Sunteți pe pagina 1din 21

bblusha88@yahoo.

com

II.Conceptul de mk 5. Functiile de baza : 4 – a) f-tia


II.I Enumerati... premisa – cercetare cons si a pietei
1. Etapele dezvoltarii : a) ; b) f-tia mijloc – cresterea
orientarea catre produse – Of<Ce adaptabilit intrepr la mediul in
– domina productia ; b) orientarea care actioneaza ; c) functiile scop –
catre vanzari – Of >Ce-domina satisf dorintelor si nevoilor
vanzarea ; c) orientarea de mk – consumat si cresterea eficientei
satisf nevoi – domina nevoia. economice.
2. Elementele conce de mk : 4 – 6. Sintagmele specifice ale aparitiei
piata tinta, orientarea spre nevoile orient de mk : ) Orient mk –
consumatorului, coord de mk a domina nevoia , piata –
mijloacelor si eforturilor firmei concurenta acerba,saturarea
catre satisfacerea nevoilor si cererii,tehnologii tot mai avansate
dorintelor consumat, profitul. capitaluri abundente ; obiectiv –
3. Dif dintre orientarea catre vanz satisfacerea cat mai buna a
si cea catre mk : a) Orientarea nevoilor in conditii de rentabilitate
vanz – domina vaanzarea , piata : ; actiuni – studierea nevoilor,
of e superioara cererii/probl de producerea a numai ce poate fi
supraproductie,piata cumparat,diferentierea prod . “Un
consumatorului ; obiectiv – consumat = satisf unei nevoi”.
vanzarea prod/gasirea de clienti ; 7. Prez comparat intre optica de
actiuni – dezv distributiei de masa, prod si cea de mk : a) atit fata de
promovarea vanz recrutarea si consum : « op » consum trebuie sa
formarea reprezentantilor . b) se multumeasca cu prod fabricate
Orient mk – domina nevoia , piata iar « omk » nevoile cons
– concurenta acerba,saturarea orienteaza activit intreprinderii ;
cererii,tehnologii tot mai avansate b) atit fata de prod : « op » intrep
capitaluri abundente ; obiectiv – vinde ceea ce prod iar « omk »
satisfacerea cat mai buna a intrep produce ceea ce poate
nevoilor in conditii de rentabilitate vinde ; c) inovarea : « op » elem
; actiuni – studierea nevoilor, esentz sunt tehnologiile si
producerea a numai ce poate fi reducerea costurilor iar « omk »
cumparat,diferentierea prod . “Un esentz sunt noutatzile care satisfac
consumat = satisf unei nevoi”. consumatorii ; d) profitul : « op »
4. Trasaturile mk : 3 de baza : a) ceea ce ramane dupa acoperirea
mk este o noua conceptie econ ,un costurilor iar « omk » un obiectiv
nou mod de a gandio atit noua fata prioritar ; e) ambalajul si
de mediul in care actioneaza in conditionarea : « op » protej prod
general ; b ) e o activit iar « omk »un argument de
practica,concreta ; c) e stiinta si vanzare ; f) termenele de livrare :
arta. « op » depind de prod si stocuri
iar « omk » depind de nevoile cresterea partii de piatza, preturi
clientilor ; g) publicitatea : « op » care sa stimuleze vanz, bugete
insista pa calit prod iar « omk » adaptabile pt a urmarii cererea si
insista pe avantajele prod. a rasp atacurilor concurentei.
8. Fluxul activitatilor in orient II.II. A/F
spre vanz si de mk : « spre vanz » 1. In cazul activitatilor firmei in
prod orientarea spre vanzari accentul se
vanzconsumatorAccent pe pune pe nev consum – F ( vanz
nevoile vanzatorului (  spre prod)
produs in cerc) «spre mk » 2. Adaptarea la public constit
consumatproductievanzari scopul final al activitatii intrepr –F
accent pe nevo consumatorului (prof)
( in cerc) 3. Pct central in cazul orientarii
9.Prez schematic abordarea de mk catre vanz in reprez prod firmei –
a activit intrep : pct de plecare il A
constituie piata ; nevoile ;produs 4. Pct de pornire in ori de mk e
generic , tinta , definirea nevoia consumat – F ( piata)
produsului ; pret , distrib , forta 5. Piata tinta e o compon a orient
de vanzare , comunicatii ; de mk – A
urmarirea si dezvoltarea 6. Pct de porn a oricarei activ econ
vanzarilor . (cele subliniate le desf intr-o concep de mk il const
piata – A
punem cu  de la piata la ultima
7. Mk creeaza nevoi – F ( satisface
ca intr-o coloana)
nevoi)
10.Prez in forma tabelara sursele
8. Scopul fin al mk este satisfy
de conflict intre f de mk si celelalte
nevoilor consumat – F ( porfitul)
serv ale intrepr. A) cu serv de “
9. Studiul pietei reprez f de mij a
productie” : producatorii – vor
mk – F ( reprez f premise)
serii mari, modele putine , stocuri
10. Cunoasterea publicului reprez
reduse , componente standard
un scop in sine – F ( satisf prod)
,ordonantarea fabricatiei / mk
11. Mk nu isi gas aplicab in sfera
vrea – serii mici , modele
bunurilor industriale – F ( orice
numeroase , stocuri importante ,
bunuri)
compon specifice, fabricatie
12. Mk pune accent pe nev
flexibila. B) cu serv “cercetare-
vanzatorului – F (consum)
dezv” : cercetatorii vor – calit
13. Intr-o intrepr intreg personalul
intriseca, cercetare funadmentala,
tre sa fie atent la nevoile
caracteristici fundamentale / mk
consum/utiliz prod sau serv pe
vrea – calit perceputa, cercetare
care le ofera – F ( numai mk)
aplicativa, caraceristici vandabile.
14. Mk propune o abordare log a
C) cu serv “ financiar” : serviciul
dezv intrep ,dezvoltare bazata pe
vrea – cresterea rentab,
satisf clientelei – A
preturi>costurile, bugete cat mai
mici si strict edfinite / mk vrea :
15.In et in care domina vanz 26. Satisf nev si dor consumat
obiectivul princip al intrepr era reprez pct de plecare intr-o activ
prod de masa pt red costurilor – F de mk – F (de piatza)
( domina prod) 27. Cresterea adaptab intrpr la
16. In cazul orientarii catre prod med in care actioneaza reprez f de
sit d p piata este : of e superioara mij a mk –A
cererii si apar probl de supraprod 28. F-tia premisa resp pct de
– F ( ori catre prod ) plecare intr-o activ de mk este
17. Atit de mk consta in a incerca cercetarea pietei si a consum – A
sa cun cat mai bine publ caruia ne II.III.Grila
adresam pt a ne adapta acestuia si 1. In cadrul activ firmei in ori de
pt a actiona asupra acestuia cat mk acentul se pune pe nev
mai eficient – A consumat
18.Sub aspect practic esenta mk 2. Cresterea adaptab intrepr la
consta in comercializ integra si mediu reprez o f de mij
efici a prod si serv firmei – A 3. Cerectarea pietei si a consum
19. Satisf cat mai buna a nev in reprez f premisa a mk
cond de rentab e obiectivul princip 4. Firmele conduse dupa principiul
in cadrul ori de mk – A mk-ului urm satisf nevoilor
20. Perfect calit tehnice si cumparatorului
organizat a proc de prod const 5. Egalitati adev : nev = dor;
preocup de baza a firm in cadrul nev=crr; dor=crr.
ori catre vanz – F (catre prod) 6. Obiectivul princip in cadrul
21. Actz princip ale firm in cadrul orientarii catre vanz e vanz prod si
ori catre prod sunt : dezv distrib gasirea de clienti pt prod fabricate
de masa, promov vanz si formarea 7. Sit exist pe piata in cadrul
reprez – F ( catre vanz) orient catre vanz e oferta e
22. Mk d.p.d.v. teoretic repr o superioara crri si exista probl de
noua conce,o noua optica econ,un supraproductie
nou mod de a gandirel dintre 8. Preocuparea de baza a firmelor
intrep si mediul in care actioneaza in cadrul orient de mk o const
–A studierea nevoilor consum si prod
23. Obtz de profit prin vol de vanz numai a ceea ce poate fi cumparat
reprez obiectivul fin al oricarei 9. Dezv distrib de masa, promov
activ econ realiz intr-o conceptie vanz recrutarea si formarea
de mk – F (vanzari) reprez sunt actiunile princip care
24. Coord de mk este mij de caract orientarea catre vanzari.
realizare a obiectivelor in 10.Obiectivul fin a oricarei activit
conceptia de mk – A desf intr-o concep de mk il const
25. Cresterea efic econ resp satisf profit prin satisf nev cons
nevoilor si dorintz consumat sunt 11. Mij de realiz a obiectivelor in
f-tiile mk – A cadrul orient de mk sunt coord de
mk
10.Orientarea de mk are la baza
urm elem: piata,nev
consumat,profit –rinsatisf nevoilor
consumat,coordonarea de mk +
Orient mk – domina nevoia , piata
– concurenta acerba,saturarea
cererii,tehnologii tot mai avansate
capitaluri abundente ; obiectiv –
satisfacerea cat mai buna a
nevoilor in conditii de rentabilitate
; actiuni – studierea nevoilor,
producerea a numai ce poate fi
cumparat,diferentierea prod . “Un
consumat = satisf unei nevoi”.
11.Fluxul activitatilorfirmei in ori
II.VI. Completati... de mk se prez astfel :
1 Sub aspect teoretic mk este : o consumatproductievanzari
noua conceptie,o noua optica econ, accent pe nevo consumatorului
un nuo mod de a gandi rel dintre ( in cerc)
intrep si mediul in care actioneaza 13.Denis Lindon si Jaques
2. Sub asp practic esenta mk Lendrevive def mk ca fiind : este
consta in : comercializarea ansamblul mijloacelor de care
integrala si eficienta a produselor dispune intrepr pt
si serviciilor firemei crearea,conservarea si dezv
3.Guy Audyer defineste mk astfel : pietelor sale/a clientelei sale.
e arta de a face a.i. actz firmei sa 14.Princip caracter pe baza carora
tinde spre satisf deplina a nevoilor se poate face o comp intre optica
clientelei sale. de prod si de mk sunt : atit fata de
6.Compon atit de mk sunt : cun cons,fata
public  pt a ne adapta acestuia deproduse,inovarea,profitul,ansa
si pt a actiona asupra lui cat mai mblul si conditionarea,term de
eficient livrare,publicitatea,vanzatorul.
7.Printre dom de aplicare a mk se 15.Orientarea catre vanzarise
nr si urm 5 dom : caract prin (piata,obiect,actz) : –
cosmetica,electronice,automobile,i domina vaanzarea , piata : of e
nd lemnului si presa superioara cererii/probl de
8.Etap dezv mk sunt: ) orientarea supraproductie,piata
catre produse – Of<Ce – domina consumatorului ; obiectiv –
productia ; b) orientarea catre vanzarea prod/gasirea de clienti ;
vanzari – Of >Ce-domina actiuni – dezv distributiei de masa,
vanzarea ; c) orientarea de mk – promovarea vanz recrutarea si
satisf nevoi – domina nevoia. formarea reprezentantilor .
16.Abordarea de mk a activit pietii mijloc : furnizori producatori
se poate prez astfel : pct de plecare  prescriptoi si distribuitori , 
il constituie piata ;cunoasterea cumparator/utiliz/consum. Si pe
pietei permite evidentierea marginea patratelului in stg :
nevoilor ;in functie de aceste nevoi mediul econ, tehno,cultural ; iar in
intrep defi prod (generic) capabil dr : natural,politico – legal si
sa le satisfaca ;in functie de demografic.
obiectivele si potentialul sau ,de 2.Comp micromed / actorii :
oportunit care ii sunt oferite concurenti,public,furniz,producat
,intrep isi alege tinta ,adik ori,prescriptori,distribuitori,cump
consumatorii carora le va vinde ara/utiliz/consum.
prod ; in f de acesta tinta ,intrep 3.Comp macromediului : med
ve detaila definirea produsului ; va natural,politico-legal si
fixa un pret ,tinand cont de demografic,econ,teho,cultural.
comportam consumat si de atitud 4.Tipurile de public cu care se
concurentei ; intrep va alege confrunta o intrepr : lumea
canalul de distrib ; isi va organiza financiara,mijloace mas media,
forta de vanzare in f de canalul administratia si puterile
ales ; intrepr isi va face cuniscut publice,grupurile de
prod prin actiuni de comunicatii ; interes,publicul local,larg si intern.
va urmarii si dezvolta vanzarile 5.Principalele categorii de
prod sau si fara incetare intrep va concurenti : -conc la niv de
studia piata pt a identifica noi raspunsuri, -conc genetica, -intre
nevoi si pt a propune noi prod prod, -intre marci, - intre pct de
capabile sa le inlocuiasca pe cele vanzare.
imbatranite. ( cele subliniate le 6.Tipurile de intermediari : a)
punem cu  de la piata la ultima independenti , b) functionali
ca intr-o coloana) 7.Tendintele care se manifesta in
17.Def axata pe nevoie si schimb med demografic : - cresterea
formul de P.Kotler presup ca mk exploziva a pop lumii (la niv
este : mecanismul econ-soc prin mond) , - ritmuri de crestere
care indivizii,grupurile de indiv si deosebit de inegale de la o tara la
org isi satisfac nevoile si dor prin alta ,- piramid varstei populatiei ,
intermediul producerii si schimbul -educatia si instruirea populatiei, -
de prod si de ale entitatii de rolul fam, - urbanizarea
valoare. crescanda.
8.Caracteristicile med natural :
rezistenta procedurilor de
III. Mediul de mk al intrepr fabricatie a prod,ambalajelor,ect.
II.I Enumerati... Care dauneaza sanatatii ; - insufi
1.Schema mediului de mk al intrep unor resurse minerale; tendinta de
: fac un patratzel in care scriu in crestere a rolului guvernelor in
st public, in dr concurenti, si in
protectia med ; aparitia si dezv 8.Distrib sunt pers jur sau fiz care
miscarii ecologiste etc. ingreuneaza accesul intrepr la
9.Tend med cultural : mostenirea clientela finala – F ( mijlocesc)
variabila in f de : 9.Cresterea bugetelor alocate
cont,natziune,regiune. – cercet-dezv este o tend a med econ
liberalizarea moravurilor, - – F (tehnologic)
emanciparea femeii, - cultul 10.Med demo se caract prin
tineretii mai pregnant decat resp cresterea exploz a popul
batranetii, - tend de a dorii sa lumii,educ si instruirea ei,rolul
profiti de placerile viatii si de a fam si urbaniz crescanda –A
scapa de restrictiile de zi cu zi , - III.III. Grila
importanta crescanda a comunic 1.Micromed de mk influenteaza
audio-viz, - si a copiilor in alegerea activit intrepr : direct
prod ce sunt cumparate . 2.Care din urm comp nu fac parte
III.II. A/F din macromed de mk : concur,
1.Mediul de mk are o sursa de furniz,publicul.
amenintari dar si de oportunitati 3.Care din urm elem : A)
pt firma – A mostenirea cultur,B)liberaliz
2.Publicul reprez orice grup care morav, C)emanciparea fmi, caract
are un impact real sau potential med cult : abc
asupra capacitatii intrep de a-si 4.Sunt pers care pot sa ofere o
atinge obi –A parere avizata despre calit si def
3.Intermediarii function cumpara unui prod sau serv : prescriptorii
marfa,o platesc si obt dreptul d 5.Intermed trazactii si lucreaza pe
propriet asupra lor – F ( interm baza de comision : intermed
independenti) functionali
4.intermed. independenti 6Care din elem fac parte din
intermediaza tranzactii si lucreaza micromed d mk al intrepr :
pe baza de comision –F ( intermed furniz,prescript,publicul.
functionali) 7Care din aspecte A) ritmul de
5.Prescriptorii sunt pers care poat crestere deoseb de ineg dintre
sa ofere o parere avizata despre tari,B)largirea UE,C)schimb
calitatile si defectele unui prod sau structur,D)crest bugetelor alocate
serv. –A cercet-dezv,E)cresterea econ ;
6.Concurentii firmei fac parte din reprez tend med econ : bce
macromediul firmei - F 8.Cumpara marfa o platesc obt
( micromed) dreptul de propri acesteia si riscul
7.Mediul unei intrepr grupeaza asupra propriet : intermed indep.
toti actorii si fortele extreme ale
intrepr capabile sa influenteze
modul in are se dezv. – A
despre calitatile si defectele unui
prod sau serv.
9.Caracteristicile med econ sunt : -
conjuctura econ globala
,-conjunctura sectorului intrepr,
-largirea UE, - schmbari
structurale.
10.Publicul reprez : orice grup
care are un impact real sau
potential asupra capacitatii intrep
de a-si atinge obiectivele. (tipuri
daca trebuie)
11.Distribuitorii sunt : sunt pers
jur sau fiz care mijlocesc accesul
III.VI. Complectati... intrepr la clientela finala.
1.Med de mk se poate reprez 12.Principalele tipuri de
shem astf : grupeaza toti actorii si intermediari : independenti
fortele extreme intrepri capabile (cumpara marfa,o platesc si obt
sa influenteze modul in care dreptul d propriet asupra lorsi
aceasta se dezv si mentine implicit si riscul asupra propriet)
shimburi satisfacatoare cu piata si functionali (intermediaza
tinta. tranzactii si lucreaza pe baza de
3.Med politico-leg se caract prin : - comision,ei nu cumpara titlul de
legi,decrete,reglement care se ref propriet asupra marfii).
la prod,consum si protectia
consumat,distrib,slarii,etc ;
-organisme publice sau pârticulare IV. Piata,schimb,tranzactie
care influrent intrpr si piata IV.I.Enumerati...
acesteia.,administratia 1.Conditiile de existenta a pietei :
fiscala,ministerul a) existenta unei nevoi dar
industriilor,camere decomert,etc. definita, b) existenta unei cereri
6.Tend care se manif in med tehno solvabile legata de saisfacerea
sunt : -rez cercet fund sau aplicate acestei nevoi, c) existenta unei
din dom civil sau militar, - brevete oferte capabile sa satisfaca aceste
care trec in dom public, - nevoi, d) existenta unui pret care
cresteresa bugetelor alocate corespunde unitatii de schimb a
cercet-dezv, -difuz noilor sisteme produsului care sa satisfaca
de prelucrare si comunic a info, - aceasta nevoie.
acorduri implicite asupra unor 2.Principalele tipuri de tranzactii :
normeca de ex : vhs,ibm-pc etc. a) tranz. comerciala : bunuri si
7.Prescriptorii sunt pers care : servicii (de la vanzat la
care pot sa ofere o parere avizata cumparat),bani (de la cump la
vanzat) ; b) contractul de munca :
forta de munca ( de la angajat nu oferta celeilalte parti, e) fiecare
la patron ),castiguri si alte parte considera schimbul ca fiind
avantaje (de la patron la angaj); c) o solutie adaptata problemei sale.
tranzactia civila : impozite si VI.II. A/F
cooperare (de la cetateni la 1.Piata principala este constituita
politie), protectie (de la pol la din ansmblul produselor
cetateni). asemanatoare si direct concurente
3.Prez schematic princip categ de prod studiat. – A
piata existente in econ moderna : 2.Piata genetica se obtz prin
faci un + in mijloc e piata de reuniunea pietei principale si a
stat,sus in nord e piata pietelor satelit. – A
resurselor,in vest piata 3.Pietele satelit sunt constituite din
producatorilor,in sud a ansamblul prod a caror prezenta
intermediarilor, si in est a este necesara pt consumul prod
consumatorilor. De la piata de stat din piata principala – F ( pietele
tragi cate 2 sageti la fiecare piata suport )
in parte : ex : o  cu vf spre piata 4.Pietele suport sunt constituite
resurs pe care sa scrie : servicii si din ansamblul prod de natura
bani, si cealalta cu varful dinspre diferita de cea a produsului studiat
piata res spre piata de stat pe care dar crae satisfac aceleasi nevoi si
sa scrie impozite,bunuri ; si faci asteptari,in aceleasi circumstante
asa la fiecare. Si de la piata res o de consum. – F ( pietele satelit )
5.Piata generica este form din
sa faci iar 2  cu resurse pe
ansamblul produselor care satisfac
prima si bani pe a 2 cea care are vf
aceeasi nevoie si aceeasi asteptari
spre piata res si facem un patrat
ca si prod studiat. – A
din sageti trase de la o iata la
6.O piate e constituita din
alta.Iar la piata intermediarilor
ansamblul clientilor capabili si
scriem bunuri si servicii pe cea pe
dornici sa participe la 1schimb
care era scris resurse si celalta
prin care sa isi satisfaca o anumita
ramane cu bani.
nevoie cu ajutorul unui produs sau
4.Princip categ de piata exist in
serviciu. – A
funct de nat fizica a prod sunt : a
7.Orice intrepr participa la actele
bunurilor de
de schimb numai in calitate de
consum,industriale,agricole si a
producator. – F (si consumator )
serviciilor.
8.Tranzactia concretizeaza un
5.Conditiile cumulative ale
schimb de valori intre 2 parti. – A
schimbului : a) existenta a 2 parti,
9.In calitate de consumator intrepr
b)fiecare sa detina ceva ce
ofera produsele si serviciile
constituie valoare pt cealalta
realizatre idferitilor
parte, c) fiecare parte e capabila sa
beneficiariintrend in rel de
comunice si sa ofere ceea ce face
desfacere cu acestia. – F (in calit
obiectul schimbului, d) fiecare
de producator)
parte are libertatea sa accepte sau
10.Ca si producator,intrepr intra intermediarilor,si a
in rel de aprovizionare pt pt a consumatorilor.(+schema de la 3
produce alte produse si servicii in enumerati..)
scopul de al le vinde si de a obtz 12.Pietele suport sunt constituite
profit. – F ( in calit de consumat) din : ansamblul produselor a coror
11.Schimbul se realizeaza efectiv prezenta este necesara pt
doar daca intre parti intervine un consumul prod de pe piata
acord. – A principala.
12.Piata in aval reprezinta rel ce se 13.In f. de niv de dezvolt a piatei
stabilesc intre firma producat si intalnim urmat categ de piata :
benefi sai. –A actuala,potentiala,in
IV.III. Complectati... crestere,saturata,in declin.
1.D.p.d.v. econ piata reprez : 14.Un sistem de shimb redus la 2
2.Piata principala e constit din : parti poate fi reprez astfel : oferta
ansamblul produselor (un ansamblu de vanzatori) si
asemanatoare si direct concurente piata (un ansamblu de cuparatori).
cu prod studiat. Faci 2 dreptunghiuri 1 mare si 1
3.In concept de mk piata este mic din  si de la of spre pi scri
definita ca fiind : ansamblul pres comunicatii pe prima si bunui si
care consuma sau sunt servicii pe a 2-a si de la pi spre of
4.Piata generica e form din : scri bani in dr mic si info dr mare.
ansamblul prod care satisfac 15.Piata in aval reprez : oferta
aceasi nevoie si asteptari ca si prod intreprinderii ca si producator, a
studiat. = piata princip + pietele produselor si serviciilor realizate,
stelit catre diferiti beneficiari intrend in
5.Marimea unei piete depinde de rel de desfacere cu acestia.
nr pers care : a)manifesta o anum
dorinta fata de un obiect, b)au
resursele necesare pt a-l dobandi,
c)au vointa de a schimba aceste
resurse pt a obtz obi dorit.
6.In f. de destinatia bunurilor
princip categ de piete sunt : piata
bunurilor de consum
final,bunurilor de
productie,bunurilor de consum
intermediar.
10.Piatele satelit sunt form din
ansamblul : prod de natura
diferita de cea a
11.Princi categ de piete exist intr-o
econ mode sunt : pi. de stat,a
resurselor,a producatorilor,a
“PRP”, distrib numerica
“DN”,distrib valorica “DV”.
4.Categ de firme care intervin pe
piata in functie de indicat partial
ai pietei : a)lider 45% (firma cu
cae mai mare parte de piata),b)
challanger 30% (ocupa poz 2,3 sau
4 si pe vit poate deveni
lider),c)urmaritor 15% (firma cu
PP mica si care se multim cu un
loc secundar pe care doreste sa il
consolideze),d)specialist 10% ( se
concentreaza pe o mica PP
practicand o strategie de nisa).
5.Dimensiunile pietei :a) populatia
V.Capacitatea,dinamica si totala  nonconsumatori
aria pietei absoluti , noncons relativi,
A. Capacitatea pietei consumatori, b)piata reala, c)
V.I Enumerati... piata potentiala, d)piata teoretica.
1.Indicatorii de caracterizare a V.II A/F
capacitatii pietei : se impart in 2 1.Gradul de stauratie a pietei se
grupe : a)indic globali – marimea calcu ca rap intre vanz si cerere.-A
globala a cererii “C”,marimea glo 2.Marimea glo a vanza e data de
a ofertei “O”,marimea glo a maximul dintre crr si of.-F (dintre
vanzarilor “V”, gradul de minimul)
saturatie a pietei “G1”, consumul 3.Piata prod este = cu vanzarile
aparent “C1”. b)indic partiali – totale ale intrepr intr-o anum per
piata produsului “Pprod”, piata de timp si pe o anum piata. –F
itrepr “Pintrepr”, partea de piata (piata firmei este)
“PP”,partea relat de piata “PRP”, 4.PP reflecta ponderea vanz unei
distrib numerica “DN”,distrib intrepr dintr-un anumit prod in
valorica “DV”. vanzarile totale din prod resp pe o
2.Indicatorii globali ai capacit piata data la un mom dat.-A
pietei : marimea globala a cererii 5.Piata intrepr e = cu vanz totale
“C”,marimea glo a ofertei dintr-un prod,indiferent de
“O”,marimea glo a vanzarilor producatori intr-o anumita per de
“V”, gradul de saturatie a pietei timp si pe o anume piata. –F (piata
“G1”, consumul aparent “C1”. prod este)
3.Indicatorii partiali ai capaci 6.Daca gradul de staur al piatei e
pietei : piata produsului “Pprod”, =1 at piata nu e saturata. –F (este
piata itrepr “Pintrepr”, partea de saturata)
piata “PP”,partea relat de piata
7.Gradul de saturatie al pietei 7.Piata intrepr = cu vanz tot ale
poate lua valori cuprinse intre „0” intrepr intr-o anum per de timp si
si „1” 0≤G1≤1 . pe o anuma piata  Pf =
8.PRP raflecta rap dintre PP a V1+V2+...+Vn.
firmei respective si PP a 8.Partea de piata reflecta :
concurentului princial.-A ponderea vanzarilor unei intrepr
9.Disponibilitatea numerica reprez dintr-un anum prod in vanzarile
rap dintre cifra de afaceri a mag totale din prod resp pe o piata
care vand marca analizata pt clasa data la un mom dat 
resp de prod si cifra de afa glob a PPf=Vf/V1+V2+...+Vn =Vf/Pp
clasei resp de prod. –F ( DV 9.Partea relat de piata se calc : ca
reprez...) un raport intre partea de piata a
10.Raportul dintre nr de mag care firmei respe si partea de piata a
vand marca si nr mag care vand concurentului principal
prod din aceasi cala de prod refl PRPf=PPf/Pplider = Vf/V lider
disponibilitatea num. –A <1.
V.III Completati 10.Disponibilitatea num e rap
1.Pt a caract o piata putem sa o dintre : nr mag care vand marca
privim din mai multe p.d.v.d. : sau prod analizat si nr mag care
a)cantitativ,facand ref la produse ; vand prod din aceasi clasa de
b)dpdv al nr de prod.
consumatori/utilizatori ; c)al ariei 11.Disponibilitatea valorica
geografice ; d)al structurii sale exprima : rap dintre cifra de
,adik aspeste ref la structura afaceri a mag care vand marca
pietei. analizata pt clasa resp de prod si
2.Capacitatea pietei exprima : Cfa globala a clasei resp de
dimensiunile cantitative ale produse.
acesteia raportate la o arie B.Aria pietei
geografica definita,la o per de V.B.I Enumerati...
timp definita,intr-un mediu de mk 1.Parametri care carac aria
definit. pietei : a) gr. de concentrare –
3.Marimea glob a vanz e data de : concentrarea pietei, energia
V=min(C,O) informationala, densitatea pietei ;
4.Gradul de saturatie al pietei b)gravitatia comerciala ; c)gradul
reprez : G1=V/C  0≤G1≤1 de solici a retelei com.
5.Consumul aparent se det dupa 2.Indicat de apreciere a gradului
rel : C1=Q+1−E. de conce a pietei : a)conce pietei ,
6.Piata prod = cu vanz tot din b) energia informationala, c)
prod resp,indiferent de gradul de solici a retelei com.
producatori intr-o anum perioada 3.Fact de influenta luati in
de timp si pe o anum piata  considerare de Reilly in calc gravit
Pp=V1+V2+...+Vn com : daca consideram 2 orase
„A” si „B” intre care se afla o
localitate „T” :Ca,Cb - forta de 8.Aria pietei e un parametru al
atractie a loc „A” resp „B” ; dimensiunilor cantitative ala
Pa,Pb- populatia loc „A” resp pietei. – F (spatiale)
„B”; Da,Db - dist de la „A”la „T” V.B.III. Completati
si resp de la „B” la „T”. 1.Aria pietei caracteriz :
Ca/Cb=Pa/Pb × (Db/Da)² . 2.Grdul de conceal pietei refl :
4.Zonele pe care le putem distinge distrib unor elem ale pietei si
pt un pct de vanz : a) zona densit lor in cadrul unor piete
imediata –se vine pe jos, b) zona globale sau al unui teritoriu.
primara-cu masina cca 5 min, 3.Daca energia info e = 1/n atunci
pana la 5 km , c)zona secundara – grdul de conce al pietei este min
cu masina cca 10min, pana la 10 iar daca aceasta este =1 at e max.
km, d)zona tertiara-cu masina cca 4.Densit retelei com poate fi
10-20min . exprimata in : diferite moduri : nr
V.B.II. A/F de unit com la 1000km² sau 1000
1.Aria pietei caract dimensiunile locuitori,nr de loc la o unit
spatiale ale pietei –A comerciala.
2.Daca indicatorul concentr pietei 5.Gravitatia com semnif : forta de
este = 0 at distrib e localiz intr-un atractie exercitata de centrele
pct de vanzare,iar gr de conc a urbane asupra consumat din
pietei este max. – F (distrib e zonele invecinate.
uniforma) 6.Aria de influenta a unui pct de
3.Energia info poate avea valori vanzare poate fi definita ca fiind :
cuprinse intre „1/n” si „1” - A spatiul geogafic in care se exercita
4.Gravit com semnifica forta de atractia unui mag.
atractie exercitata de centrele 8.Concentratia pietei se calc dupa
urbane asupra consumatorilor din rel : c=√nΣ Pi²−1/ n−1.
zonele invecinate. –A C.Dinamica pietei
5.Forta de atractie a unui oras V.C.I. Enumerati ..
asupra unei loc invecinate este dir 1.Principalele cauze ale existentei
prop cu dist dintre acesta si localit neconsumatorilor : a) neconsum
considerata si invers prop cu relativi , b) neconsum absoluti .
partatul pop orasului resp.-F (dir 2.Caracteristicile pe care trebuie
prop cu pop si inv prop cu dist) sa le indeplineasca participantii la
6.Intre 2 loc exista o zona de o piata : interesul determinat de
indiferenta in care forta de existenta unei nevoi sau dorinte
atractie comerciala a acestora este nesatisfacute,accesul dat de enit si
= si acre delimit aria com a celor 2 de anumite restrictii consrete, si
centre. vointa de cumparare concretizata
7.Gradul de solicitare al retelei in decizia de cumparare
comerciale e un parametru care manifestata prin acceptarea
adanceste analiza gravitatiei pretului.
comerciale. –A
3.Categ de destinatari ai unui compatibile cu obiectivele si
produs: a) nonconsumatori – resursele sale : a) analiza
absoluti,relativi si b) clientii – structurii pietei, b) alegerea
intreprinderii (piata actuala a pietelor tinta, c)definirea unei
intrepr),concurentei(pi actuala a pozitionari .
concur). 3.Principalele categ de criterii
V.C.II Completati structurare :
2.Piata potentiala a profesiei e geografice,demografice,socio-
form din : cl intrepr, cl econ,psiho privind personalit si
concurentei. stilul de viata a consumat,de
3. Piata teoretica e form din : comportament fata de prod
5.Prospectii concurenti includ : utilizat,de atit psiho fatade prod.
nonconsumatorii relativi si clintii 4.Enum crit demo de struct a
intreprinderii. pietei : sexul,varsta,talia si
7.Neconsumat pot fi grupati in greutatea individului,marimea si
urm categ : a) neconsum relativi componenta fam,etc.
,nu consuma prod respectiv din 5.Metodele de structurare a
anume mot, dar in conditii piatei : segmentarea si tipologia
schimbate ei pot deveni pietei .
consumatori; b) neconsum 6.Etapele de lucru ce trebuiesc
absoluti , din mot parcurse in cadrul met „hi” patrat
fiz,psiholo,socio,morale, acestea se : se porneste de la ipoteza „H1”
gasesc in imposibilitatea absoluta conf careia exista o leg
de a consuma produsul, cu alte cuv stransa,directa intre criteriile de
le lipseste nevoia care poate fi structurare pe care le-a retinut si
satisfacuta de prod resp. seg de piata obtz : ipoteza nula
„Hi” care sta la baza testului
„hi”consid ca crit de struct util de
cercetator si segmantele obtz nu ex
nici o leg sau chiar daca exista este
f slaba.Prin testul „hi²” se ver de
fapt daca ipot nula se confirma
VI-VII.Structura pietei si sau nu.
Tipologia pietei In et urm se cakc val
VI-VII.I Enumerati... teoretice,masurarea diferentelor
1.Cond care trebuie sa le dintre val obs si cele calc pe baza
indeplineacsa crit utiliz in ipotezei nule.In cont se compara
structura pietei : sa fie pertinente, val calculaa „hi calc²” cu val
cuantificabile si masurabile, si sa tabelara”hi tab²” din tab lui
fie operationale. Fisher
2.Etapele ce trebuiesc parcurse de 7.Etap de lucru care trebuiesc
intrepr pt pt a identifica grupurile parcurse in cadrul met de tipol a
de consumatori active si
pietei : stabilirea nr de , 7.Alegerea pietelor tinta
elaborarea chestionarului,admini presupune : descrierea si
8.Prez schematic tab de lucru evaluarea activitatii fiecarui segm
folosit in cazul met de tip de si alegerea celor asupra carora
piata : intrepr isi va orienta eforturile,
VI-VII.II Completati 10.Segmentarea pietei este : o met
1.Etapele ce trebuiesc parcurse de de structurare a pietei care
intrepr pt pt a identifica grupurile porneste de la piata globala pe
de consumatori active si acre o divizeaza intr-un nr de
compatibile cu obiectivele si grupe = cu nr „starilor” posibile pt
resursele sale : a) analiza criteriul retinut sau pt ansamblul
structurii pietei – identificarea criteriilor retinute,in acest fel obtz
tipurilor sau seg de piata segmentede piata tot mai restranse
omogene ,semnificative si ,un seg reunind indivizi care
accesibile uneei actiuni specif de satisfac simultan toate criteriile de
mk, b) alegerea pietelor tinta – segmentare.
descrierea si evaluarea activitatii 12.Valoarea tabelara a lui „hi²”
fiecarui segm si alegerea celor este : esta data de un nr de garde
asupra carora intrepr isi va liberate „g”si o anumita
orienta eforturile, c)definirea unei probabilitate „p”.Nr gradelor se
pozitionari – definirea mod in care calc cu rel : g = (m-1)(n-1) unde
oferta intrepr va fi prezentata m=nr de linii si n=nr de col.
pietei tinta in rap cu concu. 13.Valorile teoretice „θij” se calc
2.Analiza structurii pietei presup dupa rel : ki /X × xj, pt i=1,m ;
rez urm 2 probleme : -alegerea j=1,n
celor mai adecvate si semnif 14.Din compararea lui „hi²”calc si
crietrii des tructurare si alegerea „hi²”tab pot rezulta urm sit : daca
unei met de structurare a pietei. „hi²”calc ≥ „hi²”tab at ipot nula se
3.In conc de mk piata e privita ca respinge iar daca „hi²”calc ≤
fiind form dintr-o mare diversitate „hi²”tab at ipot nula se confirma.
de tipusi si segmente de piata. 15.Energia info minim posibila a
4.Met de strucurare a pietei sunt : unui tip de consumat reflecta
a)segmentarea pietei si b)tipologia gardul : minim de omogenitate a
pietei tipului.Acest grad min se obtz in
5.Analiza structurii pietei consta cazul unei repartiz cat mai unif a
in : decuparea pietei globale intr- componentelor tipului pe
un anumit nr de grupuri distincte posibilitatile de rasp la fiecare
–num tipuri sau segmente, fiecare intreb.In fin pe baza ultimelor
grup trebuind sa fie cat mai coordonate ale tipurilor si tinand
omogen in interiorul sau in rap cu cont de semnif intreb si posib de
crit de structura utiliz iar rasp se caract compon fiecarui tip.
grupurile obtz sa fie cat mai difrite 16.Coefi de corelatie tipologica
unele de altele . dintre 2 chestionare poate varia
intre limitele :luand de ex fizice si psih ; niv 3 nev de a iubi si
ghestionarele „p” si „q” : de a fi iubit ,comunicatie si nevoi
0≤Cpq≤1 sociale de apartenenta ; niv 4
stima de sine ,stima celorlalti ; niv
VIII.Comportamentul 5 nev de a utiliza toate capacitatile
consumatorului personale de autodepasire.
VIII.I Enumerati 8.Princip criterii in f de care se pot
1.Variabilele externe care clasifica nevoile : a) origine nev –
influenteaza comportamantul de naturale,psiho,sociale; b) natura
cumparare : mediunl nev – primare ,secundare –
cultural,clasele sociale,rolul securitate,prestigiu,putere ; c)
grupurilor si liderilor de manifestare – latente, constiente ;
opinie,familia. d) clasif lui Moslow .
2.Principalele categ de motivatii : 9.Tipurile de frane pê care orice
a)mot fundamentale,b)mot intrepr trebuie sa le identifice in
selective,c)mot emotionale,d)mot cumpararea prod pe care le ofera :
rationale. Sau motivatii : rationale,emotionale,absolute,relat
moderniste,sociale,de auto- ive,inhibarile,frica.
exprimare. 10.Stimuli relativi de mediu : clasa
3.Riscurile percepute de un individ sociala,grup de contact,grup de
cu ocazia cumpararii un produs : referinta,cultura,lider de
riscul economic, de utilizare, opinie,familie.
psihologic,social,de a pierde 11.Elementele componente ale
timpul. atitudinii : credinte – elem
4.Etapele ciclului de viata cognitive ; sentimente – elem
familiala : tanar celibatar,tanar afective, tendinta de a actiona –
cas cu copii,adult cu copii pana la elem comportamental.
6 ani,adult cu copii peste 6 12.Prez schem procesul deciziei de
ani,cuplu in varsta cu copii,cuplu cumparare : scriu sus exterior ,sub
in varsta fara copii. asta fac 2 drept unul sub celalalt.
5.Variabilele interne care In primul scriu stimuli relat la
influenteaza comportam de produs (6) si in 2 stimuli relat de
cumparare : med(10). De la cele 2 drept trag o
nevoia,atitudinea,experienta,imag  si fac un alt drept in care scriu
de sine. filtru si sub filtru insir :
6.Stimuli relativi la produs : atitudine,experi,imag de sine si
pret,calitate,publicitate,disponibili aspecte materiale. De la
tate,pozitiuonare,imagine de dreptunghgiiul filtru ,fac 1 de
marca. unde se vor rasfira alte 4 pt
7.Prez schematic piramida nev lui consumator : si de la prima
Maslow : incepand de jos : niv 1 sageata in jos scrii: recunoasterea
nvoi leg de supravietuire ; niv 2 probl,cautarea info, evaluarea
nevoia de a fi protejat de peri alternativ,frene motiv riscuri.De la
frane... faci o alta sage sub care 1.Obiectivul principal al unui
scrii motivatii suêrioare franelor. consumator este : ed a-si satisface
Dupa care de la motivati.. faci 2 cat mai bine o nevoie sau o dorinta
sage una in stanga cu DA si una in prin cumpararea,consumul si/sau
dr cu NU. Sub cea cu da scrii utilizarea prod pe care il alege.
cumparare de la care tregi o alta 2.Nevoia poate fi def ca o sit
sage in jos si scrii sentim post inconfortabila,o tensiune
comparativ,pozitiv –fidelitate provocata de o lipsa
marca,negativ si faci o sageata de fiziologica(foame sete..) sau psiho-
la negativ pana la evaluarea sociolo(afectiune,recunost..)
alimentelor. Iar de la NU o sage cu 4.Atritudinea este : o tendinta sau
abandon sau si de aici tragi o sage o preedispozitie de a evalua intr-
pe care o unesti cu cea de la un anumit mod un obiect sau
negativ care merge spre simbolul atasat acestui obi.
evaluarea... 8.Motivatiile sunt constituite din
:ansamblul fortelor care incita
consumatorul sa cupmpere.
9.Comportam de cuparare a
consumat rez dintr-un coflict intre
: „fortele pozitive” ( motivatii) si
„fortele neg” (frane).
10.Franele si riscurile reprez
impulsuri negative,constiente sau
nu care descurajeaza cumpararea
si utilizarea unui prod.
12.Inhibarea consta in neincredere
cumparat in propria-i
judecata,sentiment de
culpabilitate,autocenzura.
13.Franele absolute conduc la un
refuz net si definitiv in ceea ce
priveste cumpararea.
14.Riscul psihologic este un sentim
de culpabilitate.
15.Pt a reduce riscul perceput de
consumatori,o intrepr poate
oferii : informatii detaliate despre
prod, face demonstr si teste de
produs, oferii esantioane gratuite.
16.Riscul este o notiune subiectiva
care intervine in actul de
cumparare si in unele cazuri
VIII.II. Completati impiedica realiz acetuia.
17.Motivatiile selective incita la culegere,prelucrare,arhivarea
cumpararea unei anum marci datelor, sub el nevoi de info , in
intr-un anumit loc. al 2-lea drept sisteme
18.Clasele soc coresp unor grupuri inteligente,suport pt deciziile de
relativ omogene in ceea ce priv mk si sub ea info. Si faci un
veniturile,pregatirea,profesia si dreptunghi sub toate astea si tregi
domiciliul. o sage in sus spre ele si scrii in
19.Elementele cognitive sunt elem drept personal de mk,analiza
de cunoastere factuala fata de obi ,planificare,implementare si
considerate.Ele pot fi incomplete control una dupa alta.
sau eronate. 5.Instrum de groupware : se clas
23.Liderul de opinie este un coleg f in : a)mesageria
apreciat care recomanda electronica,b)instrum de
cumpararea unui autotur coordonare a muncii in grup
marca„x”,o vedeta de cinema care (workflow), c)instrum de
prez un prod cosmetic intr-un spot productivit colectiva, d) instrum
publi. de colectivit de groupware.
6.Princip masuri ce tresbuiesc
IX. Sistemul info de mk luate pt a imbun sist de intelig
IX.Enumerati mk : a) instruirea si motivarea
1.Tendintele evol recente a novii fortei de vanzare in culegerea si
de info : concurenta din ce in ce transmit catre superiorii sai,
mai agresiva , consumat mai b)diversificarea surselor ed
exigenti, evolutia tehno informare, c) colectarea informat
rapida,reducerea ciclului de viata despre concurenti.
a prod,internationalizarea 7.Tehnicile de culegere a info
activitatilor. despre concur : cumpararea prod
2.Consecintele evol recente a nev lor, participarea la congrese si
de informare : reactiona rapid in saloane profi;conversatii cu fosti si
fata evol mediului, reinoii perman actualii angaj sau cu sagiarii din
info care se perineaza rapid, intrepr consurente,cu furniz si
organiza colecarea sistematic si distribuit ; examinarea rap de
stocarea info pt a evita pierderile, activit si a bilanturilor concur ;
difuza info. stud atenta a rev eonomice;
3.Component structur ale sist info abonarea la rapoartle cu rez
de mk : sist info intern, sist de lunare,trim, si anuale a studiilor
intelig mk,sist suport de decizii de soc specializate in culegerea si
mk,sist cercet de mk. prelucrarea info.
4.Prez schem sist info de mk : 8.Comp sist suport de decizii mk :
drept de sus : med inter banca statistica si banca de modele
,extern,med de mk, de la astea .
tregi sage in jos si faci 2 drept in 9.Operatiunile la realiz carora
primul scrii sist de contribuie sist info de mk : fixarea
obiectivelor; analiza pietei; 10.Conceptul de groupwear poate
fundamentarea planului de mk; fi def ca fiind ansamblul tehnicilor
realizarea si urmarirea actiunilor si met care contrib la realiz unui
de mk; controlul performantelor si obiectiv comun mai multo r actori
stabilirea actz corective daca este separati sau reuniti in toimp si
cazul. spatiu cu ajtorul unui dispoz
10.Instrumente de coordonare in interactiv care face al=pel la
grup : permit definirea circuitelor informatica, telecomunic si la
pe care un doc trebuie sa le principiile de conducere a
urmeze in interiorul intrepr grupului .
,prelucrarilor ce trebuie realiz in 12.Instrum ed colectivit
fiecare etapa a circuitului si productiva reprez instrum de
timpului de realiz, actiunilor ce colab care permit realiz a 2 tipuri
trebuie realiz dacaacest timp nu a de alicatii : reuniunea asistata de
fost respectat sau daca un ordinator si redactarea doc in
destinatar este absent. comun.
IX.II.Complectati 13.Instrum integrate de
1.Sist info de mk este un ansamblu groupwear sunt : pachete de
structurat si interactiv de programe care grupeaza mai
persoane ,echipamente si procedee multe f integrandule intr-un
care are drept scop mediu structurat.
culegerea,sortarea,sistematizarea, 14.Sist supôrt de decizii de mk
analiza,evaluarea si transmit info cuprinde : un set de metode
provenind din surse interne sau ex statistice si modele de decizii cu
intrepr in vederea fundament suport informatic capabil sa asiste
deciziilor de mk. managerii in analiza datelor si
3.La niv sau de baza un SIM elaborarea deciziilor.
cuprinde : sist de culegere, 15.Banca de modele este o colectie
prelucrare si arhiv a datelor; sist org de modele concepute pt a-l
suport de decizii de mk ; o unit de sprijinii pe respons de mk sa ia
transf si un modul de comunic. cele mai bune decizii.
5.Sist de intelig mk ofera : periodic 16.Banca statistica reprez un
info privind micro si macro mediul ansamblu organiz de metode si
firmei. tehnici care permit interpret info
7.Cheia succesului SI intern consta cantitative despre intrepr si med
in crearea unui sist de sau.
management si gest a bazelor de 17.In f de tehnica utiliz avem
date prin care info sa fie urmat tipuuri de modele : in f de
sortate,sistematizate si stocate in obiectivul urmarit – in modele
retele informatice pt a putea fi util descriptive si de decizie ; in f de
promt si eficient in fundament dif tehnica utiliz – in mod
decizii de mk. verbale,grafice si matematice.
18.In esenta sist suport de decizii
de mk utiliz datele obtz prin sist de
colectare pe care le integreaza in
procesul de concepere a unor mod X.Sistemul cercetarilor de
care sa permita mk
explicarea,previzionarea si X.I. Enumerati ...
ameliorarea proceselor 1.Principalele tipuri de cercet de
comerciale. mk : cercetari
19.Info obtz cu ajut SIM provin documentare,cantitative si
din :a)sist de prod – durata calitative.
procesului de fabricatie,graadul de 2.Dom de aplicare ale cercet de mk
realiz a unei com ,b) sist de cercet : rasp acestor nevoi si poate fi
si dezv – ideei de prod noi, si rez defin ca fiind ansamblul mij care
cercet aplicative, c) sist fin-cont – permit
costuri,stocuri,beneficii, d) sist rap definirea,culegerea,analiza,exploat
de vanzare – costuri aferente,nr area si prez datelor si info relative
vizitelor efectuate de fiecare la o sit specifica de mk .
reprez intr-o luna. 3.Etap proce cercet de mk :
definirea problemei de rez,
elaborarea planului de
cercet,culegerea datelor,analiza
datelor,prez rezultatelor.
4.Rubricile planului cercet de mk :
prez concisa a probleùmei de
cercet, lista onfo dorite a fi obtz,
calendarul de realiz a cercet,
sursele de info, populatia
investigata, metod si tehnicile de
culegere a datelor, instrum de
cercet , mij de contact.
5.Pirncip met de culegere a datelor
sunt : observarea – simpla si
verbalizata , met tab de infor ,
experimenttul; met nedirective –
interviu liber,semi
directiv,reuniunea de
grup,tehnicile proiective ; ancheta.
6.Etapele elab unui chestionar :
definirea clara a info necesare,
stabilirea tipurilor de
intreb,formularea intreb,stabilirea
succesiune intrebarilor, designul
chestionarului ,prestarea lui,reviz
si redactarea fin ,administrarea reduca riscul intrepr in fata un
chesti. vitor nesigur contribuind prin
7.Dispozitivele de inreg untiliz in elem pe care le furniz la
cercet de mk sunt : psiho- fundamentarea celor mai bune
galvanometrului,camerele oculare, decizii .
audio-metrul,scannerul de la 4.O cercet de mk isi poate
casele de plata, aparate care propune: a) sa descrie studiul
permit inreg undelor elctrice ale ofertei prod „x” in anul „t” ; b) sa
creierului , aparate care masoara explice stud mot de cumparare c)
intenit vocii. sa provizioneze previziunea vanz
8.Tipuri de anchete fol pt d) sa propuna cautarea unui nume
culegerea info : ancheta „fata in de marca e) sa ver test de produs.
fata”, anche prin 6.Dom de aplicare a cercet ed mk
corespondenta,prin sunt : mediul- descriere comp
telefon,autoadministrata, prin actuale si previzibile ale med
ordinator. intrepr , piata-cercet se poate ref
9.Etapele ce trebuie parcurse la structura, oferta,cererea vanz
succesiv in culegerea datelor sunt : de pe piata determinarea partilor
recrutarea si formarea de piata , clienetela- urm evid
anchetatorilor,realiz concreta a motivatiilor si franelor de
anchetei pe teren , controlul cumparare a atitud
anchetatorilor si al rasp ,prez rasp comportamentului incercand sa
intr-o forma adecvata prelucrarii descrie si sa explice mecanismele
lor, codificarea. de luare a deciziilor de cump
10.Rubricile rap de cercetare : o ,produsul –caract,nume de marca
scurta descrietre a probl ce imag etc ,pretul- costurile de prod;
trebuia rez, sinteza rezult, prez distributia –canalele de distrib si
anchetei, analiza detailata a la pct de vanzare furniz info pt
datelor si anexe. alegerea celor mai adecvate canale
11.Metode nedirective de culegere si mag; comunicatiile – isi propun
a datelor : interviul liber ,semi- analiza med si suporturilor de
directiv, reuniunea de grup si comunicatii; forta de vanz –
tehnicile proiective. obiectivul il reprez cunoasterea
12.Principalele tehnici utilizate in acivit,dificult si atitud echipelor de
cercet calitative : interviurile vanz a intrepr; auditul de mk –
libere, reuni de grup si tehnici analiz strat glob de mk a intrep.
proiective etc. 8.Realiz unei cercet de mk
X.II.Enumerati presup : invest deoseb de import
1.Cercet de mk constituoie o in timp si bani si din acest mot
premisa indispensabila punerii in conceperea si punerea sa in opera
opera a strategiei de mk . necesita o atentz deoseb.
3.Obiectivul gen al unei cercet de 10.In etapa de definire a
mk este de a oferii info capabile sa problemei,cercet trebuie sa se
incheie cu elab unei liste 2.Fazele ciclului de viata a pro
cuprinzand info necesare a fi sunt : lansarea,
obtinute. cresterea,maturitatea, declin
12.Princip probl metod crae 5.Crteriile in f de care pot fi clasif
trebuie clarif in ceea ce priv produsele unt : dupa destinatia lor
stabilirea pop tinta sunt : –bunuri de larg consum si
stabilirea univ statistic analizat si industriale; natura- bunuri si
a unit observate, alegerea metodei servicii ;si dur de utilizare-
de construire a esantionului si durabile si perisabile.
stabilirea marimii esantionului . 6.Princip categ de prod in concept
14.In practica cele mai folosite de mk : prod
iinstrum de cercet sunt : generic,oferit,afteptat,potential.
chestionarul si dispoz de 8. Functiile marcii : a) pt
ccercetare. producator – de pozitionare si de
17.Audiometrul este un aparat capitalizare b) pt consumator –
plasat in interiorul tv-ului pt a practica de garantie ,de
inreg durata, natura canalelor si personalizare,ludica,de
emisiunilor urmarite,precum si specificitate,destinativa.
calitatea pers care il urmaresc.
18.Psiho-galvanometrul permite
masurarea intensit unei emotii
provocate de expunerea
individului la un stimul extern.
19.Raportul cercet de mk cuprinde
: o scurta descriere a problemelor
ce trebuie rez , sintez rez, prez
anchetei,analiza detailata a
datelor, anexele.
20.Rap fin al cercet reprez leg
dintre cercet propriu zisa si
actiunile care vor decurge din rez
acestea.

XIV.Produsul
XIV.I. Enumerati :
1.Caracteristicile unui prod : a)
caract obiective percepute sau
asteptate de catre consumator
-fizice ,functionale b) serviciile
oferite de produs si serviciile
atasate acestuia ; c) continutul
simbolic.