Sunteți pe pagina 1din 2

Ion

REZUMAT

Romanul este structurat din două părţi, fiecare având titlu semnificativ care defineşte un
anumit fel de conflict, primul se numeşte ,,Glasul pământului” şi cuprinde drama dorin-
ţei de a avea pământul; ,,Glasul iubirii” conturează drama interioară a personajului
care nu îşi vede destinul împlinit .
Subiectul romanului este dominat de figura simbolică a personajului ,,Ion” care dă şi
titlul romanului .
Ion este un flăcău harnic, tenace dar sărac pentru că tatăl său luase toată averea mamei
sale Zenobia, încă de mic îşi dorea să aivă pământ pentru a lucra şi pentru a fi respetat
de consăteni .
Pentru aşi îndeplini dorinţa Ion pune la cale un plan diabolic considerând singura
solu-
ţie este să se căsătorească cu Ana fica unuia dintre cei mai bogaţi oameni ai satului el
renunţă la Florica care era frumoasă dar săracă .
Rămânând însărcinată Ana îl obligă pe tatăl său să grăbească nunta ,după căsătorie Ion
trăieşte un resentiment de bucurie punându-şi planuri cu pământurile lui Vasile Baciu
pe care le consideră ale sale .
Socrul său îi dă numai cinci loturi de aceia cuprins de mânie începe sa-şi bată nevasta,
Ana este bătută pe rând de soţ şi de tată care crede că Ana sa înţeles cu soţul său să-l
jefuiască .
Nici naşterea lui Petrişor fiul lor, nici hărnicia Anei nu îl îmbunează pe Ion . Bănuielile
Anei că Ion este încă îndrăgostit de Florica se confirmă şi de Zenobia, oloaga satului,
lipsită de speranţă cu sufletul pierdut şi cu mintea golită Ana se spânzură .
La scurtă vreme după moartea Anei moare şi copilul Petrişor, înbonlăvindu-se nefiind
bine îngrijit de Zenobia mama lui Ion .
În partea a doua a romanului ,,Glasul iubirii’ îl urmărim pe Ion încercând să se înpri-
etenească cu George Bulbuc soţul Floricăi el începe să facă din ce în ce mai multe vizite
tinerei neveste până este surprins într-o seară în curtea Floricăi de George ca într-o
ironie a soartei cu sapa unelta muncii .
În ultimele sale clipe de viaţă Ion înţelege că pământul pentru care luptase zadarnic
rămâne al nimănui .
Un alt traseu epic al romanului are în vedere familia intelectualilor satului, prezentată
de familia învăţătorului Zaharia Herdelea, intelectualii satului nu se deosebeau prea
mult de ţărani . Traiul lor fiind la fel de sărac, doamna Herdelea făcea eforturi uriaşe
pentru ca traiul să pară mai răsărit pentru a-şi mărita fetele,familia Herdelea intră
în conflict cu preotul satului pentru că îşi construise casa pe un teren al bisericii .
Finalul romanului este marcat de imaginea horei la fel ca şi începutul .