P. 1
Istoria Medicinei

Istoria Medicinei

|Views: 404|Likes:
Published by Cosmin_Bogdan_6249

More info:

Published by: Cosmin_Bogdan_6249 on Jan 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/26/2014

pdf

text

original

Istoria Medicinei

Medicina a aparut odata cu societatea umana din necesitatea pastrarii fortei de munca, necesitatea ingrijirii nou-nascutului si a gravidei, necesitatea combaterii durerii. Exista 3 izvoare principale: - paleopatologia - arheologia medico-istorica - etnoiatria Paleopatologia = patologia veche, studiaza urme ale proceselor de vindecare si procese patologice conservate pe scheletele vechi, preistorice, studiate cu mijloace moderne de investigare. Arheologia medico-istorica = cerceteaza obiecte ce au legatura cu igiena si practica medicala, instrumentarul medical, obiectele magice etc. Etnoiatria = studiaza conceptele si practicile medicale ale unor populatii aflate in prezent pe treptele inferioare ale dezvoltarii sociale (triburi din Amazonia, Australia, Polinezia). Medicina populara = medicina unor populatii agrare, care are la baza conceptia primitiva asupra bolii, este intens contaminata de medicina culta. Boala a preexistat aparitiei omului pe Pamant: exista animale cu imbolnaviri de diferite tipuri. Actiunea de vindecare a existat inainte de aparitia omului. Exista o filogeneza a activitatii vindecatoare. Se remarca o deosebire esentiala intre actiunile vindecatoare din lumea biologica si cele din medicina umana. Cele din prima categorie sunt instinctive, fiziologice in timp ce actiunile medicinei umane se bazeaza pe constiinta, gandire, strategie. Paleopatologia ne arata bolile de care a suferit omul primitiv dintre care cele mai multe exista si astazi (cele osoase). S-au evidentiat leziuni de tip reumatismal, de tip osteomielitic, leziuni osoase tuberculoase, luetice, leziuni de tumori osoase (osteosarcoame). Demografia istorica. Durata medie de viata a omului primitiv era de 20-21 ani la inceputul neoliticului, fapt demonstrat de o statistica pe 187 de schelete descoperite, dintre care 50% prezentau semne de mortalitate infantila, semn al fragilitatii omului primitiv. Unele procese de vindecare ofera date despre practicile vindecatoare primitive: fracturile si alte leziuni traumatice sunt bine tratate, demonstrand aplicarea corecta a tratamentului conservator. in ceea ce priveste trepanatiile craniene, in Europa s-au descoperit aprox. 800 cranii cu orificii temporale (18 in Romania). Topografia sinusurilor venoase este respectata si exista semne ca unii bolnavi au supravietuit interventiei. Majoritatea erau operatii „magice”, dar in unele cazuri era vorba de operatii cu efect terapeutic real. Trepanatiile se efectuau cu lame de silex/oxidian (piatra vulcanica), obiecte de bronz, fier (in cazul decesului in timpul operatiei, cadavrele erau ingropate impreuna cu instrumentele cu care s-a operat). Conceptia medicala era una animista, demoniaca, boala fiind vazuta ca o parazitare a organismului de catre un demon. Tratamentul bolii era realizat de catre vindecatorii triburilor primitive, care reuseau eliminarea demonilor cauzatori de boala. in pestera „Les trois frères” este reprezentat primul medic, efectuand un dans ritual (paleolitic). Terapia=amestec de elemente magico-religioase cu elemente de vindecare empirice. Strategiile de vindecare difera in functie de etiologie: incantatii, inselarea spiritului malefic etc. Nu exista etica si deontologie in practica medicala, vindecatorul e doar mediator, nu isi asuma

in care in general zeii sunt personificari ale elementelor naturale. oua. Herodot. tatuaje. brad. tehnologii de constructie. sunt puse pe seama astrelor. in care exista date specifice referitoare la medicamente si forme medicamentoase destinate bolnavilor (medicina empirica). populatie migrata din Mesopotamia. pietre semipretioase). unguente. in sudul Mesopotamiei (agricultura. prima scriere-cuneiforma).raspunderea actului vindecarii (aceasta apare odata cu medicina hipocratica ? medicina stiintifica). Partea magica era ajutata si de obiectele magice: amulete (fragmente de os. usturoiul. pielea de sarpe. Medicina in Mesopotamia antica (Asiro-Babilonia) Prima civilizatie urbana cunoscuta este cea sumeriana. Medicina sumeriana este una de tip sacerdotal. un pas catre civilizarea societatii. exista date referitoare la 250 plante medicinale. de irigatii ? religie politeista. apare si primul medic. zoomorfe) purtate in scop profilactic. Nu exista etica sau deontologie medicala. in cartea a II-a. exista o divizatie prin hepatoscopie). in lume. 1750 BC). la cea a chirurgiei. in codul de legi al lui Hammurabi (primul cod de legi cunoscut. diferite populatii reusesc sa realizeze primele societati urbane din istorie. Cercetarile moderne au infirmat aceasta teza. in special a ficatului de miel (! si la etrusci. Prognosticul bolilor se facea prin divinatie. Nu exista date despre boli si dozele administrate. medicina. egiptenii cunosc diferite tehnologii de constructie. exista zeitati cu atribute medicale (Ninisina-zeita medicinei. unde sunt mentionate recompense si pedepse in functie de clasa sociala a medicului si pacientului. patrona cunostintele legate de plantele medicinale. Medicina in Egiptul faraonic ? pana la cucerirea de catre macedoneni in 330 BC ? exista o continuitate in ciuda succesiunii de dinastii ? deja vorbim despre o cultura si civilizatie urbana. era si zeu vindecator ? exista o triada importanta de zei: ? Isis (zeita naturii). Existau si alte metode de divizatie. exista 9 articole referitoare la practica medicala. Fenomenele sociale. Gula-marea zeita a oamenilor cu parul negru). sarea de mare. curmale. Odata cu aparitia surplusului de produse. dar si de formulele . S-a descoperit o tableta de lut sumeriana (cel mai vechi document medical. Formele medicamentoase erau pentru uz extern si intern (substanta activa+vehicul. Actul vindecarii consta in interpretarea de catre medicul-preot a viselor sau a anumitor simptome. datorita caracterului secret pe care il aveau cunostintele medicale. scris de un medic la 2200 BC. talismane (cu anumite semnificatii). smochine. Acum 5000 ani. irigatii. ca si evolutia bolilor. Omul primitiv era mereu in cautarea hranei. uleiul de peste. De exemplu sunt mentionate ceapa. religioasa si una laica ? zeul suprem. Referirea este insa limitata la anumite practici. dinti de animal. spune ca babilonienii nu au avut medici. Organoscopia = studiul anatomiei organelor animalelor sacrificate la templu. mixturi). religios. pere. 180 medicamente de origine animala si medicamente de origine minerala (au fost identificate prin traducerea tabletelor aflate acum la British Museum). scris la aprox. descifrat in 1953). figurine (antropomorfe. masti etc. cu multiple ierarhizari si specializari ? exista o medicina sacerdotala. Amon Ra. tot in tablete de lut. lapte. La Ninive.

picturi. pilule.se refera in special la bolile interne . este zeul intineririi. ginecologie. medicamente de origine animala . obiecte) 1. flebologie etc. .se refera la obstetrica si pediatrie ? papirusul de la Londra .forme medicamentoase: unguente. apartin teocratilor ? prin sanctificarea unui medic si arhitect celebru (Im Hotep). ulei de peste. Studii de paleopatologie . peste. inhalatii.a crezut ca apartine celor 6 scrieri ermetice medicale din cele 42 ermetice care au fost anuntate de Clement Flavius . infuzii. 108 paragrafe) . circumcizie. din dinastia I (Regatul Vechi). Papirusurile medicale ? papirusul Ebers .de dimensiuni mai mici (5 m). paleopatologie (mumiile egiptene) 3.ficat.magice vindecatoare ? Osiris (zeul Nilului). carbunele animal) . comprimate.279 randuri despre obstetrica.e datat 1555 BC. acesta devine principalul zeu al medicinei. oua. metale si pietre pretioase. ne bazam pe 3 izvoare: 1.este anterior ca timp (1800 BC) . cu observatii clinice foarte riguroase . cu multe atribute vindecatoare.arsenalul terapeutic este superior asiro-babilonienilor (plante cu efect terapeutic. preotii medici.pe verso: practici religioase si o metoda de transformare a unui batran intr-un tanar de 20 ani. ceara.! fumigatia cu cannabis indica la geto-daci (Herodot) ? papirusul Schmidt . tradus complet in 1930 (Grapow) . in studiul medicinei Egiptului faraonic.este descrisa prima metoda de anestezie locala (piatra memfitica presarata pe rana+otet ? refrigeratie locala) . metaloizi.cel mai vechi. ? papirusul Broughs (papirusul de la Berlin) .! observatiile empirice si rationamentul anticipeaza gandirea hipocratica . papirusurile medicale egiptene (8 papirusuri referitoare la medicina. dintre care 4 mai importante. ? papirusul Flinders-Petri (Kahun) . neimportant 2. decocturi. fumigatii. iconografie (basoreliefuri.mierea.este structurat astfel incat sa descrie afectiunile de la vertex in jos.datat 2200-2100 BC . lapte. in special in convalescenta ? practicienii medicinei. plagi (! luxatia ATM este tratata la fel ca astazi) . in Memphis exista un templu inchinat lui. mixturi. Sunt descrise in jur de 900 medicamente si 48 operatii chirurgicale) 2. urologie. printre care fracturi. al refacerii fortelor naturii si a omului ? Horus (fiul lor). luxatii.de dimensiuni mari (20 m lungime. emplastre. rinichi. se refera la chirurgie . inceputul utilizarii organelor .contine 48 cazuri chirurgicale.

islamica 1. holera.basoreliefuri. Etapa vedica .Studiile de astazi efectuate cu ajutorul RMN asupra mumiilor egiptene demonstreaza cu precizie existenta anumitor boli osoase. Se disting 3 etape ale medicinei indice: 1. in valea Indului si Gangelui exista o populatie de origine indoeuropeana . („soma” trata aproape orice afectiune). etapa brahmanica (800 BC . Indienii vechi (hindusii) nu au pastrat scrierile proprii. ornamentate cu statui in pozitii ascete. Au fost foarte aproape de descoperirea circulatiei sangvine (relatia dintre puls si posibilitatea ca sangele sa curga prin organe). picturi ? unele arata existenta unor boli ce altfel nu am sti ca ar fi existat in vechiul Egipt. .perioada cu traduceri orale.977 AD) 3.un individ cu TBC vertebrala (? gibozitate) .un portar din Memphis cu poliomielita . perioada mongolica. Tratamentele propuse se bazeaza pe plante medicinale. in Ayur Veda se regaseste intreaga literatura medicala a vechii Indii. delirium tremens. epilepsie. guta. variola.cultura bazata pe religia indiana primitiva . localizata in valea Indului. toate fixate in 4 scrieri: ? Rig Veda ? Atava Veda ? Ayur Veda ? Sama Veda . reumatism. observatii despre natura. cu case cu 1-2 etaje. un medic arab (Ibn an Nafis) va descoperi mica circulatie.nu mai avem versiunea lor originala. Se intalnesc si astazi forme de cultura indiana cu origine in vechea antichitate. Orasele erau construite prin planificare urbana. alaturi de ciuma. 3000 BC). Iconografie . Remarcam conceptia pneumatista (in centrul vindecarii sta respiratia). in Atava Veda este descrisa pentru prima oara malaria. nobil” in sanscrita) . 3. inclusiv a calului. baie proprie.ce au ajuns relativ tarziu (1500 BC). strazi perpendiculare pavate. Hindusii foloseau arme de fier si au reusit domesticirea animalelor. Medicina in India Antica Contemporana cu egiptenii si sumerienii (aprox. . literatura cu mituri. sistem de canalizare.diverse scene de chirurgie (circumcizia ? operatie rituala la toate popoarele semitice). fiind inca nomazi. etapa vedica (1500-800 BC) 2.arienii („stapan. Nu aveau temple dedicate zeilor vindecatori. parazitare etc. ci doar traduceri si prelucrari tardive (veda=cunostinte) in Rig Veda se vorbeste despre medicul triburilor („inteleptul medicilor”). Se remarca asemanarile cu tracii si geto-dacii (sihastrii carturari). ! La 1300. civilizatia protoindiana a fost o civilizatie urbana.! Sunt primii care folosesc o scriere alfabetica . in timp ce la asirobabilonieni era ficatul.

vorbim despre a 2-a etapa. medicamente. timp de 4-6 zile. cea mai importanta ramura a medicinei („cea mai nobila si eficienta ramura a medicinei”). ce strabate toate elementele cu aceasta energie. chiar oculare. ramura a medicinei cel putin egala cu medicina interna. Locul de nastere al civilizatiei hinduse a fost ocupat de trupele musulmane. Nu erau permise disectii pe cadavre umane. caruia Brahma insusi i-a destainuit toate cunostintele legate de boli. de exemplu Rowulfia carpentina in hipotensiune arteriala. metode de relaxare Yoga. inclusiv controlul metabolic. zeul suprem. de sutura a plagilor abdominale (! cu ajutorul furnicilor negre). care erau rare. alatuiri de noi tehnici Yoga. al bolilor oculare precum si folosirea protezelor oculare si a celor pentru membre. Chirurgia foarte bine tratata. medicina chineza. una referitoare la anatomie. brahmanica si cea budista. cunostintele se raspandeau prin manuscrise. cuprinde 8 lectii + 1 rezumat. Ideea centrala a religiei brahmanice este aceea a transmutatiei si reincarnarii. traieste si moare pentru a se reincarna si a reincepe ciclul). mestesugari si paria (sclavi). operatia de cataracta. Susruta Samisa este produsul scolii din Benares. Charaka Samita este rezultatul muncii scolii de la Taxilia. Alte operatii: extragerea de calculi din vezica urinara. bazata pe urmatoarele principii: intreaga natura (macro si microcosmos) este creatia lui Brahma. izvor de energie magica. profesiuni libere. dar se eludau interdictiile religioase prin asezarea cadavrelor intr-un cos de nuiele pe cursul unui rau. Lumea e formata din 5 elemente si este guvernata de 5 forte. a dezvoltat o noua conceptie asupra lumii si vietii. Exista insa 2 carti medicale fundamentale: Charaka Samita si Susruta Samita. 2. care a decis sa se izoleze de lumea agitata. se poate ajunge pana la suspendarea totala a laturii fizice. Exista doua scoli medicale. din 2 parti. observau descompunerea. fiecare fiinta se afla intr-o perpetua transformare (se naste. Sunt prezente cunostinte de medicina interna (boli si tratamente). Vorbim astfel de un spatiu de interferenta intre traditiile tibetane. reusind sa descrie existenta a 200 oase. Se considera ca in timpul vietii omul foloseste doar o mica parte din posibilitatile psihice si fizice. Odata cu asezarea nomazilor. fiind o vasta enciclopedie medicala. Medicina chineza . in versuri pentru fiecare capitol. nu atingeau cadavrul. Societatea este foarte strict ierarhizata. a mers intr-un pustiu.„remediul oamenilor tristi”. „Medicul care nu practica si operatii chirurgicale este ca o pasare cu o singura aripa”. Manastirile budiste aveau camere speciale pentru ingrijirea bolnavilor. Cea mai importanta operatie era plastia nazala. psihiatrie (antidepresiv) . Plantele erau folosite pe scara larga. cuprinzand secretele dezvaluite de zei oamenilor (BrahmaAteyor om). Neexistand tiparul. 300 muschi si 70 „tuburi”. Mai sunt prezentate elemente de asepsie si antisepsie. folosirea protezelor. Budismul a fost introdus de un rajah (Buddha). Mai tarziu aceasta conceptie a capatat atribute de religie. la Taxilia si Benares. dar prin asceza si exercitii alese si urmate dupa anumite reguli. in 5 caste: 2 de conducatori militari si religiosi (medic!). iar cealalta la chirurgie. al fracturilor si luxatiilor. de aceea autorii le redactau in versuri. Etapa brahmanica Medicina este sacerdotala.Dintre cunostintele hinduse amintim tratamentul muscaturilor de sarpe. fiind reprezentat de actualul Pakistan. Zeul medicinei este reprezentat de Ateyor. boli. apoi dupa mai multi ani. transpuse in plan medical. fiziologie.

cresterea animalelor). Prima carte despre variola a fost scrisa tot de chinezi. pozitiva. o uscau in timp pentru a diminua virulenta. feminina. Huang Ti. tradus tot de Morraine). utilizata in afectiuni astmatice) . fiecare palpare fiind superficiala. inemeietorul acupuncturii europene (1927) este considerat Sauliers du Morraine (primul sinolog important). cu 365 puncte de acupunctura. Taoismul (Daoismul). apoi era triturata si suflata printr-un tub de bambus pe narina copiilor. Energia vitala este distribuita pe 14 meridiane (12 prinicipale si 2 secundare). Yang reprezinta forta activa. scrisa sub forma de dialog intre medicul curtii imperiale si imparatul respectiv. negativa. Che Hong . Boala este consecinta unui dezechilibru. Unii autori o studiaza la Evul Mediu. cu indicatii precise. Pulsul era singura metoda de examinare a unui bolnav. Starea de sanatate reprezinta o stare de echilibru al energiei. anotimp etc. remediul fiind obtinut prin acupunctura si ignipunctura. primul care a folosit ace de acupunctura chinezesti a fost dr. XIX. Teoria pulsului (din tratatul de teoria pulsului. Nu s-au pastrat decat pe oase. .aparitia drumurilor. in functie de mai multe criterii (varsta. in vaile fluviilor Huang He si Yang Tze. Se spune ca ar fi incercat pe propriul corp toate plantele de pe teritoriul chinez. metal. singurele operatii practicate fiind castrarea eunucilor si corectarea deformarii piciorului. in 1825.medicina.aparitia mestesugurilor.acupunctura. sex. considera lumea alcatuita din 5 elemente principale (lemn.:Efedra Sinica. targurilor . datat in jurul 1000 AD. Chinezii atribuie toate descoperirile efectuate de-a lungul timpului unor imparati legendari (Fu Xi. in 1001 AD. inainte si dupa efort. Che Hong) 1. dintre care 26 prevestesc moartea. masculina. apa. L. (e.). otravitoare (cca. ignipunctura 3. Pulsul se palpeaza in 18 locuri diferite. nu sunt complementare. La inceput a fost practicata cu ace din piatra (neolitic). impartindu-le in plante alimentare. primele inoculari stiintifice au fost realizate la 1714 de Iacob Pylarino. Totusi. Acestia faceau o forma usoara si ramaneau imunizati. foc). La curtea imperiala exista un singur chirurg. care a tradus in franceza tratatele clasice ale medicinei chineze (1000 AD). Acupunctura a aparut dupa observatii intamplatoare. filozofia chineza contemporana cu budismul si filozofia presocratica. pamant. iar Yin forta pasiva.cele referitoare la vanat. S-au descoperit figurine din vechea China cu semne de locuri unde pot aparea boli. Exista totusi unele basoreliefuri ce sugereaza originea extraterestra a acupuncturii. in Romania a fost introdusa de un medic grec. pescuit 2. carapace de broasca testoasa. medicul personal al lui Aerban Cantacuzino si Constantin Brancoveanu. a aparut o civilizatie urbana.inca din urma cu 5000 ani. Recoltau dintr-o pustula variola umana. . de aproximativ 3200 caractere (astazi ? aprox. in China chirurgia era interzisa.g. a metalurgiei .stapanirea pamantului (agricultura.Berlioz (tatal lui Hector Berlioz). cu o scriere ideografica. sunt descrise 200 tipuri diferite de puls. farmacologie. care trec una in alta sub influenta Yin si Yang. in scopul redirijarii energiei vitale. apoi din metale („misterioasele ace galbene”). in Europa. Huang Ti . Fu Xi . Chinezii sunt primii care au introdus o metoda de profilaxie a variolei (variolizarea preventiva).70) si medicinale. in sec. doua forte care nu se exclud. Cloquet uitilizeaza si el acupunctura in studiile sale.150). condusa de Yin si Yang de-a lungul meridianelor. medie si profunda.prima scriere medicala din China („Cartea schimbarilor”). ci se includ una pe alta.

totul este zadarnic”. Medicina elenistica (dupa destramarea imperiului lui Alexandru cel Mare) 3.18 generatii. Medicina romana Medicina in Grecia Antica . fapt ce duce la un conflict politic intre aristocratie si demos. ca subiect. Boala era vazuta ca o afectare generala a organismului in totalitate (organismul era considerat ca fiind alcatuit din umorilichide fundamentale). sa considere ca partea solida este esentiala. Acoala din Knidos se bazeaza pe gandirea analitica. sacerdotal. Cei din urma ies victoriosi. Cele mai importante scoli laice sunt cele din Kos si Knidos. cat si bunicul lui Hipocrate au fost de asemenea medici.exponent al scolii din Kos . in continua legatura cu mediul extern. poti sa practici medicina. incepe astfel si laicizarea medicinei. Devenit terapeut. Ginerele sau Polib face o sinteza a hipocratismului. de talent.cele 62 lucrari sunt foarte diferite. .momentul de apogeu il reprezinta „secolul de aur al lui Pericle” (sec. Terapia este naturista (Hipocrate este cel mai de seama reprezentant al scolii de la Kos). daca acesta lipseste. percepte asupra relatiei dintre medic si societate / pacient / alti medici). si unde se aminteste ca atat tatal.) . apoi se intoarce in Kos. in care sunt implicati oameni liberi („demos”). VI BC. au aparut noi mestesuguri.nu este demonstrat faptul ca a scris toate cele 62 scrieri ale „colectiei hipocratice” .in Grecia a aparut primul set de observatii medicale bazate pe observatii si rationament: sistemul hipocratic inca din sec. Apoi acestia ajung sa se stabileasca in constructii speciale din cadrul polisurilor. intindere si nivel de prezentare . odata cu transformarile sociale. prefera sa studieze organismul pe parti distincte. Zeul vindecator: Asclepios . Tratamentul este simptomatic. caci „daca ai un har. V-IV BC) . numarul de medicamente prescrise este mare.Soranus ii scrie biografia la 200 ani de la moarte (in care se demonstreaza descendenta directa din Asclepios .5 lucrari de etica si deontologie medicala (sistem de reguli. Exista ideea de har. introdusa in 1796. valori. Colectia include scrieri ale unor medici apartinand diferitelor scoli din Grecia Antica. Medicina in Grecia Antica (elena propriu-zisa) 2.Platon il mentioneaza in „Dialoguri” ca cel mai mare medic grec . ceea ce duce la intemeierea primelor state democratice din lume. acestia devin mai bogati. nu cea lichida. cu o tendinta deci spre polipragmatism.este tot de tip religios.Vaccinarea antivariolica. dadea ingrijirile necesare. se bazeaza pe un alt principiu si anume imunizarea incrucisata intre virusul variolei umane si virusul vaccinei. apoi se muta in alta si tot asa. Hipocrate . Acoala din Kos priveste organismul ca o unitate structural-functionala. Medicina greco-romana 1. medicul calator. calatoreste pentru a-si insusi meseria. care se aseza pentru o anumita peroada de timp in cetate. umorala. La inceput apare periodeutul.

epidemii.lucrari de oftalmologie. doar ca nu era inca descoperita. pe care organismul il ia prin respiratie.teoria „zilelor critice” .umorile cardinale: ? bila galbena (ficat) ? bila neagra (splina) ? sange (inima) ? mucus. au fost definite tipologic 4 temperamente . repectiv uscat/umed. Observand deosebirile dintre sanatate si boala. in ceea ce priveste bolile infecto-contagioase. in functie de umoarea care este predominanta: ? coleric (predomina bila galbena) ? melancolic (predomina bila neagra) ? sanghin (predomina sangele) ? flegmatic (predomina flegma) Starea de boala (discrazia) era definita ca un dezechilibru intre umori. flegma (creier) Starile posibile erau de rece/cald. se remarca efortul depus pentru individualizarea fiecarui caz. produs prin influenta unor factori etiologici (sunt incriminati in special factorii negativi din mediul extern). Erau definite 4 lichide . de la debut pana la momentul prezentarii 2. apa. obstetrica. cauza este considerata la fel de naturala. reconstituirea evolutiei bolii. Investigatia bolnavului scoate in evidenta extraordinarul simt de observatie al autorilor hipocratici. Dintre lucrari amintim cele despre fracturi.lucrari de patologie generala (aer. sa evalueze diferiti parametrii meteorologici. nu boli. articulatii dar si cea referitoare la litotomia pentru indepartarea calculilor vezicali.nu existau titluri si se denumeau cu primele cuvinte Medicina si chirurgia formau un tot (acest lucru rezulta din lucrarile de chirurgie). „Aforismele” reprezinta o colectie de fraze si sentinte referitoare la experienta clinica a medicului hipocratic. reactionand in mod spontan pentru a readuce organismul la functionarea normala. Exista bolnavi. ! Unui medic ii este recomandat ca atunci cand se duce intr-o zona. „despre muschi” etc. dar totusi chirurgia era apanajul unor categorii de mestesugari. neconsiderati medici. s-au scris lucrari „despre inima”. „despre bolile omului” etc. daca ea a fost perturbata. ginecologie . pediatrie. formularea unei ipoteze despre evolutia de viitor a bolii . „Physis” reprezinta o forta naturala a oricarui organism ce se opune bolii.. acestea sunt aduse de „miasme morbide” (substante toxice emanate din balti cu ape stagnante si apoi aduse de vanturi). descrierea starii prezente dupa examinari succesive 3. Alti factori considerati patogeni sunt obiceiurile sau pozitiile vicioase. luxatii. Mentinerea in echilibru se datora unui principiu numit „neuma”.) . Nu exista nici o incriminare a factorilor supranaturali.! prima lucrare de patologie speciala se refera la epilepsie („Boala sfanta”) . Disectiile pe cadavre erau interzise si totusi in ciuda slabelor cunostinte de anatomie. 1. nici chiar in cazul „bolii sfinte” (epilepsia). Starea de sanatate (eucrazia) era considerata starea de echilibru cantitativ si calitativ al componentelor organismului. modurile de iluminare a locuintelor etc.

metodele mitomagice . Marele castig al medicinei hipocratice este metoda observatiei rationate. Exponenti: Herofil (anatomist. chiar si in Dacia.„medicina oamenilor sanatosi” . ginecolog. exercitii fizice. dezvoltate de el in asociere cu teoria atomica (Leucip & Democrit). la Apullum) ! La Piacenza s-a descoperit un ficat de bronz cu lobulatie completa (animal) Acoala metodicilor Asclepiade.studiaza nervii spinali. . dietetica.Terapeutica hipocratica cuprindea elemente de psihoterapie. retina Herofil ? elev al scolii din Kos (doctrina pe baza umorala) Erasistrat ? doctrina solidista. dar cu eliminarea medicamentelor vegetale fara eficienta .fac diferenta intre creier si cerebel .dominata de medicii greci (primii medici greci au fost primiti cu ostilitate) .a cercetat circulatia sangvina .sectioneaza maduva spinarii. in general era urmata linia scolii din Knidos. cranieni. Pentru prima oara au fost permise oficial disectiile pe cadavre umane (pana la cucerirea romana). . internist) si Erasistrat (fiziolog. ? Celsius a lasat o enciclopedie vasta.ingustarea porilor cu impiedicarea miscarii atomice ! Au introdus diferite medicamente. fara o analiza in prealabil. masa chirurgicala si alte 100 de instrumente noi (apoi au fost interzise) Medicina in Roma Antica . adept al teoriei solidiste. terapie medicamentoasa (in limite naturiste). Medicina elenistica in Alexandria exista o scoala de medicina cu noutati fata de Grecia si Orient.descopera ligatura vasculara. . cu actiune vasodilatatoare sau vasoconstrictoare.lucrare pentru intarirea sanatatii (medicina de palestra) Relativa pasivitate a medicului hipocratic isi gaseste explicatia in credinta in capacitatea „physisului” de a actiona in mod spontan pentru refacerea organismului si de abia dupa aceea medicul ar trebui sa intervina. Exista 2 stari de boala: .a inceput prin a fi religioasa (temple in cinstea lui Esculap. cu tendinta spre studiul anatomopatologic. ochiul. Acestea din urma au fost imbunatatite radical de Hipocrate. despre toate cunostintele din acea vreme ? Plinus cel Batran prezinta informatii complexe despre plante medicinale . cele doua directii pe care se mergea erau: .porii se dilata si atomii evolueaza .metodele empirice. Pana la Hipocrate.chirurg). Chirurgia era cea mai avansata din antichitate (pentru hemostaza se foloseau ligaturile vasculare). Metodicii considera ca trebuie intervenit imediat si nu sa se astepte forta naturala vindecatoare (combatere a lui Hipocrate).

cel mai mare medic din antichitate .? Rufus din Efes ? psihiatrie ? Soranus ? pediatru.a invatat la Alexandria . cancerul de san. in conditiile in care in continuare nu erau permise disectiile umane. in care vorbeste si despre difterie si unele medicamente noi din India. este autorul unei lucrari de chirurgie despre tratamentul anevrismelor arteriale. metode chirurgicale noi . desi in acele timpuri nu se obisnuia acest lucru. o sinteza a medicinei antice. completata cu cazuri clinice si sinteze proprii. contemporan cu Oribazius.este autorul primei anatomii complete a corpului uman. Oribazius (sec. Nicolas Mepis ? mare farmacolog & practician in anul 325 la Niceea. lucrare in care conspecteaza si ierarhizeaza toata literatura medicala greco-romana de pana atunci (sunt aprox.despre medicina bizantina s-a scris putin . structurat in 3 volume. VII) .un timp a fost medic de gladiatori . deci nu a putut fi criticata . Actius din Amida a scris un tratat de medicina in 4 volume. o carte de educatie pentru sanatate destinata calatorilor etc.devine apoi medicul imparatului .tratatul sau a devenit o „opera crestina”. la primul sinod. Medicina in Renastere Medicina bizantina . S-au inchis templele dedicate zeilor vindecatori. Medicina in califatele arabe medievale 3. Alexandru din Trales ? 12 volume (in intregime original) Pavel din Egina (sec. IV BC) este autorul unei enciclopedii cu un continut extrem de vast. A doua lucrare a sa se intituleaza „Synopsis” si este un tratat medical cu scop didactic. hemoroizi Antilos.! Pentru fiecare legiune exista o categorie de „sanitari militari”. cu capitala la Bizant (apoi Constantinopol) . alaturi de Hipocrate. Medicina in Europa medievala 4.a fost cel mai mare chirurg al Bizantului . biserica crestina s-a decis sa preia grija ingrijirilor medicale umane.cea mai mare greseala a sa a fost conceptia asupra circulatiei sangelui („dute-vino si se amesteca in inima”) . bazandu-se mai mult pe extrapolarea datelor de la animale (disectii.a ramas „tehnica galenica” de pregatire a medicamentelor .in Imperiul Roman de rasarit. 70 volume).au dezvoltat o noua organizare medicala. vivisectii) . Medicina bizantina 2.a folosit bisturiul. Oribazius consemneaza si de unde a luat fragmentele. obstetrician ? Dioscoride din Padania a scris un tratat de farmacologie (se refera si la 26 plante dacice!) ? Galen este.lucrari despre tumorile maligne. deschizandu-se institutii de . Medicina in Evul Mediu 1.

X-XI) 3. cel referitor la medicina interna. . IX-X. medicina interna 4. Galen. nu se admite decat ceea ce se poate deomonstra la patul bolnavului. ! Primul spital ? la 370. a fost un mare poet. ! Arabii au fost primii mari chimisti ai lumii. dar si la Damasc (initial). care apoi au intemeiat spitalele din Harada. perioada de inflorire (sec.370) a fost preluata. cea mai de seama fiind enciclopedia „Contines” („continentul”). Cel mai important ramane insa Avicena. IX) . cel mai celebru fiind spitalul din Bagdad.caritate crestina. filozof. se realizeaza o veritabila scoala de traduceri in limba araba a lui Hipocrate. pe specialitati si tipuri de boli. in timpul lui Vasile cel Mare. etapa de asimilare (mijlocul sec. Medicina in califatele arabe Se disting 3 perioade in evolutia culturii si civilizatiei arabe medievale: 1.o colectie de 5 carti. fiziologia ? igiena si organizarea activitatii medicale ? etica si deontologia ? istoria medicinei 2. Cei mai multi medici erau crestini.este o perioada a traducerilor . amintim personalitatea lui Razes (Al Razi). dupa cum urmeaza: 1. ducand la aparitia farmacistului. autor de carti medicale. devenit manual si pentru unele universitati europene. realizata de o singura persoana. medicul trebuia sa delege aceasta functie cuiva cu o pregatire specifica. este considerat o adevarata capodopera. mai ales la Bagdad. Oribazius. cu responsabilitate morala si intelectuala. dintre care volumul VIII. „Cartea lui Mansur” (numele califului) este o lucrare originala. arabii dandu-le nume noi. cea mai limpede si clara dintre sintezele Evului Mediu). medicamentele compuse Avicena (980-1037) era tadjic (un popor nordic). medicamentele simple 3. Din perioada de inflorire. „Poemul medicinei” . Dioscoride. muzician. scrisa cu o atitudine conservatoare („daca poti. Medicul lui Mahomed a fost un nestorian (Nestor ? fost patriarh al Constantinopolului. declarat eretic si refugiat in Iran. VII . primul mare geograf si geolog. alege unele simple si nu complicate”). din sec.sunt traduse principalele opere din cultura greco-romana si orientala 2. se refera la „problemele generale”: ? anatomia. Ali Al Bas este autorul unui tratat enciclopedic care se refera la clasici (ierarhizati) si la experienta clinica proprie. Pur). la Edessa. permitand astfel dedicarea unui timp mai mare activitatii medicale propriu-zise. apoi la Cairo. Traditia bizantina a spitalului (intemeiat de Vasile cel Mare . foloseste dieta si nu medicamente sau daca folosesti medicamente. dar numele crestine nu s-au pastrat. teolog. Majoritatea insotitorilor acestuia erau medici. chirurgie (inclusiv bolile infectioase eruptive) 5.sfarsitul sec. Lucrarea este structurata in 10 volume. perioada de declin (dupa 1100) In etapa de asimilare. din ale carui lucrari amintim „Canonul medicinei” (ultima mare sinteza a intregului camp al medicinei.

. Europa Occidentala Primele elemente de medicina apar in manastiri. Erau interdictii clare referitoare la comentariile privind opera lui Galen. dar a terminat studiile la Padova.belgian. filozof si autor al unui tratat de patologie generala si pe Albu Cazi. Au existat insa si asa-numitele „epidemii psihice”.patologie.anatomie. care transmiteau deprinderile din tata in fiu Primele orase cu facultate de medicina au fost Montpellier (1220). o interpretare diferita a Coranului a permis o mai mare libertate de gandire. terapeutica . si Salermo (adevarata facultate de medicina).. IX). Are loc o decadere a chirurgiei.a studiat coreland structuralul cu functionalul .progrese in: . care considera ca Dumnezeu l-a creat pe om liber si omul trebuie sa aiba demnitate („Despre demnitatea omului” . dar odata cu aparitia facultatilor de medicina. Existau 2 categorii de chirurgi: ? chirurgii de roba lunga (propriu-zisi). marile descoperiri geografice . fiu de farmacist. inceputul sec. cu capitala la Cordoba. in 1538) .volumul „Regimul de la Salermo” a fost tradus si in romana („Floarea sanatatii”).a denumit cu cate un cuvant anume diverse formatiuni anatomice. Disectiile se faceau in amfiteatre (putea participa oricine). pentru ca medicii erau si preoti. iar barbierul-chirurg taia (el nu stia latina. fiziologie.! este autorul primului atlas anatomic (6 planse. variola.. care invatau doar anatomie si tehnici chirurgicale ? chirurgii de roba scurta (chirurgi barbieri).reforma religioasa. care a descris otitele si parazitul ce produce raia. Traducerile ce se faceau la Salermo erau din araba Igiena precara a oraselor a permis producerea marilor epidemii al Evului Mediu (lepra. Prima scoala de medicina propriu-zisa laica din Europa Occidetala este Acoala medicala din Salermo (port in Italia. VIII.unde calugarul Benedict a intemeiat primul spital din Occident si un ordin calugaresc pentru asistenta bolnavilor. apoi Padova. Este considerat intemeietorul medicinei moderne. unde a devenit mai tarziu profesor de anatomie. astfel ca de multe ori au procedat contrar parerilor lui Avicena. ca el tot ce stia el taia. . pe un numar crescut de cadavre (metoda stiintifica de cercetare) .In ceea ce priveste Califatul de Apus. au inceput sa se permita (prin bule papale) disectii in scop didactic. ei adopta punctul de vedere crestin al medicinei. profesorul citea din Galen. XV-XVI) a readus in prim-plan valorile antichitatii. in neolatina . isterii colective (coreo-mania. . Era disecat cate un singur cadavru intr-un an universitar. in apropierea manastirii Monte Casino . . spre sfarsitul sec. Ii remarcam pe Averoes. disectiile fusesera interzise.Pico della Mirandelo). Andreas Vesalius (Vesal) . cand ieseau si tremurau la marginea satului pana la epuizare. nu erau permise manevre sangerande.efectua disectii paralele. la Venetia. flagelatii colective). a studiat la Paris (universitatea era de tip Galenic). Odata cu crestinarea popoarelor germanice. pentru statul Venetian.a pus bazele stiintei disectiei. :-) ). folosind instrumente speciale . Renasterea (sec. sifilis ? cu ipoteza originii americane a acestuia).au fost primii care au acceptat si femei (Trotula a fost medic ginecolog) . Au existat calugari specializati la nivelul medicinei populare.chirurgie Anatomia Pana atunci. contemporan cu Averoes. ciuma. Pe plan laic se dezvolta doctrina umanista. adica profu’ citea degeaba.

starea de sanatate se considera ca este pastrata prin mentinerea starii chimice normale a organismului.1546) . la Oradea). Este autorul unor gravuri anatomice. .face deosebirea intre structurile anatomice la diferite varste . primele cu Marc Antonio de la Torre . chiar daca din punct de vedere religios ii era interzis .descrie foarte bine sifilisul (Sifile a fost un pastor pedepsit pentru ca iubea fata pe care o iubea si zeul. Medicamentele chimice isi fac aparitia. ci de „seminte ale bolii” („Despre contagiune & bolile contagioase” .lanseaza ideea ca bolile infecto-contagioase nu sunt aduse de miasmele morbide. vindecat apoi prin remediul propus de Fracastoro. Pasteur si Koch demonstreaza ca bacteriile sunt factorul cauzal al diferitelor boli Se remarca o crestere a tratamentelor odata cu marile descoperiri geografice (India.dupa publicarea tratatului se refugiaza la Madrid.este condamnat ca eretic la moarte prin ardere pe rug.primul critic literar . si artistii au contribuit la dezvoltarea medicinei. XIX) Albrecht Dürer a publicat o anatomie artistica.poet de limba neolatina . tiparite tarziu (sfarsitul sec. Oficial se cerea ca operatia chirurgicala sa fie indicata de medic iar chirurgul s-o execute la indicatiile si sub controlul medicului.considera ca medicina trebuie sa se invete din practica. dar pedeapsa este comutata intr-o calatorie la Ierusalim (pe drum este mancat de rechini in Marea Mediterana) In Renastere..precursor in balneologie si patologie profesionala Chirurgia in Renastere Toate facultatile de medicina erau religioase.30 caiete.acesta a realizat peste 30 disectii umane. Ambroise Pané a fost cel mai mare chirurg din acel timp. nu din carti .a urmat cursurile colegiului de chirurgie de la Paris (chirurg de roba lunga) . Personalitatea cea mai reprezentativa a patologiei renascentiste este Girolamo Fracastoro. 1543).realizeaza sectiuni la diferite incidente .aplica tehnici de injectare vasculara sau cu ceara topita in cavitati . unde apare editia a II-a (1555) . unii au facut chiar disectii si au realizat planse anatomice (Leonardo da Vinci). . rezultat al cercetarilor la cadavru.a facut si chirurgie. . de larga circulatie (au ajuns si in Transilvania.scrie un tratat complet de anatomie (Basel. care descrie astfel in versuri tratamentul) .a delimitat foarte bine din punct de vedere clinic si epidemiologic ciuma si variola . cu formatiunile prezetate in pozitii active. Paracelsius . Teoria iatrochimica este o varianta moderna a umoralismului hipocratic. America ? cartoful a schimbat alimentatia).! De abia in 1878.autorul teoriei sferelor homocentrice in astronomie (contemporan cu Copernic) . Tot la universitatea din Basel se gaseste un schelet preparat de Vesal .

Principala descoperire a sec. XVII este un secol englez. Colombo considera o posibila expicatie drumul sangelui prin plaman VII. a metodelor inductive de cercetare (Fr. dar care se mentin pe pozitii Galeniste si se opun marilor descoperiri din domeniul medicinei. sec.numeroase operatii in armata franceza .„Despre miscarea inimii”). Conceptia sa este de a se lucra in termeni cantitativi. care in editia a 2-a (1555) arata ca nu exista nici un orificiu interventricular VI. Referitor la circulatia sangvina. . Istoria medicinei moderne Din punct de vedere medical. William Harvey. a studiat la Padova (1600-1602).autor al unei carti de chirurgie (1545) . studiile pe modele in vitro au ajutat mult medicina sa progreseze. s-au parcurs urmatorii pasi de-a lungul timpului: I. Egiptenii (papirusurile Ebner si in special Schmidt) au fost destul de aproape de descoperirea circulatiei II. Descoperirile recente ale fizicii (! fratii Bernoulli ? au fost medici). este autorul a 2 tratate de chirurgie (din care pasaje intregi au fost preluate si de Pané).propune pansamentul simplu in tratamentul plagilor (initial tratamentul era de cauterizare cu ulei de soc fierbinte) . experimentale.numeroase inventii in chirurgie (instrumente noi) . Saltul calitativ este facut prin introducerea metodelor noi de calcul. apoi a devenit mare profesor la Oxford. exilat mai tarziu pe o mosie a fratelui sau si izgonit din oras. XVII este circulatia sangelui (carte tiparita la Frankfurt pe Main in 1628 . Erasistrat in Alexandria (vezi curs) III. Miguel Servet (nu a fost medic propriu-zis) a descoperit mica circulatie.. Galen credea ca in inima sangele arterial se amesteca cu cel venos prin porii interventriculari IV. contemporan cu Ambroise Pané. Andreas Cesalpino afirma existenta a 2 circulatii (mare si mica) VIII. introdusa de Harvey si care devine doctrina dominanta in Anglia si Italia. si iatromecanica. Principalele doctrine medicale sunt iatrochimia (Paracelsius). Herofil. doar Franta mai remarcandu-se in acest domeniu prin cele 2 facultati importante (Paris si Montpellier). Bacon) precum si a celor instrumentale.redescopera ligatura vasculara . a fost ars pe rug impreuna cu cartile sale „Despre reinstaurarea crestinismului” (au scapat doar 3 exemplare) V. care se dezvolta in Sarile de Jos si Germania.intemeietorul balisticii in medicina legala Pierre Franco. matematizeaza lucrurile si propune metode fizice de studiu a curgerii lichidelor prin tuburi elastice. Primul care a pus sub semnul intrebarii teoria lui Galen a fost Vesal.

Wirsung descopera canalul principal pancreatic In ceea ce priveste clinica medicala. remarcat intamplator de catre de Graaf) . microscop . ITALIA ? Santorio (prima jumatate a sec. in care aplica legile fizicii la deplasarea omului si animalelor (in a 2-a jumatate a sec. microscopul nu a fost utilizat de Harvey in studiile sale.a inventat metode paraclinice de masurare (puls. OLANDA Antoni van Levercuc (portar la primaria din Leida. care nu mai sunt explicate prin iatrochimie si iatromecanica.compune un microscop din cateva lentile .a stat timp de aproape 40 ani mult timp pe o balanta. In sec. XVII) .Desi fusese descoperit. efectuand masuratori ale propriului corp. scrie un tratat de biomecanica („Despre miscarea animalelor”).nu dau imagini constante). care incearca sa oblige faptele sa se subsumeze. un italian. cunoscute sub denumirea de „sistematica sec. Malpighi fiind coniderat intemeietorul histologiei normale si patologice. XVII a ramas cunoscut drept „secolul circulatiei”. . majoritatea bazati pe o finantare proprie. . Gasparazelius a publicat o lucrare in 1626 despre circulatia limfatica) ? in 1661 Marcelo Malpighi observa prima celula animala la microscop (hematia) ? Jean Pequet descopera canalul toracic. XVIII. XVII) Adepti ai iatrochimiei: Sylvius. sec. cisterna Pequet precum si racordarea circulatiei limfatice la circulatia generala (1646) ? danezul Stenon descrie corect parotida si canalul excretor ? englezul Wharton descrie glanda submandibulara ? in Bavaria. „al ratiunii”. celelalte aparate . unice in istoria medicala.utilizarea microscopului se extinde.englez autor al numeroase descrieri clinice si anatomo-clinice mergand pe firul observatiei la patul bolnavului). de Graaf (foliculul ovarian). Se acumuleaza observatiile la patul bolnavului. E nevoie de doctrine noi. fiind preferata o lupa foarte puternica.nu a descris o circulatie limfatica (! contemporan cu el. vegetale si animale. .impune metode matematice in cercetare . Apare un mare numar de supozitii. medic si matematician.denumirea unei forme de opiu imaginata de el a ramas pana astazi . pentru o explicatie stiintifica a acestora.Harvey este autor si al unei carti de embriologie .a descoperit coreea acuta Sineham .nu a aderat la iatrochimie sau iatromecanica Pe linia iatromecanicii s-au remarcat Glisson (capsula fibroasa a ficatului. se revine la medicina de observatie rationala. Medicii recurg la mai putine metode paraclinice (in afara de termometru. descoperind astfel perspiratia pulmonara . XVIII”. XVIII este cel „al luminii”. Daca sec.nu a vazut capilarele . de tip hipocratic (Teoria Sineham . Willis (poligonul arterial cerebral). sa se supuna unor idei preconcepute. rahitismul). preocuparea pentru stiinta devine dominanta pentru numerosi medici.pulsilogiu. temperatura) ? un profesor de la Pisa.

formulata de Cooler si Brown . se ajunge ca pana nici macar o molecula sa nu aiba sansa de a exista in solutie . Nu exista inca metode clinice ca percutia. potrivit careia creierul secreta gandire 4.exista spiritul vital („anima”) . bolile erau descrise de la vertex in jos. Teoria vitalista (Montpellier). descoperitorul miscarii browniene) . al dinamismului.elementul definitoriu pentru sanatatea organismului este tonusul muscular .incepe sa se dezvolte medicina anatomo-clinica. tabloul lezional este mult modificat.licoarea Hoffman (amestec de alcool+eter) regleaza echilibrul tonic . 1819). principiile medicinei bazate pe anatomia patologica. Bretenon deosebeste difteria de celelalte boli obstructive ale cailor respiratorii superioare prin prezenta falsei membrane.utilizarea medicamentelor cu acelasi efect ca si cele ce au ca expresie simptomele. auscultatia. Teoria materialist-mecanicista.principiul antrenarii. aceasta ordine a fost schimbata.important este in special corolarul terapeutic 3.bolile sunt abateri de la tonusul optim al musculaturii netede & scheletice si se impart in boli hipertone si boli hipotone sau atone . in special al musculaturii netede .semnele bolii sunt rezultate ale faptului ca anima face eforturi pentru a readuce organismul la starea normala si nu trebuie combatute. Inainte de el.au aparut medicamente. chiar cand nu mai exista nici o molecula activa in solutie . Lucrarea a fost apoi tradusa la Paris de medicul lui Napoleon (Jean Corvisard).bolile sunt semne ale modificarii (/) pragului de excitabilitate . de catre inventatorul stetoscopului. Teoria dinamismului organic (Fr.cercetari in domeniul balneologiei (influenta apelor minerale asupra organismului) 2. indiferent de intensitatea lor. Morgagni scrie in 1761 un tratat „despre sediul si cauzele bolilor studiate prin metode anatomice” (transformari morfologice la nivel macroscopic. apare o carte a lui Leopold Auenburger despre percutie.medicamentele trebuie folosite in sensul in care actioneaza si boala si nu contrar .! Cercetari recente au aratat ca apa pastreaza amprenta substantelor ce au fost dizolvate in ea. 5. Hoffman.1. Stahl.Paris.elementul esential: excitabilitatea neuromusculara . se baza pe doctrina animista. formulata de J. la Viena. . patrunde in solutie un spirit vindecator din neant . palpare. Tot in 1761.: chinina produce o crestere a temperaturii la omul normal) .doze infinitezimale. substante ce pot corecta abaterile tonusului. Prin descoperirea tesuturilor de catre Xavier Bichat. apoi. Auscultatia este introdusa mai tarziu. studiata pana atunci impreuna cu celelalte varietati de febre abdominale. de organ).fizician.simptomele nu trebuie contracarate . Teoria nervista a scolii engleze (in continuarea teoriei iatromecanicii. pe leziuni specifice. Teoria homeopatiei (Hanemann) . . in cantitate cat mai mica (ex. Progrese s-au realizat si in ceea ce priveste etiologia bolilor infecto-contagioase. ci doar inspectie. Cercetarile efectuate pe cadavre au aratat leziunea specifica a febrei tifoide. in Halle) . tot din Halle. Lieneque drept metoda de investigare a tuturor bolnavilor („Tratat asupra auscultatiei mediate” . odata cu descoperirea leziunii specifice fiecarei boli. prin agitarea indelungata a solutiei homeopate.

realizarea de culturi pe medii de cultura 3. dupa o inhalatie de vapori de eter. permitand identificarea bacteriilor cauzatoare.stomatologul Horace Wells foloseste gaz ilariant (protoxid de azot).Ed. Postulatele lui Koch 1. dar demonstratia este nereusita (Boston) si se sinucide 3. Morton asista. a perfectionat microscopul. Prima operatie reusita folosind eterul sulfuric a avut loc la 16 octombrie 1846 4.Ed. procedeu rapid adoptat si in Europa. un mecanic german din Jena. 1970 ? Istoria medicinei romanesti . este descoperita anestezia prin inhalatie si se cristalizeaza elemente ale principiilor asepsiei si antisepsiei. ducand vasul de experienta la o altitudine mare in Pirinei.Este rasturnat raportul cauzal al etiologiei bolilor de catre Pasteur. in statul american Georgia. Carl Zeiss. deci efectul si nu cauza acesteia). Academiei 1980 ? Dictionar cronologic de medicina-farmacie . 1844 .Ed. iar pacientul nu a simtit durerea 2. in produsele patologice din cadrul aceleiasi boli se gasesc aceiasi germeni 2.Long efectueaza o operatie unui prieten. XIX.Medicina . Medicala 1972 ? Tratat de Istoria Atiintei in Romania . Medicala. K. Simpson descopera cloroformul in ianuarie 1847 Bibliografie ? Istoria medicinei universale .Ed. 30 martie 1842. Pouchet (un biolog francez) a sustinut ca intotdeauna in substantele organice in descompunere apar in mod spontan germeni. Inainte de descoperire anesteziei: 1. Enciclopedica 1975 . dar considera drept cea mai eficienta metoda cea care foloseste eterul sulfuric. cu germenii astfel obtinuti trebuie sa se produca in mod constant la animal aceeasi boala. Pasteur l-a contrazis.pana la 1878 nu s-a reusit (apoi au demonstrat Pasteur & Koch In sec. care a demonstrat ca nu este adevarata teoria generatiei spontanee (conform careia prezenta germenilor ar fi secundara bolii. cu aceleasi leziuni si manifestari . in domeniul chirurgiei. unde nu au mai aparut germeni.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->