Raporturile de drept international privat sunt:

a. raporturi de drept privat

b. raporturi de drept penal
c. raporturi de drept administrativ
RASPUNS: A

2) Raporturile de drept international privat sunt:

a. raporturi civile fara element de extraneitate

b. raporturi de drept privat cu element strain
c. raporturi de drept financiar
RASPUNS: B

3) Raportul de drept international privat se diferentiaza de raportul de drept intern prin :

a. existenta unuia sau mai multor elemente de extraneitate

b. obiect
c. continut
RASPUNS: A

4) Raportul de drept international privat poate fi reglementat cu ajutorul :

a. normelor conflictuale
b. normelor de drept constitutional
c. normelor de drept administrativ
RASPUNS: A

5) Cu ajutorul normelor materiale se poate reglementa :

a. raportul juridic cu element strain

b. raportul juridic cu element national
c. orice raport juridic
RASPUNS: A

6) Prin utilizarea normelor de drept substantial, se poate reglementa

a. raportul juridic cu element strain

b. raporturi juridice de natura penala
c. orice raporturi juridice
RASPUNS: A

7) Care categorie de norme indica doar legea competenta?

 a. normele conflictuale
b. normele materiale
c. normele substantiale
RASPUNS: A

8) Ce rol au normele materiale ?

a. indica doar legea competenta

b. reglementeaza direct si nemijlocit raportul juridic cu element strain
c. nu se aplica în niciun caz direct si nemijlocit raportului juridic cu element strain
RASPUNS: B

9) Care norme se aplica direct si nemijlocit raportului juridic cu element de extraneitate?

a. normele substantiale
b. normele conflictuale
c. normele juridice constitutionale
RASPUNS: A

10) Metoda conflictualista presupune :

a. alegerea sau optiunea legii competente

b. aplicarea legii în raport de totalitatea împrejurarilor de fapt si a particularitatilor pe care le
prezinta
c. aplicarea normelor materiale
RASPUNS: A

11) Ce fel de norma este aceea care solutioneaza conflictul de legi?

a. norma conflictuala
b. norma de aplicatie imediata
c. norma materiala
RASPUNS: A

12) Metoda proper law presupune :

a. aplicarea legii care are cea mai mare legatura cu raportul juridic
b. aplicarea legii în raport de totalitatea împrejurarilor de fapt si a particularitatilor pe care le
prezinta
c. aplicarea normelor materiale
RASPUNS: B

13) Ce categorie de norme inlatura posibilitatea conflictului de legi?

a. normele materiale
b. normele conflictuale
c. normele de drept procesual
RASPUNS: A
14) Legile de aplicatie imediata constituie:

a. un aspect particular al metodei conflictuale

b. un aspect particular al metodei proper law
c. o componenta a normelor materiale
RASPUNS: A

15) Norma conflictuala este formata din:

a. continut
b. legatura
c. ambele variante
RASPUNS: C

16) În cazul în care se precizeaza legea carei tari este competenta sa reglementeze raportul juridic de drept
international privat, este vorba de:

a. indicare directa
b. indicare indirecta
c. indicare secundara
RASPUNS: A

17) În cazul în care cu ajutorul unei formule generale se determina legea competenta, este vorba de :

a. indicare directa
b. indicare principala
c. indicare generala
RASPUNS: C

18) Formula de fixare reprezinta :

a. legatura normei conflictuale sub forma indicarii generale

b. legatura normei conflictuale sub forma indicarii directe
c. legatura normei conflictuale sub forma indicarii secundare
RASPUNS: A

19) Elementele prin care se stabileste legatura dintre un raport juridic si un anumit sistem juridic se
numesc :

a. formule de fixare
b. puncte de legatura
c. raporturi juridice
RASPUNS: B

20) Printre cele mai importante puncte de legatura se numara :

a. cetatenia
b. formula de fixare
c. legatura normei conflictuale
 RASPUNS: A

21) Teritoriul este :

a. un punct de legatura
b. o formula de fixare
c. o legatura a normei conflictuale
RASPUNS: A

22) Care din urmatoarele elemente constituie puncte de legatura

a. pavilionul unei nave sau aeronave

b. marea libera
c. apatridia
RASPUNS: A

23) Dreptul international privat :

a. este o ramura de sine statatoare a dreptului

b. este o parte a dreptului civil
c. este o parte a dreptului international
RASPUNS: A

24) Denumirea de “Drept international privat” a fost folosita prima data în anul :

a. 1912
b. 1834
c. 1929
RASPUNS: B

25) Sunt izvoare interne ale dreptului international privat :

a. Constitutia României
b. Uzantele comerciale internationale
c. Cutuma internationala
RASPUNS: A

26) Sunt izvoare interne ale dreptului international privat :

a. Legea nr. 105 din 1992

b. Practica judiciara
c. Practica arbitrala
RASPUNS: A

27) Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat :

a. Tratatele internationale
b. Practica judiciara
c. Uzantele comerciale interne
 RASPUNS: A

28) Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat din punctul de vedere al României:

a. Tratatele internationale, chiar si acelea la care nu participa tara noastra

b. Cutuma internationala
c. Uzantele comerciale interne
RASPUNS: B

29) Cum se aplica legea straina?

a. în virtutea autoritatii sale proprii

b. in virtutea dispozitiilor normelor conflictuale ale tarii forului
c. depinde de la caz la caz
RASPUNS: B

30) Aplicarea legii straine este, potrivit Legii nr. 105 / 1992

a. independenta de conditia reciprocitatii, de regula

b. dependenta de conditia reciprocitatii în toate cazurile
c. nu are tangenta juridica cu conditia reciprocitatii
RASPUNS: A

31) Au valoare de factori în cadrul calificarii :

a. faptul că noţiunile şi termenii au acelaşi sens în sistemele de drept

b. faptul că sistemele de drept au instituţii juridice proprii, necunoscute celorlalte sisteme de
drept
c. faptul că dreptul international privat contine doar elemente nationale
RASPUNS: B

32) Faptul ca unele sisteme de drept au notiuni sau institutii juridice necunoscute altor sisteme constituie:

a. un factor care determina calificarea

b. un punct de legatura
c. o formula de fixare
RASPUNS: A

33) Calificarea poate fi :

a. principala
b. primara
c. tertiara
RASPUNS: B

34) Calificarea secundara se realizeaza :

a. ulterior calificarii primare

b. anterior calificarii primare
c. odata cu calificarea primara
 RASPUNS: A

35) Calificarea se poate realiza :

a. după lex fori

b. după lex voluntatis
c. după lex mercatoria
RASPUNS: A

36) Ce presupune teoria calificarii autonome?

a. notiunile folosite de norma conflictuala se califica autonom

b. notiunile folosite de norma conflictuale nu sunt supuse calificarii
c. notiunile folosite de norma conflictuale se califica dependent
RASPUNS: A

37) Ce presupune calificarea potrivit "proper law"?

a. legea dupa care se face calificarea depinde de la caz la caz

b. calificarea se face numai dupa lex fori
c. calificarea se face numai dupa lex causae
RASPUNS: A

38) Calificarea se realizează de regula :

a. potrivit lex fori

b. intotdeauna dupa lex causae
c. intotdeauna autonom
RASPUNS: A

39) Sunt exceptii de la calificarea după lex fori :

a. autonomia de voinţă
b. calificarea primară
c. ordinea publica
RASPUNS: A

40) De ce calificarea secundara constituie o exceptie de la calificarea potrivit "lex fori"?

a. deoarece constituie o problema de drept intern

b. deoarece constituie o problema de drept international
c. calificarea secundara nu constituie exceptie de la calificarea dupa “lex fori”
RASPUNS: C

41) Tratatele internationale constituie exceptii de la calificarea dupa "lex fori"?

a. da, deoarece unele norme conflictuale se gasesc în izvoare internationale

b. nu, fiindca nu exista vreo legatura intre tratate si calificare
c. nu, deoarece prin tratate internationale se face o calificare dupa “lex causae”
 RASPUNS: A

42) Ce reprezinta retrimiterea?

a. procedeul juridic prin care legea straine desemnata ca aplicabila refuza competenta ce i se
atribuie
b. o componenta a calificarii
c. un punct de legatura
RASPUNS: A

43) Trimiterea la legea straina se realizeaza

a. doar la unele ramuri de drept

b. doar la unele subramuri de drept
c. la întregul sistem de drept strain
RASPUNS: C

44) În dreptul international privat, ordinea publica :

a. împiedica aplicarea legii straine

b. implica aplicarea legii straine
c. reprezinta RASPUNSamblul normelor imperative interne
RASPUNS: A

45) Ordinea publica are urmatoarele caractere :

a. apare ca un corectiv în aplicarea legii straine

b. nu difera în continut de la legea unei tari la alta
c. nu este actuala
RASPUNS: A

46) Sunt situatii când poate interveni fraudarea legii :

a. în ce priveste statutul personal, prin schimbarea locului contractului

b. în privinta succesiunii, prin mutarea imobilelor dintr-o tara în alta
c. în ce priveste statutul personal, prin schimbarea domiciliului
RASPUNS: C

47) În care din urmatoarele situatii poate interveni fraudarea legii?

a. în ce priveste statutul personal, prin schimbarea cetateniei

b. în privinta succesiunii, prin schimbarea domiciliului
c. în ce priveste statutul personal, prin deplasarea pe teritoriul altui stat
RASPUNS: A

48) Care sunt conditiile eficacitatii internationale a unui drept :

a. dreptul sa nu fi fost creat potrivit legii competente

b. dreptul sa fi îndeplinit cerintele prevazute de legea straina competenta
c. dreptul dobândit nu poate produce efecte daca în tara în care este invocat nu a aparut o
 lege noua care creaza un drept nou ce-l include si pe cel invocat
RASPUNS: B

49) Conditiile eficacitatii internationale a unui drept :

a. dreptul sa fi fost creat potrivit legii competente

b. dreptul sa nu fi îndeplinit cerintele prevazute de legea straina competenta
c. dreptul dobândit poate produce efecte daca în tara în care este invocat a aparut o lege noua
care creaza un drept nou ce-l include si pe cel invocat
RASPUNS: A

50) Conflictul de lege este o noţiune proprie :

a. Dreptului internaţional public

b. Dreptului internaţional privat
c. Dreptului diplomatic şi consular
RASPUNS: B

51) Metoda « proper law » ca metodă de reglementare a raportului juridic cu element străin este :

a. o formă a notificării legilor de aplicaţie imediată

b. o formă a metodei folosirii normelor materiale
c. o formă a metodei conflictuale
RASPUNS: C

52) Care este natura dreptului internaţional privat

a. Dreptul internaţional privat este o disciplină de drept intern

b. Dreptul internaţional privat este o ramură de sine stătătoare a dreptului
c. Dreptul internaţional privat este o disciplină de drept privat
RASPUNS: B

53) Sunt izvoare interne ale dreptului internaţional privat :

a. Doctrina
b. Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementare raporturilor de drept internaţional privat
c. Practica judiciară
RASPUNS: B

54) Pentru România este izvor de drept internaţional privat:

a. Tratatul internaţional
b. Tratatul, convenţia sau acordul la care România participă
c. Concordatul neratificat de Statul Român
RASPUNS: B

55) Norma conflictuală :

a. cârmuişte propriu-zis raportul juridic cu element străin

 b. nu desemnează legea competentă a cârmui nemijlocit raportul juridic cu element străin
c. soluţionează conflictul de legi
RASPUNS: C

56) Norma conflictuală poate figura :

a. În dreptul intern al fiecărei ţări

b. Numai în continutul unei conventii sau tratat international
c. Numai în dreptul intern al unui stat
RASPUNS: A

57) Norma conflictuală este formată din :

a. Conţinut
b. Legătură
c. Conţinut şi legătură
RASPUNS: C

58) Legătura normei conflictuale poate fi :

a. Numai cu indicare directă

b. Cu indicare directă şi indicare generală
c. Numai cu indicare generală
RASPUNS: B

59) Cu privire la raportul juridic având un element de extraneitate, se pot ridica unele probleme care
prezintă interes pentru aplicarea legii competente. Acestea pot fi :

a. Calificarea, Retrimiterea, Ordinea publică în dreptul internaţional privat, Fraudarea legii în

dreptul internaţional privat
b. Punctele de legatura
c. Formula de fixare
RASPUNS: A

60) Calificarea poate fi :

a. Numai primară
b. Numai secundară
c. Calificare primară şi calificare secundară
RASPUNS: C

61) Calificarea se poate face numai după « lex fori » (legea forului)

a. Da
b. Nu
c. Uneori
RASPUNS: B

62) Ce reprezinta notiunea de strain - persoana fizica?

 a. persoana care se afla pe teritoriul unui stat, fara a avea cetatenia acestuia
b. persoana care se afla pe teritoriul unui stat, avand cetatenia acelui stat
c. bipatridul
RASPUNS: A

63) Recunoaşterea persoanelor juridice străine în România se realizează:

a. Prin convenţie sau tratat internaţional

b. În temeiul legii
c. De plin drept si fara rezerve
RASPUNS: B

64) Starea, capacitatea şi relaţiile de familie ale persoanei fizice sunt reglementate :

a. De legile internaţionale
b. De legea sa naţională, afară numai dacă prin dispoziţii speciale, nu se prevede altfel
c. De nici o lege
RASPUNS: B

65) Forma încheierii căsătoriei este supusă :

a. Convenţiilor internaţionale
b. Legii statului pe teritoriul căruia se celebrează
c. Lex voluntatis
RASPUNS: B

66) Moştenirea în dreptul internaţional privat este supusă  în ceea ce priveste bunurile mobile :

a. oriunde acestea s-ar afla, legii naţionale pe care persoana decedată o avea la data morţii.
b. legii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat.
c. lex rei sitae
RASPUNS: A

67) Moştenirea în dreptul internaţional privat este supusă  în ceea ce priveste bunurile imobile :

a. oriunde acestea s-ar afla, legii naţionale pe care persoana decedată o avea la data morţii.
b. legii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat.
c. lex personnalis
RASPUNS: B

68) Regula locus regit actum cârmuieşte:

a. Forma de publicitate a actului juridic

b. Forma exterioară a actului juridic
c. Situatia bunurilor imobile
RASPUNS: B

69) Legea competentă pentru a reglementa condiţiile de fond şi efectele contractului este :
 a. Lex rei vitae
b. Lex loci delicti commisi
c. Lex « contractus »
RASPUNS: C

70) Abordajele maritime şi coliziunea aeronavelor intervenite în marea liberă respectiv în spaţiul aerian de
deasupra acesteia, sunt supuse :

a. Legii naţionale
b. Legii pavilionului
c. Legilor internaţionale
RASPUNS: B

71) Divorţul soţilor cetăţeni români aflaţi în străinătate este supus:

a. Legii statului străin

b. Legii române
c. Lex voluntatis
RASPUNS: B

72) Condiţiile de fond pentru încheierea adopţiei sunt stabilite de :

a. Legea naţională a adoptatorului şi a celui ce urmează a fi adoptat

b. Legea naţională a celui ce urmează a fi adoptat
c. Legea nationala a adoptatorului
RASPUNS: A

73) Ce criterii exista in definirea legilor de aplicatie imediata?

a. criterii conflictualiste
b. criterii finaliste
c. criterii inovatoare
RASPUNS: B

74) Care este acceptiunea oferita de criteriile tehnice în definirea normelor de aplicatie imediata?

a. se considera ca sunt legi de aplicatie imediata cele teritoriale

b. se considera ca legile teritoriale sunt norme conflictuale
c. nu exista criterii tehnice in definirea normelor de aplicatie imediata
RASPUNS: A

75) Ce se întelege prin “luarea în considerare a legii straine”?

a. situatia în care legea straina nu se aplica deloc

b. situatia în care legea straina este numai o conditie pentru aplicarea legii proprii
c. situatia în care legea straina inlocuieste total legea nationala
RASPUNS: B
76) În situatia unor institutii necunoscute legii forului, cum ar fi cea de “trust”, se mai poate pune
problema calificarii potrivit “lex fori”?

a. nu, deoarece în acest caz exista o exceptie de la calificarea dupa “lex fori”
b. da, intotdeauna
c. cateodata
RASPUNS: A

77) Ce trebuie inteles prin “lege straina”?

a. dreptul strain, indiferent de izvorul sau

b. doar actele normative straine
c. doar cutumele de provenienta straina
RASPUNS: A

78) Potrivit carei reguli se vor conduce instantele judecatoresti chemate sa aplice legea straina?

a. potrivit “lex fori”

b. potrivit “lex causae”
c. potrivit “lex mercatoria”
RASPUNS: A

79) Care din urmatoarele elemente constituie onditii pentru recunoasterea persoanei juridice straine :

a. ordinea publica se opne la recunoastere

b. persoana juridica a fost constituita in conformitate cu legea ei nationala
c. persoana juridica a fost dizolvata
RASPUNS: B

80) Sunt fapte de stare civila :

a. moartea persoanei
b. casatoria
c. recunoasterea filiatiei
RASPUNS: A

81) Sunt acte de stare civila (negotium) :

a. moartea persoanei
b. nasterea persoanei
c. adoptia
RASPUNS: C

82) Ce se desemneaza prin regula “lex rei sitae”?

a. legea personala
b. legea situatiei bunurilor
c. legea contractului
RASPUNS: B
83) Ce include domeniul de aplicare a regulii “lex rei sitae”?

a. executarea silita
b. cetatenia
c. nationalitatea
RASPUNS: A

84) Forma actelor juridice priveste :

a. forma exterioara a actului juridic

b. teritoriul
c. cetatenia
RASPUNS: A

85) Care dintre urmatoarele efecte se datoreaza regulii “locus regit actum”?

a. actul juridic încheiat într-o tara straina, în mod valabil, va avea în Romania aceeasi forta
probanta cu cea prevazuta in legea tarii unde s-a efectuat actul
b. lipsa cetateniei
c. aplicarea regulii “lex rei sitae”
RASPUNS: A

86) În cazul înscrisurilor sub semnatura privata, ce fel de caracter are regula “locus regit actum”?

a. caracter complementar
b. caracter obligatoriu
c. caracter facultativ
RASPUNS: C

87) În cazul înscrisurilor autentice întocmite de straini în România, ce fel de caracter are regula “locus
regit actum”?

a. caracter complementar
b. caracter imperativ
c. caracter facultativ
RASPUNS: B

88) Ce se întelege prin “lex contractus”?

a. legea care reglementeaza majoritatea problemelor privind conditiile de fond si efectele

contractului privite în totalitatea lor
b. legea care reglementeaza majoritatea problemelor privind conditiile de fond ale casatoriei
c. legea care reglementeaza majoritatea problemelor privind succesiunile
RASPUNS: A

89) Cand partile nu-si exprima vointa in privinta legii aplicabile, iar prestatia caracteristica nu poate fi
localizata, ce principiu guverneaza determinarea legii aplicabile?

a. lex contractus
 b. lex voluntatis
c. lex loci contractus
RASPUNS: C

90) Ce principiu urmeaza a carmui determinarea legii aplicabile, cand partile nu au stabilit de comun acord
legea aplicabile, prestatia caracterstica nu poate fi localizata, iar regula “lex loci contractus” este
improprie?

a. lex voluntatis
b. lex contractus
c. lex loci executionis
RASPUNS: C

91) Carei legi este supusa materia raspunderii civile delictuale?

a. legii nationale
b. legii personale
c. legii forului
RASPUNS: C

92) Carui statut apartine casatoria?

a. statutului personal
b. legii forului
c. legii contractului
RASPUNS: A

93) În ceea ce priveste efectele casatoriei, daca sotii au cetatenii diferite, ce lege urmeaza a fi declarata
competenta?

a. legea nationala comuna

b. legea domiciliului comun
c. legea contractului
RASPUNS: B

94) Carei legi este supus divortul sotilor cetateni romani in strainatate?

a. legii romane
b. legii straine
c. legii alese de parti
RASPUNS: A

95) Cum se stabileste filiatia copilului din afara casatoriei?

a. potrivit legii nationale a copilului, de la data nasterii

b. potrivit lex contractus
c. potrivit lex voluntatis
RASPUNS: A
 96) Ce lege guverneaza efectele adoptiei?

a. legea nationala a adoptatului

b. legea nationala a adoptatorului
c. lex voluntatis
RASPUNS: B

97) Carei legi este supusa desfacerea adoptiei?

a. legii personale a adoptatului

b. aceleiasi legi ca si efectele adoptiei
c. lex contractus
RASPUNS: B

98) Carei legi este supusa mostenirea privind bunurile mobile?

a. legii nationale
b. legii situatiei locului
c. legii contractului
RASPUNS: A

99) Carei legi este supusa mostenirea privind bunurile imobile?

a. legii nationale
b. legii situatiei locului
c. legii contractului
RASPUNS: B

100) Cum se determina competenta organelor notariale sau a instantelor judecatoresti în materia
succesiunii?

a. potrivit “lex fori”

b. potrivit “lex contractus”
c. potrivit “lex causae”
RASPUNS: A

101) Care sunt factorii care au determinat apariţia normelor dreptului internaţional privat?
a. posibilitatea de a recunoaşte efectele unei legi străine
b. dreptul civil diferit prin conţinut de la un stat la altul sau de la o persoană la alta
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

102) Principiile aplicabile în doctrina anglo-americană normelor de drept internaţional privat sunt:
a. principiul teritorialităţii legilor
b. principiul personalităţii legilor
c. regula “locus regit actum”
RASPUNS: A
103) In sec. XI-XII cutuma ca izvor al dreptului internaţional privat era:
a. compatibilă cu recunoaşterea drepturilor străinilor
b. era considerată ca fiind o normă teritorială
c. avea putere în afara teritoriului unui stat
RASPUNS: B

104) Principiile teroriei statutarilor olandezi sunt:

a. aplicarea legii străine poate fi înlăturată dacă aduce atingere ordinii locale
b. principiul teritorialităţii legilor
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

105) Ce reglementează normele conflictuale cu element de extraneitate?

a. raportul juridic cu element de extraneitate
b. arată direct şi nemijlocit drepturile şi obligaţiile raportului juridic
c. legea competentă a fi aplicabilă raportului juridic cu element de extraneitate
RASPUNS: C

106) Care sunt elementele de structură ale normei conflictuale?

a. conţinutul normei conflictuale
b. legătura normei conflictuale
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

107) Elementele prin care se stabileşte legătura dintre un raport juridic şi lege sunt:
a. cetăţenia
b. teritoriul
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

108) Care dintre normele conflictuale arătate mai jos, sunt clasificate după conţinut?
a. norme conflictuale referitoare la raporturi de familie
b. norme conflictuale referitoare la raporturi de drept penal
c. norme conflictuale unilateral
RASPUNS: A

109) Care dintre normele conlictuale arătate mai jos, sunt clasificate după felul legăturii?
a. norme conflictuale cu acţiune dublă
b. norme conflictuale referitoare la contracte
c. norme conflictuale referitoare la proprietate
RASPUNS: A

110) Ce se înţelege prin element de extraneitate?

 a. o împrejurare de fapt în legătură cu un raport juridic care are legătură cu mai multe
sisteme de drept
b. determină aplicarea normelor materiale interne sau unificate
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

111) In ce poate consta elementul de extraneitate?

a. obiectul raportului juridic
b. locul producerii faptului generator, modificator sau extinctiv al raportului juridic
c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: A

112) Cum poate fi reglementat raportul juridic cu element de extraneitate?

a. cu ajutorul normelor materiale ori substanţiale
b. cu ajutorul normelor conflictuale
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

113) Metode de reglementare a dreptului internaţional privat

a. metoda “proper law”
b. metoda utilizării legilor de aplicaţie imediată
c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: B

114) In ce materii poate fi folosită norma conflictuală?

a. în materiile în care pot apărea conflicte de legi
b. în privinţa acelor raporturi juridice care sunt reglementate de legea forului - în
exclusivitate
c. în materiile în care nu se aplică legea forului
RASPUNS: B

115) Ce presupune metoda conflictualistă?

a. aplicarea legii care are cea mai mare legătură cu raportul juridic
b. desemnează legea unui anumit stat
c. toate variantele sunt corecte
RASPUNS: C

116) Ce deosebeşte metoda conflictualistă de metoda utilizarii legilor de aplicaţie

imediată?

a. legile de aplicaţie imediată exclud aplicarea legii străine înlăturând în acelaşi timp şi
metoda conflictualistă
b. legile de aplicaţie imediată se aplică în raport de punctul de legătură cu situaţia juridică în
cauză
c. legile de aplicaţie imediată au caracter bilateral, iar normele conflictuale au caracter
unilateral
 RASPUNS: A

117) Domeniul dreptului internaţional privat este reprezentat de:

a. conflictul de jurisdicţii şi conflictul de legi

b. condiţia juridică a străinului
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

118) Care din variantele de mai jos sunt forme sub care se poate prezenta confllictul
de legi în timp şi spaţiu?

a. raportul juridic se naşte, se modifică, se trRASPUNSmite sau se stinge în cadrul dreptului

intern al unei anumite ţări, dar se invocă ulterior într-o altă ţară
b. raportul juridic se naşte, se modifică, se trRASPUNSmite sau se stinge în cadrul dreptului
internaţional privat şi se invocă ulterior în altă ţară
c. toate variantele sunt corecte
RASPUNS: C

119) Ce se înţelege prin "teoria recunoaşterii drepturilor dobândite"

a. situaţia juridică dobândită conform unei legi a unei ţări ce poate fi recunoscută în altă ţară
b. raportul juridic susceptibil de a se aplica în cadrul a două sau mai multe sisteme de drept
ce aparţin unor state diferite
c. raportul juridic ce face legătura între două sau mai multe sisteme de drept
RASPUNS: A

120) Elementele esenţiale ale conflictului de legi sunt:

a. conflictele interprovinciale
b. sistemele de drept din diferite state
c. elementul de extraneitate
RASPUNS: C

121) Care este legea aplicabilă în cazul succesiunii de state?

a. legea forului în cazul în care statul a fost desfiinţat prin contopire voluntară cu un alt stat
b. regulile de drept tranzitoriu din tratatul de unificare a celor două state, atunci când un stat
se desfiinţează prin contopire voluntară cu un alt stat
c. regulile de drept tranzitoriu din tratatul de unificare a celor două state, atunci când un stat
a fost desfiiţat prin constrângere
RASPUNS: B

122) Care este legea aplicabilă conflictului de legi în cazul statului nerecunoscut?

a. legea forului
b. legea statului nerecunoscut nu poate da naştere unui conflict de legi
c. legea statului străin
RASPUNS: A
123) Recunoaşterea legii unui stat străin in cazul conflictului de legi privind statul nerecunoscut duce la:

a. consecinţe injuste pentru părţi

b. încălcarea suveranităţii statului nerecunoscut
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

124) Ce se înţelege prin conflict interprovincial:

a. conflicte de legi interne

b. conflicte de legi care se soluţionează conform normelor conflictuale edictate în statele
membre ale unei federaţii
c. toate variantele sunt corecte
RASPUNS: C

125) Din punct de vedere al naturii conflictelor interprovinciale care sunt problemele care apar comparativ
cu conflictul de legi propriu – zis:

a. problemele de suveranitate
b. excepţia de ordine publică este inexistentă în cazul conflictelor interprovinciale
c. element de extraneitate
RASPUNS: B

126) Când apar conflictele interpersonale?

a. în cazul statelor membre ale unei federaţii

b. între diferite grupuri de indivizi în cadrul aceluiaşi stat, grupuri ce sunt supuse unor legi
diferite
c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: B

127) Ce se înţelege prin "resortisant"?

a. persoana fizică – cetăţeni ai unui stat, cetăţeni străini, apatrizi

b. nici una din variante nu este corecta
c. persoana juridica care are naţionalitatea unui stat
RASPUNS: B

128) Care este cauza pentru care legile statului nerecunoscut trebuie sa dea naştere la conflicte de legi:

a. teoria caracterului constitutiv al recunoaşterii contravine Cartei ONU

b. recunoaşterea unui stat este determinată de considerente economice
c. poate sa condiţioneze aplicarea legii unui stat de recunoaşterea altui stat
RASPUNS: A

129) Ce stă la baza soluţionării conflictului de legi în timp şi spaţiu?

a. teoria extrateritorialităţii drepturilor dobândite

b. normele de drept internaţional privat
 c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: B

130) Noţiunile juridice cu ajutorul cărora se determină conţinutul normei conflictuale

sunt:

a. starea civilă, capacitatea, forma actului juridic

b. forma actului juridic, locul executării contractului
c. succesiunea bunurilor mobile, locul încheierii contractului, domiciliul
RASPUNS: A

131) Care sunt factorii care determină calificarea?

a. sistemele de drept folosesc metode diferite pentru ajunge la acelaşi rezultat

b. sistemele de drept încadrează aceleaşi situaţii în categorii diferite
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

132) Calificarea se defineşte ca fiind:

a. determinarea conţinutului noţiunilor folosite de norma conflictuală

b. determină noţiunile şi termenii ce se regăsesc în diferite sisteme de drept
c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: A

133) Care sunt noţiunile juridice cu ajutorul cărora se determină legătura normei
conflictuale?

a. locul unde s-a produs faptul păgubitor

b. locul executării contractului şi raportul obligaţional
c. raportul procesual
RASPUNS: A

134) Importanţa calificării se prezintă din punct de vedere:

a. al calificării noţiunilor din cuprinsul normei conflictuale

b. al calificării noţiunilor din legătura normei conflictuale
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

135) Calificarea secundară reprezintă:

a. conţinutul normei conflictuale

b. o problemă a legii interne competente a reglementa raportul juridic, după ce a avut loc
calificarea primară
c. acea calificare care determină legea competentă
RASPUNS: B

136) Există conflict de calificări atunci când:

 a. în funcţie de calificare depinde soluţia conflictului de legi
b. noţiunile folosite de norma conflictuală sunt calificate în mod diferit de sistemele de drept
care se află în litigiu
c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: B

137) Care este legea după care se soluţionează conflictul de calificări?

a. legea forului (lex fori)

b. lex causae
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

138) Calificarea primară reprezintă:

a. legătura normei conflictuale

b. o problemă de drept internaţional privat care determină legea competentă
c. calificarea noţiunilor folosite de norma conflictuală pentru a desemna sistemul de drept
aplicabil
RASPUNS: B

139) Teoria calificării autonome are următoarele particularităţi:

a. conţinutul noţiunilor folosite de norma conflictuală nu poate fi aceeaşi cu conţinutul

noţiunilor folosite de legislaţia internă
b. noţiunile folosite de norma conflictuală se califică independent de calificarea noţiunilor
folosite de legea materială internă a unui anumit stat
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

140) Teoria calificării autonome prezintă interes pentru că ea constituie o critică:

a. a teoriei calificării după legea forului

b. a teoriei calificării după lex causae
c. a teoriei calificării după proper – lw
RASPUNS: A

141) Excepţiile după care se face calificarea atunci când nu se aplică lex fori sunt:

a. retrimiterea
b. calificarea primară
c. domiciliul
RASPUNS: A

142) Care este importanţa conflictului de calificări?

a. de soluţionarea conflictului de calificări depinde soluţionarea unui conflict de legi

b. determină legea aplicabilă
c. ambele variante sunt corecte
 RASPUNS: C

143) Care sunt limitele în cazul în care se face calificarea după legea forului?

a. analizarea şi caracterizarea noţiunilor şi instituţiilor juridice străine se fac după legea

străină, iar calificarea după legea forului
b. adaptarea sau modificarea noţiunilor din dreptul intern are caracter de excepţie, ceea ce dă
expresie calificării autonome
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

144) Care sunt avantajele calificării după lex causae?

a. trimiterea la legea străină competentă implică şi trimiterea la calificarea acestei legi

b. această teorie are în vedere atât calificarea noţiunilor folosite pentru a determina
conţinutul normei conflictuale, cât şi noţiunilor folosite pentru determinarea legăturii
normei conflictuale
c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: A

145) Precizaţi care din variantele de mai jos sunt considerate ca fiind avantaje ale
calificării după proper – law:

a. legea după care se face calificarea depinde de la o situaţie la alta în raport de

particularităţile fiecărui caz apreciate de instanţa de judecată
b. este mai flexibilă decât celelalte forme de calificări
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

146) Prin legea străină se înţelege:

a. determinarea efectelor juridice în conformitate cu legea unui stat pentru o anumită situaţie
b. dreptul străin indiferent care este izvorul său
c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: B

147) Aplicarea legii străine presupune:

a. că legea străină nu se impune prin autoritatea ei proprie, ci pentru că normele conflictuale

ale unui stat reglementează aplicabilitatea acesteia în statul respectiv
b. un act al unui organ competent prin care se realizează prevederile unei legi străine
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

148) Care sunt caracteristicile drepturilor dobândite:

a. aplicarea legii străine este determinată de necesitatea respectării drepturilor dobândite în

străinătate sub imperiul legilor competente
b. pentru determinarea drepturilor părţilor contractante urmează a se ţine seama de legea sub
imperiul căreia a fost încheiat
 c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

149) Aplicarea legii străine conform teoriei recepţionării dreptului străin constă în
faptul că:

a. dreptul străin devine propriu şi se încorporează în sistemul de drept al forului

b. această lege îşi pierde caracterul său străin şi devine lege a forului
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

150) Cine are obligaţia de a stabili conţinutul legii străine?

a. organul de jurisdicţie conform sistemului de drept în care sarcina probei revine părţii care
invocă legea străină
b. organul de jurisdicţie sau judecătorul conform sistemelor de drept în care sarcina probei
revine părţii care invocă legea străină
c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: B

151) Precizaţi care din mijloacele de probă menţionate mai jos pot fi considerate probe conform legii
străine:

a. expertiza scrisă
b. proba cu înscrisuri
c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: A

152) Interpretarea legii străine depinde de:

a. de elementul de drept al legii

b. organizarea instanţei judecătoreşti şi a căilor de atac existente în ţara forului
c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: B

153) Ce presupune statutul legii străine în sistemul nostru de drept?

a. legea străină se aplică în temeiul normei conflictuale a forului

b. legea străină se aplică cu titlu de element de fapt
c. legea străină se interpretează ca în sistemul nostru de drept şi nu ca în sistemul de drept
din care face parte
RASPUNS: A

154) Care sunt condiţiile în care se admite aplicarea legii străine?

a. legea străină se aplică în virtutea autorităţii ei proprii

b. legea străină se aplică în virtutea dispoziţiilor normelor conflictuale ale ţării forului în care
se află instanţa care soluţionează conflictul
c. este limitată şi condiţionată de principiul reciprocităţii
 RASPUNS: B

155) Precizaţi care din condiţiile menţionate mai jos, reprezintă condiţii ale
eficacităţii internaţionale a unui drept:

a. raportul juridic să fi îndeplinit cerinţele prevăzute de legea străină competentă

b. dreptul dobândit într-o ţară va produce efecte în altă ţară dacă în ţara unde se invocă s-a
creat un drept nou care îl include şi pe cel creat în străinătate
c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: A

156) Care sunt efectele unui drept dobândit potrivit legii străine:

a. produce toate efectele pe care i le-a dat legea respectivă

b. produce efecte în altă ţară dacă contravine ordinii publice a ţării respective
c. produce mai multe efecte în altă ţară decât ar produce în conformitate cu legea
potrivit căreia s-a creat
RASPUNS: A

157) Care din variantele de mai reprezintă dezavantaje ale retrimiterii:

a. introduce nesiguranţă în ceea ce priveşte soluţia juridică, adică sporeşte incertitudinea în

Drept Internaţional Privat
b. constituie o excepţie de la cazurile de aplicare a dreptului străin
c. ambele variante sunt corecte dacă se referă la retrimiterea de gradul II
RASPUNS: C

158) Avantajele retrimiterii în gradul II sunt:

a. un mijloc de coordonare a sistemelor de drept

b. poate fi un mijloc de coordonare a sistemelor de drept
c. asigură executarea hotărârilor judecătoreşti
RASPUNS: B

159) Care sunt formele retrimiterii:

a. retrimiterea făcută de legea străină la legea forului

b. retrimiterea făcută de legea străină la legea unei a treia ţări şi nu la legea forului
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

160) Menţionaţi care din variantele arătate mai jos reprezintă explicaţii teoretice ale retrimiterii:

a. retrimiterea se justifică prin finalitatea sa

b. aplicarea legii străine când se declară competentă
c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: A

161) Retrimiterea nu se aplică în următoarele situaţii:

 a. când se aplică regula ”locus regit actum”
b. când se aplica regula”cercului vicios”
c. în cazul teoriei retrimiterii-delegaţiei
RASPUNS: A

162) Care din cele două forme de retrimitere sunt aplicabile în sistem:

a. retrimitera de gradul II
b. retrimiterea de gradul I
c. în sistemul nostru de drept nu se aplică nici una din formele retrimiterii
RASPUNS: B

163) În conformitate cu dipoziţiile Legii 105/ 1992 norma conflictuală străină aplicată în cazul retrimiterii
este:

a. element de drept
b. element de fapt
c. nici element de fapt, nici element de drept , ci drept naţional
RASPUNS: A

164) Ordinea publică în Dreptul Internaţional Privat reprezintă:

a. mijloc de înlăturare a legii străine normal competente

b. nomă de aplicare imediată
c. situaţia în care legea străină nu se poate aplica datorită unui obstacol de neînlăturat
RASPUNS: A

165) Care sunt caracterele ordinii publice în Drept Internaţional Privat:

a. lasă judecătorului posibilitatea de apreciere dacă o lege străină contravine intereselor

statului care îi aparţine
b. este actuală, în sensul că din momentul naşterii raportului juridic şi până apare un litigiu
cu privire la acesta s-a schimbat conţinutul ordinii publice, astfel încât se ia în considerare
conţinutul acesteia din momentului litigiului
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

166) Când se poate invoca ordinea publică în cazul tratatelor internaţionale:

a. când există dispoziţii exprese în tratatele internaţionale care să prevadă acest aspect
b. se poate invoca de una din părţi pentru a înlătura aplicarea legilor celeilalte părţi
c. se poate invoca pentru a refuza recunoaşterea şi executarea hotărârilor arbitrale străine
RASPUNS: A

167) Domeniul invocării legii publice îl reprezintă:

a. ordinea publică poate fi folosită în toate materiile Dreptului Internaţional Privat

b. în cazul statelor federale nu este posibilă invocarea ordinii publice
c. ordinea publică în Dreptul Internaţional Privat se determină numai pe baza distincţiei
normelor juridice în imperativ sau prohibite, supletive sau permisive
 RASPUNS: A

168) Efectele invocării ordini publice sunt:

a. se invocă în materia drepturilor dobândite

b. se recunoaşte într-o altă ţară sunt decât cea în care a fost invocată
c. nu se invocă în materia creări de drepturi
RASPUNS: A

169) Care sunt deosebirile dintre ordinea publică din Dreptul Internaţional Privat şi ordinea publică din
dreptul intern:

a. toate normele de ordine publică din drept intern sunt de ordine publică în Drept
Internaţional Privat
b. ordinea publică în Dreptul Internaţional Privat indică limitele aplicării legii străine
c. ordinea publică în drept intern nu se confundă cu normele teritoriale
RASPUNS: B

170) Ce se înţelege prin frauda legii în Drept Internaţional Privat:

a. operaţiunea prin care părţile unui raport juridic folosesc mijloace legale pentru a înlătura
aplicarea unor dispoziţii care s-ar fi aplicat dacă nu intervenea frauda legală
b. încălcare indirectă a legii
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

171) În ce materii poate intervenii frauda legală:

a. în materia faptelor juridice

b. în vederea realizării unor scopuri licite ale persoanelor juridice
c. în privinţa formei exterioare a actelor juridice
RASPUNS: C

172) Deosebirile dintre fraudarea legii în Drept Internaţional Privat şi aceea în drept intern:

a. în cazul fraudării legii în dreptul intern nu se rămâne în sfera de acţiune a aceluiaşi sistem
de drept, ci se trece în sfera de acţiune a altui sistem de drept
b. în cazul fraudării legii în Dreptul Internaţional Privat, fraudarea legii materiale se
realizează nemijlocit prin schimbarea conţinutului faptic al raportului juridic
c. în cazul fraudării legii în Dreptul Internaţional Privat se înlătură fie aprobarea legii locale,
fie aceea a legii străine
RASPUNS: A

173) Condiţiile fraudării legii în Dreptul Internaţional Privat sunt:

a. necesitatea existenţei unui act de voinţă al părţilor în folosirea sau aplicarea normei
conflictuale
b. utilizarea unor mijloace licite de părţi cu intenţia de a frauda legea, adică să se obţină un
rezultat ilicit
c. ambele variante sunt corecte
 RASPUNS: C

174) Sancţionarea fraudării legii constituie:

a. un caz de aplicare a ordinii publice

b. un caz de aplicare a retrimiterii
c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: A

175) Care sunt deosebirile dintre fraudarea legii şi ordinea publică:

a. în cazul fraudării legii se ia în considerare conţinutul legii străine

b. în cazul ordinii publice se ia în considerare activitatea frauduloasă a părţilor
c. ordinea publică opreşte aplicarea legii străine sau eficacitatea unui drept dobândit în
străinătate, iar fraudarea legii este sancţionată ca inopozibilitatea actului juridic în cauză
RASPUNS: C

176) Deosebirile dintre fraudarea legii şi abuzul de drept:

a. fraudarea legii presupune folosirea unor mijloace licite pentru obţinerea unui scop ilicit
b. fraudarea legii înseamnă folosirea dreptului subiectiv în alt scop decât legea îl recunoaşte
c. abuzul de drept presupune schimbarea punctului de legătură pentru a se aplica altă lege
decât cea competentă
RASPUNS: A

177) Cum pot părţile să fraudeze legea:

a. îşi schimă domiciliul sau cetăţenia pentru a evita o dispoziţie nefavorabilă prezentă în
legea lor personală
b. îşi schimbă locul de încheiere a actului juridic pentru a se schimba dispoziţiile legale
privind forma exterioară a actului
c. ambele variante sunt corect
RASPUNS: C

178) Ce reprezintă retrimiterea?

a. procedeul juridic prin care legea străină desemnată ca aplicabilă potrivit normei
conflictuale a forului refuză competenţa de a se aplica şi atribuie aceeaşi competenţă legii
unui stat străin prin norme conflictuale proprii
b. norma conflictuală care indică legea competentă a reglementa raportul juridic cu element
de extraneitate
c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: A

179) Ce este starea civilă a persoanelor juridice?

a. RASPUNSamblul de elemente ce izvorăsc din actele şi faptele de stare civilă şi servesc la

identificarea persoanelor în familie şi societate
b. totalitatea drepturilor şi obligaţiilor persoanelor fizice în raport juridic cu anumită uniune
familială
 c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: A

180) Cum se înregistrează actele şi faptele de stare civilă când există un element de extraneitate.

a. diferă în funcţie de cetăţenia persoanelor cărora li se aplică şi de statul în care se află

b. diferă în funcţie de locul încheierii actelor sau faptelor juridice
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

181) Aspectele sub care se poate prezenta capacitatea civilă sunt:

a. capacitatea de folosinţă
b. capacitatea de exerciţiu
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

182) Prin statutul personal al unei persoane fizice se înţelege:

a. RASPUNSamblul rapoartelor juridice care ţin de statutul persoanei, raporturi ce sunt

localizate în funcţie de fiecare persoană în parte
b. mijloc de identificare a persoanei
c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: A

183) Sub ce aspecte se prezintă legea personală:

a. legea naţională (lex patriae)

b. legea domiciliului (lex domicilii)
c. ambele variante în funcţie de modul cum se determină capacitatea persoanei fizice
RASPUNS: C

184) Conţinutul capacităţii persoanei fizice aflate în străinătate este determinat de

a. legea statului pe al cărui teritoriu se găseşte

b. legea statului căruia persoana aparţine
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: A

185) Legile romane privind statul personal urmăresc pe români, atât timp cât:

a. nu au pierdut cetăţenia română

b. au pierdut cetăţenia română, dar au fost cetăţeni români
c. nu au pierdut cetăţenia română, chiar dacă au dobândit şi o altă cetăţenie
RASPUNS: C

186) Legea română admite ca lex personalis să fie lex domicilii, în cazul:

a. străinilor cu mai multe cetăţenii

 b. apatrizilor
c. apatrizilor si străinilor cu mai multe cetăţenii
RASPUNS: C

187) Regimul drepturilor reale privind bunurile incapabilului sunt cârmuite de :

a. lex domicilii
b. lex rei sitae
c. lex personalis
RASPUNS: B

188) Legea situaţiei efective a bunului este competenta cu privire la bunurile:

a. mobile
b. imobile
c. atât bunurile mobile cât şi cele imobile
RASPUNS: C

189) Regimul juridic al drepturilor reale accesorii este cârmuit de:

a. lex situs
b. lex contractus
c. lex fiori
RASPUNS: A

190) Ipoteca judiciara este condiţionata de permisivitatea:

a. lex situs
b. lex contractus
c. lex fiori
RASPUNS: A

191) Lex fori reglementează:

a. regimul juridic al drepturilor reale accesorii

b. ipoteca judiciară
c. expropierea pentru cauză de utilitate publică
RASPUNS: B

192) Universalităţile de bunuri nu sunt supuse regulii:

a. lex rei sitae

b. lex fiori
c. lex contractus
RASPUNS: A

193) Legea aplicabilă succesiunii imobiliare din punct de vedere al teoriei postglosatorilor:

a. lex rei sitae

 b. lex fiori
c. lex contractus
RASPUNS: A

194) Modul de soluţionare al succesiunii mobiliare din punct de vedere al teoriei statutarilor francezi:

a. lex patriae
b. legea domiciliului defunctului
c. legea română dacă bunurile se află pe teritoriul statului român
RASPUNS: B

195) Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a putea moşteni?

a. capacitatea succesorală
b. nedemnitatea succesorală
c. ambele condiţii trebuie îndeplinite cumulativ cu cea de a treia condiţie, aceea a vocaţiei
succesorale
RASPUNS: C

196) Pentru a putea fi valabil încheiat, testamentul trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

a. persoana care dispune prin testament să nu se afle în una din incapacităţile prevăzute de
lege
b. să existe consimţământul persoanei care încheie testamentul
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

197) Când se trRASPUNSmite activul moştenirii trebuie să se distingă între:

a. posesiunea moştenirii şi dreptul de proprietate cuprins în testament

b. legea naţională şi legea domiciliului testatorului
c. legea situaţiei imobilului ce formează obiectul testamentului şi legea locului unde a fost
întocmit testamentul
RASPUNS: A

198) Potrivit legii române, condiţiile de formă ale actului juridic sunt stabilite de legea:

a. legea care reglementează fondul

b. legea locului unde a fost întocmit
c. legea domiciliului persoanei care l-a consimţit
RASPUNS: A

199) Regula locus regit actum se aplica pentru:

a. testamentul olograf
b. testamentul autentic
c. atât testamentul autentic cât şi cel olograf
RASPUNS: C
200) Nu sunt exceptate de la aplicare normei locus regit actum:

a. forme procedurale
b. formalităţi referitoare la drepturile reale
c. modalităţi de redactare a actului
RASPUNS: C

201) Formalităţile îndeplinite de un funcţionar public trebuie să fie în conformitate cu:

a. locus regit actum

b. auctor regit actum
c. lex personalis
RASPUNS: B

202) Care sunt formele actelor juridice?

a. forma de publicitate, forma de abilitare, forma de procedură şi forma exterioară

b. numai forma de procedură şi forma exterioară
c. numai forma de abilitare şi cea de publicitate
RASPUNS: A

203) Precizaţi care este scopul formei exterioare a actului juridic:

a. de a condiţiona existenţa actului juridic

b. de a servi ca mijloc de probă a actului juridic
c. ambele variante reprezintă scopul formei exterioare a actului juridic
RASPUNS: C

204) Domeniul de aplicare a regulii "locus regit actum":

a. formele de redactare a actelor juridice sau de determinare a persoanelor care intervin în

cauză
b. forma exterioară a actelor juridice, indiferent că este vorba de forme cerute pentru
existenţa actului juridic sau pentru proba actului juridic
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

205) Excepţiile de la competenţa legii locului încheierii actului juridic:

a. ordinea publică ca excepţie generală

b. ipotecile constituite într-o ţară străină asupra unor construcţii situate în ţara noastră – ca
excepţie generală
c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: A

206) Care sunt legile aplicabile condiţiilor de fond ale căsătoriei în diferite sisteme de drept?

a. legea naţională a viitorilor soţi

b. legea domiciliului viitorilor soţi
c. ambele variante sunt corecte
 RASPUNS: C

207) Precizaţi care din cazurile de mai jos sunt prevăzute de sistemul nostru de drept?

a. căsătoria între cetăţeni români în străinătate se poate încheia în faţa agentului diplomatic
sau funcţionarului consular al României în ţara respectivă
b. căsătoria între un cetăţean român şi un apatrid în străinătate se încheie de un organ
competent al statului respectiv
c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: A

208) Legea aplicabilă nulităţii căsătoriei:

a. legea competentă a reglementa condiţiile de fond ale încheierii căsătoriei, atunci când
nulitatea se referă l aceste condiţii
b. se aplică principiul personalităţii legilor
c. se aplică principiul teritorialităţii legilor
RASPUNS: A

209) Condiţiile de formă prevăzute în cazul încheierii căsătoriei între doi cetăţeni români în străinătate sunt:

a. se aplică regula locus regit actum în toate cazurile

b. de legea română când căsătoria se încheie în faţa reprezentanţilor noştri diplomatici sau
consulari
c. se aplică numai legea română
RASPUNS: B

210) Legea aplicabilă în cazul în care unul din soţi este cetăţean român şi ambii îşi au domiciliul în
România din punct de vedere al efectelor căsătoriei:

a. se aplică legea statului al cărui cetăţean este soţia

b. se aplică legea statului al cărui cetăţean este soţul
c. nici o variantă nu este corectă
RASPUNS: C

211) Legea aplicabilă în cazul nulităţii căsătoriei pentru nerespectarea condiţiilor de fond este:

a. legea aplicabilă situaţiilor ce privesc încheierea căsătoriei

b. legea română în toate cazurile
c. legii naţionale a soţului
RASPUNS: A

212) În cazul divorţului dintre soţi apatrizi care este legea aplicabilă:

a. legea naţională a soţului dacă dispoziţiile acestei legi nu contravin principiilor

fundamentale ale dreptului nostru
b. numai legea română
c. nici o variantă nu este corectă
RASPUNS: C
213) În cazul în care părinţii şi copiii nu au aceeaşi cetăţenie, iar unul dintre părinţi este cetăţean român care
este legea aplicabilă raporturilor personale patrimoniale dintre ei:

a. legea naţională a copilului

b. legea naţională a tatălui dacă nu contravine principiilor fundamentale de drept
c. legea română în cazul în care îşi au domiciliul în România
RASPUNS: A

214) Uzucapiunea este reglementată de:

a. legea română indiferent de locul unde se află bunul dacă el aparţine unui cetăţean român
b. de legea statului unde se împlineşte durata termenului de posesie al bunului
c. de legea statului unde bunul se află la începerea termenului de posesie prevăzut în acest
scop
RASPUNS: C

215) Prescripţia extinctivă a dreptului la acţiune este supusă:

a. legii care se aplică dreptului subiectiv însuşi

b. legea statului unde se află bunul la împlinirea termenului
c. nici una din cele două variante
RASPUNS: A

216) Dreptul de proprietate asupra bunurilor este reglementat de:

a. în toate cazurile de legea locului unde se află bunul

b. de legea locului unde se află bunurile , afară de cazul în care prin dispoziţii speciale nu s-a
prevăzut altfel
c. de legea care se aplică dreptului subiectiv în cazul bunurilor imobile
RASPUNS: B

217) Dreptul de proprietate ce priveşte un bun destinat exportului este reglementat de:

a. de legea statului importator

b. de legea statului exportator
c. de legea statului exportator dacă părţile nu au convenit altfel
RASPUNS: C

218) Ce se înţelege prin "lex causae":

a. întregul sistem de drept al unui stat contractant

b. o anumită lege substanţială sau de drept materiale a unui stat contractant
c. nici una din cele două variante
RASPUNS: A

219) Legea contractului este determinată de :

a. numai de voinţa părţilor contractante

b. caracterul relaţiilor economice internaţionale
 c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: B

220) Contractul care nu poate fi localizat în funcţie de prestaţia caracteristică a uneia dintre părţi este spus:

a. legii locului unde a fost încheiat

b. legii locului unde a fost încheiat, dar numai în ceea ce priveşte condiţiile de fond
c. legea ţării de domiciliu a celui de la care a plecat oferta de a încheia contractul
RASPUNS: B

221) Modul de executare a obligaţiilor izvorâte din contract trebuie să se conformeze:

a. legii locului de executare

b. legii locului unde s-a încheiat contractul
c. legii ţării de domiciliu a celui de la care a plecat oferta încheierii contractului
RASPUNS: A

222) Efectele juridice ale tăcerii părţii care contestă că şi-a dat consimţământul la încheierea unui contract
sunt supuse:

a. legii naţionale a persoanei fizice

b. legii statutului organic al persoanei juridice în cauză
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

223) Contractul dintre părţi care îşi au domiciliul sau sediul în state diferite se consideră încheiat:

a. la data dând ofertantul a înaintat oferta

b. la data când acceptarea a ajuns la cunoştinţa ofertantului
c. la data la care contractul a fost semnat de părţi
RASPUNS: B

224) Dacă părţile nu au convenit o lege aplicabilă în cazul în bunurilor mobiliare, contractul este supus:

a. legii statului în care la data încheierii contractului cumpărătorul îşi are domiciliul,
reşedinţa ori fondul de comerţ
b. legii statului în care la data încheierii contractului vânzătorul îşi are domiciliu, reşedinţa,
ori fondul de comerţ sau sediul social
c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: B

225) În contractele de executare de lucrări dacă părţile nu au convenit altfel se aplică:

a. legea sediului antreprenorului

b. legea sediului beneficiarului
c. legea ţării unde se află bunul la care or fi executate lucrările contractate între părţi
RASPUNS: A
226) În contractele de asigurări, dacă părţile nu au convenit şi asupra legii aplicabile sunt incidente
dispoziţiile:

a. legii sediului asiguratorului

b. legii domiciliului sau sediului asiguratului
c. legii naţionale a asiguratorului
RASPUNS: A

227) În cazul contractului de donaţie, dacă părţile nu au convenit asupra legii aplicabile sunt incidente
dispoziţiile:

a. legii naţionale a donatorului

b. legii domiciliului donatarului
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: A

228) Normele conflictuale cu privire la faptele juridice se referă la.

a. răspunderea civilă contractuală

b. răspunderea civilă delictuală
c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: B

229) Pretenţiile de reparaţii întemeiate pe o atingere adusă personalităţii de către mass-media sunt
reglementate la alegerea persoanei lezate de:

a. legea statului în care îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana lezată cu condiţia ca autorul
daunei să se aştepte ca efectele atingerii aduse personalităţii sale să se producă în acest stat
b. legea statului în care s-a produs rezultatul păgubitor cu condiţia ca autorul daunei să se
aştepte ca efectele atingerii aduse personalităţii sale să se producă în acest stat
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

230) Cine stabileşte dacă un fapt juridic constituie un act ilicit:

a. legea statului unde are loc faptul juridic

b. legea statului persoanei prejudiciate
c. legea statului în care autorul faptului juridic îşi are domiciliul sau sediul social
RASPUNS: A

231) Pretenţiile de reparaţii întemeiate pe un defect al produsului sau pe o descriere defectuoasă de natură
să creeze confuzii sunt supuse, la alegerea celui prejudiciat:

a. legii domiciliului sau reşedinţei obişnuite a celui prejudiciat

b. legii statului de unde a fost dobândit produsul
c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: A

232) În caz de concurenţă neloială pretenţiile de reparaţii sunt supuse:

 a. legii statului pe a cărei piaţă s-a produs rezultatul dăunător
b. legii statului în care îşi are domiciliul sau sediul social persoana prejudiciată
c. legii contractului dintre părţi, dacă actul de concurenţă neloială a adus prejudicii
raporturilor dintre ele
RASPUNS: A

233) Îmbogăţirea fără cauză a unei persoane fizice sau juridice este supusă în dreptul internaţional privat:

a. legii statului unde îşi are domiciliul sau sediul social persoana fizică sau juridică
b. legii statului unde s-a produs îmbogăţirea fără cauză
c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: B

234) Răspunderea izvorâtă dintr-un abordaj survenit într-un port sau în apele teritoriale este supusă uneia
din următoarele legi:

a. legii naţionale a navei avariate

b. legii naţionale comune a navelor
c. legii locului abordajului
RASPUNS: C

235) Daunele cauzate pe sol de o aeronavă sunt supuse:

a. legea statului pe al cărui teritoriu s-au produs daunele

b. legea statului căruia îi aparţine aeronava
c. legea răspunderii izvorâte dintr-un abordaj
RASPUNS: A

236) Ce categorii de răspundere civilă delictuală reglementează "lex loci delicti commisi"?

a. răspunderea pentru fapta altuia

b. răspunderea directă
c. răspunderea comitentului pentru fapta prepusului
RASPUNS: B

237) Ce reglementează legea delictului civil?

a. elemente constitutive ale delictului civil

b. răspunderea pentru atingeri aduse personalităţii unei persoane
c. răspunderea pentru produse
RASPUNS: A

238) Ce lege se aplică pentru actele de asistenţă şi de salvare a persoanelor şi bunurilor?

a. legea locului evenimentului dacă s-a produs în apele teritoriale

b. legea pavilionului dacă evenimentul s-a produs în marea liberă
c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: C
239) Care sunt domeniile în care se aplică legea locului delictului civil?

a. capacitatea delictuală
b. condiţiile şi întinderea răspunderii
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

240) Dacă fapta generatoare de răspundere este săvârşită într-un stat, iar prejudiciul este produs în alt stat,
care este legea aplicabilă?

a. legea locului unde s-a săvârşit faptul ilicit

b. legea locului unde s-a produs prejudiciul
c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: B

241) Ce instanţă este competentă să soluţioneze raporturile juridice dintre părţi în cazul în care pârâtul îşi
are domiciliul sau sediul social în România:

a. instanţa de la domiciliul sau reşedinţa reclamantului

b. instanţa română de la domiciliul sau sediul social al pârâtului
c. nici una din variante nu este corectă
RASPUNS: B

242) Raporturile de drept internaţional privat referitoare la încuviinţarea adopţiei în cazul în care cel
adoptat este cetăţean român, apatrid sau are domiciliul în România sunt soluţionate de:

a. instanţa naţională a adoptatorului în cazul în care acesta este cetăţean străin sau apatrid cu
domiciliul sau reşedinţa în România
b. instanţa naţională a celui ce urmează a fi adoptat
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: B

243) Competenţa jurisdicţională de a soluţiona procesele intervenite între părţi în cazul în care acestea au
stabilit prin convenţie instanţa ce urmează a soluţiona litigiile dintre ele revine:

a. instanţei române în cazul în care instanţa stabilită este una străină, iar litigiul intră în
competenţa exclusivă a unei instanţe române
b. instanţei străine în cazul în care instanţa stabilită de părţi este instanţa română, dar litigiul
dintre ele intră în competenţa exclusivă a unei instanţe române
c. nici una din cele două variante nu este corectă
RASPUNS: C

244) În cazul în care o jurisdicţie străină se declară necompetentă să soluţioneze o

acţiune formulată de un cetăţean român, acţiunea respectivă poate fi introdusă la una din următoarele
instanţe:

a. instanţa română cu care procesul prezintă cele mai strânse legături

b. instanţa de la domiciliul pârâtului
c. instanţa de la locul unde a avut loc prejudiciul cauzat cetăţeanului român care a formulat
acţiunea
 RASPUNS: A

245) Capacitatea procesuală a fiecărei părţi din proces este reglementată de :

a. legea de la domiciliul pârâtului

b. legea sa naţională
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: B

246) Hotărârile străine sunt recunoscute de plin drept în România dacă:

a. se referă la statutul civil al cetăţenilor statului unde au fost pronunţate

b. pronunţate într-un stat terţ au fost recunoscute mai întâi în statul de cetăţenie al fiecărei
părţi
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: C

247) Ce interesează atunci când se aplică regula "lex rei sitae"?

a. dacă bunurile sunt considerate "ut singuli"

b. dacă bunurile sunt corporale sau incorporale
c. ambele variante sunt corecte
RASPUNS: B