VIOLENTA IN SCOLI.

Ce este violenta? Definirea

violentei s-a dovedit a fi o
incercare extrem de dificila.
Acest fapt se explica prin
complexitatea fenomenului,
dar si prin marea diversitate a
formelor sale de manifestare.

Notiunea de violenta este

discutata in relatie cu
agresivitatea. Agresivitatea
poate fi definita ca orice act
ce are ca intentie producerea
unui prejudiciu tintei vizate.
E R I C D E B A R B I E U X (1996) specialist in problematica
violentei in mediul scolar, ofera o definitie prin care
surprinde ansamblul fenomenului violentei: “violenta este
dezorganizarea brutala sau continua a unui sistem
personal, colectiv sau social, si care se traduce printr-o
pierdere a intregritatii ce poate fi fizica, psihica sau
materiala. Aceasta dezorganizare poate sa se opereze prin
agresiune, prin folosirea fortei, constient sau inconstient,
insa poate exista si violenta doar din punct de vedere al
victimei, fara ca agresorul sa aiba intentia de a face rau”
Comportamentul agresiv se invata prin mai multe modalitati :
direct prin recompensarea sau pedespirea unor comportamente ;
prin obervarea unor modele de conduita ale altora, mai ales ale
adultilor. Violenta scolara este de cele mai multe ori nefatala , dar
poate cauza serioase prejudicii dezvoltarii persoanei. Violenta
fizica si cea verbala sunt doua dintre cele mai des intalnite tipuri
de violenta in scolile din Europa. Un studiu britanic a ajuns la
concluzia ca in fiecare an 10 elevi au tentative de suicid
determinate de actele de violenta de la scoala; acelasi studiu arata
ca 80% din victimele violentelor, considera violenta verbala mai
stresanta decat atacurile fizice, iar 30% din victime afirma ca
agresiunile le afecteaza capacitatea de a se concentra asupra
sarcinilor scolare. Pe ansamblu , datele existente demonstreaza ca
violentele scolare au o tendinta constanta de crestere , atingand
rata cea mai inalta la nivelul invatamantului gimnazial si liceal ; din
punct de vedere al distributiei pe sexe ,violentele sunt cel mai des
intalnite la baieti , atingand frecventa maxima in jurul varstei de 15
ani.
Sub eticheta „violenta” descoperim o diversitate de forme de conduita , care
descriu , sub aspectul intensitatii , o linie continua: la intensitatea cea mai
mica , violenta presupune confruntarea vizuala , poreclirea , tachinarea,
ironizarea, imitarea in scop denigrator ; refuzul de a acorda ajutor ,
bruscarea , lovirea cu diverse obiecte, palmuirea, impingerea , injunghierea si
impuscarea sunt forme de intensitate crescuta ale violentei.
Motivele violentei in scoli; primul pas in solutionarea conflictelor scolare

Pentru a intelege actele de violenta in scoli este mai mult decat

important sa cunoastem motivele care duc la declansarea acestora.In urma
unor studii realizate de specialistii in domeniu si in urma declaratiilor
elevilor din diferite scoli, elevii-problema sunt aceia care au dificultati in
comunicarea cu parintii sau aceia care provin din familiile in care
predomina climatul conflictual. Anturajul este, de asemenea, unul dintre
motivele conflictelor scolare. Marea majoritate a elevilor se afliliaza unor
„gasti” si copiaza comportamentul si felul de a actiona al „partenerilor”.
Chiar daca exista anumite actiuni pe care nu le considera adecvate, elevii
actioneaza in functie de comportamentul intregului grup de teama de a nu fi
dati la o parte. Dorinta de a iesi in evidenta, teribilismul varstei, nevoia de a
se face cunoscuti sunt alti factori de violenta in randul elevilor.
 Pe langa efectele imediate asupra sanatatii fizice si
psihice, violenta creste riscul dobandirii unor probleme
de sanatate severe pe termen lung.
Sistemul educational si modul in care acesta poate rezolva conflictele scolare

Violenta fizica este o problema de actualitate atat in randul cadrelor didactice

cat si in randul elevilor care invata in scolile romanesti. Pentru solutionarea
problemelor conflictuale exista numeroase metode, mai mult sau mai putin
folositoare in functie de gravitatea situatiei:
- medierea conflictelor scolare este un procedeu care consta in solutionarea
disputelor prin interventia unei persoane neimplicata in conflict. In cadrul
scoliilor, acesta procedura trebuie urmata de un psiholog sau de un consilier
pedagogic.
- echilibrarea intereselor poate diminua riscul aparitiei conflictelor scolare prin
acordarea aceluiasi statut ambelor persoane participante la conflict. In acest
sens, solutionarea problemei este mult mai simpla, iar conflictul poate fi
„stins” mai usor.
- corectarea climatului conflictual in familie reduce numarul elevilor-problema,
principalii „suspecti” in declansarea actelor violente.
- realizarea unui echilibru al statutului elevilor in scoala; prin aceasta
procedura fiecare elev invata ca este egal in drepturi indiferent de situatia
financiara sau de statutul social al parintilor.
 UN PSIHOLOG LA 800 DE
POTRIVIT NORMELOR MINISTERULUI
ELEVI
EDUCAŢIEI, UN CONSILIER PSIHOLOGIC
ŞCOLAR ARE ÎN GRIJĂ 800 DE ELEVI.
“LEGEA PREVEDE UN CONSILIER LA
800 DE ELEVI, DAR REŢEAUA ESTE
ACOPERITĂ ÎN ŢARĂ ÎN PROPORŢIE DE
NUMAI 25%, IAR ÎN BUCUREŞTI DE
50%”.ŞI ÎN CAZUL ÎN CARE EXISTĂ
PSIHOLOG LA ŞCOALĂ, ACESTA POATE
SĂ AIBĂ CU MULT MAI MULT DE 800 DE
COPII.