CUPRINS

Argument

Capitolul1. IMPORTANTA SANITARA SI ECONOMICA A APEI

1.1Apa in natura
1.2Poluarea chimica a apei
1.3Influenta apei asupra sanatatii
Capitolul2.Clasificarea sanitara a apei
2.1Metodologia Cercetarii sanitare a apei

IMPORTANTA SANITARA SI ECONOMICA A APEI

Apa este un factorinispensabil organismului uman.Inca din cele

mai vechi timpuri colectivitatile umane s-au dezvoltat de-a lungulraurilor sau
pe malul marilor.Din datele Organizatiei Mondiale a Sanatatii cantitatea minima
de apa necesara organismului uman este de 5 litri pe 24 de ore di care 1.5-2 lit
ri o reprezinta apa consumata ca atare.Necesarul fiziologic de apa al unui om ad
ult de greutate normala si in conditii de mediu si activitate obisnuite se consi
dera a fi de 2.5-3 litri;acest necesar este acoperit,in afara consumului de apa
ca atare si aratat mai sus,de apa care intra in constitutia diverselor alimente
si apa care rezulta din metabolizarea acestora.Nevoile de apa ale organismului c
resc insa in conditiile unui mediu ambiant cald sau a unei activitati fizice int
ense,putand atinge3-5 litri pe zi si chiar mai mult.
La aceasta cantitate care acopera nevoile pur fiziologice se adauga
insa cantitatimult mai mari de apa utilizata pentru curatenia corporala,omul fo
loseste zlinic aproximativ 40 de litri de apa,la care se adauga nevoile gospodar
esti de pregatire a alimentelor,de intretinere a curateniei locuintei si imbraca
mintei si care se cifreaza de asemenea la cateva zeci de litri in 24 de ore.Orga
nizatia Mondiala a Sanatatii considera ca optim pentru acoperirea acestor nevoi
directe ale populatiei o cantitate de 100 de litri pe 24 de ore pentrun fiecare
locuito,desi in unele orase din lume aceasta cantitate a fost depasita.
La aceste utilizari se adauga si acoperire nevoilor industriale repre
zentate de apa folosita ca materie prima,ca solvent sau separator pentru substan
te cu densitate difrita,la spalarea unor produse sau purificarea altora,la spala
rea si intretinerea diverselor aparate si masin-unelte,ca transportator a unor p
roduse brute.
Toate aceste utilizari la un loc dau nastere unor cantitati imense de
apa.

1.

1.1 APA IN NATURA

 In mod obisnuit apa se gaseste in natura intr-un circuit continuu.Astfel,
apa de suprafata din rauri,fluvii,lacuri,mari si oceane se evapora trecand in at
mosfera sub forma de vapori si este cunoscuta sub denumirea de apa atmosferica.S
ub aceasta forma apa circula sau este purtata de curentii de aer,pana ajunge in
zone cu temperatura mai scazuta cand se condenseaza si cade la suprafata solului
sub forma de ploaie,lapovita sau ninsoare,forma denumita apa meteorica.Odata aj
unsa pe sol apa meteorica daca intalneste roci permeabile,le strbate pana in mom
entul cand intalneste un strat impermeabil la nivelul caruia se opreste,formand
apa subterana care poate fi sub doua feluri:
-ape cu nivel liber daca se gasesc in primul strat acvifer,denumite si apa freat
ice,denumirea utilizata mai ales pentru apele cu nivel liber de mica adancime.
-ape captive,care se gasesc cuprinse intre doua straturi impermeabile;acestea po
t fi ascensionale,daca se ridica pana la o cota situata sub nivelul solului si a
rteziene daca depasesc nivelul solului in care se gasesc.
In circulatia lor prin sol,apele subterane-de profunzime sau de adancime
cum se mai numesc-pot ajunge la suprafata sub forma de izvoare care impreuna cu
apa meteorica cazutape soluri impermeabile formeaza apa de suprafata.Acesta la r
andul ei se poate prezenta ca apa curgatoare(rauri,fluvii)sau ae statatoare(balt
i,lacuri).Un loc aparte il ocupa apa marilor si oceanelor,care desi este o apa d
e suprafata,are caracteristici hidrologice,si de compozitie deosebite.
In conditii naturale,apa nu se gaseste niciodatain stare pura.In apa se ga
seste totdeauna o oarecare cantitate de substante chimice dizolvate sau in suspe
nsie.Diversitatea si multitudinea substantelor care intra in compozitia naturala
a apei a necesitat clasificarea acestor substante in mai mult grupe:
Gze dizolvate,din care cele mai frecvente sunt:oxigenul,bioxidul de car
bon si hidrogenul sulfurat.
-Oxigenul care se gaseste sub forma dizolvata,este nescesar respiratiei organism
elor acvatice pri intermediul caraora se petrec neincetat o serie de procese bio
chimice aerobe.

2.
De fapt bilantul oxigenului din apa rezulta din jocul-echilibrul
dinamic-a doua grupe de procese.Un grup este reprezentat de procesele care imbo
gatesc cantitatea de oigen id apa,iar celalalt din cele care reduc cantitatea de
oxigen.
Din primul grup face parte dizolvarea oxigenului atmodferic,proces care d
epinde de o parte de cantitatea de oxigen dizolvata iar pe de alta parte de temp
eratura si presiunea aerului atmosferic,fiind direct proportional cu presiunea s
i invers proportional cu temperatura.Intr-o masura mai redusa cantitatea de oxig
en dizolvata mai este in functie si de suprafata de contact a apei cu aerul atmo
sferic.La acestea se adauga oxigenul produs prin fenomenele de fotosinteza preze
nte in vegetatia subacvatica,in general de mica profunzime.
Cel de-al doilea grop de procese,prin care cantitatea de oxigen este redus
a este reprezentat de consumul acestuia in procesul de transformare si degradare
biochimica a substantelor organice si uneori de oxidare a unor elemente mineral
e(fier,mangan).Aceste procese se desfasoara mai intens la temperaturi mai ridica
te ale apei,de aceea vara bilantul oxigenului din apele de suprafata este mai sc
azut decat iarna sau in perioadele reci ale anului.De altfel,bilantul oxigenului
dizolvat in apele de suprafata este mult mai variabil decat in apele subterane
unde,desi la concentratii in general mai scazute,stabilitatea sa este mai mare.
-Bioxidul de carbon reprezinta un alt gaz care in mod obisnuit este dizo
lvat in apa.Principalele surse de bioxid de carbon din apa sunt reprezentatede r
espiratia organismelor acvatice,de procesele biochimice de degradare organica ar
atate mai sus cat si de unele procese geochimice rezultate din contactul apei cu
solul.Reducerea cantitatii de bioxid de carbon este determinata pe de o alta pa
rte de trecerea sa in atmosfera,iar pe de alta parte de procesele de fotosinteza
a vegetatiei acvatice.
Bioxidul de carbon di apa suferas insa o serie de combinatii chimice care
determina diversele forme sub care se poate prezenta.In mare bioxidul de carbon
 se poate gasi sub forma combinata sau legata si sub forma semicombinat(CO3H)dar
se poate gasi si ca CO2 combinat(CO--).Forma libera obisnuit reprezinta cantita
tea de bioxid de carbon care echilibreaza forma bicarbonata si impiedica precipi
tarea acestuia.Uneori insa cantitatea de bioxid de carbon dizolvata este mai mar
e,ceea ce produce forma agresiva a CO2 din apa.

3.
-Hidrogenul sulfurat se intalneste mai rar in apele naturale si cu precade
re in apele subterane.El are o provenienta tehnica fiind legat de existenta unor
zacaminte de sulf,care prin prezenta sulfurilor sau sulfatilor,si in urma unor
procese chimice biogene dau hidrogen sulfurat.
In conditiile provenientei sale naturale hidrogenul sulfurat are variatii foarte
reduse de concentratie si apare ca o caracteristica a apelor cu efecte terapeut
ice.
In apele naturale;cunoasterea acestui fenomen este necesara in car
acterizare generala a unei ape,deoarece,asa cum vom vedea,hidrogenul sulfurat es
te un indicator de poluare.
Ionii de hidrogen apar si in apa chimic pura,ca urmare a procesului
de disociere partiala.Desi apa are o constanta de disociere foarte redusa la-555
milioane de molecule doar una singura disociaza-totusi concentratia ionilor de
hidrogen este o caracteristica naturala foarte importanta.Ea determina Ph-ul ape
i,in functie de care se petrec o serie de procese chimice de la dizolvarea unor
substante chimice,obisnuit mai mare cu cat apa este mai acida,si pana la desfa
surareadiverselorcombinatii chimice si a proceselor biochimice sifiziologice.In
mod obisnuit PH-ul apei naturale este cuprins intre6,5-8,5,avand in general tend
inta spre alcalinitate.
Substantele minerale din apa sunt elemente deosebit de importante
in caracterizarea unei ape.Elementele minerale cele mai frecvente sunt reprezent
ate de calciu,sodiu,potasiu si magneziu la care se pot adauga cobaltul,litiul.ba
riul,si altele.In functie de combinatiile acestora cu anionii prezenti in apa,di
n care cei mai frecventi sunt:Cl-,SO4--,HCO3--,CO3--,I-siF- in concentratii mai
reduse, apele naturale pot fi grupate in mai multe categorii:clororate,sulfurate
,bicarbonate(calcice,magneziene,sodice) etc.
Cantitatea totala de saruri minerale prezente in apa determina gradul de
mineralizare a acesteia.Din acest punct de vedere apele naturale se impart in tr
ei categorii si anume:
-ape slab mineralizate,care au sub 500mg/dm3;
-ape mineralizate,care au intre 500 si 100mg/dm3;
-ape puternic mineralizate,care au peste 1000 mg/dm3.
In cea mai mare parte sarurile ajung in apa din rocile si solurile cu c
are aceasta vine in contact sau pe care le strabate.Din aceasta cauza,in general
apele subterane sunt mai mineralizate decat cele de suprafata si cu cat adancim
ea stratului acvifer este mai mare,cu atat gradul de mineralzare este crescut.

4.
Din unele studii efectuate in tara noastra rezulta ca mineralizarea apelor curga
toare de suprafata creste de la munte la ses;in unele zone montane predomina min
eralizarea bicarbonat calcica pentru ca zona dealurilor si colinelor sa prezinte
mineralizare clorurat sodica.Dealtfel,gradul de mineralizare a apelor de supraf
ata este in functie si de debitul acestora;in perioadelede debit scazutcreste mi
nberalizarea si invers.Ovariatie in concentratia sarurilor minerale o sufera si
apele subterane de mica adancime (freatice) determinata in special de regimul pr
ecipitatiilor.
Substantele biogene sunt cele legate de activitatea vitala a organismelo
r acvatice si carela randul lor influenteaza aceasta activitate.Ele au in genera
l o provenienta biologica rezultand din descompunerea substantelor organice sub
actiunea enzimatica a microorganismelor.Cele mai frecvente sunt amoniacul,azotit
ii si fosfatii,dar tot aici pot fi inclusi unii compusi ai fierului si siliciulu
i,substante cu larga raspandire in natura.Aceasta grupa de substante are un mare
rol in procesele naturale care se petrec in apa;ele se gasesc deopotriva atat i
n apele de suprafata,cat si in cele de profunzime fara a exista o regula a apari
titei lor.Totusi in apele de suprafata concentratia lor este mult mai variabila
decat in apele subterane cu exceptia unor zone specifice ca cele petrolifere,car
bonifere si altele in care se gasesc in concentratii mari,uneori superioare celo
r din apele de suprafata.

5.
1.2.POLUAREA CHIMICA A APEI

Dupa definitia data de O.N.U.,poluarea apei reprezinta modificarea in mod direct

sau indirect a compozitiei normale a acesteia,ca urmare a activitatii omului,in
tr-oastfel de masura incat impieteaza asupra tuturor folosintelor la care apa pu
tea servi in starea sa naturala.Desi aceasta definitie nu poate fi considerata c
ompleta,totusi ea prezinta cateva caractere care circumscriu notiunea de poluare
.
In primul rand,arata ca poluarea se produce ca urmare a activitatii umane,d
esi paralel se utilizeaza inca si notiunea de autopoluare.Autopoluarea reprezint
a un fenomen natural si consta,cel mai frecvent,din distrugerea masiva a florei
si faunei apei,mai ales dupa perioade de inmultire intensiva cunoscute sub denum
irea de inflorirea apei.Ca urmare a acestui fenomen apa isi creste continutul in
substante organice in descompunere cu un consum mare de oxigen si apar fenomene
de putrefactie si de degradare;tot aici mai poate fi cuprinsa si antrenarea pri
n apele de siroire a unor cantitati crescute de suspensii de pe sol.
In al doilea rand poluarea nu apare ca fenomen decat in momentul cand mod
ificarea produsa in compozitia apei ajunge la impiedicarea folosirii acesteia in
diferite scopuri.Acest fapt exclude de la inceput acele surse de apa care prin
caracteristicile lor naturale nu pot servi in anumite scopuri.Totodata insa se p
recizeaza ca nu oricemodificare poate fi considerata ca poluare,ci numai aceea c
are produce inconveniente in utilizarea apei sau pericliteaza sanatatea oamenilo
r si animalelor.