Sunteți pe pagina 1din 9

INTRODUCERE

Intr-o tara indepartata, la poalele unui munte traia odata ca un


sihastru un om bun si intelept. Venea lume din toate partile ca sa-i ceara
sfaturi si sa-l auda vorbind .Cand tutunul a fost adus in tara pentru prima
data, sihastrul a spus oamenilor sa nu se lase ademeniti de negustori si sa
fuga de fumat. Au aflat despre asta si negustorii de tutun. Au incercat sa
cumpere bunavointa sau macar tacerea sihastrului. Insa toate au fost
zadarnice: batranul a ramas la parerea lui.Dupa o vreme, trecand prin targ,
sihastrul a vazut multa lume adunata in jurul negustorilor de tutun. Ei isi
laudau marfa :
-Buruiana dumnezeiasca! Buruiana dumnezeiasca! vindeca bolile,
apara de boli, prelungeste viata…
Oamenii ascultau si se minunau. Atunci batranul cel intelept a spus:
-Buruiana dumnezeiasca aduce si alte foloase: la cel ce fumeaza nu
intra hotul, pe el cainele nu-l musca si el nu va imbatrani niciodata.
Negustorii s-au intors spre batran si l-au privit cu prietenie.
-Lamureste-ne si noua, sihastrule, cuvintele tale intelepte, l-au rugat
negustorii.
Inteleptul le-a spus:
-Hotul va ocoli casa celui ce fumeaza din pricina ca fumatorul
tuseste toata noaptea si hotul nu intra la cel ce nu doarme. Dupa mai multi
ani de fumat, omul se imbolnaveste, slabeste si merge sprijinit in bat. De
omul cu batul in mana cainele fuge. Si, in sfarsit, cel ce fumeaza nu are timp
sa imbatraneasca, fiindca moare inainte de vreme. Oamenii s-au imprastiat si
negustorii au plecat cu marfa nevanduta.
… De atunci multe s-au schimbat. Azi negustorii de tutun nu mai au
nevoie sa-si laude marfa. Tutunul este o marfa cautata si se vinde ca painea
calda.Desigur, s-a fumat si in trecut; se fumeaza de sute de ani ; dar
niciodata tutunul nu s-a bucurat de atata cautare si de atata cinste.

ISTORIA FUMATULUI SI EXTINDEREA ACTUALA A


CONSUMULUI DE TUTUN
Cristofor Columb si marinarii care-l insoteau in renumitele expeditii
soldate cu descoperirea Americii, debarcand pe insula Guanahani, au vazut
un fapt ciudat: frunzele uscate ale unei anumite plante- care nu era alta decat
arhicunoscutul tutun de astazi - erau arse de catre localnici intr- un fel de
pipa, iar fumul produs era tras in piept.
In afara practicii fumatului, indigenii mai dadeau si alte
intrebuintari acestei plante, utilizand-o ca leac impotriva unor boli sau ca
otrava pentru distrugerea dusmanilor si pentru doborarea animalelor
necesare hranei. Dupa o veche traditie, indienii americani pregateau
maceratii de tutun cu un puternic efect toxic in care erau inmuiate varfurile
sagetilor ori de cate ori trebuiau sa lupte sau sa vaneze.
In special, efectele fumatului i-au impresionat pe marinarii si mai
tarziu pe misionarii europeni ajunsi pe continentul american. De la ei a
ramas consemnat faptul ca utilizarea in acest fel a plantei are urmari
puternice, “ imbatand intocmai ca vinul si slabind organismul pana la
pierderea cunostintei”.
Atrasi de cele vazute si din dorinta de a arata si europenilor planta
cea noua, necunoscuta in hotarele Lumii Vechi, marinarii lui Cristofor
Columb aduc in 1496 “planta Americana” in Spania. Se spune ca mai bine
de 50 de ani, tutunul desi prezent pe pamantul Europei a fost cu totul
inofensiv. Aceasta planta din familia Solanaceelor era cultivata in Spania si
Portugalia numai pentru aspectul ei decorativ. Incanta ochiul cu frunzele sale
mari, de un verde crud, cu florile albe, imaculate. Cand privirile se opreau
asupra ei, incepeau sa fie depanate si povestirile despre puterea miraculoasa
a frunzelor sale si utilizarea lor in locurile de bastina. La indieni motive
mistice au dus la atribuirea unor astfel de puteri tutunului. Ei se adunau si
fumau la diferite sarbatori, dupa un anumit ritual. In fond, pe ei ii atragea
letargia cu care se soldau aceste adunari, ca urmare a intoxicarii cu fum de
tutun. Cazand in aceasta stare, foamea si setea, care chinuiau deseori pe
acesti primitivi erau foarte simplu potolite.
Ambasadorul Frantei la Lisabona, Jean Nicot, ascultase cu luare
aminte povestirile marinarilor si misionarilor europeni care calcasera in
acele vremuri pe pamantul Americii. Convins ca utilizarea tutunului are
printre altele si efecte medicinale extraordinare el trimite in 1560 in dar
reginei tarii sale, Caterina de Medici, un pachetel cu frunze de tutun. Intentia
ambasadorului a fost sa gaseasca un leac impotriva migrenei de care suferea
regina. Ca atare a sfatuit-o sa piseze frunzele plantei pana ce le va
transforma intr-un praf, a carui miros puternic era sigur ca va inlatura
migrena. Este greu de presupus ca aceasta reteta ar fi ajutat-o in vreun fel pe
regina, dar cert este ca tot restul vietii ea nu s-a mai despartit de praful de
tutun.
“Praful reginei” din “frunzele americane”, cum mai erau numite
frunzele trimise de Nicot, a atras repede nobilimea de la curte, care,
imitandu-si suverana, a facut o moda din prizarea( mirosirea) tutunului.
Moda consumului de tutun, ca orice moda, a fost molipsitoare. Curand,
intreg Parisul a facut cunostinta cu frunzele noii plante americane. Nu peste
mult timp s-a imitat in totul modul originar de consum al tutunului din tara
sa de bastina, trecandu-se la fumatul autentic al tutunului. Asa a ramas
consemnat in istorie ca Jean Nicot, facand cadou reginei Frantei frunze de
tutun, oferea fara sa stie, desigur, un viciu omenirii, VICIUL FUMATULUI.
In Franta, fumatul tutunului capata deci, legat de acest fapt, prima
raspandire. Caterina de Medici, observand cu perspicacitate ca din aceasta “
molima a fumatului” ar putea realizeze un castig, pune primul monopol pe
prelucrarea si vanzarea tutunului.
Unul din regii urmatori ai Frantei insa, dandu-si seama ca fumatul
este daunator, nu mai permite vanzarea tutunului catre populatie. Era insa
prea tarziu ca acest obicei sa fie stavilit. Fumatul deja se raspandise in
Europa . In secolul al XVII-lea, spre exemplu, practica fumatului prinsese
radacini nu numai in Franta, ci si in Anglia, Germania, Rusia si Turcia.
Treptat consumul tutunului este raspandit si in Asia.
Nu a fost nevoie de mult timp ca sa se vada ca “iarba raginei” nu
are nici o valoare medicinala. Prima carte impotriva fumatului este scrisa de
un medic. Incet, incet se naste un curent impotriva fumatului.
Profesorii universitatilor din Olanda - cea mai mare importatoare de
tutun adus din Lumea Noua - puneau rezulatele proaste la invatatura ale
studentilor pe seama tutunului care le “afuma” creierul.
In Italia era semn de mare distinctie sa prizezi tutun si sa stranuti cat
mai des si mai zgomotos. Dar fiindca lumea priza si in biserici, iar preotii nu
aveau liniste in timpul slujbei, papa a dat un ordin prin care cei ce prizau in
biserica erau excomunicati. In 1692, in Italia, cinci calugari prinsi fumand in
biserica in timpul liturghiei sunt ziditi de vii.
Si in alte tari pe fumatori ii asteptau pedepse grele. In Anglia, in
secolul al XVI-lea, fumatorii sunt condamnati la moarte, iar capetele lor, cu
pipa in gura, sunt expuse in pietele publice. In Turcia fumatorii sunt trasi in
teapa. Moartea ii asteapta si pe fumatorii din India si Persia.
In Rusia, sub tarul Mihail Romanov, fumatorii sunt pedepsiti cu
moartea si cu confiscarea averii. Fiul sau Aleksei Mihailovici, indulceste
pedeapsa: fumatorii prinsi sunt batuti pana marturisesc de unde au cumparat
tutun, iar negustorii de tutun se aleg numai cu taierea nasului si deportarea.
In Transilvania, in 1689, o ordonanta pedepsea cu amenda mare si
confiscarea averii pe cei ce cultivau si vindeau tutun.
Dar aceste pedepse nu pot opri mersul triumfal al tutunului.
Incetatenindu-se in palate, conducatorii de imparatii ii devin prieteni
credinciosi. Prigonirea inceteaza si piedicile sunt inlaturate din calea
tutunului.
Petru cel Mare nu scoate pipa din gura si ii sileste pe cei din jurul
sau sa faca la fel. In Turcia fumatorii nu mai sunt trasi in teapa; ba, mai mult,
la Inalta Poarta, la sedintele Divanului pluteste un nor straverziu de fum
parfumat: fiecare pasa trage cu placere dintr-o narghilea aurita. In Italia,
papa Benedict al VIII-lea, pasionat amator de prizat tutun, ridica pedeapsa
cu excomunicarea din bisericile catolice; credinciosii pot fuma, priza si
stranuta in voie in timpul slujbei divine. In Prusia, Frideric cel Mare,
infiinteaza sub presedintia sa “ Asociatia fumatorilor”. Regele nu fumeaza,
insa prizeaza cu placere.
Tutunul este pretutindeni tolerat, binevenit. In secolul al XVIII-lea,
copiii englezi merg la scoala cu pipa in gura.
Daca la inceput fumatul era apanajul claselor sociale privilegiate,
ulterior el se extinde la toate categoriile sociale. In aceste imprejurari apare
necesara intensificarea culturii tutunului. Tutunul cel mai fin si cel mai
scump creste in Cuba. Tigara de foi cea mai luxoasa este”Havana”.
Colonistii plecati in America incep sa-l cultive pe plantatii intinse. Apar
vestitele plantatii din Virginia si Kentucky, de unde tutunul este exportat cu
castiguri foarte mari pe celelalte continente. Treptat, cultivarea tutunului se
extinde si in Europa, castigandu-si un loc insemnat in agricultura multor tari,
dintre cele mai inaintate economic. Catre sfarsitul secolului XIX-lea, ca
urmare a revolutiei industriale, alaturi de celelate fabrici isi fac aparitia si
fabricile de tigari, ceea ce duce la raspandirea si mai puternica a obiceiului
fumatului, prin cresterea considerabila a productiei acestora, a calitatii si
aspectului lor.
La noi tutunul si obiceiul de a fuma au venit din Turcia in
Muntenia, de la cazaci in Moldova si de la austrieci in Ardeal, prin secolul al
XVII-lea, pe timpul lui Vasile Lupu si Matei Basarab. Cuvantul “tutun” este
turcesc. In 1879 in Tara Romaneasca a fost aplicat monopolul de stat asupra
tutunului.
NICOTIANA TABACUM, cum este denumit stiintific tutunul, atat
dupa numele lui Nicot, cat si dupa insula Tobago din Antilele Mici, unul din
locurile sale de bastina, incepe sa concureze ca productie vegetala de mare
utilitate pentru societatea umana.
Spre exemplu, in 1974 productia tutunului pe glob a fost evaluata
in jur de 4.500 000 tone de foi uscate. Comparativ, productia tutunului este
inferioara celei de grau sau orez, dar este aproape echivalenta celei de
cafea, depasind net pe cea de ceai sau cacao.
Ponderea importanta a productiei mondiale de tutun este stimulata
in primul rand de cresterea numarului de fumatori. Nu este usor de explicat
cum o indeletnicire bizara ca fumatul tutunului s-a extins din ce in ce mai
mult. Dar actualmente, pe intreaga planeta fumeaza peste un milliard de
oameni, in tarile cele mai dezvoltate economic din lume aproximativ 50%
din populatie este fumatoare.
De asemenea, trebuie avut in vedere ca un fumator utilizeaza in
prezent mai mult tutun ca in trecut. In ultimul timp pe cap de locuitor se
consuma in medie pe glob 1,2 kilograme de tutun pe an, cu diferente de la
tara la tara. Astfel, statisticile aratau ca anual consumul de tutun exprimat in
grame este de 4200 pentru un cetatean american, 3900 pentru unul belgian,
3100 pentru cel german, 2700 pentru cel francez, 1500 pentru cel
malaiezian, 400 pentru cel kenyan etc.
Un motiv care sustine cresterea spectaculoasa a consumului de
tutun este si faptul ca in prezent tineretul fumeaza de la varste mult mai
fragede decat altadata. Si inca un amanunt ce se inscrie in aceasta suita de
motivatii: daca tigara era considerata cu cateva decenii in urma apanajul
barbatului, astazi ea a devenit “un drept” si al tinerei fete, incat antrenarea
sexului feminin in practica fumatului a dus in mod serios la cresterea
cantitatii de tutun consumata.

DE CE FUMAM ?
Fumatul este o placere psihologica precum si o satisfactie
psihologica.Un fumator spunea :’Nu gustul este cel care conteaza. Satisfactia
pe care ti-o da fumatul unei tigari este acea satisfactie pe care nu o poti avea
de la nimic altceva ‘.

FUMATUL ESTE AMUZANT


Care este natura psihologica a acestei placeri ? Poate incepe de la
dorinta universala de auto exprimare, Niciunul dintre noi nu se maturizeaza
complet vre-odata. Noi ‘vanam’ constant placerile fara de griji ale
copilariei.Pe parcurs ce imbatranim, noi ne subordonam placerile muncii si
necesitatii efortului neintrerupt. Fumatul ,pentru multi dintre noi, s-a
transformat intr-un substitut al obiceiului nostru timpuriu de a urma
nazurile momentului ;a devenit o scuza legitima pentru a intrerupe munca si
a ‘fura’ un moment de placere.Un fumator declara : ‘Cateodata te saturi de
munca intensa si cand te retragi pentru un moment la o tigare,te simti mult
mai revigorat dupa aceea.Nu m-as gandi sa fac o pauza fara o
tigare.Presupun ca tigarea,intr-un fel,imi ofera o scuza buna’

FUMATUL ESTE O RECOMPENSA


Majoritatea dintre noi suntem dornici de a fi recompensati.Vrem
sa fim ‘batuti pe spate’.Tigarea este recompensa pe care pe care putem sa
ne-o oferim de cate ne dorim.Cand am facut ceva de bine,de exemplu,ne
putem felicita cu o tigare pentru ca am fost ‘baieti cuminti’.Putem sa ne
promitem :’ Cand voi termina aceasta lucrare,cand voi termina ultima pagina
a acestui raport voi merita putina relaxare.Voi fuma o tigare’. Prima si
ultima tigare a unei zile sunt cele mai importante recompense.Prima ,fumata
chiar dupa micul dejun este un fel de recompesa anticipata.Fumatorul care
munceste incearca sa-si faca’introducerea’ in activitatile zilnice intr-un mod
cat mai placut.Isi ofera un mic premiu de consolare in avans si in acelasi
timp reuseste sa evite o incepere brusca a zilei de munca.Ultima tigare a zilei
este precum ‘ inchisul unei usi’.Este ceva diferit.Un fumator
explica :’Aproape intotdeauna fumez o tigare inainte sa ma urc in pat.Asta
incheie ziua.De obicei inchid lumina dupa ce am fumat ultima tigare si apoi
ma pun in pat si adorm’.
Fumatul este de cele mai multe ori un reflex conditionat.Situatii
certe precum inceputul si sfarsitul unei zile de lucru,intreruperile voluntare si
involuntare de la locul de munca,senzatia de foame ‘regleaza’ momentul
fumatului.De cele mai multe ori un fumator nu are senzatia ca ar vrea in
mod special sa fumeze,dar cand va vedea pe altcineva luand o tigare va
simti ca si el trebuie sa fumeze.Pentru multi oameni fumatul este
distractiv,vad in acest act o recompensa si din ce in ce mai des ajunge sa le
insoteasca alte tipuri de placeri.In general fumatul induce o stare de
vacanta,de sarbatoare in viata noastra de zi cu zi.In general completeaza alte
forme de distractie si le face suta la suta placute,satisfacatoare.
FUMATUL ESTE O PLACERE ORALA
Cum am mai spus ,a incerca sa explicam placerea ce deriva din
actul fumatului ca pe o simpla placere a gustului,nu este suficient.Pentru
inceput,ca explicatie ne referim la puternica senzualitate,la erotismul zonei
orale.Placerea orala este la fel de fundamentala precum sexualitatea si
foamea.Functioneaza ‘cu putere’ inca din copilaria timpurie si putem afirma
ca exista o legatura directa intre suptul degetelor si fumat.’In scoala
obisnuiam sa rod un creion sau un pix’ afirma un jurnalist ca replica
intrebarilor legate de fumat .’Trebuia sa fi vazut ce colectie am avut !De
cate ori incerc sa ma las de fumat pentru o vreme gasesc ceva sa mestec ,
fumez pipa sau o tigare mentolata.Si de asemenea mestec multa guma
atunci cand vreau sa renunt la fumat…’.
Expresia satisfacuta de pe fata unui fumator atunci cand
inhaleaza fum este dovada ampla a incantarii senzuale.Imensa pofta pentru
o tigare ,in special dupa abstinenta fortata,este marturisirea fumatorului
obisnuit.

TIGAREA-MIJLOC MODERN DE MASURARE A TIMPULUI


Frecvent fumatul unei tigari functioneaza ca un indicator
psihologic al timpului.Un fumator care asteapta pe cineva care intarzie isi
spune :‘Acum o sa fumez o tigare si apoi am plecat’.O persoana
explica :’Este mult mai usor sa vezi o tigare cum se arde incet , devenind din
ce in ce mai mica, decat sa fii cu ochii pe secundarul ceasului’.O tigare nu
numai ca masoara timpul,dar de asemenea il face sa treaca mai usor.De
aceea perioadele de asteptare stimuleaza dorinta de a fuma.Dar o explicatie
mai profunda a functiei fumatului se bazeaza pe faptul ca fumatul este un
surogat al activitatii.Nerabdarea este o caracteristica comuna vremurilor
noastre,dat sunt multe situatii ce ne forteaza sa fim mai rabdatori.Cand
suntem grabiti si totusi trebuie sa asteptam, tigarea este acel ceva ce ne
ofera activitate .Cand vrei sa faci ceva si nu esti lasat este foarte neplacut
si,in cazuri extreme,cauzeaza atacuri de anxietate.Tigarea poate avea atunci
efect psihoterapeutic.Asa se explica de ce soldatii,in timp ce asteapta
semnalul atacului,pun mai multa valoare pe o tigare decat pe mancare.

‘IMI PLACE SA PRIVESC FUMUL’


In mitologie si religie fumul este plin de inteles.Caracterul
intangibil si ireal au facut ca omul imaginativ sa vada misterul si
magia.Chiar si pentru noi,pentru oamenii moderni ,fumul este de o fascinatie
puternica.Pentru fumatori,norii de fum pe care expira par sa reprezinte o
parte din ei insisi.Asa cum majoritatea oamenilor le place sa priveasca
aburii scosi iarna pe gura, aceeasi placere o au si fumatorii .Asa se explica
atitudinile emotionale ale multora la adresa fumului.Dorinta de a face lucruri
unice este puternic inradacinata iar fumul de tigare este ‘fabricat‘de insusi
fumator.Fumatul ofera satisfactie pentru ca este o activitate creatoare.

‘AI UN FOC ?’
Focul este simbolul vietii ,iar ideea de foc este inconjurata de multa
superstitie.Este interesant ca urmele superstitiei se arata in obiceiurile legate
de fumat ale oamenilor moderni.De exemplu unii oameni nu vor aprinde trei
tigari de la acelasi chibrit.Se spune ca aceasta superstitie dateaza din Primul
Razboi Mondial .Povestea spune ca doi soldati isi aprindeau tigarile de la un
chibrit si un al treilea a venit catre ei cu intentia de a-si aprinde si el o
tigare.La ultima palpaire a flacarii chibritului cel din urma a fost impuscat
mortal.Obiceiul nostru de a aprinde altui fumator tigarea are o oarecare
conotatie erotica sau poate reprezinta un gest prietenesc.

‘FUMATUL MA AJUTA SA MA CONCENTREZ’


Ne putem concentra foarte bine atunci cand toti stimulii exteriori au
fost exclusi.Fumatul ne ajuta sa concentram asupra lucrului pe care-l facem
si sa nu lasam altceva sa ne distraga atentia, ne ofera un punct unde sa ne
putem focaliza atentia.

TIGARILE NE AJUTA SA NE RALAXAM


Multi dintre noi nu numai ca nu stim sa ne relaxan dar nici nu ne
facem timp sa invatam.Fumatul ne ajuta sa ne relaxam deoarece,precum
muzica,este ritmic.Fumatul ne ofera scuza ideala pentru a savura cateva
momente de relaxare dupa masa,pentru a ne opri din munca pentru cateva
minute sau pentru a sta pur si simplu fara a face ceva.

‘IMI ALUNGA GANDURILE NEGRE’


In momentele de inalta tensiune tigarile sunt o sursa de calmare,de
linistire.Grija,anxietatea actioneaza nu numai la nivel psihologic ci si
fiziologic.Cand o persoana este abatuta, ritmul respiratiei se schimba.O
respiratie scurta si superficiala genereaza senzatia de greutate in
piept.Fumatul poate elibera tensiunea mentala,fortand aparitia unei
expansiuni a pieptului astfel ajutand la reinstaurarea unui ritm de repirare
normal asa incat ‘greutatea de piept ‘este inlaturata.Fumatul ne face sa
respiram constant astfel calmandu-ne.

TIGAREA-MAI PUTENICA DECAT…


In timpul secolului XVII oamenii religiosi si oamenii de stat din
multe tari au condamnat folosirea tutunului.Fumatorii au fost excomunicati
de catre biserica si cativa dintre ei chiar condamnati la moarte si
executati.Insa obiceiul fumatului s-a raspandit rapid in intreaga
lumea.Placerea psihologica derivata s-a dovedit mult mai puternica decat
religia,moralitatea si persecutarile legale.Ca si in cazul experimentului
prohibitiei in Statele Unite, masuri represive au starnit spiritul rebeliunii si
au ajutat la cresterea utilizarii tutunului.Aceasta placere miraculoasa are
atatea de oferit incat putem spune cu certitudine ca ‘tigarea este aici pentru a
ramane’.