Sunteți pe pagina 1din 278

E D.

PPRESC

ca

.-

....

u CI)

- '

CD

u

9f

E

Coperta: lORGOS ILIOPOLOS

Descncle apartin autorulnl

1987 BU()URE~TI

o C iI..

..

as .cz

-

• ca

edlturafM

OEORGE D. OPRESCU

CALEIDOSCOP DE ELECTRGNICA

Montaje en circ~ite", i~t~i!ate, translstoaresl. .•

" .

tuburi eleetroniee

CUVINT JNAINTE

Electronica zilelor noastre pune la disposui« oamenlloi' dieerse aparate $i instclcsii neresare reo!ir.irii visurilor color tnai lndriizneie. Cotnunicarea ytirilor si ,wUi'a{izor, imprimarea sunetului si redareade inaluifideiiuue a musicii, teieoiziunea, asigurarea siguraiuei nav~gay~ei maritime, rutiere si aerieue, iupta contra bolilor, calcuicdoarele electronice. autamatica si multe allele alcatuifscde._pe. C;,CUilJ, decorul [iresc al oietii aetuale. Decor dar si. ,spr'ijin lrfi":q-cJuit ca,l'e obliga la aciiune tot mai sus/inuta de spnJ-inir{(-a'fru'mi/sefii vielii la difu zareaeulturii; la cunoastere tot 'iliai ,l~rgjtd i 11 toate domeuiile, ell sprijinul echipamentului tehnicactual, care deschid» noi posibilitd(i sp!"e oiitor, spre descdtusarca [ortelor de creoiie ale intregii omeniri, spr« prosperitot~,

Ca domeniu tehnic de; uriJafcL dezvoliare, elcctronica a cunoscut in ultlmii zed de tihi: modi(iciif't:.iJin care au avut.de profita: si mlilte alte domenii. Mediciu,,g,, [izica nuclcarii, optiea moderna, cercetarea ftiintifica in gi;)n~/'(14'Y$lru irurepdtrunse de mull de [olosirea diverselor procedce':'/Jll:etfoniee de incestigasie *tiinfi(ica $i utilizarea tehnicilor respectiee '$~ uuensijic« pe zi ce trece. net a ceca, eerceuuorul §tiinlific ~.aJ,i ~i de miine, din orice domfNli.u, se impune a [i un [carte bun cunoscator dl tehnidi eleetronice. Cunoastcrea eicctronicii tn eta pa detuald, mai ales peturu cercaare $tiintifica inorice dotneniu, este la [el de imperioasii'ca $i cunoasterea limbilor strdiue, dactilografiei, couducerii auto, discipline care sporesc citeza gituiirii §i sfera

cunoasterii. . .

Oricare ar [i meseria aleasd, clectronica de PI acum prezenta peste. t@t, ~a oferi $i mai mul; sprijin in «iiior, A~a ca, aldturi de profesionistul medic, sau metalurg sau arkitect, I!a ddinui .tn aceeasi persoand, tncresator, optimist fi amatorul de electronidi, iubitorul motuajelor simplesau complicate, realizdri care trebuie sa 'aibtc 0 singul'a calitate de baz«, aceca de a [unaiona la

• Colectia Crista). .5

parametrii cer~ll!i, ~tf..a [unctiona rndelu~:g~t tara defe~te, dea aoea uti cost cut ma~ "Fed us, un aspect atragator, de a solutiona

optim 0 problema. '

In aceastii cursii spre «iitor, spre ecliipument tot mat him, ieftin ~i sz:guf., iubitorii de tehnioic amoiorii, due mai departe munca enuiziasui a tnaituasilor, dcvin cerceidtori pasiotuui, care-si impletesc munca de zi eu zi; en momentcle de marc satisfae?ie, dnd aparatura mai simp/tt san mai complicaui

[unciioneazd, cooirsind asteptiirile. ,

1 ndifercnt de virsta,copil, adolescent, maiursa-u bdtrin, amatoni; Tamine }f>tdeallna tin tindr cercetatoi,totdeauna gata a urma orice ·C(ftiltlta mnuiatehnicii eiearonice pecare 0 indrdge§te §icare ;,i de ziii aduce satisfaCJii noi.

Inceputul £11, oiicedome!niu se;poate facenmnai eu £nc1'.edere §i emusiaem. Amatorul electfQriist§tier:e ins~amnd increderea iT!' tehnicii ~i veTl:t!l~iasmtq ~4M.:~!~1 p~~te, mai apl'opiat de realitatea recdisiirilor cunclet_e, aeebt -€_litn care fag eouaorism. 'tn altedomenii. 1!'{)lo$il'~f!f''''(!fm~i1.uare abag,ajului de cuno*-tin/e teoretice fi pracn:r:e dfttdomenvnl eiectroni-cii,aliituri de meseria de ba,zd'aledstt, ea erea t0f11ioif!1J'!/u1 (ericit, capabil sa tuilizezeceie mai .noi tehniei. pentru bu-nastarea$i [erieirea ector din preajmd, oJ#iJ!:iz.area vietii.

.AUTORUL

I~'~. ,r

Badi6reeeptor mini'atura,

Realizat cu un minim de pi~se,radi()reet\pt0rul are !tlhema r~prezentaUi i:n figura L Se Iolesesc trei tranaietoaee din seriaiBG 107 ... 109 sau $imilare in~'!:I,psulU de 'plastic, llrefel'indu-se pentru T 3 un trarrzistort'f.t(.:capsuJa metalica.

iR;adior:eceptorul este eu amplifieare dir:ecta ~i ro]o:se~te ptmtl'lil primul etaj detectia\pl'in _carac:teristi,cu" neliniaTii', cu valoare Ioarte mare a rei~tintei de sarcine; fa-ta de valorile uzualie. din. alte montaje a;se:m;~natoare. Aceasta spo~te §i impedanta de intrare' la~ett~a lute de kiloohmi, permitind conectarea directa _ a. cire;pih:t1iti os(J'rlant la hasa tl'anzis:t.ofului, lara alterarea fac~~wuif de. ealitate, Ur~'azii doua etaje dearoplificare de au{liQi£r.ecventa, din care: ultimul, e:.c~ioneaza. 0 casca miniaturacu impedahta redusa, i:rttre 8

fl 25 (!);hmi· _ .

'. CI:c~itul' v d~ acordvse re~za c~ un condensato! varia})l!l mmlatura. ~l 0 ham de re~a de clfcad3(.;1:2 mm diametru ~60 ... 100 mm lungime; eventual se polite. fol{)si §i 0 ferita plata de ~ceea~i .1ungim.e. Numa~ul.:a. ,{}~ .. '. e alhO.hinei depinde de capacitatea condensatorului 'TtI;~)1 care sa foloseste

la acord, Astlel, pentru 'un c()ndensat:(J,1'~9u capaeitatea de ~ ~270 p'F, cu secjiunile conectatei:illial'ale], hobinajul

.~ ~

-.,~j

Fig. 1

, '

est", de 50 ... 60 spire, hSiL~Hrate cu conductor email m..t.ase dp 0,15 .. ,0.2 mn ... san liVt de s-adiofrecventa, iar til lipsa conductor ernailat. '''0 caz'eli Be utilizeazaun eondensator variabil de capacitate mo.i'mieit, numarul de spire se majoreaza ; astfel, pentru circa 250 p F, numarul de spire se dubleaza, Se ponte Iolosi ~i on condensator fix: de aceea~i capacitate i iar acordulpoatefi ob\inut rnultumitor prin miscarca miezului de feritain interiorul carcasei de hlrtie al hohinei. Pentru gama deunde lungi numarul de spire al bobinei se tripleaza, iar conduetorul Ielosit va avea disrnetrul de 0,07 ... 0,1 mm; bohinajul va fi repartizat in 3 . ..ti gru-

puri pentru reducerea capacitarii proprii, '

Mont ajul poateactiona direct ~i unmie difuzor, farat-ransIormator de iesire, eu impedanta tntte 4 ~i 25 ohmi.La un consum maxim din baterie num~imare de 20 miliamperi, Ia 0 put-ere de cite va zed de mi!iwa!,i,o auditie destul de buna pentru a deranja pe altii .. , Nu se recomanda in nici un caz alimentarea aparatului Iao tepiji'liiienHl.imare,int:l'ucit tranzis!6ru) T3 iese ~in uz.'-Pentru,~~tie,in~ easca se p~at~ f?AOSI 0 cases miniatura ; dar 'se recomanda ca aceastasa fie rebobinata eu sirma mai subtieevde circa O,03 ... 0;C)5 mmpentru a a yea 0 im ped anta cit mai mare; iar apoi sa se f aca reglarea eli~tii cu atentie, pentruun maxim de sensibilitate ~,i «,arldameilt.Heducerea volurrmlui se face ca Ia toate radioreceptoarele Ioarte-simple pl:i:n~'l~~o u~(lal'a desacordare de pc

postul receptionat. ..-

'f':-' '

Radioreceptool)l.R~bHo eutTanzistoart

Cele trei montajc au 0 caracteristica com un,a:, functionf;i\zi'l. iara nici un fel de antena sau pfiza de petnint. Din punct de vedere .al sensibilitatil ~i selectivitatii perforrnantele lor slnt egale, deoarece se Ioloseste un traseu identic de l'8diofrecvenla !}i detectie ; in schimb nivelul auditiei dilera. Primul montaj, cuun singur trariziston, este destinatescultll..I'ii nurnai in casca a unui numar sIe posturi din gama de unde medii. Atdoilea monta], cu dOila. tranaistoare, of era 0 audilie ceva mai puternica decit primul ... montaj, dlnd 0 audi'[ie confort.abila in·di,.fuzor, eel de-al treilea moritaj, echipat ell patru tranzistoare,. ofc:r3. 0 auditie Ioarte puternieii in difuzor, avlnd co. nivel de auditie, rezult.ate destul

8 • Colectia C .. istal •

t r ; ",:": (: "': c, ~ ';'. r.·

de apropiate de felulfunc\ionarii unui receptor superhete-

rodimi 'portahil, de censtructie industriala. ,

Ir;trueit prirnul mont.aja carei schema e re{~ati:'l in Iigura 2 pre;_irta. partea dehaza ~i pentru celelalte dona, mai cornplexe, este necesar sa i se prezinte detaliat Ielul de functiouare ~i particularitatile de constructie.

O. barR de fcriti1 serveste drept antenii magnetica, Bobina Ll [mpreuns en condensatorul variabil Iormeaza cirouitul acordat. Bobina L"l, are rolnl de a culege semnalul selectionat de circuitul de acord, trimitlndu-l 10. intrarea tranzistcrului, in circuitul de baza, flicind . toto data. adaptaroa circuitului acordat cu impedarita mare 18: rezist~la mieude intrare a trans.istorului. Semnalul de radiolrecventa este amplificat de catre t.ranzistorsi din eircuitul de colector al t.ranaistorului este trimis printr-un e9ndensator 10tl'-0 celula de ell tf!clie ou dublare de tensiun«, ethipaia ell dcma diode puru.tilorme, Prill detectie se. ohtine"~:r4s&nnal de aucliofreGn'n~i\ cure ajunge din nou laintrarelt franzistorului, care de acousta data func~ioh,eal:a '0* 9;t1}plif~C{ltor de audiofl'ccvenFi, (lb~intndu-se audi+ie.in casca. t\9f<ist Iel de .rnontaj, III care tranzistorul func\ioneaza in acelasi tirnp ca amplificstor do radiofrlYcYenta ~ica ampliiicator de audiolrecventa - Iunctii pentru care &1' fi 1'0 t .tyr:CaBHl'O douii tranzistoare, pOHI-ta nurnele de ),Inodaj rdle~~<;J,

Cu ajutorul unui polen~iometl'tI, inseriat cu 0 J'('zi:-;loot-a: fix,l, se obtine reglarea v()lull1ul~~i~lJ(Ji~i€i, prin variat in tensiunii de polariz are aplicata pe l~~~~,anzistol'ului. In Iigura 2 Be ar~ta Ielul cum S8 poato :6\fJt\:t;[t a,paI'f)_tl)l sub format miniaturizata. El se rnonteaza pe 0 fllii~;;ita de pertinax sau

Fig.

• Coloctia Cristal. 9

de carton electrotehnic (prespan), respectlndu-se vpe cit po,sibi~ 11~asamentt~1' p~s~lor ind~e8li in fjgura. Montajul poate Ii inc-his intr-o cutiuta din plastic sau carton, u~or de confeclkfnat:.

Montaju}! din figura 3 mai -are citeva piese mont ate in plus, care au scopul de a imbunata-virandamentul aparatttini. Se folose*te inca un tranztstor, cu' funetie de etai a'lnlDlificator de audiofrec'Vcnt'a, cu iesire fu difuzor. In figura. 3 se arata felulcum se poate manta aparatul' eu 401.1a trarrzistcare. In aeest caz e preferabil sa se corrstruiesca 0 ca.seta d~ plastic, l-j'mn 'sub~ire sau deplacaj.

. Montajul din figUta· 4: are in plus un etajfinal in contratim-p, eare orera 0 auuitie puterniea in dif1.izol'. Fe]ulcle montare poate fi. asemanat0r montajuluiprececl.ent, pe plaea de' ranntaj fiind loc sufieient pentm 'etiijul final

~ata acum datele constructiva.comune (lelo:l' trei. m()ntaie~ Bobinele Ll ~i L2 ~ e montea~~ <pt)'Jr~ jjara de ferita de 75 .... 150 mm langime ~i seetiune p8:tra:ta.~!l\'lo);'9'tJiF!da, de 8 ... 1:2. mID diemetru, pe carcase de hirtie Indei'-ta., care pot lnneca pe·

Fig. 3

t@: .. '-Colec(la Cristal ..

cssete recepioru(ui

Fig. 4

Tr2

"W

hara de Ieritatn vcderea regifju]ui .. Bobina Lt seinfl,~ara. cu conductor izolat cu email ~i matase, in lipsa numai en emailv de Ovib ... 0.25 .. mm "diametru san, cu.rezultatecptima, en lita -de radiofrecventa, Daca se. foloseste un condensator vari;bil de 500 pF, bobina L] are circa 60 -spire. Pentrualte valori de capacitate, mai mici, nnrnaru] de spire trebuie marit ~i sedctermini'i experimental.' Bobina L2 num&ra () spire, realiz ate cu acelasi tip de sirma,dar pe 0 carcasa mica separate. Prin schimbarea distantei tntre bohina L} §i L2 Se obtine un maxim de selectivitate, da['~i sensihilitate.

Tranzistorul poa~,fi de orice tip de radiofreeventa, echivalent cu EFT 317 ... ;319; en germanin sau silicin, de t~p pnp, en Jactor de arnplificare eelpu!in 3D. Diodele pnnetiIorme trebuie sa fie nesparat cu ,~~rf{\anju, dar pot fi diferite ca tip, de exemplu EFD 109.9iD2Hetc. $oeu'l de, radio" Irecventaee infa90ara pe un mi~~ -de 'ferita de 2,5 .. ;6 mm diarnetru, lungime de 10.,;15 m~, ,__l}~~ar.~nd circa 300. spjI'!j cu conductor emailat de 0,07 ... .0,15 film diametru, bohinajnl fiind facut in vrae, de-a valma.Tlezistoarele notate cu stelbtii trebuie alese experimental ca valoare, hi punerea in func(ie a montajului. Bestul pieselor pot avea valori in limita de ± 20 OJ)' Rezistoarele §i condensafriarele pot fi de tip miniat.urti, dar se pot utiliza piese recuperate de orioe dimensiuno. Tranalormatorul de iesire pentru montajul cu doua tranzisto are se realizeaza ,P-e;"~V:i'l:,miez de tole de Ierosiliciu de 0,5 ... 1 em2, cu intrefi~1>d~p,1 mm. Primarul numara 1000 sptre cu sirma de ~:l,! .... cr;:r2 mm diametru, iar secundarul 100 spire, cu sirma' emailata ide 0,25 ... 0,35 mm diamen-u, Tranzistorul final <lifO,:'- montajul cu doua tranzietoare £1 t.ranz istoarele 'finale 'din montajnl eupatru tranzisteare po't fi de orice fel, deaudiofrecventa de mica putere, echivalente t.ipurilor EFT 321...351,AC180 eu un factor de amplificaro mai mare de 30.

In montajul eu p atru tranzistoare, tranzistoarele finale trehuie Sa aiba aoelasi factor de ampliticare, diferenta nu mai mare de 20()/6, altfel auditia va Ii puternic distorsiouata. In plus, .trauzistoarele finale VOl' avea montatapeate carcasa radiatoare de aluminiu format j,stegule~". 'I'ransforrnatoarele montajului final simetric au miezurile identice cu eel prezentat anterior. Trensiormatorul de c;iefazare,cuintrefier, Me in primal' 1 500 spire eu sirma de O,07: .. 0,t2 mm, secun-

12 • Coleetia Crlsta] •

darul .nurnara 2' ><400 .spire cu sirmll. de 0.07 ... 0,15 mm. Transiormatorul . de ie~ire se realizeaaa ipe tole tesute, cu {I,ceea_§i s".c\iune. Prirnarul, bobinat cu sirma de 0,15 ... 0,2 mm aic~ 2 x3f>O spire ; ial"secU1~darul 80 spire cu conductor de 0,300;0,35 mm.

. Cssca folositrr la primul montaj trehuie sa aiM 0 impedante. mai' mare de 500ohmi. Se poate rebobina 0 casca irtiniatuta cu conductor -de 0,03; .. 0,05 rom, pentru miirirea rezistentri, inloouindn-se slrma veche, Se ponte cupla ~i 0 caSGa de impedanta micR, 5, .. 12 ohmi, en ajutorul unui transformatorrle adaptare ca celprezentat In receptorul ell

dOl.la tram:istoare:..)i .

Oifu1.orul eel mai .hun pentru un receptor portabil de <lees t gen: este urtJ.ll,.eliptic, en dimensiune medic, circa 12 em, CU magnt~tJ- .. s.or. Se ponte folosi un difuzor de radioficare nerncasetat., orice difuzor cuputere Intre 0; L ,. 10 'W fiind perfect Ioloaibil.

In cursul opera~ijlor ~(re l'eglilJ'e se va tncerca Jn mod experimental distan~aihbimjj.~L2 fa~a de L1, eventual suprapunerea lor. Se va gaside .aaemenea vuloarea optima' a rezistentei inseriate cu potentiometrul de volum, astfrl ca pozi~ia maxima a butonuluide velum sa corespunda till maximum de randarnent-det, de. montaj. De asemenea, se va regla cu atentie valoarea xdistentei de polarizure a tranzistoarelor Iinaie, spre un maxim care sa asigune In audr[ia minima a unui program, un rui~hn\.de distorsiuni , In un eurent minim de repaus al etaflJl:i}i: f~na1.

in cazu], utilizarii acestor 'I'adrOl'~ceptoare in cliidiri din beton armat, puternic ecranate, e necesar Sa li se coneoteze o ante;Jitfextel·ioariJ.;bran~ata la "ealJahd cald" al condensatOI'uLui-yuriabil,pl'intr-un condensator de. 10 .. 50 pF.

Badiereeeptor port~bH eu trei. tranzlstoare

Radioreceptorul din figul'u5esle de osirnplitate extI'9mii rata de performantele xleosebit de bune_pentru un radioreceptor euamplificare diredu a enrui realizare seponte face cu un pret deosebit de .redus, folosind In. nevoie pier,\(' reou-

perate.· .

Transistoarele Iolosite poi fi de orice [el, fie pnp fie npn hinelnteleseespectsndu-se Ielul de bransare «orect al

• Colectla Cristal" 13

lYatmieipeJli!tl'\l' fiecal1e '{',.a.~ l:n parte. £0 ngul',a sercp1Ie:zin.u. f@losi~ea ,Ult'O'l' traru.,isyatf~!'l ,npn cll'si:J;iciu. Acestea pot fii oricare din seriile BC:'sall)~;Y, 1_Pe"Jltrn T:t putlndu-se fo.}o'Si, 'Pi~ferahi!l, UiR tra;nzjB;ti~i~'BC£au ED. In cazukuneivariante 'Olltl'an7listo.a:re cu ccnduct,ie ;penIl",l;n caz.,yJ£Qlarsir·i[ta:a:lll.z.rsto:al'elor' en germamll,plnmul tran.zist0r t;neblliie: .safie~cie 'l'a:cl~ofrccven1ja,cu ill'ec¥enta li:mita peste W MILz,.lax 1'2' ~'/Pin f.ranzistoare de orice tip de audiofrecventa, de putere mica, medic sau chiar mare. Nici 0 dificultate in Iolosirea unor tranzistoare pnpcu siliciu,put1ndu-se folosi trarrzistoare complementaee din seriilaBf', Be san. ED, cu orice cifra. o ·singu.ra precautienecesara in toatecazurile ;sa se Ioloseasca tra:ftzisto,ar.ecu Isetorulde .amplifieare .intre ,20 .... 200 (pentru p:cim;u~etajj) .~ riu mai marede 1;00 pentru celelalte doua tranzistoare.

Psimul tnamistor ft1nctioI1ie.a~a ca detel2t0rr cu earacteristica neli'll1iara, ruig.urlJlido roarte ibu:l!lia~enS'ihil:itatemoata·

yul'ui, ewe in spatii n.~e'CraIlate nn are nevoie de antena exterioara~ asigurind, pe propria antena cu ferita. 0 auditie deesebit de putemica, Pentru eondi\ii de receptiedifieile, In i!il1obile cu vconstructie eeranata - beton annat - se peate cupla 0 anleha extel'iDara, printr-un capacitor de cwpllitj. Bobina Ll se realiz.eaza 'pe 0 barB. deferita de 8 .. ;12 rnm diarnetru ~i 75 ... 150 mm lungime, sau 0 feritaplata similara. co: suprafala·. Pe aeest miez se inf8.J]oara 0 fi§iJe de hlrtie de scris, pe care s-a aplieaf un strat de adeziv oarecare, pentru a forina un tub cu grosimea peretelui de circa 1 mm ~i lilUme circa 60 mm, ,Dupa uscareiVJc8stei carcase, in care miezul p6ate luneca cu u§urint:ii,se bobineaza spira linga spira un numar de 12~s-pire, cuconductor avind oric€ Iel de izolatie, c11 diarnetrul-de 0,1...0,25 mm. Acordul circuitului de intrare in gama undelor -medii se face prin glisarea mie.zului in interiorul bobiIle:i. Pentru receptionarea g€rffieide uiBde lungi, e-nec-esarMi:-se-'bran§eze inca un condensator in paralel cu cel de 100 pFim:t .. dondensator cu mica, c-eramic sau stiroflex de 1000 pF,care sa poata sa fie introdus Ia nevoie In.eircuin, cu ajutorul unui tntrerupator. Aeeasta varianM c~n8tru:c~va, care elim~~ii ¥illzarca nnui e?ndensa:t0~ varj~hI, perrnite nu numar 'ag~H'dul pe posturile de radio .. prm glisarea miezului, dar §i rezolvaXf.\f1 originalil: a Q:p:ririi receptorului, prin lmpingerea de ca:tnr1)~a de ilerita', Ia introducerea ei tot.ala Incarcasa, a unt11~~i;erupaioF rea1izat fcrarte si<mpl'll dintr-o b:ucata: de slnna deq{el;>au Iamade arc ~i un CUi1}01'( ,eontactul c!esf.adndu-so~i 'Qpiind. alimeataeea. In repllfl!ls;:lamela sau sirma deot-el se reazji.nia pc e1.1i~r. reanzIudwse contactul, cit timp se face aCErpdukpostt1l'ilor prin bara de ferita.

Blm~inyeles se poate realiz'8: ~i 0 var;i;IDnla eu eon«e'Usatol' variabil, bara fixii de feritii ~f' intre'l'Upatelfs-epa:rat cl.Je allme~tare. Celelalte dona tranzistoare, in, £.t1pI~j Darlington, ampli:fica audiofreeven~.a.,. actionlnd 0 cases eu impedanta de 50, .. 2000 ohrai, sau na diluzor CH impedanra bobinei mobile de 75.0 bhmili reeuperat, de la un televizer. yed':lj', sau ork'e alt tip fle difuzox e.uplat pili'll transi-wmator dE ie~ire adecvst. De esemenea, se peste u.tiliza'J pentru 0 vruianM

• Coleq:ia Crisfal. 15.

portabila, 0 casca miniaturi'i rebobinata eu sirma ott mal. !<ub,ire, pentru 'ridicarea impedantci dola 6 ... 10 ohmi, )a JWRte 50 ohmi, Perrtru.o -constructie cit mai compacta, di!'),. zorul se pcate monta Iaun loc cu mont.ajul tntr-o cutiuti'i -d,e carton presat, prc~'Pan, aeoperit totalen material textil;s-a.n o casetri de plastin, placaj ; dar in nici un caz de. metal, care cceaneaza,

Ovprezer.tare ronde originala poate constafnte-o plii.cuta

de montaj imprimat., eu to ate piesele montate-pe ea, atir;Rat.a Ia git,C+l un medalion, Jura casetil,M.sindu-se sa se vada tot montajul, ·sau mnntat tot aparatul tot ca medalion, Intr-o cascta transparcnta de plexiglas. Cuo casca miniatura; en aliment.are posibila §i la 1/) V, ,un radio portabil pentru excursii ~i plimbari.

nadiorcceptoare eli TEe

'I'ranzistoarele cu dect de etmp:~l(;numite TEC san FE'f, au 0 serie de avantaje care le Iucprefr ratetn muHe domenii .. Stabilitate marc la variatiile de temperatura, domeniu de functionare la Irecvente Ioart.e rnari duordinul sutclor sau chia~ rri.iilctI' de megahe~l'\i, intrar;e-(I'~ ordinul megohmilor sau chiar zecilorde megohmi, eOnSHIO· foarte redus, Ia tensiuni mid tie aliment.are, zgomot de fond insesizahil, slntavantaje evidentecare au dus' ;~'feii:lizal'i interesante ~i in domeniul

radicreceptiei. '"

Montajul prezen;l·at in f~gura 6 A este un radioreceptor cuamplificare directa, in care TEe-uI, de tip BF 245 sau BF 256 cu orjc~"Htera suiixvsau oriee TEe et'IYivalent, este Iclosit ca detector. ,Cireuitul portri (gate) este concc.tat printr-un condensator de circa 100 pF la cireuitu] .oscilant, pe care nu-l amortizeaza. Poart.a, de ascmenea, e ,eonedata Ia masu printr-o rezistenta .de i me.gohm. Circuitul pOl'tii, seamana cu, circuitul de grila al unuianontaj audion cu tub electronic, In eircuitul sursei, iin rezistor de 5 kiloohmi, suntat de un corrdensator clectrolitic ; in circuitul drenei, rezistorul de sarcina, de asemenoavde 5 kiloohmi. Fi1rilt semnal, canalul dintro sursa ~i drena are clteva -sute de ohmi. Valoarca creste spre C.itiva kiloohmi san IMgohmi in prezenta unui semnal la intrare, Semnalul detcctat §i simultan amplificat, este dus la baza

16 • Colectla Cristal •



o

.... <I>

;-

-



A

©. la berne

.. . anten:r:c)p~

.T: 10.0. ~

.. '1 pF

Modulator .

Os(ilator IOfi!J1

Fig: ()

unui tranzistor npn eu germaniu, de tip AC 181 sau echivalent eu siliciu, sarcina Iiind un difuzor eu impedant a bohinei mobile mai mare decit 50 ohmi. ,Se poate utiliz a un dif'uzor de radioficare cu transformatorul respectiv, sau un trnnalormator de

\ie9ir.e ca §i la alte montaje cu tranzistoare descrise ln lucrarea de fata, cu raportul de spire 10:1. De exernplu, pc un miez de 1 em2 sectiune din tole de ferosiliciu se infa~oara 1000 spire, ell conductor de 0,1 mm diametru pentru primal' ~i in secundar 100 spire, cu conductor de 0,25 ... 0,35 min diametru, Se poate utiliza in aceasta conditie orice difuzor cu impedant.a bobinei mobile ifi.t;re 4 ... 8 ohmi. Alimenta.t Ia 4,5 ... 9 V, radioreceptorul ofedi auditia puternica a posturilor locale in difuzor. Se poate realiza ~i cu alimentare la 1,5 V, neschimbat ca schema, necesitind utilizarea unei ca~ti cu imped anta mai mare de 50 ohmi, eventual rebobinata cu SJrma mai subtire, auditia fiind de aseJflenea foarte puternica ~i de

calitate optima. ,i

, Montajul din figura 6 If estro parte de radioreceptor fara amplifieatorul de audiofrecverrta, care poate fi oricara. De exemplu, un singur etaj simplu de audiolreoventa of era auditie puternica in casca, un amplificator cu trei tranzistoare, din care un tranzist¢:tdefazor cu transformatorsi doua finale in contratimp tot lW transforraator, of era auditie pnternica in difuzor pentru un receptor portabil san st ationar.

Radiorece:ptoru~,'J.}Gseda dona .lungirni de unde, medii si scurte. Pentru unde rne,dii, hsbina L2 pe ,bm'a de ferita de 8 ... 12 mm diam~'i''''1, 100 mm lungime, numara 60 spire eu conductor deO,:l5 mm,preferabiUi f'olosirea litei de radioIrecventa. Pentru 'unde scurte, bobina ~ nlllIl.i:'l1'a10 spire hobinate pe 0 carcasa cu un miez reglabil de Ierocart, de 10 mm lungime ~i 6 ... 8 rom diametru. Conductorul este din CUpT"l emailat de 0,5 ... 0,6 mm diametru, bobinat spira linga spira.

Tranzistorul FliT poate fi de orice Iel din cele notate mai sus. El Iunctioneazu ea amplificator de radieirecventd, adaptor de impedanta. Etajul al doilea, cu tranzistorul T2, de tip conventional npn cu siliciu, de orice tip de radio freevimta, de exemplu BF 214 sauseriile urmatoare echiwalente, amplifica de asemenea semnalul de radiolrecventa, dindu-l spre demodulate diodeide detectie D, orice tip cu germanin, de exemplu SFD 106 sau echivalente. Penjru miirirea sensi-

18 • Colee(:ia Crista I •

l)jlita~ii - mai mult de 10 ori - un cuplajde reaetie pozitiva reglahila, eu mare factor de stabilitate, se ohtine prininjectarea unei miei partieele de scmnal de radlofrec-venta amplifieat, depe eoleetorul lui T2, printr-un condensator de cijiv:a picclaraai, pepoarta tranzistorului TEC. Cuplajul eu ontena se face printr-un rezistor ; eaarrtena se pcate utiliza is .cGlldi1.ii de portabilitate 0 midialltena telesenpica. Condensatorul variahil, prelerabil cu raer-, de 500 p F. Realizat en af.en~ie, radioreceptorul poate avea Fezulta-te apropiate de ale unui l'eoopto]'surer"heJerodirfla.

Montaj1l1 din Iigura 6 C este un adaptor de unde scurte realiz.at cu ajutorul a d.oua tranzistoare·lfEC. Primul, eel din partea superioara a schemei este tranzistorul mixer, amestecatortntre fr~cYen1:a incidenta, euleasa de antena. ~l selectionata de eircuitulde acord de la intrare si frecvent a .local~ a oseiletorului .local, rcaliz at cu tranzistorul T2: de as€ftumea TEC; in partea de\jog' a schemei,

'franzistoanele TE,c; J:1i.nt din cele disponibile, care au fost notate mai inamte. SmguJ!eJepielle care trebuie realizate de cabe amator stnt bobinele: Cele desoe siut Ioarte nsor de e:Neeutat. Ele se inff\§oaia intre capacele de carton, disLantate Ia circa 5 mm, pe_.!ezj~toal'e.·de 1/2 W, eu valeare mai mare de :100 kl}oQhmi. 1":li'lmaFul de .spire este de 200 pentru fiecare hobina de ~oe-'-.cu conductor email-matase de 0,1 .mm, hobinaj in "rae (de-avalJfifj,}."

iBob.i;}lele Ll §i L2 se l'ealizcaza_p,Hchrcase de plastic de 8 mm diametru, prevazute cu miezi.iiitl-e Ierocart pentru reglaj. 1r~J~~UI·area se face cu shma d~_<:!upl'U ernailata, de 0,5 ... 0,6 rinil diametru. Bobina L1 numara 13 spire, CU priza spre masa Ia spira 3. Bobina oscilatorului L2 are 11 spire, cu priza Ia spira 4 de Ia masa. Condensatorul variabil duhlu, cu izolatie din stiroflex de ,2 X270 pF, va fi prevazut cu UJl sistem de demultiplicara sau, in paralel ClU sectianea de oscilater , se va menta un mic condensator vasiabil, de 5 ... 10 pF, pentru extensie de banda.

Adaptorul se conecteaza la intrarea unui radioreceptor, de unde medii, la borna d'e,antenii. Badicreceptorul eu acest adaptor devine un aparat cu duNa schimbare de frecventa, sensibil, stabil, silentios §i seleetiv, -

A(laptor pentru undo scurte

. \

Montajul din fi'gura 7 are un aspect ncebisnuit de simplu, Hind".in spela un autooscilator cutranzistor. Echipat numai cu-o singura bobina L,care alcatuieste , Irnpreuna HI condonsatorul variabil de 270 pF, un circuit acordat, aceasta se acordeaza in gama de un de scurte ; iar oseilatia lacaHi data de ea, se .amesteca prin sincronizare, cu semnalulsdeosebit d.e slab. dat de catre antena, sernnal reclus ]0. 0 valoare negli-' jabila in mod voit, prin conectare ol'iunde, numai la baza tranzrstorului nu. Totusi, ian nastere 0 serie de Irecvente radio de amestec, ah} care radioreceptorul, cuplat la borna A. i~j alege una pe care 0 amplifies optim, receptorul Iiindacordat in gama de uncle medii, spre 1500 kHz (gama de 200 metri) cautindu-se 0 por+iune mai neocupata rle posturi de radio.

Tranzistorul Iolosit est0'/ct~.siliciul de radiofrecvente, de orice tip uzual, cu Iactorul d'e amplilicare mai mare de 40, Mont.ajul Iunctioneaza la IelIolosiud tranzistoare :SF, 214 .... 215 san BF 173, sau BF 200. Condensatorul variabil poate fi en dielectric solid, de Ill. aparate portabile, numai 0 singura sectiune. El trebuie prev.a~.ut cu un sistern de scala ell dernult.iplicare, pentru 0 acordare finK pe posturi. Rotorul sau va Ii conectat la plusul bateriei de. aliment are. Condensatoarele din j;estnl montajului pot £i stirollex. sau ceramice, Hezis-

toarele, d.e tip miI)-i.~r~,v de 1.110._.114 W. ".'

Montajul e preierabil _sa nu Iie executat cu cablaj impnmat, ci en sirme dg·cohexiune, de circa 0,4 mm diarnetru, <:a1'C ('recaza maiNne cuplajul Ioarte slab al antenei cu osci-

F'i~, 1

2{) • Colecfia Crista! •

latoru1, deci montajul so poate Iace pe 0 placu\a pel'forat~ depertinax. Bobina L1, se realizeaza pe 0 carcasa de 8 'mm diametru, cu miez de Ierocart pentru reglaj, numarind 12 spirevcu conductor emailat de 0,5 rnm, pentru banda O"bi§nuila de radiodiiuziune. Bateria de alimentare poate avea Intra 3 ... 6 V, ea putind Iibateria de la care se alimenteazasi radioeeceptorul adaptat. Daca montajuI a fost corect exeeutat~i' piesele slnt de buna calitate - formula Iolosita In orico montaj drept cheie a reusitei - adaptorul Iunctioneaza din prima tncercare, cu sensibilit ate ~i stabilrtate multumitoare, ehiar ~i l}e 0 antena mai mica de 1 metru.

Rudloreeeptor-tunor cuaeord electronic

Mnntajul din figura 8 est-f d~stinat a ochip a un picup sau un amplificator de putere. ipentru a putea reception a posturile locale din gamade undo medii. Eljioate de asemenea oferi la borna de iesiresemnal audio pentru efectuarca de imprimari magnetice.pe magnetofon sau casetofon.

Caraoteristica principali; a montajului este absenta condensatorului variabil de acord, 'care este lnlocuitcu jonctiunea unui semiconductor. Acosta, .f.]l-hctie de tensiunea aplicata, j~i modificaseusihil capacitatea.iDe 'mulf timp acest sistem de acord este aplicat in blocurile doucord ale televizoarelor ~ijn unele radioreceptoare de calitale.; Se Iolosese diode vanicap, mai multe, selectionate foar~e, strict, pentru iden.titate de caracteristici. in cazul montajului de fai-a, un

2Q.:100k

300S?

IACORD!

T1

Fig. 8

• Colectla Cristal. 21

radioreeeptor cua:mplificaTe directa numai pentru uade medii, pretentiile sint mult mai modeste. 0 sj;ngurii jonctiune, tranzistorul Tl 'cuplat ca diode. f?i unde, pentru majorarea capacitatii, emitorul e cuplat la baza, iar tensiuneade control a acorduluivseapiica pc col-ector. Acesta, gin punct de vedere airadiofrecv8D!tei I(l cuplat Ia ma$p:'1i.Jrinti-u,;n 'con~ densator, montat Intre cursorul potentiometrtilui d~ ... acof,d~i masa.. Se pot experimentasi alte trazrzisto are eau diode 'ell siliciu.

Bobina de acord L2 esteacordata deci de jonc\iunea tranzistorului, CK' capacitate maxima sub 50 pF ~ capacitatea de decuplaj eu reactanta minima in radiofrecventa. Pentru ca acordul sa fie stabi] in timp, tensiunea maxima de control se stabilizesza 1a.9 V, cu ajutorul unuistabilieator de tensiune, dioda DZ (Zener de 9 V). Cei citiva .microamperi consumati de partes de J'ad~or€cep!ie, tranzistorul 1'2 in regim "famelic", nu· produc .vreo xlestabilizare ..

Alimentarea intregului J;l1onbj se face la 10 ..• 15 V, preIerahil Ia 12 V. Data fiind valoarea m.ica a "e{)nd<ensatorlliui de acord "semiconductor, bobina L2 are ,.200 spire, bohinate cu conductor de 0,1 mm diametru, cu priza la [umatate, pe 0 bara.de fel'ita cu diameta'ul de 10 ... :1.2 mm ~i lungirne -d . e 70 ... 120 mm.. Robina L2• numihlnd doar 50.~piI'.e, sedispune Ia 0 distanta decirca 5 mm de bobina L9• Se bobineazat.0t cu conductbr emailat je. 0,1 rnm diametru: Labobin*\ L, se poate cupla .n antena exterioara dndimohilul e ecranat. Tranzistoarele TI ii 1;2 stnt 7:1J1l/,CU siliciu de tip Be .107 ... 109, preferabil .capstila 'rnetalica,

Radioreeeptol' pentru inccl'ea.t tranzistoare

Un mare numar de radioamatori construicsc montaje cu tranzistoare ; dar nu totdeauna pot sa obtiua rezlllltatB optime din Iipsa nnor instruments de masura .specializste, eel

,putin un avornetru ~i un incel1c-8tor de tranzistoare. Montajul prezentat raaijospermite ve:rinc:uea r-apids a tranzistoarelor direct pe radicreceptie, permitmd, prin comparatie, sortarea lordupa faetorul de amplificare ~l dupa grupa de IuncFonare In radiofrecventa sau audioirecventa, Mai ales in cazul tranzistoarelor l'e'cup-erai-e, .sau en it1:di:ea\[il-e ~terse, transistcarecare nu maio of era performante normale in mon-

22. ~.Cristal •

. ~

taje preten\ioase i dar care pot echipa radiereeepseare san amplificatoare simple.

Montajul este construit conform schemei din figura 9 A.

Este un chasio radioreeeptor cu amplificare directa, care folose§te tranzistoeul 1'1 in functie de emphficater de radiofl'ecven\a aperiodic, cu ie§ire pe rezistenta, 0. celula. de detectie cu diode punetidcrme, eu dublaee de tensiune ~i un ~taj de amplHicarede audiolreeventa cu tranzistoI'lcl: 1'2' Pentru auditiet se folose§.-te 0 cases radio, cu impedanta de 500 ..• 4000 ohmi.

Radicreceptorul se monteaza fara tranaisteare §.i una din diode, aeestea urmlnd a Ii bransate in:m~te borne, tocmai

in vederea verifidirii lor. '

Montajul propriu-eis estealcatuit eu o foaItte mare toleran~a in ceea ce priveste alegerea valerilon pieselor, in Iimitele indicate (}b~inhildu-se randamentul o ptim , iara a avea nevoie de valori ultrapre:c:i.se-. Cele'cloua potentiometre de eite i mego~m servese Ia l'eglarea'pOlarizarii bazelor tranzistoa-

Fig, 9

• Corettia C'ris1!al. 23

're-lorcare se testeaza ; este posibila s<"'him'barNl. \'akii'iiloF intl'e 0,5 ... 2 megohmi. Deo arece sensibilitatoa receptorului cu ampli iicare directa este.idestul de redusa, S"il renuntof Ia Iolosireaunui condensator variabil de acord si In un cornutater degama, preferindu-se acordul fix, prin .ccndensatoare comutabile, pe cele trei Irecvente mai uzuale Is noi in 1a.r;\ d'Oua in gam a de unde medii §i una in g"llna de unde lungi. Antena este 0 bara de fprita cu sectiur.e rohi.fdii SHn dreptunghiulari'\, eu lungirne minima de 7 ern. Pe aceasta bara de ferita, deasupra unei carcase subtini din htrtie ru lat a , se bobineaza 150 spire C1..I conductor elf) 0,1...0,2 mm en orice fel de izola[ie, ~f;j'ra linga spirii. Bobiuajul se pJaseaza spre un carat al barei deIerita. Aceasta p bobina L1. Ea se acor-

,deaza fix, pe cele trei Irecvente de" receptionat., prin conden-

satoare ale oiiror valori se VOl' determine experimental.fntre ,~)O ~i 700 pF. Aceasta detej-minare se va face CU ajutoru! . unui condensator variabil-" c u doua sect i uni, bransate in paralel, inlocuindu-se apoi cu condensatoare Iixe. sau grupe de condensatosre plasate tv serie sau paralel ; de exemplu, pent.ru 0 valo are necesara de 175 pF, se pun in paralel condensatoare de 100+50+25 p F. Acordul nsf'iind preil. critic) valorile slnt usor de determinat si de sortat. Conder.satoa- 1'810 trebuie sa' fie insa de {f:fafte' huna calitate, cu izolatie de stiroflex,. Illica. sau ceramice,

In cazul regiunilor unde cimpul de radioirecventa este slab din cauza conQjtii1or geogralice san din cauza ecrana,rilor -'-·cazul blocurilor <lB beton armat - se poate bransa ,oantena exterio~)'.'i\ laboma A. Bobina L2, de cuplaj, so ... bobineaza peste bobina L1 ~i numarii 10 ... 15 spire, cu acelasi ti~conductor. In. rest, montajul nu mai J!l~rita comentani, Iiind deosebit de simplu de tnteles ~i €'xecutat.

In Iigura 9 Beste prezentat un et.aj final pentru auditie in dif'uzor. In etajul final se utilizeaaa orice tip' de transistor de mica putere, de circa 150 ... 300 miliwati, verif'icat in prealabil. Cu ajutorul unui inversor, tranzistoarele 1'1 ~i 1'2 pot fi .de tip pnp sau npn, controlul in difuzor fiind dat de tranzistorul T3 fixat direct in montaj. Transformatorul de iesire, curaport de transformare 10:t se construieste ca ~i la alte montaje similare descrise in aceasta lucrare. Difuzorul poate fi deOl'ice tip, preferabil miniatura, cu toate ca are unrandament mai slab, din oauza volumului mai redus pe care-I ocupa. Locul difuzorului in

24 • ColectiaCristal.

caseta aparatuluipoate f1 tnspatelecasetciseu p-e Iur.dul ei, sunetul trecind ,p.l'intr-o're\Ba de mk i orilicii.

Alimentarea se face de Ia 0 baterie miniatura de 9 V.

Durats, de Iunctionare, in. cezul t~st&rii ocazionale de t.ranzistoare, depii~e~te }In an, de zile. Se pot .folosi binelnl£lfs ~i doua hfitel'iipla~~, de 4,5 V, conexateln scrie , care ocupa, ce-i dl'eptktUnspa\iu mult rnai mare ; in schimh.lncercstorul de tranzis'~e se poate utiliz a mult limp ca radioreceptor

.stabil. .~, ~~

.,._,

In figurai 10 A se arata Ielul cum pot Ii realisate conectoarole pent~u\ bra-FH}a.I"Ni tranzistoarelor vsi diodei.Se"'fo'losese tuLule1d; ~ picioruse de Ia un eulot de~ub electronic notal, in cart9.\s'e' introduo uniinunchiuri de slrma subt ire de '~; solutie d~~' ofed! eontacte sigure. Aeeste pirio;u~ese

'~J,J\troduc forta.t, in orificii xlate intr-un disculct de plastic,

,de dimensinnea unui na&tura~. Exista dona pozitii pentru .d'et~itor, ~c~re :per~it hra~~?-rea dif'eritelor Lipuri de u-auzisjJr~ toare, f~ rasucrrea terromalel(JL'

~:, .

r~j,\ r+-----, culof _' ''--------------,.-- ..

@ ~ tub @ .. 0,"

~~ ~_ce

. ~ ~ -t, f}f.oQh.,1

@ '~qalXJni~hl \J~u

strms: ,-el conexiune

A @ r~

r I I I

" 1"1 72+k-' 9V

Fig,10

" .Co.~ectia Crista" .·25

t:nfigura 8 C, se aInt.a felul posibil de realisars a casetel aparatului. Ea 1':1') asembleaza fie din placej, fie din polistiren de 2 ... 4 mm grosiroe, prin Ilpire cu solutie depofiatiren dizolvat in finer. Dupa decupare ~i lipire.~e pcate ~}efui cu §mil'ghel ~i eventual vopsi en lac nitrocelulozic,s'au se pensuleaza eu tiner, care ii da un aspect mar:morat. Nota\iile pe carleta se pot Iace.In doua feluri ; a) prin pirogravura sau gravura eu un vir! ~scu\i.t - lucrn efectuat, cu atentic ~i mina sprijinita pentru a nu luneea necontrolata -, bavurile se :lndep'arte-aza cu §IIlirghel" apei se face vopsi:rea tra.seulu1 gravat cu vopsea nitro diluata, toata operat.ia eerincli deose,lllita tndemtnare ; b) prin notare cu tu§ negro sau eC)1:orat, p.e suprafata frecaM eu §mirghel inpr,ealahil,. peste eare apoi se tamponeaea cu tiller, inscriptiile nina protejate §i avind aspectul de gravura. Este hin,n.usa, Inaiate de a trece la gravare, sa se faca probe. separate pe buea'\-ele de. plasti-e. Nu se va confec~iona easeta din metal, tntl'u!Cit ridica PifO' bleme dificile de izola\ir~ ~eraneai,a hara de femia.

Dupa conlectionarea aparatului, se ata§eaza casca ~i hateria de alimentare, bran§ata conform polaritatii perecbii de tranzistoare e9J'...e~s€rvesc, Ia ineeput, Ia tneerearea mentajului, Se vor folosi binein\eles. tranzistoare verificat«, de huna: calitate. Se bran~eazii tranzistorul de radiofr.ecven\a la bornele lui T1,_tfanzistorul al doilea (care poateJ1 de orice tip) la bornele lui T2..,iar.o dioda punctiforma ~alhta. seIDran~eaza Ia hornele D1, respectmd polaritatea.

Potentiometrele pentru reglarea polarizarii bazelor, yor fi plasate Ia jUIDiHatea eursei lor. Dacamontajul a: fost corect executat, cind se roteste condensatorul variabil, vremelnic bransat Ia bornele bobinei L1, se receptioneaza postul loeal de radiodifuziune, Rotind hutoaaele potentiometrelor de pol ariz are se obtiae un maxim d~, auditie , care, in eazul de £a\a, cu. tranzisware e,\! amplifieare medie, da 0 auditie foade puternioa in casea,. auzihila §i in camera, cu casca pe masa, Se lasa apoi tranzistoml de radiofreeventa Xl Ia locul Iui, de asemenea §i diode, ~ se trece In. verilicarea tranzistoareler pe care Ie areematcrul, acestea mnd bran§ate perind la bornele soc:luhri T2• Se corecteaza in; fieeare caz pol ariz are a din poten~iometrul respectiv pe' maximum de auditie,

AsHeI, tntr-un timp foarte seurt se pot sorta imodill.t hanzistoaI'ele,- separabile pe categorii, (010 sibile , bune, de. Iecte, cu fi~iit exagerat,care pot fi utilizate numai in circuit6 nepretentioase, in etaje finale, ca diode pentru mid alimentat 0 are etc. Tranzistoarele bune se VOl' tncerca ~i in pozitia Tl! ell tranzistoare de radiofrecventa. In cazul t.ranzistoarslor cu germanin exista situatia precisa de trenziatoar« care stnt numai pentru audiofrecventa ~ia1tele specials pentru radiofrecven\a,fapt bine ~tiut cind notatiafacuta de Iabrica e intacta sau citibila. In acest fel, prin 'testare se pot soda tranzistoare pentru eircuitele de radiofrecventa, pcntru gama de unde medii -sau lungi. Unele tranzistoare nupot fi gasite ca dsnumire in cataloagele de specialitate, altele pot avea' notatia stearsa, altele au un sistem de bransaj necunoscut. In' toate aceste -J)aiuri,. aparatul da rapid' indieatii precise asupra Iunctionabilitatii acestor tranzistoare. Consctarea lor Ia aparat, inorice po?-itif;l, nu poate duce I'll. def'ec.tare a lor, tntrucit schema RC ale'sIsil. limiteaza posibilitatea de distrugere a lor Ia minimum, 'ohiar daca sint f.inute timp indelungnt sub tensiune, sub polaritat~g_re~~ta. AsUe], unele trUI);Zfstoare nu func\ioneaza pentnr fe~ul;...cle bransare al 'baterrei de alirnentarevele-. pot n, de-pildaj tranzistoare de tip npn §ifunc1ioneazacu plusulIa colectorvprin inversarea bateriei de --3:}imental'B. Din tranzietoarele sort.ate pentru radiofrecven1a, unele fimc,.ioneaza .perlect hi 'gama de unde lungi, in schimb au randament foarte reclus in gama de unde medii. Asemenea 'Vranzistoare potechip:a nu numai etaje de audiofrecyen\a sau montaje de eutomatizare rnai simple, ci chiar etaje de .amplificare de frecven\a intermediara. Cu eit randamentufunui Lrarrzistor este mai bun ill gama de unde medii, cu atlt -11lai mult sepoate aprecia faptul eil tranzistorul respectiv poate da randament bun in functie de sehimbstor de fr~venVi in gama de unde medii, sau chiar pentru unde scurte.Se ;pot, deasemenea, verifica §i diode punctilorme cu germanin sau chiar jonctiuni valide de tranzistoare de radioirec'Venti:i. Audil,i;a este asigurata ~i in lipsa diodei Db de c.ltLre dioda ]).2. In prezenla diodei D1, bran~ata ('urespnnza.tor, audi-lia.se dubleaza ell. intensitate. In cazul unei xiiede sau. jonc\;iuni de tl'anzistor necorespunza, toare, sau hransate irrvers, auditiadispare, sau scads foarte mult ca intensitate.

.Colectia Crista1 -. 2'1.

ttl .Iigura 10Bse araw. 0. variantaslmplificata a montajului pentru ~es~at tra1l1.isto.are~ ~ pot ~.Q:erca ~ tranzisto are pnp prlJl mversarea sensului baterici de alimentar=. Detectia este asigurata. de tranzistorul T1, conform unei scheme simplificate, dar de mare randament BobiIla L are aceleasi date CU bobina L1 din jnontajul precedent. Pent I'll incercarea unor diode, sau jonctiuni Ielosibile ca diode redresoare, acestea so pot tnscria cu bateria de aliment.are. In sensu} de conducl ie existii auditie, iar in sens invers auditia dispare , jonctiunea hind blocata. Pentru verificarea u.j{or t.ranzistoare in recep\ic pc. gama de unde scurte, darc.u rszultate Ioartc modeste, hobina L1 ponte nurnara 12 spire, cu conductor email at de 0,5 ... 1 mm diametru, peo. carcasa cu miez de Ierocarl de 8 ... 10 rom, Iolosindu-se, bineiJ~leles,

. . ~. . '/. . - ,-

o antens exterioara ~l trnnzrstoare potnvite.

Ra(},iol'cCCI)tor pentru.uude ultraseurto

. Hadioreceptorul din Iigura 11 este un montaj curios. Nu este nici cu ,al,nplificare directavnici cu superreactio, nici de tip superheterodina. Peate soar apropia intrucitva de aesstultirn sisterrr.El Ioloseste interfcrent.a dintre do ud freevente, eea inCidenta, selectata de un circuit a,eBrdat in gama

deunde ultrascurtesicoa a unui oscilator local, acordat pe 0. i'recvenla mult mai joasa, 10. limita de sus a undelor scurte , spre 30 MHz. Semnalul modulat in Irecventa este decupat §i amplificatfqarte mult, ca Ia superreactie. Hezultatul esto obtinsrea unui semnal audio. de circa 25 milivolti, perfett' utilizahilpontru amplificare sau imprimari de buns calitnte , sunet tillie de modulatie de frecventa. Sisternul de receptie

Fig. 1'1

..

28 • Colectla Cristal •

oste denumir Cl~ detec[ie sincrona ~i are rezultato cornptuebile, atunci dri(h;realizat ingr!ijit, cu traseele multmai cornplicate ale receptoarelor superheterodina- pontru inotiukitie de Irecventa,

Piesele ubilizate sini de 'tipobianuitsau miniat urfi. Tranzistorul care sefoloseste va fi unul de radiofrec\'enta ell sillciu, de tip BF214 ... BF 200. Nu se va f01081 tranzistor de tip BC, deosrece autooscileaza iricontrola:bil.Se observe Iaptul 'ca. aliment area se face numai la t enshrr.ea de 1,5 V, peste aceasta tensiune morrtajul nu ofera nici un fel de randament. Sulletul mcnt.ajului 11 repl'N.inti.'i cele doua bobine care "p1aseaza in banda" nadioreceptorul. Bobina Llnum-i'i.rit 3 +3. spire, bobinate ln raer. c1.1 un diametru Eil slrmei de 0;4 ... 0,5 mm, distania intre spire circa 1 mm, pe un mandrin de 5 mm diametru, care sescoate dupa bobinaj. Trirnenri, ceramic saucu-aer-, are capacit atea maxima de 25 p F ~i se plaseaza la tnceput pe O: pozitie medie. OJata r~ .. glat delir.itiv, acest trimer permite acordarea .pxa in centnrl gamei de ultrascurte, Ia circa 70 MHz. Bobiria' L2 ·se realiseaza similar, tot- fAra careasa §i numara 10 spire reahzata tot cu acela~i tip de sirmii. Trimerul plasat in paralel trebuie .sa aiM un ax: prelungit pentru acordare. V aloaree 'll1aflrnlt de 25 pI" Hsiguril acoperirea gamei uzuale de ultrftsf~Jlrte. Se preferA un condensator variabil sau sernireglabil en aer',' cu axul izolat, sau en rotoruljilasat spre aliment.are, per.tru reducerea efectului capacitiv al miinii o peratorului. In apropierea bobinei£2' pentru acordare prelirninara se plaseaza un ~urllb de alama de 3 mm, usor introdus in bobina, cu ajutorul until' rulou de burete de plastic. Cele doua hobine trebuie sa fie. plasat.e la cit mai mare difitanta, - cel putin 50 mm si elt axele ncparalele. In rest nu trebuj,e nici 0 alta precautie, dar 0 construotie prea tngbesuita duce la anulareaLut.urue posi"bilitati1or de receptie, din cauz a unor cuplaje pnrazitare.

In apropierea unui post local. de radio, in gama de unde ultrascurte, in limit a a circa 30 kilometri, audit ia devine posibila cu ajutorul unci mici antene teleseopke, sau I.'hiat a unei buca\i de slrma de CtIpI'U de !~O ... 5() em lungime. Sealimenteaza montajul la 1,5 V,. se cupleaza amplificatorui audio ~i se monteaza antena. Pentru lIlcf'pnt, pentru acord preliminar, se ipoate bransa 0 antena rnai Iunga, ecranajul unui cablu coaxial de In 0 anteI:a de televisor, de exernplu,

• Colectia Cristal. 29

Se manevreaza eu mclta atcntie condensateml trimer al hollinei L2• in caz ca nu sa intra' total ii band~, ineaa ca se reeerptj,oneaza doar un post de radio din mai malte sta~ii receptionabile, se actionsaza miezul de alama. In caz: ea octiunea e lirnitata doar in aprcpierea b0!binei ~, aceasta poate ana numarul de spire majorat, Ia 12, .. .16 spire, acoeptlnd 0 int~'oduceI'e mai profun.da a mieztiJui de reglaj. In eaz c.a md:atajul e. instabil pe annmite portiuni ale benzii de lI'eceptie, ae poate majora conde.nsatMttl fix de reactie, tl'e 10 pF, la valori mai mari, de 12 sauchiar 15 pF, eventual se poate menta, de asemenea, \ID trimer ceramic. Marj.rea suplimentara a valorii cendensatorului duee la acrosaje, i:nstahili tate, ne f uncti{)nare.

La reglajul definiti», se mic90l>t',flza antel1a Ia dimenSiunga C'eruta i:mi1ial, se face un retutJaj trime'rulni de la circ:uitw de intrare §i se roon:teaza adaptoeal de uJQ<de ult.rascllrte ill interiorul radioeeeeptorulei, casetofonuhri saUl. ffJllplHic.atorulllli pe care-I sl1)rve§b::~,~i\>liindu-se Insa. apropie.ftatde mase rnetaliee masive, care pt;Q~l;IC Eiez;,ac:o:rdareaWbinelof §i pier-

derea sinsil5i:lit~ti1 montajului .

1'1"" Radforeeep~9rpentrll'bellZUe

de radioamatol'i

In gama de unde scurte exista benzi penbru radioamatori, in care se foloseste o banda foarte ingusta de frecvente, de obicei pentru transmiterea de semnale telegrafice nemodulate. Aceste benzi pot fi receptionate, bineinteJes, §i cu ajntorul radiorecepto arelor obisnuite , dar acestea recep~ioneaza numai telegrafia modulata 91 sernnalele fonice. Cu 0. ItheltuiaHi minima se pcate construi receptorul dirt flgura 12, care poate reeeptiona ~i telegrafia nemodulata. Pentru receptionarea iritegralii a benaii de uncle scurte, de Ia 13 ... 52 m, se poate fo16si un' condensator variabil de 500 pF~iQ b0bma L, pe o carcass en miez de ferocart reglabil de 6 ... 8 rom diametru, pc care se illfa~oara 12 spire,cu priza 1a spira 1 de la l'I!-as~, eu conductor emailat de 0,4 ... 0,5 rom diametrn. Intrarea fn banda se face prin plasarea miezului de ferooart in Po.zi~ia mediana a llObinei ~icompararea cu scalaunui ap3l'at de radil'4

38 • Coleqia· Cristal ..

Fig. 12

Apar,atu1 fiind. foarte simplu, se pot constata 0 sensihi .. litaie s,i 0 selec~ivitate destul de reduse, nesatisfacatoare 'peni1'll conditia prestabilit(;a rsceptiei posturilor de .amatori, In acest casse pot Iolosl hobina scbirob:atoare, montate pe culoturi de tuburi deiecte de r~diq, cite .0 bobina pentru fiecarebanda. Se foloseste urrccndansatoe variabil cu aer de 50 pF, cu sistem de vdernultiplicare, pentru select area pre-elsa a statiilor. In lipsa unui asemenea condensator, se poate folosi jumata;te8l. unui condensator var~abil de apar'at de radio de buzunar, 0 singura sectiunede21D pF,inseriata cu- un condensator stiroflex san ceramic deBs pF, valoarea rezultanta Iiind-de circa 55 pF, valoare care convine,

E'obinele rsalizate pe acelasi tip de carcasa ca cel de mai sus, VOl' avea un numar diferit de spire, Iunctie de banda. de receptionat, Astfel,pentru 1t\O m se vor bobina 100 de spire, cu conductor email matase de 0,1 mm, in vrac s,i parafirrat.Pentru banda de 80 m sint necesare 50 spire, ell ace'las,i tip de conductor, bobinal.e jnsa in rind, spira linga Kpira. In acelasi -fel se realizeaza bobinele pentru banda de 40 m, cu 3D spire, conductor emailat de 0,15 ... O;2mm, bobina pentru gama de 20 m, en 15 spire, conductor emailat de '0,2 ... 0,25 mm diametruvhobina benzii de 15 m, numartnd '1.0 spire cu aceia~i tip de conductor ~i, in snr~it, bohina benzii de 10 m,eu 7 spire, oudiametrul de 0,3 ... 0,4 .mrri al 'S'irmrei de bobinaj ~i :spu"\iere iutre s-piile de circa 0,5 rnm, JFi~care hohima vaavea 0 pri:za cam Ia jumatate de spira de Ia ca;patul de [es - T~e- :pentru. aplicareareactiei. 0 priza 1uata .mai S.UI> f:tlce imposibilao recepjie stabila. Pentru

I receptionarea eveniuala. a gameide unde medii, 58 p'oaw

• c.lecp.a Cdstal •

folosi obad'i de ferila, pe care rcbobineew60 spire, .iar eondensatorul de acord va Ii de.2'x210 pF, cu statonrele legate in paralel ~i priza lao s.pira de: la capatul Iegat la mass,

Tranzistoarele utilizate sint din scria .Be 107 ... 109 sau echivalente, in capsula de plastic. Datoritii cuplajului Darlington, impedantade intrare .a amplificatorului de radioIrecventa .~ detector- - e aproape inlinita ~i poate fi raeordata direct in paralel cu circuitul de ucord, .£ara tcama de a strica Iactorul de calitate. Pentru casca, se utilizeaza un model de impedanta mare, de 1000 ... 2000 ohmi.

La receptionareu benzilor 'de, .arnatori, se cupleara <i>' antena de bunii calitate §i 0 prizade pamint, ell 18, oriee receptor specializat. Se po ate ob] inc 0 tonalitate difcrjta, a semnalelor tclegralicc, datorita manipularii reglajului de reaetie, -prin schimbarea polarizarii tranzistorului T1. Consumul radioreceptorului este de citiva miliamperi si 0 baterie obisnuita de lanternii poate duraeirca un an de ~ile .. O precau1ie' buna de luat ; Stt se suntezo ell, un condensator, nefigurat in schema, hornele de plus ~i minus ale bateriei, 0 valoare de 0,1 microIarad este sufici~;I;ltaln acest caz ~i evita aparitia unor cuplaje parazite , a:tun(i'cind se produce 0 lmbatrlnire a bateriei, cu marirea rczisU\n!-ei sale, interne. 0 precautie buna de Iuat Ill. orice montaj electronic, valoarea de 0,1 microfarad Iiind

• • . :w"·_

lOll mllum. ..

Rndloreccptor supcl'hcterodini:i rellex

Mont.ajul prezentat in .Iigura 13 este astfel conceput indt Sa 01'('1'0 un randamsnt loarte bun, cu un minim de piese, Handament Ioarte 'bun mai ales din punct de vedere 0.1 sensibilili'i\ii, care este de peste 10 ori mai mare decit Ia un receptor cu amplilicare dirccta, Iapt Ioarte obisnuit laun radioreceptor construit peprincipiul superhetcrodinei, In cazul de fal,a binetnteles este verba de 0 varianta foarte simplii de superhcterodina, care, pentru reducerea numarului de pisse, Ioloseste un tranzistor in doua .Iuncfii diferite, cu schema reflex. Astfel tranzistorul Tl rsprezintaschimhatorul de Irecventii, tranzistorul T2 are fUllciie dubla de ampliIicator de frccycn\fi intermedisra ~i audiofrccventa, iar tran-

32 • Colectia Crista} ..

I Schimb~tor frecventil

'Amp/if/cator' reflexFl+AFl I Audio final] :Fig. ;1.3



zistorul Ta are fynctia de amplificator final, oferind auditia in difuzor a postului receptionat,

Primele doua tranzistoare trebuie sa fie neaparat de radioIrecventa, cu 0 frecven~~a limita de cel putin :10 MH7. ~i cu factorul de amplificare Intre 40 .. ·.1'00. Sint )potrivite acestei functii tranzistosrele EFT 317 ... 319 sauechivafente. 'Iranzisto~'ul 1'3 poate £i OIice!t;anii~or cu !fac'tor ,de amplificaro mai mare de 501 de audio1recvenFI., dB8xe'mplu EFT 323 sau AC 180, EI poate fi inloG<uit -eu jrezuitate ~i mai bune eu doua tranzistoare eupiate,inmGll.taj [Darlington, ca §i Ia alte montaje <lin aceasta Iucrare,

Montajule ,fDarte '1a§orde realizet f}1 de reglat. Numarul oarccum mareelbobinelor lfiU trehuieea speriepe incepatori , deoarece .slnt foarte sim,prn 'de cODlfe<*onat. A,stfel hobina Lr este infa~'Ur3JI'ea de mwdU'lator .de ,peantena de Ierita ~i numsra 85 spire, cu \lwiza laspira8 dins pre ca;patul demasa, infasurarea fiii-nd executata -ou sirmiL izdlatii euemail si rnatasesau numai email, '·t!e,'0,L:0,2:m.mcl-i&metru. Bobina L2 este infii§ur8lrea osoilatorului local, Ea se realizeaza pe 0 carcasa de 6 ... :8,,·mm diametru, pre¥az~t'a 'eu rniez de ferita. pentru reglaji Se 4obine-az:a mali intii treiapire, se scoate o prizti, cea Ta.c8ife -e 'c;u'j111at -eondensaterul de .la emitorul tranzistorului T1, apoi se ;continua ,in ace~a"~i .sens pina la 10 spire, sescoate inca '0 priza.,8{poi se termir:r'li bobinajul, care va avea i],n t<Dtalitat.e 1.~0 spire de 'la "ap lacap, .totul in aoelasi sens .. Boibiml'jul po ate 'fi .f.aeut ·in wrac (de-a valma) In caz ea. se fohifse~te ,0 .cancasa '.sBetionata~ se majoreaza numarul total de spire 00 circa 10 ~~. 'Se (foIDS'e~te strrna similara celei -de lla anteaa ·.de Ierita. In cazde conectare grc§itil, oseilatorull n'u fune,!;ilI}.JH}aza'.

Bobinele transformft1r0'~relor;de:frecventa. intermediara folosesc carcase ieClfanate, miniatars, din cele :folasi1te la radioreceptoarelejpeetabile, de buzunar, Incaz ,dl transformatorul este de construetie recenta.,;pellltru un (c.a_:pacitor paralel de 1 nanofarad, se foIose~te.a~a -eum ·e procurat. In caz dt esle de all tip" se desface §i serebobireeaza 'in fe1ul urmator :

L3 arc 75 spire; i.ar.€lea'Bupra L4 numarind 'if spire. Arnhele bobinaje se executa em oonductor 'izolat .cu vinilin sau email de 0,07 ... 0,1 'lllm. :AI -doilea tra-ns\format:{)r de frecventa interrnediara, se bobineaza separat pe alta carcasa ecranate, Infi1~urnrile L5 ~i L6 de asemenea se executa suprapus, cu acelasi tip de &ii'maca la transformatorul precedent. Ele

'34

u v ~J!:!' t·· 5t:f·· 1 ~.' i" ~.<,<>m"" f.:' .~.

nnmara. IJ.~ ~l res·pee .:1. V YI S]lN'~', U,'~llIll<li IJ...fur=JI:l'Q~ JlI11lu;. cea

mmecifata Ita d.iodla de' detectie~

Trans.fhrmatoruI; d-e' iesire poate fi; U1llu!Ccl.1e tip' miniatu'Pa:, pe-:ntru stai. final' sim!"tric, eli bobin.aitlF ~ol~gi,1t cl~ Ja' 61Fp,la, cap., $13 f'aae, nrr fIl'lirener, win' pla:sarea" taYelhr ]E' de' G' paiYlte, separate: de tol'el'e' 1 printr-e f0~a de nil·tie, 1!:n lipsa: uXluii asemenea transfol'mat'or, se pcate fb16si arice' n1iez eta: 1h~1'e; cu sec-wun:ea llacrret:ullii de' cr,25· ... 1' cm2i, din mafumilllII permaTloy sau. fel'osiliciu- ol)i~puit. Primaruf nu:m:iJ!pai 1 00,0.: ae· spire ell cnnductm. i~orat' err e:ma:1l cl-e' ()l';0i7: .. 0;1~2! rom; 1m: secundarul' :taCt d'e w,pire, pentnr un difUZ'~r Q.e 4' Qh.mi~, sau un numal" dlllWu: de' spire, Ilentru' un. dlru~G'}?_ au imp'~dan1-a de ~ o-limii, fblhsind"u-se' un' eondlintcfl" em{till'aty d.e @!,2fi ... @t;3!); mm diametru, Iunctie de spatiul disponihil in feroos-itra, pa~ chetului de tole. Bestul pieselor sint uzuale ; astfel dioda D este una de tip punctiform eu germanin, de exemplu SFD 106 sau echivalenta, conden.'sato.amI1e!. l.a.:tiellsiUilrii ~i\ nlizistoare de un sfert sau 0 zecime de \\-,?-U. Montajul se asarnfil::eaw.i pB': .0) p1a!Jllt,:a, de: t.e.xtcrut p,erfillita!;" pnstrindu.:-se o- distanta, c1re) minimum 3.Q, mm intra gal:e dfltw.. tranrsf,(B~matoare. -dl.:e1 £re:c;y.e::n;tiffi iIitEJ'IUecli~: ~i: ihfite. anten&'de ferita. ~,i hohina o;sciilafuzmluii lo€.alr., Du,liti§.ex:ee.littat1€J.:; (mnexi1;JJti~lOJ:,. ae, ~.rifidi £11 ntulta: at.enl~h~, OlM.8: nu.e-a. produ& v;reo· gr.e~c:aU\:. Ap(!)i se conecteaza difuzorul, 0 antena de ci'li~ya IDQ,h'i"m cazul Ga s:e h.:L~1!e,aZ'.a tnfill-Un;j~nobil ecranat, ap!,)j hateria de alimentare, In: difuzor, sa v,a; auzi, un, pocoo sIah,iarpril1llotirea cendensatemul'1'li v;ariabil trebuie: S.a, se :r:eneytiQne.ze un post focal lIuterIlk, $e, {Me: mtna.;-ea tnt· gp.I01i. prin roti'r.ea miezului: oscilatQlmlui local, sstfel ca un, po1!i sa. sa ai'l'e in centrul; cursei c.a.pa:ci.to:mtlm,! ian al doilea ih Fo.zit~ ap:roa.pe.lnc])Ls.8. a Iui, Atle:asta pantru, zona, BU!lul'e~i" und:w cfmJilul el~ctromag:netie <lle:r!it de. sta:1iiTe. Iocale (b~' radio. ~ faa:rte' put€rnic; t-'.O' ~O'l1eJfe mai departate, pentru :regJ:ajel'e de lII,{~'Bl/llt e neces!ll'8i f@l~sirea. unei antene exterioare eficiente, Pbmul': B'ufllirelf~i', C(9pespunzator" pO'zi,\liei: ifi<lhiae' 9: cfil'GCRQ:rultci va(tljia.bil po:ate fi int'arit ca a1iclti:ie, In'ih, .:mi~eaT,ija; (!'amcasen bo~irtei £1 pe, }bal'a de le11i'l:11',

5'e revine Is: poS'tulreG'€;ptionat itt mijln_C'Uli scale~t, 1t0ras:· punza1lop 11lngimiill de u1ll.da 3511 m, AlilditiIa 1li1i SQ\ i:ratane~,te pl'in.' reglal'ea:. ~iez1Wi1ol1' tlltmlllDIlmato:arelol we. rreeventa, itatel!mediara, a caror frecventa de acordare este de circa It'ZQ k!1z.

Pentru un reglaj mai precis,se deconecteaza antena O](t6- rioaru!}ise orienteaza antena de ferita spre 0 pozitie de nivel minim de auditie, prin retire. .Se pertecteaza i.n aceasta situatie reglajele. Reglaje mai pretentioase se pot face cu ajutorul instrumentelor specializate do Iaborator, bine etalonate rdar aparatul de fara Iiind de 0 ex{rrema simplitate, reglajele lui nu stntpretentioase. Ast.lel s-a renuntat la condensatoare trimer, 11.1 potentiometrul de volum ; ca la orice aparat feartesimplu, scaderea nivelului auditiei se face printr-o u~oara dereglare de pe acordul precis-a] statiei receplionate. lntq.lcl.t puterea de audiofrecventa a radioreceptorului este Ioarte midi, de cit-eva zeci de mikwati, in locul difuzorului miniature se ponte Iolosi 0 casca, cuplata printr-un jac.

R~tdioreceptof superheterodina

,

Deoarece montajul este-destul de complex, el a Iost impar\it lrt doua hlocuri Iune[ionale ~i anume eel din figura 14, care reprezintii .partaa de radiorecep[ie propriu-zisasi separat amplificatorul de andJofrecvent.i1, care poate fi realizat In dona variants constructive, cu aau farO. .transformatoara, la alegere, ea in figura 15.....,

Partea de receptie, denumita.si "tuner'\ 'poate Ii realizata eventual ca unitate separata, Iiind u~or de mont at itt. interiorul unui pieup cu arnplificare, magnetofon sau amplificator de putere, sau Impreuna eu. unul din arnplificatoarels de audlolrecventa descrise. Receptorul proprin-zis este destul de simplu, fiind alcatuit dintr-o celula de sohirnbare de frecventa, doua etaje de..amplificere Irecventa intermediara ~i un detector cu duhlare de tensiunel cu circuit de reglare-

automata a sensibilitatii. -

, .

Amplificatorul de audiofrecventa poate Ii deci realizat in doua variante, de asemenea .deosebit de sil!}.Ple. Varianta cu transformatoare are un randament mai mare din punet de vedere eCQnomie,economisind bateria de alimentare ; varianta a doua are 0 calitate rnult mai buna a sunetului, In ceea oe priveste nivelul-auditiei, el esteegal In ambele variante,

36 ~ {!olectia Cristal ~

<tJ 4,5 V .... ----c::::r~;.:;...J Audio _ ........ t---=-:-~-:-f 1"--

. '".. ~

lE!!p_/ifitator frec'Ienta .. intermediara I

..

Montajul este r@alillat ell minusul la masfi ~i plusul de aliment are izolat, Aeest fBI de IDonia}, in cazul Iolosirii tranziatoarelor pnp, permits a mai, huna decuplaee a unor circuite de alimentare, micsorarea riscului de euplaje parasite, randamentul fiind astdel mai bun.

Bobinajele l'a!d.ioreC'ept(}l'u}u~ sint s-imilare superheterodinei reflex desensa anterior. Astfel,pentru antena de ferita se infa~oara L1 cu 85 spi'Fe ~ L2, separat cu 8 spire. Bobina L3 este a oscilaternlui local ~i este identica eelei descrisa anterior. Bobinele de freeventa intermediara au aceleasi date, bobina Lfi are pl'i~il In spira 7 dinspee masa, Se va d'a o deosebita atentie marcarii precise acapetelor bobinelor, altfel montajul nuva Iunctiona. Bobinele bmn&formatorului de Irecventa mtermeqi3!ra.,. L4 §i L5, pot fi realizate pe earcase similare oscilatorului, lara eeranaj, fiind montate cu axele paralele, Ia 0 distanl8. de circa 20 mm intre axe: In cazul utilizarii unor carcase €lcranate mrniatura, ele se pot plasa una Unga cealalta: 'iar cl:lf/lajul intre bobinese realizeaza en ajutorul unui eondensaton de 5 ... 10. pF, figurat punct at. Bobina L6 trebuie sa fie ecranata, la distanta de L4• Toste tnansiatoarele trebuie sa fie cu germaniu, de radiofrcGvenHi, din seriile 1\1" sau EFT 317 •.. 3.1.9 sau similare. Diodele YOI' £i de tip puacfiforra, eu germaniu. Acordarea preliminara a montajului se face Ia fel de u§'or cu cea a mont ajului reflex descris anterior. Pentru reg:lajul de precizie este necesara Iolosirea unci hetel'Odine modulate. Marirea sensihilitatii se datoreaaa am unui spor- de amplilicare in fr:?cvent1l intermediara, cu doua etaje, cit 91 f010S11'ii defectiei cu duhlare de tsnsiune ~i a unor ecndensatoare trimer la oscilator ~i modulaeee, care permit, 0 mal buna .reglare a schimbarii de frecvental la fre.cYen1ele tnalte ale gamei de unde medii.

Amplificatorul de audiofreoverrta cu transformatoaredin figura 15 poate Iolosi orice translormetoare audio de productie induetriala, procurate din cDmeMi sau provenind din recuperari ; dru- elepot h construite ~ in regirm propriu, La ambele transtosmatoare sa folosesc nriesnri de ferosiliciu sau permalloy, en sectiunea miezuluide 0.,25 .... 1 cm2• Primarul tranalosmatorului deJaz.0f numara 1 50.0 spire, infa~urate cu conductor emailaf de O~01 .. ;O~1 mm; ier secundarul 2 X35o. spire eu acelasi tip de ecnductor. lUiezul se as aID-

C:,.:

'"",'J.

A;i;I

..

2 ... 10nF _..,_..........,.....-.-- ..... """1' f--t

Fif 15

blea7,,;U ell un mio lntrefier, tolele E de 0 parte ~i tolele I separate cu 0 fi~iu\.a de foita. "Transfonmatorul de iesire, CU tolelefntretesute, nomara in primal' 2 X500 spire etl con·ductor emailat de 0,07 ... 0,1 mm in cazul miezurilor mici, pina 10. 0.,5 cm2 ~! 2 x350 spire cu conductor emailat de 0,1. ... 0,15 mrn, in cazul miezurilor spre 1 em", Secundarul numiira in ambele cazuri circa 10.O spire eu conductor de 0,25 ... 0,35 mm. Se recomanda, in cazul ambelor variante de amplilicator, co. tranzistoarele finale sa aiba mont ate radiatcare de ciHdura, sub forma unor stegulete din aluminiu de 1 mm grosime. In cazul prirnului arnplificator- se pot monta orice tranzistoare deuudiofrecventa de putere mica, preferabi] AC 1.80 sau similare, Iinalele trebuind isa aiba exact acelasi factor de ampliiicare, eu diferenta nu mai mare de 10.%, altfel apar distorsiuni la nivel mic de auditie. Heducerea acestor distorsiuni, at unci ctnd tranzistoarele finale sint identice, consta in. reglarea valorii rezistorului de pol arizare,cu valoare ini~ialanotata de 5 kiloohmi, spre un maxim de valoare, de exemplu spre 10 kiloohmi, astfel ca in repaus, cu sernnal foarte mie sap fara semnal audio, etajul final si:\.aiha un consum minim, de 2 ... 3 miliamperi. Se regleaza totusi v aloarea rezistorului, pentru ca Ia nivel minim de auditie sa nu existe distorsiuni ; astfel se 'ponte g~si 0 valoare in afara celor doua indicate mai sus, dar care

convine scopului propus. .

Amplificatorul audio rara transformatoare din Iigura 14 (dreapta) are un consum, in .repaus, cam de 5 ... 6 mikamperi, pentru 0 auditie nedistorsionata Ia nivel minim; in schimb are 0 red are mai buna a sunetului, Se Iolosesc patru tranzistoare de audiofrecventa., din care primele doua, pot fi de pu tere mica, de exernplu EFT 323/351;, iar ultirnele doua;» pereehe complementara, deasemenea cu diferenta mai midi de 10 % intre f act.orii de amplificare, de exernplu cuplul AC 18o./ACiSl sau, de putere mai mica, cuplul

EFT 351{EFT 373 sau echivalente. .

In caz dl. se doreste marirea puterii amplificatoarelor, aceasta se obtine prin marirea tensiunii de aliment are de la 4,5 V la9 V, dublarea valorii rezistoarelor de pol ariz are a etajelor finale jin rest nu trebuie flicute alto modificifri. Totu~i, la aliment are redusa, la 4,5 ... 6 V, se obtine sulicienta putere pentru 0 camera de locuit ~i aer tiber, peste 100 miliwa\i. Prinschimb_area valorii rezistoarelor de. polarizare,

4"0 ~Colectia Cristal •

dinspre minus, reducerespre -jumillat.e ca valoare , ruontnjul 'superheterodina poate firealizat ell aliment.are 10. 3 V sau ' chiar 1,5 V - in acest ultirn Cal'. arnplificatorul and:;o folosit va fi eel cu transformatoars - pentru variant.a de buzunar. Inaintea montarii definitive se va experirnent.a pe 0 placamachete.

Itadioreceptor cu dona tuburi electronic",

Iludioreceptorul descris mai jos, care ponte Ii rnont.at in caset a jmui difuzor de radioficare, este destinat inccpi'itori- 10" dornici de a. aborda e xperiment.al vdomeniul tuhurilor electronice, Iiind usor' de construit din vpieso recuperate, permitind receptionarea posturilor locale de radiodifuziune,

Puterea in difuzor est.e de apr-oape 1 walt, corespunzlnd unei auditii puternice intr-o camera de locuit. Schema apa,rat.ului din figura 16, este cu amplificare. direcl.a. Primul tub este 0 pentoda der'adiofrecventa, care func1iuncHzil. Gil detectonre eu csracteristica de grila. Se pot Iolosi ell rezul.tateegale urrnatoarele tuburi: EF6, EF9, EF 12, EF SO. EF 86, 6 J7,6SJ 7, 6JI{S, sau-cu rezultateceva mai slabe 6 K7, 6S 1<.7 , 6 K3, EF11. Ca tub final se utilizeazi'i jumat ate din tubul.dublude tip dubla triodsi ell cntode separate r 6 SN7, 6H8C, sunt, ECC 81, cu rezultate. egale. Nu se pot Iolosi triodele duhle 6SL7, 6H9, ECC 83, deoareee au uu curent anodic Ioarte redus. In schimh se potfolosi triode separate de tip6C5 saupentode de Lipul 6K7; 6S K7; sau

220

n::;::""'t__--,----f-----, V""

Fig,16

• Colecfia Cri!)tal ~

J(

_,",,-, .. l

chiar finale 6V6, 6F6 sau echivalente, conectate ca triode, cu ecranul conectat Ia anod. Cealalta jumatate din tubul duhla trioda se Ioloseste ca dioda redresoare, pentru alimentarea anodica a receptorului, Rezistenta montata in serie eu grila, triodei, are rolul de protejare, prin limitarea curentuIui; Iipsa ei duce Ia arderea grilei t ubului. In lipsa unei duble triode se poate Iolosi oricare din luburile care au fost indicate mai sus, pentru Iunctia de tub final.

Cum Iunctioneaza reeeptorul? Semnalul seleetat de circuitul oscilant este detectat decatre primul tub, dar 9 data eu audiofrecventa rezultata, ramine 0 rama~i~a de radiofrecven\a, care estc amplificata de tubul final, care ii inverseaza §i faza. 0 parte din aceasta radiofrecventa, se trimite printr-un condensator semireglabil Ia grila primului tub. Astfel se poate obtine 0 reactie pozitiva care are ca rezultat marirea sensibilitatii receptorului. Gradul de reactie se 1'0- gleaza la punereain func1ie a radioreceptorului, prin ajustarea condensatorului semireglabil (trimer) legat intre placa tubului final §i grila primului tub. In circuitul anodic al tubului final se menteasasocul de radiofrecventa, pentru a Jmpicdica oscil~tijle de radiefrecventa stj. se piarda prin hlfuflurarea transformatorului de iesire. Pentru a asigura 0 tonalitateplacut.a auditiei, in paralel cu primarul transfermatomlui de iesire se monteaza un condensator, care anuleaza ~i posibilit.atea de autooscilare in audiofrecventa,

Piesele care pot fi utilizate de amator nu trehuie neaparat, ,so. fie noi; se pot utiliza piese recuperate din aparato vechi de radio sau televizoare. In caz cil. se doreste 0 oarecare "miniaturizare" a montajului, transformatoarele pot fi realizate de catre amator, Ia limita minima de putere ceruta. Astfel autotranaformatorul se realizeaza pe un miez d~ tole de ferosilioiu, cu 0 suprafaia a sectiunii de3cm2, din tole alternate.

Bobinajul se realizeaza tip 1,mosor", cu izolatie de foi1-a parafinata Ia fiecare 300 spire. Se tncepe cuinfasurarea a, hohinata cu slrma emailata de 0,12 ... 0,16 mm diametru, numarind 1000' spire. In eontinuare, in acelasi sens, se hobineasa cu acelasi tip de sirm.a infas,urarea, b, numsrtnd 2500 spire; iar deasupra, tot tnaeelasi sens, dar spira ling a spira, infa~urarea C, care num.ara 1.10 spire, cu conductor emailat .de 0,6 ... 0,8 mm diamstru,

~2 • Coleetia Cristal *

Pentru transformatorul de alirnentare se poate folosi binetnteles ~i un transforroator sau autotransformator. de dimensiuni mai mari,care se pot adapta seopului, De asemenea, ca translormatec Tr 1, de iesire, e posibil se se Ioloseasca orice transjormator as€roaneJol', trioda adaptindu-se destul de Ilexibil pe orice impedanta de sarcina, in limite rezonabile; dar Iolosirea unui trans formator "mititel", confectionat de amator, e foarte t.entanta I Se poate utiliza astfelun transformator de cuplaj pentru difuzor de radioficare, caruia insa i se plaseaza tolele grupat :

E-urile de 0 parte ~i T-urile separat, cu un intrefier de circa 0,1 rom, dintr-o ~uvila de htrtie.

. Sau so poate conieetiona un ta-ansforrnator pc un rniez cu supralata- sectiunii de 2 ... 3 ~2. Primarul va numara 2000 spire, eu conductor emailat de 0;1...0,12 mm diametru; iar secundarul, pentru un diiuzor- cu impedanta de 4 ... 5 ohmi, 80 spire, eu conductor de 0/1: ... O,5;m.m diametru. Bobinajul se face tip "mosor", cu izolatie de hlrtie parafinata la fieeare 250 spire. Intre primar ~i sscundar se asigura 0 izolati« cit mai buna, cu citeva straturi de hirtie paralinata. Mai intli se bobineaza secundarul, spira linga spira, apoi, separat, primarul, in tip de bobinaj moser j iar deasupra se pun crteva straturi de izolatie pentru a nu se atinge tolele transfoernatorului. Tolele se monteazii cu Intrefier.

$ocul de radiolrecventa se bobineazepe o rezisfen\a cu valoare mai mare de 100 kiloohmi, san arsa, cUl'alattl preIerabil de vopssa ~i de stratul rezistiv, pina 1a tuhul ceramic, Se infa90ara in vrac circa 200 spire cu eonductor emailat de 0,1 mm diametru.

Bobina de aeord pentru gama de unde medii are 100 spire, bobinate pe 0 carcass de 3 em diametru - de exemplu, pe un amhalaj de vitamine, din plastic -, cu sirma izolata eu email sari email roatase de 0,12 ... 0,2 mm. Se ponte Iolosi l}i 0 carcasa cu Ierocart san ferita, eu miez reglabil, cu aeela~i numar de spire ~i randament mai bun. Pentru receptia gamei de unde lungi, recomandata eelor care. locuiesc in zone de rounte, bobina de acord va avea 250 spire, in toate eazurile • . binelnteles daca se utilizeazi; uncondensator variahil de 500 pF sau valori apropiate - deexemplu, un condensator miniatura de 2 x270 p'F, cu izolatie solid~, cu Isec~1iunile legate in paralel,

• Colecfia Cristal. 43

in eazul unui condensator de capacitate mai mica se va majora experimental numarul de spire. E posibila ~i Iolosirea unei antene de ferita, dar cu 0 bara Iuriga, de eel putin 120 mm. Numarul de spire va Ii 60% din eel indicat. Mont.ajul Iiind eu autotransformator, partile rnetalice ale lui-se vor izola de atingere accidentala, ca la orice montaj de acest tip; iar caset.a lui v a avea capac fix at cu §uruburi.

:R:1diorecept.ol' }IA - )IF

Redus la cea m ai sirnpla cx presie, radioreceptorul din Iigura 17 este CD ~i eel descris precedent, un montaj cu ampliIicare directa, care Ioloseste numai doua tuburi electronics. 'Se ntilizeaza exact aeela~i sistern de tuburi, insii principiul de Iunc[ionare estcdiierit, AsHe! cu ajutorul unui cornutator inversor, cu doua pozi\ii, sc sehjmbalm numai bobinele aparatului ; dar se comuta ~i f~lul de Iunctionare. Astfel la receptia modulatiei de amplitudine in gam a de un de medii, bobina de acord /:2, este acordata de un condensator varia-bil ; iar bobina L.3, permite cuplajul de reactie pozitiva, prin condensatorul sernireglabil C V2• provazut cu ax lung 9i buton pentru reglaj. La comutarea iII gama-undelor ultrascurte , pontru receptia modulatiei de frecventa, eondensatorul C V2 se bransoaza in paralcl pe bobina L1 ~i face acordul circuitului acordat respectiv, Intr-un montajde detector {'.u superreactie, Dcci doua Iunctii total diferite, asigurate printr-o singura cornutare. Aparatul este prevazut cu un reglaj al sensibilitiitii, prin modificarea curentului anodic al primului tub, reglaj prin potcntiometru semireglabil ~i reglaj al volumului, prin potentiometru plasat in circuitul de grila al tubului final.

Piesele care pot fi confectionate de amator sint urmatoarele : Robina L1 numara 6 epirevbobinate fara carcasa, cu conductor de cupru, preferabil argintat, de 1 mni diametru, diametrul bobinei de 8 mm, dis1anFi intre spire circa '1 mID, modificabila pentru ,;intrarea in banda" pentru receptia MF §i a sonorului staliei de televiziunedin canalul 2. Bobina L2 numara 100 spire eu conductor email matase fte 0,12." D,2 mm sau lita RF, pe 0 carcasa eu miez reglabil de ferita sau ferocart, de 8 ... '10 mm diametru. Pe aceeasi carcasa se

44 • Colectia Cristal •.





Fig. 17

bobineazii, la distant a de 3 mm, bohina L3, numarind 20 spire, cu acelasa t.ip de siyma. Incaz ca nu se ebtine intrarea

in reactie, se iJ~yerseaza sensu] de beanaare al unei bobine. -

, iJ3Qbina, de soc se bobineaza pe corpul unei rezistente arse, sau cu valoare m~; mare de 100 kiloohmi, lntre douji rondele de carton, Ntunarul. de spire este de 100 +100 .spire, din conductor uuailatde 0,07 ... 0,12 m.m. Conexiunile la comutatorul-inverson, Val' fi dt mai scurte,

Pentru alimentare se prefera construirea unui transformater pe un miez din tole de Ierosiliciuvcu suprafata sectiunii de ~ em". Primarul a numara 2800 spire, cu conductor emailat de 0,12 ... 0,15 rom. diametru. Secuadarul b va avea 2000 spire in variants cu redresor tub electronic sau 1 800 spire In variant a cu dioda cu siliciu; in ambele eazuri se foloseste sirma de 0,1...0,15 mm. In sHr~it, secund'arul cpentru fiiamente rii beculet de setala, numara 85 spire, cu sirma de ·0,6 ... 0,8 mm.Se. 'Va pune izolatie de foal'tB 'buna calitate

intre infa.l;;ural'i. Se poate utiliza orice translormator de retea, hineinteles ; dar este hine sa nu se dep8~e?cscil: 0 tensiune anodica de 200 V, pentru marirea fiabilita1ii piesclor ~i intregului apsrat.

La punerea in func1ie a recsptorului, se receptioneazii [nl.ii gama de unde medii. Gel 0 antena de ciliva metri, auditia posturilor locale de radio trehuie sa fie ireprosabila. Se trece Ia pozitia de unde tlHraSCll'I'te ~ise regleaz-a potentiometrul semireglabil dincireuitul' a:no4ic al tuhului Tl, pina se au de un fisiit. Se ImdI:teste ax-vI eondensatorulus semireglabil cu aOI',4i se recep~,ione'aza lifl!l post din gama MF. Se cauta sa se rcceptioneze toate posturile locale. tn caz ca ele "nu intra in banda", seapropie sau se distante~lza splrele bobinei Ll, en ajutorul unui bet}~r de plastic. Se rectifica poziria cursorului 'potentiometnului semireglebil, pentru 0 auditie de calitate optima. Se trGlce apoi 'din non la gama de unde medii ~i se verif'ica daca:]a manevraeea lui CVZ se mare~te sensihilitatea receptoruini. Dacia nu, se invesseasa sensul de hransare fie a] :bt\i!hinei L3~ fie L~./

Nu se impinge sfl18ihilitateaprin: reaetie pin:e. Ia distorsionarea auditiei j: de altrel' §i na:ra r~ac1je au<!liFa e destul de pnternica cind se fiJl::losej~te 0. antena huna, De priza de pamlnt nu e nevoie, conexiunea la masa e asigurata printr-un con-

46 • Colecfia Cri.stal •

densator Ia nulul ret-elei de alimentare. lar in locul pentodei legata ca irioda, in fun:ctia :Tl se poate folosi coo~alta jumatat.e de trioda, .l,amasa disponibila, in cay; ell se foloseste o iliad a redresoare cu siliciu,

tnlOl~ujrea 1.'Illui tul) ·schimMror d(lfreeventa

Exista inca rnulte radioreceptoare cu tuburi electronlcs care pot sa fie utilizate cu.reznltate hune ; d{ibr la care tuburile s-an defectat. Ast'fel, in lipsa unor tubu.ri specializate, produse in' epoca fahricariiaparatului respectiv, epocade mulf apusii, o.data cu ceaa tuburilorelectronice respective, se pot utiliza pririeohivalare, alte tuhuri, iadeesebidin cele de Iahricatie rnai recenta, pentru televiznare. Acestea se bucura si de 0 fiabilitate mai mare si e pacat ca ele sa Be rostogoleasca inutil in fundul unui s01:tar,' alaturi de un aparat de radio eu tuburidefecte, care poate dobindi 0 noua tinerete, prin mici .modificari.

Astfd tuburile cele mai deficitare in a:pa,ratele de tip vechi siat schirobatoarele de d'recve:n:!,a, :m~j(er. In Iigura 18 '0., se Rrata simplificat un etaj mixer cu oscilator folosincl.cuplaj pe catoda. Ca tu~schlm:bator de frecventa se- foloseste 0 hexoda sau heptoda ; in arc est- CRZ grila supresoare nereprez,entata'in desene coneetata Iacatoda, Figurae reprezentEbta sirnplificat¢ prin omisiunea coadensatnarelor seli1il'eglabile' - - trimer -plasate.in paralel !pI') cendensatorul variahil de aeord a1 modulatorului C(Jl .~ al escilatorului C(}2, lipsa oondensaterului padding de Iaoseilator, sistemul de cornutaVie pe mai multe lungimi de unda. In figura se I'eprezinta deci strictul necesar pentru in\elegerea situatiei. Sernnalul nemodulat dat de escilatorul local, pe care funetioneaza 0 parte din tubul hexods, mud inclusecatodul, prima gri1a --' cea de comanda -~i grila a doua,cu rolul de anod Jl.I unui ~tub oscilator care functioneaea ca trioda. Semnalul modulat al unor st8.\ii de radio ,se receptioneaza din ante.na, cuplataprin bobina de antena la,circuitul oscilant aieutuit din .bobina Im, condensatoml v.ariabil.cd sise .introduce pe grila a trf<ia a tublll'lli. Gdlaa doua, [ucind rolulde catud virtual, treee semnalul oscilatorului, cu freeven\a maimare

• Co:le.:tia Cristal+4 7

Fig, 1::1

dl~('it frch"'n\a iwlec\"ionaW de circuitul modulator, in tub p',,\ludndu-sc mixnjul -- amestecul ~- color do.ll3. sornnale, dill 0:11'(' ia nastere 0 frecventil intcrrnediara ell valoare fi,x:\ 111 majoritatea mdioreceptoarelor eu mo dulatie de ampli/,odine valoarea Hind in prenjma a 470 kiloherti. Frocvonta mtpI'nH~diar;l aplicata apoi prin Iiltre do banda, U(,(II'd at.t", unui am pli Iicator de Irecventa intermediara, apoi S'~ demodul,'azil, ubtinindu-se audiofrecvonta, .are se amplifiril. 181. riudul PJ printr-un amplificator de audiofrecventd actiordud 'un difHZI)I', Nu se insista aid asupra avantajelor nioutajului li'Jl"'I'hdp]"o<iina, fiJJ'a de care n-ar fi de conceputdezvoltarea tr-lecomunicatiilor moderne, prin amplificarca de ordinul milIo::! nelor de ori, a unor semnale slabe, ci a ceca 'ce e de fiicut pcntruinlonlit un tub mixer defect.

In figura 18 b se aratii, tot In mod simplificat, ,alta val'ianUi de schimbator de Irecventii, 'U trioda-hexoda, in !'arr partea de triodii lucreaza lntr-o schema separata .de oscilator local, cu hobina de acord a oscilatorului lo ~i bobina de j-eactie lr; iar partea hexoda, ca amplilicator de radiofrecventa ~i amestecator, 'Unele tuburi trioda- hexodilAu grila triodei neconectata la grila xle amestec a Jiexodei ~i :legalura dintre ele se face printr-o conexiune separate, in exteriorul tubului,

43 • Coleetia Crista! •

'Bineln~rks, in cazul defel'tarii acestor tuburi, solul,i;J optima 4' inloouirca cu.un tub identic celui defect. J\!Ui solut i», \,;~utarea unui t.uh identic ca pcrformauto; dar care HI'I' soclu diferit ~i se trece In opera[ia de resoolaro. Astfel p('JlI)'\i t.uhul hex.oda vsau hcptoda de t.ipul GSA7, 6AlO, so' po at<' resocla mn tub EH2, sau un tub ECII 81, (numai pal'~eiJ hexoda}, sau tlll:fde siruilaro. in lor ul tuhului tcioda lwxodii. ECHH, se pont.e resocla un t.nh ECII 21sau J~CH St. SI! 'Pot Iolosi de ilSnnf'lll'a tuburi scparnte, 0 pentoda ~i 0 t rioda separata. Gcila supliment (ll'a a hexodei are drept 1'01 dOHl' reducerea lnl.ructtva .azgomotului de fond, Iolosirca uuei IWi:Lode e :)cceptabiW, cu .onditia sil aiba panta 1:U ruui m::r'I.' de 2 InAi\' ~i prel\'rabil pant.a \ ariabila. De aSf~mr11l':', iI" pO/.i\j(~ de i ";oda se paratu se ponte utiliz a 0 }wnlodu similad), (·unectntJi «a triorla, a(li(~ii .conectrndu-se grila a dou;) hi ;,nod, iar griln a tl'uiu, po ate fi conectata la catod.

n;u"1l rezultate Ioarte bune se poate trcce Ia utiliz arca en tub mixer aunui tub pentoda de radiofrecventa, cu pant(\ rrHH"',lntrn 4 ... 10 mAN, tIe excmplu f.~C7, 18S2, Gil{ ft, (;JIl, EF80 sau similarc, care nu_ grila a treia ueconectnta I;, ('.(1t(1(1 in intcriorul halonului. In Iigura '.18 o, pento dn iu ,1'''\1\ heptodoi, iar in fig-ul'a 18 d, a t.riodei-hr-xodii. Gl'ila II .treia, supresorul, are rolul de grilil pentru circuitul modul»tor in uru bele cazuri, Iio ea oseilatorul ~e l'oalizqaza cu prtzil p"p[;\,u catod, fie cu bobina sppurata de reactie. Handarnontul 4(" mixaje optim, st.ahilit.atea de Irecventa multumitoaro, modificarea din ct.ajul mixer, in «azul Iolosirii unui tub y;_did cu pantii marc, ~eputind sa fie 'deoscbita de utilizareu 111101' tuhuri originalo. In plus, nu este necosar sa se rdaca retu~;~: "i asupcH circuitelor acordate, rnontajul oricare ar Ii (.J trebuie f,~1 Iunctioneze de 10. prima punere in Iunctie.

Valorilereale din aparatul unde se moutcaza t.ubul PPIltoda pot sa difere destul de mult, ast.Iel rezistenta de alimeutare a scranului sau anodului triodeivpoatc aven valori Iulre 8 ... 50 kiloohmi, eea din grila oscilatorului de In 20 ... 100 kiloohmi, condensatoarele de cuplaj ~i de decuplaj pot avon valori mult diferite ratii de cole indicate ca valoure oriontativu in figura. In toate. aceste cazuri, montajul t.rebuie ,}i functionezo normal, tubul adaptindu-se cu destula suplete cazurilor de xalori diierite. Bineinteles, conditia primordiala nu trebuie uitata, totdeauna foarte stringenta at-unci einfl

• Colectta ~ristal. 49,

se !folos~£c :tubu:vi electronice: .brebuie sa Sf asigure tensiunea si inte1'lsitai-e:a llorntraJadre alimentare a ~filanfentu1ui. A;stfel tuhu:l HAG7 neceSlilta ,6.,3 V la filament, sub 0 inte;nsiitate (de 0,45 A. In:{\onseoin:\,R, nuse poate legatnsenie cu tnburide 10(') rnA, sau alimentate Ia 4 V. Inesemenea cazuri, lil'ehuie {(iltlsitEi:un -mic transformatercareea Iivreze tensiunea si inleIIsit~tea 'n>eocsaril. In schimb,alimental'ea cu inalt'll teneiunenuestepree prettentio:asiL Tensiunea poatefimni mica de 250 V,ehia:r 100 V, asigurmd un randeraerrt satds£i'i.dtt(;r. Prin fulosirea UDOl' tullul'i fiahile, de <t(-le'V1izOl~,nu vt\ Iidemiraee .daca 'un .radioreceptor asHe! mndilicat, dc~i

dr-modat., va func\iona.~i :in secolul urm~tor! '

InloNlirea. .1UHlri t.ub, ampHticator .pentru FI

A111.plifkatoTul de f.recvenVi intermediana al unui receptor ohisnuit, cu tuJ:mrie1ectronice, Iolososte un sirurur tub de tip' pentodaeu panta variabila - necesara 'pentru reglarca automata aamplificarii - cu panta sub valoarea de 2 mAN. e1 n cazul defectarii unui tub specializat de acest gen, el poate fioricmd Inlocuit cu unul echivaleut ('11 rnodificarea cerutii Ia soclu s,i eventual Ia oircuitul de inciHv.ire al Iilamentului, atunei ctnd tubuleehivalent cere alta tensiune de inca1z1rr Iata- de tubul original, Conexiunilepentru .. echivalare trehuie salle elt mai scurte, iar conexiunc a grilei de comanda clt mal departata de oonexiunea anodului. in caz ca tubul In-: locuitor erepanta mai mare decit tulnil original, se pnate .suprima tendint a de sutcoscilatie .(a('ro~aj) prin dnsenierea cncone.xiunea anodica .a unei rpzisten1;e de 100 ... 1000 ohrni, a carei valoare se poate sbabili experimental.

in Iigura 19 a se arata schema - simplificatii a unui etaj de amplificare de Trecventa intcrmediara. "uhul pentoda so ami in acelasi 'halon eu un tub diorla, care servestc 'In demodularea sernnalului, caz Marte 'frccTent. In cazlil unor reecptoare rnai perfeclitmate,exll>tii :inea 0 dioda, necesara sistemuhri de rf'glare en intirziere fain dB rrivelul sernnalnlui receptionat, a sistemului de reglsre automata a sonsibilitutii. Folosirea unui tub eelrivalent, s1mplil pent.odii, ftirll diode in aoelasi halon, poatefi l'fm]iza!Ui en in figura .i 9 :b, unde pentT'fl.(lemv!'d'ldares~ poa.t.e lolos:io .dioduSBp'a:rata eu ger.mania, de :tip 1Pt:luetiform, de eXf'UlpluSFD lOG, mont-a.ta





®

50k

r--~~~=---"""'. 2SOY ( tu

'R1.1

I~ig. 19

U~ in figurA. lin artiliciu de montaj l'slp ['I·nat. ill figwri\ 1q c, unde (:3. dioda se Ioloseste gl'ila a treia, supn-soare, n tuhului pnntodii, ell rezultate uptirne. Aceste echivnlcri se pot utiliz a ~i la reecpto arele care utiliz('azii a~)pli~ieat(lrlll' de fl'ecvim\ki intermediarii po schernii reflex, ft(iIcil ~I pentru ampliiicare de audi{)frec.yeIl\~. Pentru cazurile care cer 0 djodii supliment.ara pentru -circuitul de tnttrziere AVe, se utilizoazi'i () diodii punctiforma cu gerwanin de (lficf.' tip, h'gala CU plt1~,ul la masa.

Amp1ifie,at.or apertodte

de antcna pentru televiztune

]n conditii de receptie difif'i18. a unor posturi de tdl'V-J-"iuM Sf' irupuno , pe .Hng£l folosil'ea unor anton« cu mart' d'jtig i}i ung-hi Ioarte tngust de directivitate, utiiiz arc« unor arnplifioatoure de somnal de radiofrecventa, int.orcalat .. Intre antena ~i t('levizor, asa-zisele arnplificatoare de antena. Acestea pot fi la i-lndul lor de doua Ieluri, cu circuit.e ar-ordate, sau aperiorlice. In regim. de constructie de amator,amplifiqtLoa.rele acordate eel' conditii de realiz are 91 re~.laj greu de lndeplinit, ~'lH'n pot fi realiz ate do ar de prorlusele industriale, r\'ali7.at.~ ~il'('glat(' despecialisti, ell aparaturs de.specialitatc. In schimb arnplifical.oarele aperiodioe IlU nurnai (:tl pot fi Uij(J.I' realizat.e (1(, (~~J.l.re arnatnri, dar prexinta avant ajul eii pot asigurfl recep\itt nu numai a unui singur canal, c i au 0 maro l;;.\ime de banclil care asigura fit) numai receptia canalelor din benzile '1'1 F de la 1 ... 5 i}i.6 ... 12,dal' prin Iolosirvaunor trnnzistoare de radiofrecventa cu pragul de fJ'(~cven~a dl mai ~J03I'e, 51) poate . asigura 9i receptia benzii" de VI F a canalelor elf' la ~L..60. In acest Iel, fara nici un Iel de comutare, arnplificatorul de antena asigura 0 Ioarte Im'gil banda (k rcceptie.

Schema unui astfel de amplificator de anterta l~ ~ratat.a in figura 20; El se cornpune din t.rei etaje de amplificare de radiofrecventa, cuplate in cascada. Drept sarcina IW eolec. torul liecarui transistor se Iolosesto '0 fezi~t.cnV\ dc valoar« rorlusa. Cuplajul Intro et aje se asigura prin condensatoare de valoare redusa, em ecopulFavorizarii frecventelor {barto tnalte; aceeasi Iavorizare se obtine ~i prm valoarea redusa fl. condensatoarelor de. decuplaj a rezistentelor din circuitele

52 • Colecfia Crlstal •

A~r!.~"f

'\ 5nP 15PF,---{==Ht-

CifI

~... r : 71

~. soc 25

~. ' . pFI

Pig. 20

emitourc lor. 0 HWJ'lI'C a acestorvalori HI' duoe III uutooscilatia mont.ajului. Valorile indicate due la obl incrca un«. amplificar! ccnstantc ill [oat.a banda foar·te intinsii de fl'I~<:vente amplificat.e. Pent.ru ca frN'\'l'ntrlf~ mai joase, din spcctrul radiofonic sau al parazif ilor sa nu daunozo fU1wl,ionariiamplifieatorului, in circuitul de iutrare e intercalata o bobina de soc care cupriudr- 10 spire bobinate cu conductor omnilat de 0,:1..0,5 mm diametru, bobinate pc un spiral de 3 ... 4 mm, care dupa bobinare se senate din hohin3,IH·f.'a~L~t 18111. carcasa saumiez , lipindu-se direct in montaj.

Hezistentele Iolosite pot fi (h~ 1 ;4 .. ,1 12 W. Condensstonrele de tip disc sauLubulare, ceramice, iar in li pi:la chilli' stiroflex. Montajul so poace realiza pe 0 plaeuFI. metalizatd, gravatatndungi conductoare ; nu exista conditii eritice de montaj sau necesitati spcciale de ecranaft~.Se prefera CIl din Inc in Ioc sa se cupleze condensatoare de 1...5 nanofarazi, inoa 2 ... .3hUt;a1i, intre ~ina de plus de alimentare §i legatura de masa, Iapt care marestc stabilitatea de Iunctionare.

Factorul eel mai important pentru obtinerea unor bune performante este 1nsa selertion&l'ea tranzistoarelor de radiofrecvehti'i. Nu se admit Lranzistoare din seria BC de nici un fel, deoarece amplificatorul autooscileaza. Pot fi utilizato numai tranzistoare de radiofrecventa de tip BF, indiferent de Ielul de capsula, plastic sau metalica, Este Ioarte important ea limita de frecventa sa fie cit mai mare. Pentru primele cinci canale de televiziune, tranzistoare de tip BF 214.,,215 convin perfect. Pentru I) functionare mai buna in

• Colectta Cristal. 53

domeniul oanalelor 6 .. .12, tranzistoarele de tip BF 1HO ... 18:J asigura 0 functionare sigllra; dar pentru aeoperirea .!}i a eanalelor 21.. .60 sint indicate tranzistoare cu 'limita si mai maro de freeven\a, peste 1 GHz, deexcmplu BFX 8f) san BFY 90. Factorul de amplificare trebuie sa fie mai mare ttl' 30 pentru un hun randament.

Ca Ia orice amplificator de antona, randamentul eel mai bun este asigurat prin plasarea hi distant,) tit mai mil_:il a amplificatorului fata de antena .de receptio ; oablul (:i.axiaJ spr;) televisor poate fi oricit de lung', dar hineintelvs sii nu depsseasca 100 m. In C1!i:lIl rnorit arii amplificatorulul pt' stilpiil antenei, acosta se va el'r~ma tntr-o caseLl'mdalin"l din tabla galvanizata, acoperit.i cu 0 casetii el[\J;~a lu UUlC'zeal«, din material plast ic. In privin] a limitel. ir de trmpos-aturii, amplifieatorul fun('\ioneaz;'i normal 3nll'(' _:20°C l}i +6(l°C. Alimeutarea lui se pilate fm:e fie prin -conduel.ilr separat, fieprin cablu coaxial, a~a cum se ttl'atC,", mai jos.

AmplIficat.or pentru antena defelevlsiune

AI unci cind exista coudit ii difit:ile d« rec('ptie p=ntru statiile indepartate de te1e-yiziullc, condifii de ordin local privind absorbtia undelor ultrascurte in unr-le ]{lc:;tlltati, receptia Ia distante foarte mari, est e necesar.i folosirea unnr antene ell Ioarte mare clstig, directive fji chiar a amplificatoarelor de antena, Acestea din urrna sint realiz ate ('11 ! ranzistoare selectionate, de radiofrecvent.a, care nu tot.deauna se ana la dispozitia amatorului ~i de aceea, const.ructia.de mai [os, de~i e echipata cu UII tub electror.ie re(·lIpp.ra~, dintr-un televizor sau receptor mai vcchi de radio, f' usor de renliznt ~i de reglat, in constructia lui intrind dear citeva piPSB usor de procurat,

In figura 21 este prezeptnta schema acestui amplificator, care este akiituiUi. din 110m'! unitllt,i distinct e 1)1 anume, amplificatorul propriu-zis (A), montat int r-o tuLip dan~ii, plasata chiar pe stilpul antenei de televiziune si, scparat, alirnentatorul sao (B), plasat in apropierea Lelevizorului pe care il deserveste. Lq:'i;lura dintre cole Ill/uil unitft\i este asigurata prin cahlul de coborlre, de tip coaxial, cablu prin care eircula alit curentul de aliment-are nl amplificnt.orului, cit ~i curentul de radiulrecventa dat de cii Ire amplificator,

54 • Celeetla CristaI •

Fig.2t.

1.[1 intrare'aei la iesirea din cablt;l coaxial, cei doi curenti, de alimentar~ ~i de 'radiofrecven\a, sint separat i eu <'jutor~ll unorcondensatoare ~i a unor bobine de socde radiofreovent.i.

Amplilicatorul Ioloseste un mont.aj "easeod" ell zgomnt. reclus, la 0 amplificare mai marc de 20 dB, pe oricaro diu benzile Lsau Ill, Iunctie de acordare. Se utilizeaza UII tuh electronic dubla trioda ell catozi separati, cu pants marl' SHu medie , de excmplu ECC85, ECC84,.61IJH, GH1H, ECC81, E8tCC sau similare. Se pot "utiliz a si tuhurile 6SN7 sau 6H8C, dar'ell randarnent Injuffi6t.a1it. '

Pentru constructia bohinelor amplificatorului slnt JkCPsure doua carcase eu diarnetrul exterior de circa 6mm.Pe o carcass se va infa~ura bohina L1, numarlnd 0, sihg'nra. spira ; iar bobinaL2 numara 4,5 spiro. Ambole bobine, alipit,e se n~alizeazacu conductor emailat de cupru, cu diarnet.rul de 0,6 ... 1 mill. Bobinele L3 ~i 1.,4 slnt identice, bobina /.4 fiind cea de 1 spire. Functie de miezul , cu care :,;;~ aeorcleazii bobinelo, Iunctionarea lor poato fi rentrat.a in banda IRau l l Ld« telcviziune. Asi.lel, cu mioz de Ierocart., de (1 ... 5 mm rliarnetru, seohtine aeordnroa pe canalolo L.5 din'hailda L Schimbind miezurile I'll suruburi de alurnit, hronz sau alurniniu, acordare« se ponte lace in banda I Ii P" ranalde 6 ... :12, eventual reduelndu-se in extremis t...2 li)Hre.

Cdc dou;'l carouse ale bobinelor YOI' fi plasate la (> dis(1:~\it de eel putin 50 mm lntre axe ~i perpendiculare lntre €le, pentru evit.area ouplajelor parasite. Bobinele desoc de radiofr('even~a au Iiecare cite 100 spire, din slrma de cupru izolutii ("1I email ~i rnatase, en diametrul de 0,25 ... 0,35 mm, Bohinn'jtil se taee spi~:a l1ngii spirii, pe carcase de plexiglas sau Iuburi docarton _, din hirtie rulatii ~i lipitii, de i3 .. 5 mm diametru iji :l:) . ..llO mm lungime.

'I'eansf'ormatorul de retea, Trl ; din alimentator, '~;f~ ho111- lWaZ(l pe tin miez de tole de Ieroeiliciu, cu supral ata secliunii de " em". Primarul, pentru 220 V, numara 2650 spire, ell sirmii emailata de 0,12 ... 0,15 mm diametru. Secundarul va avea 250 spire, en slrma de cupru de O,G ... O,8 mm diarnetru.

'Fransformatorul ridicator de tensiune, aflat in interiorul amplificatorului TrZ, foloseste un miez similar, tot de 4 rm>, PrimaruI,calculaL pentru tensiunea norninala de 12,6 V, va Ii alcatuit din doua se(:~iuni a cite 6,3 V Iiecare, din care

~6 • Coleetla Cristal ..

una serveste peutru lnt'i"ilzu'ffl. Iilarnentului unui tub de 6,3 V in caz ea amatorul nu d'tspunede tuburi alimentabilo 1a12,6 V. Cele douA seetiuni numiira 80 --1-80 spire, bobinato cu conductor emailatdeO.6~ .. 0.8mm.iarinsecundaI.se bobineaza 2500 spire ell sil'ma de cupru de 0,1...0,12 mm diarnetru. Dioda D, ell siliciu tip 1 N4 007 sau echivalenta,

Condensatoarele plasate in circuitele de tensiune inn1t!\' trebuie sa fie la tensiune de eel putin 400 V, electroliticii de

Iiltraj eel putin Ia tensiune de 300 V. .

Conf'xiunile vor fi cit rnai scurte, .cu conductor de 0,7... 1 mrn idiametru. 1n rest nu exista amplasamento critice, montajul amplificatorului se realizeaza intr-o cutiu\-a do . tabla de Iiervinchisa etans.

Psntru reglare, amplilicatorul se a~a.za in apropierea tolevizorului, faeindu-se conexiunile cu aliment.atorul lui ~i cu tel evizorul , -folosindu-se toata lungimea cablului coaxial care face legatura dintre el ~i televizor, Cu ajutorul unui voltrnetru de curent alternativ, coneetat Ia hornele Iilament.ului tubului electronic din arnplificator, se va vr-rifica tensiunea care trebuie sft corespunda tipuluide tub Iolosit, de (-;,(} V sun 12,6V. Corec\ia se faee din reostatul de rlOohmi.

Tensiunea inr[iala mare daUt de aliment.ator, de 18 Vo necesara linind seama de -caderea de tensiune xle PI' cole doua soeuri de radiolrecventii, de separare ?i de Iungimea cablului coaxial. Prin rotirea miezurilor bobinclor, hineln\-l'lps in prezenta unei emisii de t.eleviziune, se caut.il sa so obtina un maxim de contrast 0.1 imaginii. In caz ,ca amplifioaroa obtinutae mult prea mare decit se considera necesar, bobinele L2 ~i L3 se pot sunt a cu rezistente de arnortiz are de 2 ... 1.1)(} kiloohmi ; cu ctt arnpliiicarea dorita se cere a fi mai midI, r u aUt rezistentele YOI' avea valori mai miei. Prin aceast.a I'll' obtino ~i o largire a benzii re~(>ptionnte, Iapt care clute la imbunataFrea caUtatii imaginii,

Aeordulbobinelor est.e asigurat ~i de capacitatca intern •• , de intrare ~i de iesire a t.ubului ; pentru prirnele cinci canule din banda I, bohinele pot fi ~ulltate ~i cu condensatoaro ceramice de circa 10 p F.

In acest fel, amplificatorul este aproap{) reglat. Ultima operatic de retus a reglajuiui, necesarii numai in conditii de receplie deosebitde slahaa unui post Ilepartat de televiziuue, so face pc acoporisul imobilului urul« psi" plas~IL\ antcna.

• Colectia Cristal" 57

\

:/

~ ,

~.,

ALIHENTATO,

F'ig.

E necesar sa se Ioloseasca "un Iant" _ nlcatuit dinrnni multe 'p€'nORne, care sa oornunicevrezultatul reglajului,

Daca primul regla] a fost realizat cu .antena chiar In camera undese ana televizorul, un reglaj ulterior nu-si rnai are rostul; dar trebuie pozitionata antena pe acoperis. Dupa aceasta operatie cutia amplificatorului vse tnchide ermetic ~ise fixeaiii cit mai solid eu putinta de stllpul antenei (fig. 22): Tuhul electronic daca e apro~pe nou, po ate iunc~iona eel putin 'un deceniu ; iar realiz.area 1ngrijita, en piese verilitate nu ridica .probleme ulterioare,

Aml)1i.ficator audio auxiliar

De multe oriputerea unui radioreeeptor portabil, a unui casctnlon sail alta sursa de semnal audio, e rnsulicienta pentru sonorizarea in conditii die tabiira t.uristiea san auditie intr-un mijloc do transport o arecare. In caz ea se dispunede un acumulator de 17 V, cu ajutorulunor piese ieftine, se poate construiamplificetorul din figura 23 A. Faptul oa s-a ales o schema eu translormntoare, permitesa so ob(ina de Ia un

58 • Colectia Cristal •

lI.t
Q:
~
~J
'"::j
• ~®'
n
0
-
~
n
......
....
~
n
tot
....
rJl
....
~
-
•• . @
C)1
<0 ~~~~~--~--~----~~~~ 12V

acumulator de 12 V, 0 putere modulatii de minim' 15 W, la distorsiuni sub 1 %, Ia un consum sub 2,5 A. Prin utilizarea unei scheme Hiri~ transformatoare,putel'ea care !'i-;H' ohtine de la 0 alimentare de 12 V ar fi fost doar de cltiva wa\i, Ia distcrsiuni Ia feIde mid, ori tocmai acest fat'to)', despre care se tot insista, nu are mare rol Iiind deosebit de redus, insesiz abil in conditii de sonorizure in mediu zgomotos sau in aer li b" 1'.

Realizareaamplificatorului se ponte face eu tranzistoaro din serii mai vcchi, ell germanin, recuperate. Astful 1'1 poate fi orice tranzistor pnp eu germanin, de mid\ put.ere, .de exemplu EFT 32~, ~i22, :351, 352, AC t80sauechivalrintl'. Ei Iunctioneaza jca rcpetor pc emitor, cu alte cuvinte nu amplifica in tcnsiune : dar serveste (~a separator' si adaptor de impedanta. Semnalul audio, c~les de In iesirea ~UlujeaSt~, tofon san 'radioreceptor, la nivelrodus de auditio, se rngiise~tl' pe potentiomctrul de velum al montajului.

Tranzistorul 1'2 este un transistor de putere medic, (ic asemenea en germaniu, de tip SFT 124, 125 Stlu \C 180 2.1U modele ochivalente. Corpul tranzistorului se mon;teaza pc un "stegule\~" de alumitliu, careIa rlndul san so fixeaza pe covpul met.alic al trnnsforinatorului T1, en )'01 de radiator de diJdlll,a. Deoaroce tranzistorul respectiv are un consum const.ant de 40 miliamperi, Iiind tranz istorul care cornanda t ranalormatorul defazor 1'1'1, 0 rucire sdocvata se irnpune.

Tranzistoarele T3 ~i 1'4 stnt tranzistoare de putere, de tip SF'!' 2L2 ... 250, OC 2G, ASZ Lrl ... 18 sau echivalente. Elf~ trcbuie s{i fie egale ell Iactori de amplilicare, cu 0 difcl'f'Dtii mai mica de 10%; incgalitatea caracteristicilue inseamua c.resterea Iactorului de distorsiuni In un nivel neplacut. De a(,l~a impuno sort.area tranzistoarelor finale, ca la ori.:e tip de amplifioator, conditio indiscutabila a ("aljta~ii auditir-i.

Piesele "C18 mal import ante ale montajului sint cele dow!. transforruatoare. eel def'azor si eel de iesire. 'I'ransformatorul defazor, Tr J, se bobineaza l;e un miez' de tole de ferosiliciu <'U secliunea de 2,5 ... :3 em2• Primarul numara 500 spiff', bobinate cu conductor ornailat de 0,2, .. 0,25 mm diametru, iar secundarul, bobinat sirnultan cu doua sirme de O,~lo 0,35 mm diametru, arB 2 x100 spire. Dupa bohinare, cele doua infii~nrari a Cite 100 spire se inseriaza, astfel ca sa se ()l)~ina 200 S'pjre, eu priza la jumatate, infa~urariIe fiind in

60 .' Colectia Crista) •

cont.inuaro ca sens. Intr(~ prirnar ~i -seoundar se pun 2.,.~1 str!lturi d~~ hhtip, l\liezul.s{· asarnbleaza cu intrcfier de 0,1 mrn grOf;irlW.

Tr-ansformatorul Tr g se l)(lbineaz!i pc un rnioz ('11 SUIH'H'fal,i1 sectiunii de CJ, .. 6 tm~. Primarul se inf<:~nllf'il sirnult H,i ('1I Iloua slrrne de 0,7, .. 0,8;) mrn diametru, numi.rir.d 2 >:GO spin>, Hohinajul se inseriaza, r;'htirinlu-se 1.20 spire CIl ,pril,il, modiana, in{£isuriirile Iiind lnaeP}nsi sons. Seeund arul "'l bohinea7.i~ en ~ondu('(or de 1 mrn di~inwi.l'u R,i Hum!':ril 2:) I- 2;, spir ... , (,Hrp. S!:~ pot bobina in contir.uare. [r.t.re primar ~i '~{'l'\HlIlar so illtereah'Hza cltova strut uri de htrtie izolat.oar ... f\lif'~ul de tole de Ieroailiciu so asambleaza tcsut , f8rt! intl'diPf',

La punerea in Iunctie a mont.ajului, se pnate intimpla lHi. se nuda in diluzor 0 ~ueriHur[\ pul.ernicii, Iapt C(l]'P scmnalH\za di circuitul de react ie negativa a fost ('oJlPl'lat inver. Sf' iHyprScRzi!. fie sensul de. brunsare 0.1 secundnrului t.ranslorroatorului de icsire, fie ~ primarului tranalorrnatorului de-

1fazor si sit.uat ia devine normahi. --J,

", Co;ummu] 'etajului final ,fihit sernnal Hslp de eirea rio It'iliaUlpp.ri: iar la modulatio llH1.X irnri pOHLe dep;\~i 2,:) A. SI~ .jll\elew~ ~'1\ aliment.area In \,onditii portubile estep()siliilii numui dintr-un Hcurnulnt(J~ alimentarca ell hah>l'ii uscat 1'nu fll,ce posibila obtinerea randumentului o pti m. lil fig-lira 2:~ H ~i C sc po ate vedeaIelul de rcaliz are al ampli licatorului

sul. I) f01'ln[\ .urnpatti:l., i .

Aml'iiiic;ltor Ioarte slmp lu p entru didafo.u

In figur~t lH este reprezentatu schema colui mai sirnplu iuregistrator pt' 'banda de magnetolon RaU caseti=i, Iolosind numai doua tranzistoare. Dad\. numiirul fuarte rcdus .. io Vips ... face mo?tajul a!racti\:,. ~rhemade COIDutatie, !olosil~d Io arte mult()llltrerupatoare~l comutatoare poate Sa sperre pe un incepator. Sit.uatia in realitate e Ioarte siri'lplii.. In afal"a de tntrerupatoare, care pun sau scot din funqie arupliIicatorul ~i motorasul sistomului de antrenare mecanio, se 'utilizeazR un cornutator ell douii positii ~i cinci segmenti, din cele glisante {0108i1.e pentru schimbarca lungimii de unda Ia radiorecepto arele de buzunar, care rnai au un segment in plus, liisat nefolosit 1n montaju~ de fatiL Comutatorul ar» epic doua pozi!ii mrrrcnte eu n - reproducerc, redaro

.. Colectla Cristal. 61

>

'I ' ' t .. N~ v t .". j"'~

~l = mregrs .rare, rmpnmare, I't1 Sra prevazut mel l}TI ~,

de reglaj ,:.11 volnmului sonor, nici la imprirnare, nioi Ia redarjs muntajui' fU1rcF'Onlnd Ia limita de amplificare, Trehuie spus {1~ 1<\ nun; incapuf ca un asemerrca mrmtaj nu e conceput I'Pntru marii amatori de muzica *i de inalUi Iidelitate, oi nunrai pentrn imprimarea vorbei ~i a muzicii ; dar rara mari pretcntii, Ia nivel de sunet de aparat do radio miniatura sau de pat-don. In schimh montajul prin aimplitatea lui, deschide color care-I vor experimenta, calea liberu. spre u.ll.n constructii mai complicate, de inalta calitate, Dar revnniml In Sf: hcma, iata care slnt piesele Iolosite:

Tranzistnarule Tl ~i T2 sfut cu siliciu, de midi pntm'l', en factor de amplificare proferabil peste 200~ de exemplu !BG 107 ... to8 gall. echivnlentele tn, capsula din plastic. fie PDt, Colosi ~i teanzistoaee cu germaniu de tip:pnp tot eu urnl)llt1eaxe mare prin inversarea sensului de bransare al bateriui de afimentare ~i aI condensatoarelor electrolitice.

Capet.de di) magneto ron sau de casetofon trebuie sa fie de Uu.Iwdanlu mare; da cirea.400 ... 600 ohmi. Ele pot sa fie die: aceb~i fitl,. provenite (1& Ia uecuperan, de redare, universale. l.n Ga7. ea. fiU j;ntrefim~ul usat, ele se pot". re.~lefui, pentru W pzezenta Q zona neteda Ia contactul etr banda magnetics. Capw ell Ianf.a cea mai. fina se va ptasa in pazitia capului

·62 • Coketia Cristal •

-de .imprirnare-redare.; ceH~laJt,hlai uzat, c:hiarcufanta ,considel'abiUiirgitu" 81') vaplasahlpozi\lia de ,ellp de$,'tel'gere.

AS-a cum 813 obsetvadin scaema de lll'incipiu, :rtlonMljtll nu are osoilatorpentr'u .~orgere ~ipFemag:netizate, 'fellosind 'ventl'u,ambele cazuei talrentu:J colltinuu dat ~e be:teria 08 alimenl.are, eurent liIhitftt;prihrezis1.ell~.e. Astfel,in cui'sul operatalor de reglaj,Meste l'ezjstnn:~e"marMte en stelu1; 5. , po ane -nr trehui sa ,fie modifieate ell 'valuare; 'cea de 100 kiloohrni, funeti:e decapnl ~ibandafo'losiUi, se poatesa aihli vsloarea co1>o1'ita 'inpreaj;inaa 10 kiloo'hmi,pl'mtl'u blnregistruro nedietorsionate ; iar capul destergereputtnd asigurn

1}I;i.'l'gerea benzii i}i eu 0 rezistentK serie vde L,5 kiloohrni, de Incaz l a caz.

In rest xnontajul nn ridica alte problerae deosebite, eel mull, casca, Iolosita ~i ea mierofonde inr~g1i'Strate, trebuie sii aiM ° irnpedanta rnaimare dei 000 o~t:mi; in chz contrar ,(;ndamentu1 poate sa fie foarte slabsi Ia inregistrari treb:rtie s:ise vorheasca foarte aproapede 'Jf:l'embl'ana ei; 'iarIa redare, tl't:'huie plasaLa lingau:reehe.

De asemcnea, s-aprev&zutposihilHatea irrtrnducorii iesirii dictafonului la intrarea unui amplificator deputerf'. Pentru introducerea de semnal audio, altfel declt de Ia casca-microfon, acesta se po ate aplica direct sau printr-un rezistor de 1.. .100 kiloohmi, laoontactul I al comutat.orului de In ~ntI'are.

t n prhintasistemului de antrenare, acosta poate fibincinteles facul, en unmotoras de curent continuu prevazut eu sistem 'de stabilizarecentrifugal- sauelectl'oniD. Penti',] o ccnstructie loarte simpla,se poate folosi ~i sistemul dill partea de jos aschemei, AsHe;}, se poate utiliz.a un motoras de curent continuu, pentru j:uMll'ie, legat in serie eu un reostat bobinat. Un intl'crnllutor suplimeni.ar, perrnite brimitcrea lntregii tensiuni a hateriei de alimentare in motoJ'a~, pcntru a dezvolta maximum de turatie, necesara operatii1ur de bobinare rapida ~i derulare.

Folosirea unei brrterii separate pentru circuitul motorului reduce foarte mult din zgomotul de fond dat dl~ moterm} ~i Sf) insista asupr-a faptului ca circuitul de alimentare al motorasulni sa nu aiM Ilk,i un contact cumasa montajului sau cu circuitele amplificntorului. .De asemeaea, corpul rnotorasului g~ fie izolat .printr-o f1E}ie de cauclucrulata in jurul corpului, de p~h'\ile mctalice ale constructiei, Corpul

, • Colectia Cristal" 63'

motorasului se va Icga galvanic la plusul san minusul baf,('.riei proprii de alimentare. Pentru reglajul vitezei de rular=, se va folosi 0 caseta sau 0 banda gata imprimatii.

Intregul montuj pnate fi asamblat pe sasiul ur.ui rust eusetofon sau pe un caseteion construit din piese dl tasate procurate din comert, Posibilitatea pentru amator de a-~i tncorca dibacia isi giisesto si in acest caz 10cu1 potrivit.

ee se poate ottine ell ~cest dictalon P Totul depinde, bineintcles de. calitatca pieselor utilizate ~i de vitoza de an- 1;1'On81'e Iolositii. Ast.lel, cu 0 viteza de antrenare de 4,75 r:ll)jfl se poatc obtine 0 curba de raspuns aproape liniara pilla la !) 000 Hz, acceptabila ~i peutru muzica usoara. La reducerea vitezei la jumatate, curba de riispuns este ;inca multumi- 1,0 arc, ca Ia 0 redare telefonica, buna pentru imprimari (k vorba, ca ajutator de mernorie,

Dar, lucrul eel mai de prot pentru un Incepator, cl 8sig"ul'ii Iiorul de multumire al primei imprimari pe bamlu.}l magnetoion ·l'eu~ita cu ajutorul unui aparat de eonst.rU(;~1'j proprio, deschiderca lal'gii a caii de succes spre imprima Ii de ~i 'mai b~ma calitate, pe aparatura elect roacusticn mai eomplexa.

Cu un numar Io arto reclus de -piese, amplificatorul din figma 25 pcnnite obtinerea unor performante asemanutoaro 1'calizltl'ilor industrial!', Iiind user de construit ~i de reglat de eiitre orice amator cu pregatire medic. Montajul este din categoria "adp.ptor"--denumit ~i "tape deck", cu alte cuvinte permits inregistrarea de programs dupa diverse surse electroacustice ; tIM redarea cere. Iolosirea unui amplificator final separat montajul oferind la iesire circa tOO milivolti tensi nne de audiofrecventa.

Tranzistoarele folosite apar+in to ate seriei de puterc mica, eu siliciu, de tip npn, de exernplu BC 170 ... 173 sau echivalentele :101' in capsula metalica san de plastic, Pe.rtru 1'4, in caz en. serloreste marirea fiabilit(,\ii, se poate i\ losi un tranzistor Bl) 135 sau echivalent, de putere medic, Mont.ajul este destul de simplu ~i partea de amplificator nu are nevoie de multe comentarii. Se observa intercalarea unui potentiometru de velum, a unei corectii HC in circuitul

M • ColectiaCrlstal •



10k

2k

100k e

J:50nF JOS .... O''':"''5C=IL''''':''ATI=a:"::."Tr.1

an Impf1mi\1.'(~ ~i {, e(ON"'~ie RC 'in ~il:"lIitlll de jf'~i1"{" pPldl'll redm>t', ~~hl'i' "E~ I·cg.lea'l8. Iunctie de vitoza til' tJ-[jf~!-porl a henzi.i. ~i de tipul de handii Iolosit, astlel .u ".:, ;;1.:' oj_'l, i1ll1 lilt redare o curba cit mai liniara,

Trebuie subliniata pre7.en~a unui indicator penil'u nivr-lul de imprimare, en ajutorul unei diode lumiuiscr-ul.r- "'are "pilpiie" 'in ritmul modulatiei, Dioda LED 1, pl"pfeH1iriJ de culoare verde, lumineaza permanent in momentul coruut a~i.ei montajului pe imprimare, Iiind un indicator al :'iltlw~id de imprimare. Dioda LED~, preferabil de vculoare r(.~il'

este montata in eircuitul de colector al tranzistomlul 1':~, ... iciJ:' reglajul indicatiei do "nivel mediu se face din poteutiometrul semlrf'glabil de 100 kiloohmi. Aprinderea .pernUJJlf·l1l.ft

8t diodei LED 2 indica Iapt ul neplaout cii unprimurea de sunet se face supramod ulat, distoraionata ~ trehuie wit at ii,

01'. rsglajul din potentiometrul de volum evitti 0 asemr-nr-a sj,t,uatie. DB~j simplu, acest sistem e foane eficient, dadi e bine reglat,

Pentru asigurarea unei 1jt(>,rgeride calit.ate 8 benzii, f~ rii. ftljiit ~i mai ales a unei imprimari de calitate,se fofo8f'~l,e un oseilator pentru ,targere §i premagnetizare de fref!Ycn:ta ultras,p',!loJ'u, care folose~te ca Induotantti chiar inf5.§Ul'HJ'PI) oapului de t:lergere. Acesta trebuie sa fie de tip slanduf"ll, eu \mp'eda~~a redusa, ell intrefier de ctteva zed de mieruni. Pentru ca freeventaultrasenora - .radi(lfret'"\'ent~ - daLil de. c8.trEl oscilator sa nu mjgreze spre iesirea amplificatomlui, se fqJ.oSe~te nn circuit LC alcatuit dintr-o boblna cu miez reglcihil de ferita, eu diametrul miezului tntre 5 ... 8 mrn, h,n.gime 10 ... H. mm, numlir de spire 200, C"\1 conductor BIDai lnt de 0,1...0,15 mm, bobinat intre doua capacele de' plastie san oarton, cu liithnea bobinajului de circa 5 mm, ~lnjul miezului bobinei se face astfel ca atunoi eind nu sa m:nplifieil semnal audio. dioda LED2 sa IlU fie aprinsa, fapt, care denota cil eireuitul LC i~i indeplineste sarcina .11 !)l&-euJ'(>11

.:radiofrecven\ei, fiind inrezon~a pe ~ol'ului.

ACeD.5ta din urmd poate aves orice valnare ••• ,S(J kilo-

hc,!'"~i; eontrolul se Iaoe cu ajutorul un ' de rMif,

in r.t',(),;p~ie pe gama de unde lungi, . In

kil,)fwr·\i dintre Ilueraturile receptionate Innceastn

g9.rrta, fl"Bl'Vonta se poate regIa prin m'OOl:tlCarl~a condensatornlui fix de r. OO(} pI" in limi 'I]i reglf'i ul eircuitului LC de blocare.

sa ~. Coleqia Cristal •

AU r"'glnj f,)aI1.~ important. f,\;~tl'ef"al rn·f'm8g"l~t:i1.~i'?i, din sohimbarea valorii condensatorului de 100 pF, af'.tfel ca 0 imprirnsre Ia freeventa de 1 000 Hz, datade un generator audio, fileuM. cu nivel foarte mie, sa fie nedistorsionata si uti nivel cit mai mare. Ia redare. Se variaza valoarea eon:l(>nsatorulm - Ia nevoie se foloseste un trimer - ptna lEI. ,)i1tinerf'a mndamentuhn optim,

Piesele montate in emitorul trnnzistorului T4 servese 13 blocarea I'8:diofI'e('ven~ei spre masa: dar nu sint critice. A;;t.fd, bobina desoc numara 200 spire illfa~urate pe corpul Htlel rezistente eu valoare mai mare de 160 kiloohmi, de j ,I IniJ.tllt,e de watt, Intre doua capacele de carton, ou lathnea l--hinajului de circa 5 rum, Iolosrnd strma emailata de '-I, t. _0,15 mm, Hezistorul I'oghtbil se po ate Inlovui ,eu unul fix de aceeasi valoare.

Reglajul "pre valori mai miei este necesar doar in cWI,ul d'i se Iolosest.e nn eap de ~tergere pentru magnotofon cu landa do 6,25 rnm. Gu casete de hmia calitate, montujul ,,j"dl'lmi,' da deplrna satislaeti», Mtigu.rind () 'mba pHHte 12 OUO II z, ell zgomot red us. Pcntru stereo, amatorul ~il,ie ce al'\~ de facut...·

it mplifieator de redare pentrn casetofoD

Un.ii amatori poseJa dte un veohi casetofon, ou partca ,.'kr.ll'nnic'~ii. deteriorata, sau rill vechi maguotuf .. n demodst, echipate cu trnnzistoarecu germanin sau tuburi electroJllet· lipsa, greu de proeurat.

o roconstruire a acostor aparato este orieind posibiti, prin evhiparea 101' cu un amplificator nnmai. pentru redan'), 1 I, caz ea se Ioloseso casete sau bensi gata fnregistrate. Un asi-menea amplificator este Ioaete u~(}r de construit, ell Pl('BB uzuale; iar realizarea lui 1n doua exem plare, permite folo:!;I'I"it unui cap magnetic sterecfonic 7i 0 redare a inlPf:)i.f1StJbrilor stereoioniee.

In Iignra 26 so:> :lI'ttl.ii :WIH'IHll smplificatorulul. Acesta hi.,) r"aljlat din .luuA hll)':1l1'i rtln(~tionul.~ t ipice: un 1)1'()Ilml~liri(:fJlor •. :Ill'e.-(\'J' .11" nil'ba de redare ~i. un itmplifkatol' J~., I) I) j,"I'e.

67

+12V

.Fig.26

(' Preumplilicutorul se poate l'ealiza tu orice tranz istoare

en siliciu din seria cu zgomot rcdus BC 107, BC 108 sau HC '109, fie echivalentele lor in capsula de plastic. Capul magnetic este conectat direct Ia intrurea preamplificatorulul. So utilizcaza un cap de casetofon sau magnet6fon de impedanta circa 100 ohmi. r n paralel cu capul magnetic, un C011- densator de 1 nanofarad ridicaprin rezOlianta frecventcle de peste to kiloherti, care altfel ar fi redate atenuat, furl} st.ralucire. Cole doua tranzistoare cuplate galvanic ofer6 0 amplifie are de circa 100, eu un zgomot foarte redus de fond.

Polarizarea primului tranzistor se obtine de Ja caderea de tensiune existcnta pe emitorul tranzistorului 1'2, cuplaj r[il'(~ se regleaza automat, pentru 0 amplificare optima. De Ia colectorul lui T;3, un circuit Re, reglabil, permite ridicarca nivelului frecventelor joase, cu efect de reglaj de tonalitatc. Semnalul de audiofrecvenfn se trimito apoi, de la c ursorul unui vpotentiornetru de velum, la intrarea un ui circuit integrat final de audiofrecvcnta, Acest.a pilate fj dinvseriile foarte cunoscuta de tip TBA 790 (pIlLl'I'f) Cll'CG. 2 W), sau TCA 150, cu putere modulata de circa G W, sail 1'8.\ 8to cu put ere maxima de 7 \V. Aeestc circuito illtegrate slut disponibile sub doua forme de cnpsulc, ('\I t2 pini, cerind la pinul 'l un condensator suplimentar de decuplare al preamplificatorului din eip, sau In alta variantii, ('U t't piui, ca in Iigura 27A. Indilerent de forma capsulei, l'('zu1ta~('''~ g1nl. sensibil aceleasi. Cu circuitul inl('gl'at TBA 7908e ohtine 1)111 ('re suficienta pcntru 0 cmneriJ de locuit sau aer li b-r.

Pontru oonstruirea unui amplif'icator de. redaro folosihil lnlr-un autornobil, so pl'ofera utilizaroa amplificatorului mui puternic T13A 810. In Iigura 27 13 se aruLu Ielul cum so ponte. I~<)nsl,rui "I'U piese discrete", un amplilicator de put.ere de circa 2 ... 3 W. T1 si T;Z sint tranzistosre cu siliciu din seria Be, orire numiir . r 1'3 ~i 1'4 sinL tranzistoare ('U gnrmaJliu de tip AC 180 ~i AC 18~ .. Singurul reglaj de e lectuat consUi In reglarea potentiometrului scmireglubil de 0,5 megohmi. pcntru ea tensiunea existent a tntre cole doua emitoare 13 si T4 S1 masii, Itt valoarca optima a reglajnlui, s,l fie de 6 V, • adicii . junuitate din tensiunea de alimcntnre.

Amatorii pot rncerca sa oonstruiasca deci 0 v arianta total,. pe traneistoare", filra circuit.e integrate. Dar ex ista ~j posihilitatea perfect roulizubila, '~Q amplificutorul de redare

• Colectia Cristal. 69



.,

1.2k

Fig, z»

.ell) Ii" Illonshuit numai eu dl~puitp irrtegJ'nte: Pentru 8.1 oasta, amplificatornl final so roulizeaza asa cum !Hr indieat in schemelo de mai SU!'l; I Ill' pentru preamplilientor, se Ioloseste schema ';\1 ,~il'cu.it,il:h~gl'at .741 sau eehivalent, «are a Iost a.riHu.ta li:l. ('api tntul I'PRpediv. Fa\i1 t~ preampli Iicatorul ell tranzjstoare "tliserl~te", zgomotul de fond poate sa fie ceva mai accentuat; dar nu attt pontru a strica P"P8 mult dinamica redill'ii sunetului.

Orioe varianta s-ar realiea, trebuie datil 0 griFt (bosehitii l'Udl'll amplifieatorului final Functle de formatul capsulei ~ Ielului d, .. radiator eerut, nil se va face economie de radiator, eel pu\in :30 cm~. Neglijarea radiatorului poate duee la chcltuieli supljment.IlI' pentru \inlo(luir13U amplificatorului deteriorat prin ambalare l.errnloa. ~i fn cazul variantei cu tranzll"toare obisnuite, T3 §i T4 vor Ii echipate ell radiatom'!' msi msri ca 8 Ilpl'aiatR , de 20 cm.2 fiecare, din tabla de aluminiu de vel pul,in. 1,5 mID grosime.

Un asemenea amplificator, mont at tixlui siatem mecanie de eusetofon lSUU magnetofon, poate semi fji la copierea de programe imprimate ; in aeest eaz borna ae acces se va monte

1.n paralel icu potentiemotrul de velum, .

M.inill,mpliiicat01'

'FaFi. de- moda amplificatcarelor de zed de wati, min'. amplificatorul present at mai JOB paro 0 gluma reu~iM. El nu. ()fera decit un sfert de watt.. Putere totusi s.ufidentl pentru o auditie dostul de putemica tntr-o camera ohi§l1uita do Iocuit. Nu trelmie Sa Be nite eli majorita~a radiorecep-t~oare1or ~i (;asefA)!.!~9nel~)J' P?rtabile, ~u depti~sc declt destul de rar iOO de lnilIV.liitl, adica 0 zecime de watt.

Schema din Iigura 28 este alci1ttlita din dona fumatJI.tl.

Prima, din partea gUnga, este amplificatorul propriu-sis, Se ful&se~f;e schema Darlington, cu dona tranzistoare ell germa.niu, en 'i~~ire dir~d pe bobina mohiUi a unui difuzoJl. Primul et,aj, eu tranzistorul TI, nu ~ferl1 amplifioare in tensiune, fiind door adaptorul de im})edantii al circuitmu! Darlington. Tranzistoml T2, I)lera 0 amplifieare de circa 10; sufidentli pentru ea sonsibllitatea lntregului amplifi43ato. sa fie cam de lOOmiiivo\ti, tensiune pp. care 0 Orel'a mA:joritateet surselor de semnal audio, celula de detectie san dozl

• Colect~a Crista}. 1ft

:Fig.2&

piezoelectrica de pie up. In acesf din urma caz, potentiometrul de volum va ave a 500 kiloohmi san mai mult.

Tranxistorul T.1 este de orice tip pnp de mica putere, de exemplu EFT 321, 351, AC 180 sau echivalente, Tranzistorul TZ este de putere mare, de exernplu EFT 212 ... 2f,O. AS!. 1~) ... 18, cu factor de amplificnre mai mare de 20. So pnat.(~ ut iliza ~i un AC 180; dar en radiator de circa 10 em::. DifllZOJ'ul este preferahil sa aiba 0 impedanta de 8 ... 16 ohmi; dar se 11(,[(te utiliz a ~i un difuzor cu rmpedanta mai mica, de 4.,.6 ohrni. Aliment area se Iaoe Ia tensiunea de 3 'V', III care consurnul montajului este intre 170 §i 200 miliamperi, val(,nre f'iXtl. Alirnentarea 88 poate asigura de la doua pile de tip H20 «onectate in serie, iar pentru durata mai mare, de T« pat.m pile eonect.ate serie-paralel,

·!\lult mai avarrtajos este S~l se utilizeze partca din dreupta !!l. lHO{llfljuini ~i anume alimentatorul, cchipat cu un tr anzistf.lf' T,:) , hi milur tranzistorului T2. Tensiunea alternativii, hiatt] de In un transformal.or de 10. Infti~nI'area de filament de 6':1 'V, la un consum decirca 0,3 A, adioa similarii puterii consumut (\ la filament de un tub electronic de Ioarto rnicu putr-re, 'SC' .redreseaza cu ajutorul unei diode D. ell silir-iu, de hp 1 N /j001 san similarii,: sau 0 jonctiune valida a unui trnm,i[,L6r defectat, apoi se filtreaza eu ajutorul unci {'hltd(' de f.iltraj cu tranzistorulT,'{ Tensiunea la iesire, in consum, Rut rcbuie &a dppa~fH\Sea a,5 V sub consumul constant maxim

- dl" :WOmiliamperi. Peutru reglnrea valorii tensiunii dciesire, .sf pont~' ~('h imha valoarca rozistorului df' t kiloohm dintre

"2 • Colectia Crista! •

baza 15; c(,1eclo_J'ul tranzis! oru lui T:J, Plasarca tranzi8toHl'ehr T2 ~j' 1'3 pe mici rndintoaro de aluminin, de 5 'X5 ern, ofeT~1 o sigllrm1ia de funct,iunare mai mare. In locul acestor radiatoare S8 pot fixa tranzistoarele de put-ere pe 0 -placa rru 1 iJ,- 1i1.a18. de circuit imprimat, ou zone rnetalizate do diruen-iunile indicate mai sus, separate printr-o radore n unei ~u\'(l.· de metalizare de exemplu p13 placa dublu mdnlizatft; III' D parte mont.ajul, pe partea cealalta fixate tI'anzistO~\I'df' db putere.

Diiuzorul irtilizatare in perrnanenta, prinbobina mobil», trecerea unei componente continue de 2(JO miliampon. Accasta d nee la atragerea sau impingerea, permanent.a k membranei cu cii-iva milimetri, fapt care strica iniTueitV[, performantele. In cazca se utilizeazii un difuzor recuperaf. "eva mai vechi, care are deja membrana deplasata, se va Incercn 'in care sens de bransare a hobinei mobile se obtine o auditie calitativ mai buna.

Dif~zm'u] se va Iixa pc lin panou de lcmn, intr-o (,!lsdi'q altlel randamentulpoate fi Ioarte redus din cauza scurtcircuitului acustie.Se preiera utilizarea unui difuzor morrtut in incint.a aeustiea. Puterea lui poate fi orictt de mare, cliiur de 100\V; cu cit este mai mare, en alit auditia va Ii de

ralitate mai buna. Fara - mari modilicari se ponte {I'pee lR const.ruirea a doua amplificatoare identice pentru redurstereofonica, construite conform parl,ii din sti(,gn a ~cht'mei ; nlimentatcrul riimlnlnd identic, eel D1UH Sl' !'t-l-!lr'1-!7b; valoarea tensiunii de alimentare 81111 cnnsurnui dublu, d,_· 300, .. 400 mili amperi,

In principal, acest zunplificetor poate S( rvi pentru ew.· trolul acustic al diverselor mont.aje de radioreceptoare (·\PI'-. rimrntute, ca montaj trasator de semnal (in caz ('{II t'f-' ntH; adaptcaza un etaj' preamplifioator), ell. ;.bahy-s'tt\ (,"ill ,';,7 dl. prirncste doua etaje de prerunplifican-. De ~1f"Il1' III", poate fi folosit ca intpf'fon, am plifieatol'lwntr'll ('I\~l'1 \ of.

~i rnulte HI[.p aplicatii NH'P nwrilA f>i\ fif' (':qwl'iJltP!ltall'

rl'CllmIlliticil~OI' pontru dW!.ll Im!~owti(~a

In ultimii ani au inceput i:i~' fo;{\ f(ilftsew-;ci1 ttl! )lIui tit'S 007.e11' magnotioe de picup. Fat,a de dozele «u crist.a]. fuh)site I,ini! acuru pc sem'n fnurt·f\ lm'~i'l. d07.fde mng-Iw! icf' {l1'l'{',·,. \.'

brrn(1~ rN, i lnrgii (10; I'H-,\"J 111l!'1, c. s-parare mai buna a. canalslor £lI'l"'tI,"Wj.,(, ~i n tlLI.r°il, mai mica a discurilor, .fin cauza. ca eehipfwwHf III .mchil rvspectiv est€! cu inertie mill redusa decit ed fdo"it 10, (l()~(·lt' en eristal, piszoelectrice. In schimh aceste doze 111] pot fi kgrtl;e direct la bornele deplcup ale ap!u'IlJdor de radio sau magnetotoanelor, aUt de simplu ~ 'C(lni.,rtllhi1 cum ilt> proceda cu dozele piezoelectrice, din. dOJ;i-l motive. in primul rind tensiunea oferlta la horne de asemouea doze este de citeva ze· .. .i de uri mai mica declt 1& do:.-;[{ erist.a], fiind oomparabila cu tensiunea oferit.i'i de un microlon, epoi eel de al doilea motiv este dl 'tensiunea ouIf)&:s8. de p,' disc nu e Iiniara ca in oazul dozei en erlstnl, care fl1enueazii. rre~w'll\\de Inalte, ci ('l'e~te cu Irccventa conform eurhoi de imprimpr«. ned ;all impune intercalarea unui preampli fieator, Ia iesirea dil'uia s(. se giiscast.:ii un sernnal audio Iolosibil poutrn redan" ('(·rel'ta prin borne de picup, san in.primare pe magnetolon ..

h figul'tl 20 ~e aH(t,jl schema unui asornenea preamplifica- 1.01', to •. hil,at. cu doua tI'MII.istoaI'l-; (;U siliciu cu zgomnt redus d~ tip Be 109 ssu Be 173. La 'iutrare so remarca un oircuit nc (lllJ'C are divpt 8~Op reducerea zgomotului de trepidatie dat d'I' motorul pieupului, tr'lphlai,ic Ia care dozelcmagne-

-

fice sint deosebit ctesensi»ile ~ care tulbura 8udi~ia. Tr,<Jn. 7.is~ollJ'de 8~nt . elJpl~fR~ t'Ot}d~ttiv: ~i de la it\~u-ea lui. 1'2 ~P1'0 enuLoI'ul lui TJ eXJst.a un circuit He coreeter de fl'N:Yeinli'i pentru curha de raspuns a discurilor. Un pU'ten~i(·met;l.i semiregl ubil -perm] te l'f' gl area mivelul ui pream pli Iioato ru lui astfel ei'i .dHdi. H) r~Hlizeaza 0 varinntd eu doua canale, sterel< cele doua canale put fi reglateca sa fie riguros egld:le ca LUU-

plificare. ,

Valoarea rnedie a pot.entiometl1;llui unui canal se nd\y:e Ia aproximativ ~OO ohm], deci curserul plasat ill pOZi~H:: medianii, celalalt se regle.a?,u cu ajutQrul Wla! geIli:1I~Ilt.()l" audio, pentru idontitate de amplifioare. In eaz i~il se dON';*lf) iunctionarea la tensiune redusii, de 9..,12 'V, ~3tf: lw.et\sar ea :reZistf'o\,a de polarizure de aOOkiloohmi, r:;'l fie Fndm.a ca valoare 18. circa 100 kiloohmi.

Preemplificatorul, in caz .case folo.se~t.e dOH]" {lcof.io:nrll. poate,fi alimsntat din baterii, de exemplu 2.,.3 hm;.ali httf.tni.i galeta de £1 V tnseriate, admittnd 9- tensiune d~ alimeIfLar.·1t maximo pina In 30 V. O>l)Bumul per canal eo d(l d.~iyamlli .. ampori,aatfel inoit baterlile, d.8.0a se prevede un l!\b',·mpiH;or, pot dura elteva luni de zile in regim sporsdio

Prenmplificatcrul poatefi de Qijp.m(lllea inelm< hi (iw,amblul unui amplificator salt magnetefon existent, ('aN' 11n era prevasut cu intrare de doza de picup ffingnf,tidi. 1 n tOll'!.\) (:azUJ11e, preamplificatorulceere ponte fj montatp- {, hllllt',j,il deperf.iJlax cu cablaj imprimat sau gravat, nu O\.",lp~\ .mult loc, dar se recoman.;i:l1 fixarea montajului Intr-o n.111.lUV'i. de tabla de Her gelvenizat pentru NTiU1Hre ill'a (II' (hIlP\H'i1~ magnetics ~i electrice parazitare. AlirlWlutEU"a tl't 'i)16i .. n;oigu~ rata peintr-o I'ezistenta de 5 ... 1.0 kiioo:filI1J, csre hjILlIn«1.i{~ ~,e~te Iiltrajul §i mf'<rel}te deooplaj'tIl.Se pril'+.JlI·a aumn;tarell la tensiuni Intre 2() ... 30 V din rt~t·ee.ol'l~l aparstului h'lN:I1.'& Sf! Iln('xeaza prea:ml)lifi\\'{ttOrtlL

Acela~i montaj poate fi ut.ilizat l:flpfco'Jnpld'it''';lto.r do mierofon dinamic, eu zg(JIDllt Ioarte redus :P "'ll (":lJliLHj,G pfofesionala a sunetului. Jl't'Ut.I'U aeeosta! rebuio, ~ii lit; suprime eireuitul RC de cereetie de dis«, lnloouindu-segrupul dapiese cu osingura rezist€<nVii de rear.liE' n.l!gf,Jih'ifliIllura de 50.,,100 kiloohrni, In acest caz in'irw'(iB. mi'T,.r',;;uJu.i, pentru 0 redare rnai aceentuata <1 fT€.t:Vf:'u¥.-1ur gran', SB VIA

• ColeeHa CdstaI. '1~

Iaco printr-un condensator f'kdl'uiilie de 2 ... 10 rni(:)'uf;])'rni, -:1ill1inlndu-se grupul He anti-trepida i.ie, de~i prezent a I ui ~i III Iolosirca unui microf'on, ducc Ja m.irirea inteligibilitiij.ii programului vorhit sau ,'i.ntat.

1:0 hnica 'inl'l'~lstrrlrii discurilor r()lojse~te 0 mE'todapimtrtl 1mhunata:\>irea caJil.~itii sunetului inregistrat. Asl.Iel in Iigura ::1U A Sf' vede Iolul cum in momentul inciziei matl'itei de n~ara, din care apoi se conlectioneaza matritele de presare pentru seria de discuri, in doza de imprimare se trimite un semnal audio ('II 0 curba de raspuns diferitii de curha :iilliara a Iantului clectroacustio. Scopul este de a accentua JIl'ecH'n1;,eIe inalte care dau 0 amplitudine de oscilatio prea ''1 riC,1 dozelor de impri mare ~i de redare, Irecventele lnalte niH';} aoest artiiiciu Iiind prett atenuate ~i in sohimb se reduce {llll~litudinea frecventelor [oase, e~re ~ltfcl ~ll' aVNt amplitudlllt~a atl t. de mare incit~antUI'llo dlscuiul S-Ill' i ncaleca. Disoul prezinta 0 accentuare a freoventelor inalte, 0 rerlare Iininru u unei portiuni medii _. denumita tranzitorie -- pla.. :11,;'1 earn tntre 300 ... :3000 Hz; jar Irecventele jo ase sint. hit hite ('Ii amplitudine. Majoritatea caselor de discuri Iolo"pSG norme .internationale, cu Iimitari Iuarte pr(WikP; disvu,til' micro actualo monoforrice §i stereofonice I'll' gravPu:t.:i ";onfol'm standardului n.LA-A., adoptat international.

La rrdul'ea nnui disc imprimat prin corectie de ;H'l·~t[ ip, Hu.)i\ia csto stridenta, cu foarte unult> Irecvente (!GUt.!) ~i in .schimb cu 0 atenuaro inadmisibila a Irccvontelor jnasc, mal ales atunci cind se foloseste pentru redare 0 doz« electromagnetica. 1n cazul unci (ioze piezoelectrice, oceasta are 'h~IHlillta de a reduce mult amplitudinea Irecvcntolor inalte, vieiu de prineipiu de constructie care face 0 red are cu asemonea tip de ·dozii, perfect acceptabila. Dar nu se obtine "'alitatea maxima a posihilitatii de redare, aceasta trebuind 3a fie ob~inl:ita printr-o corectie la redare, en 0 alurii complomontara curbei de imprimarc, astiel ca rezultanta sa fie (J curbs de red are liniarii, similara auditiei originale din sala de concert. Pentru obtinerea acestui deziderat, intre doz a de redare §i amplificatorul de redare se include un circuit de

. .£6 • Coleetia Crista! •





-

1. .. Sk 9. .. 18V

2 ... 10{JF Q1JJF

~-+-I ~

15i£~/RE

n:O©

nF

Fig. 30

It'orPo{'·Fp.. D"'naT'Pf.'~ ~h'Pfit. <:1w'uil (k '~I)I"'4iejn.trod'lC€ -.) atenuaro impOI·t.Hfll.ii ~ intt'egului S"tfilltil dat de doza de redaro, S~ include in tl'as,~u un pr·earn.p1ilii,·at.or, bi!)ei'n~ele8 cu zgomot propriu r~)·lUte redus, eal'€ are rolul dee. compensa atenuarca sernnalnlui audio ~i de 8:-1 ridio:a la un nivel suficient pontru a(':~im!lrl'l}a nOJ'mom a emplificatorului audio.

Iu ('.8:lUl,Ul.ei do~~ magn~tice e obliga.t~)l·ie montarea unei r,(,7,ii'lt,"'n~e d,~ ~l'~wa 111 JYf'1'~1, ell vllloavea de circa 50 kiloohmi, D~)ZI'l Il'l4lgJl~bt~ii or--t'a uu semnel audio die ci\iv·amili· VI1l\i, (!I'm ¢:e Ilu)·yoil) el~ un pl'e3mplifica'tor adecvat Iivrarii dupa coree\o_:ie a unui seml'lal ~l$ c1't{lvQ8U'te <,!.p, milivolti, necesar ampl§fleatoruhri: nlJdil). in C8.zut dozei piezoeleetrice - cu (~l'hlt.al -, se.rrnudu,} est.e mare ca am,pl~".u4ifltl, t.n HIlde cazuri ajunge Is su1'·t'; de mili"~lli;;. in sehimh semnalul in 8(\(!sbl eOl'lr:li,ii nu i>, f.I'ea fiddhll'@gi:gtvaJii eitite, fiind: dependent de presiuae, Uti de yitezu, ca It! d'o~elf) maguetico,

Prin f()l()sil1~a unui al1.if:k1:II, dOZ3"",U crista] pnat.~ avea '0 slurf.! ll,$ema.nfttOfi'l'e dozei magn(lt.i!ll~,d41d pl(>rf1i~~ gradientul cil: presiune, in fO:t'(J..8.rea gl'lOllut'.ailluilll de vitet;~l.. M~3'heda ()stB fom·l.e gimpJfi.: in \)4~nl obisnuitei I~Yf,i'i>t~Tit;e de sarcina, tipica duzdor (~U tlI'istal. eu valoare de cir(':a ~ megohm, se mentf>8Z:"l ill pm'a}p! 0 J'p.zisten\a tot de 50 kiloohmi, en alto cuvinte, in ambele cazuri, pentru oriee tipde d{)Z8 de rodare, iHlpt"tlill*'l de int.rsee III preampli.fieallorului-coJl'4wtor va mfiBu.i'a 50 kilflHhmi.

In fig~a 30 B se iuatb sehmJ¥i ioartel:SimpUJ, cu un tub el.wtl'lHu.f In. pre.:tnl:pJifieaFe, pentru corectia rediirii uno]' discuri, atlt In!). t:1).ret~\,ie d:,e' re(tan" B.tA.A.~ dJ, '~i cu. alte 4;aT1II··{.edi\Ol if.i, Iolosite GU' C(Tatlt(~ m1l1~1 auir de zile in urrna, dis-uri ('.31't:> S€ Ifrllit aiM p~~ 13. nwi il!lbit.ori de muzicn.

Sf' f(ja(:nl~1jte I) trit)di4 en £a,~tl)li' :rnar<ll de amp1ifkal'i? - Cll't'll lOn, de-expmplu jwrutLate- dio tubul ECC 83, 6 F 5 san echivaleate. In C'GZ cAamptificatlJorul r..at'e Ul'm'!av..a nu 6rel'a sufidenU a-tBoI)hlielll'e, se mal l'e}!lfytii Od8M.urumiJ.i schema etajnlui de preaU"lf'lifi((3~, ';11 in~A H i:J·j_I){lu, 11(1 tip similar, iFiltl'nl ~ Ii~nza la i~~il'ea p:n;alnpIifi~,tlrulu.i in prinrul (10.1., sa ulntJ.·\, et.aj(> in t3Zul Ilt dtlilitoa.

Pentrudiveree tiruri UB di~KRri, ElI'l iH"ata in tabelul ala .. ttira1. vulorile pieselor folosite, ell ajutornl cn:ro:ra Sf! pot reda majoritatea discurilor dill productia mondiala,

N.A.B.

(78t.urt1-. elJClnit, ve.(~it

A.Jo:.S.

(7.8 t.ure., ma!

reoo.t~t) c.c.i.a, (lIli('wI,3S 1~J:l.re)

R.LA.A. (tai-e.l'O, .as tbl.'t'.S'

wta&l)

{:OLUWBIA 'is (7-8 tul'\\ .ebonit. ~dhl,

om, UTllffiIA 'ftiUrR'O

(ti3 t'Ur~, primE'le miero]

LONG PL:A. YING (L.l'.}(mjero.

Btl vl'dhi)

.N.A.R.T:B.

(micro, .33 tllr.e)

Iit.C .. A.. micro I

ORTHtJ '

(o:rtofonic,3S tu.re);

:&.O.A. JrlierJ!) II I (pentnt4'5 :lme) ).' CORAL W1'ERJ!:'O

(mier&.

33 t.re)

DECO! f,!}1l.dtiU F.R.S.R.

DECCA I,ondon P.F.S.S.

'750 pr'- 8JlOlI pl:f M'{) k..() I' tAlO
IjOO pY' $OOVI'F 6(l(j itO fata
1.OO.:pF 100 pF. e W{I len
!OO pF 4~OO pF -500 kU fi'..r!A
500 kn {iiri I 20(1 pF . 2(HJ@ lIF ;

. t·OO1) :1'f' _ :e p!'li! £IF i

I !

!.

! l{t1J)O p!f J;Mt'! yF

I

. Jt000 pP: 3 00!(i p-F . I

; lCIOO pi'. il 000 pF j

Filt.rele cuprind ~i alto piese care au drept. "Jp L·.,;I ;;ie','a eficacitatii lor Ia limit.a inferioara f}i suped(,aI'8.1%..~tf,·I. eondensatorul de 50 pF atonueaza Irecventele fo,crl, b;ail to (f.i~iitul), rezistenta de 100 kiloohmi reduce nivvlul hf,.\"'n~elor Ioarte joasc, unde ar putea Ii remarcat dear /. ':'fllMul de trepidatie al motorului picupului. So poate mor.In un singul'fiHru, de pilda eel modern, H.l.A.A.; dar prin montarea unui cornut.ator rotativ san cu claviatura, pGsit.ilita~ile montajului pot fi )i'\rgite prin Iolosirea uuui jnai nHU'~· numai- de Iiltre din cole figurine! in tabel, pentru a "Vti" miz a redarea atlt unor discuri imprimate dupa "tnF,l(l,lrd~ vechi, ott ~i dupa met.ode mai noi, oriclnd 13 ~.liisp,,";1ti,,,.

Dar corectoare de curba de redare, dup;,\ sistem H..ll.A.A. pot fi realizate §i cu prearnplificatoare cu tranzistoare .. A;;1 i'd, In figura 30 C, se Iolosesc tranzistoare cu germanin, ,h Vlt('I'C medic, de audlofrecventa. Felul de cuplaj al prcamplificatorului of era un zgomot de fond insesiz.abil. Singura V[!'loare care ar trebui reglati1 mai precis est.e rezistenta llutalil cu 0 stelu~a, pentru lin maxim de amplificare, H'E'i'i di..:('·"I'siuni, til rest, valori in limite Iargi asigura o fUll' ",.lnW:If·e h·l'pro~abila.

Pentru coi care dores« sa. Ioloseasca tranzist Oi:l~'( 1), ~meiu, cu perf'ormante ~i mai bune , folosind piese dl~ Hi'. "lll'ent, IS~~ recomanda schem fl din Iigura 31 A. Tr}mzjstn81'(~16 f«·J.J"itl~ sint dinignrpa BC, Iie ill capsula de plastic fie ill capsula metahca, cu orice factor de ampliiicare, bineinteles lYI:Ji mure de WO. In caz ea se Iolosesc tranzistoare eu silicin d.· til} pnp, se inverseaza doar sonsul sursei de alimentar- ,;;i oil condcnsatoarelor electrolitice.

Un preamplilicator deosobit de sim plu, '.:11 -m Slni:,lJ1' trHllZistor, fie eu germanin, fie en siliciu, arc Sell. nia • Iustrutll in figura 3t B. So Ioloseste 0 l'\~tea simpla "('r'p, tom'e de Irecventa ~i ea Ia montajele precedente, se pot Iolosi lie doze magnetiee,fie piezoeleotrice. Randameutul .Hflplifie are e ceva mai redus: dar calitatea satisfaoatoare .\1 ai simplu nu se .poate P tn Iigura ~1 C, un circuit RC (;or~'~teaza curba de redare a unei dozepiezoelectrice, f;~.l'i, a }'.·duo' nivelul auditiei, Curba de rcdare rezultanta e destul d., ·tPl'l)piata decurha atandardizata RI.A.A., salisfUdnd pe rW31omanii doritori de simplitatr-, pina in ziua in e~l'e fitF.' sborda un circuit de corectie mai clicient, binetntelos mal (,)mpli;;).t!

80 • Colectia Cristal •





Fig. 31

10k 1.10k

Amplifientor pentru p:eup (1)

o variantii de amplificator de picup ponte fi vi'tzuHt in figul'a 32.

So utiliz~aza un ebj ell! proamplificara, (:11 fCldor fonrt.o mare doampliflcare, ]1(-J:,le 1CCO, cuplat direct Iauu etaj final. relu} de ouplare, prin l'ezistcn1e de valoare f('Hl'hl JJiWY', fUL:(' ('H et.ajul de p'l'('llmplificnw' E'ii. fie nlirner.tat la tensiur.i cor.siderahil mai mid decit in JXwntajele daHif'(', la mai pu\iJ! de 20V. In acest Iol fOP ponte asigura t(11u~jp(1IH['.ilflr('a eOl'j" til pentru etajul final. in pofida cuplajului tlir,-ct. Pentru aliment/area peranlllui prirnului tub, so Iolosc-ste tonsiunea (If' P{' cat.odul lui 1'2, de negativare Hutvlll;;:tft. 0 l'Ntetie I1e?Htivij globsla, ell Iactor Ioarte strins, reduce amplificarea Ia asipururea unui nivel de auditie dr-plin suficient unei audif.ii Intr-o ihcaperc niare, Ia 0 calit.ate il'opro~[lbmi a sunetului.

Tuburik- Iolosite {lot Ii din cole recuperate (lilt orl"·f' rr-ceptor x orhi r-aJl t.elevizor, A.sHel, tuhul 1'1 po ate Ii oricppnt(ld., <k prearnplificare de andiolroo nmFi; de piJda Ei.f7 it EF6, EY1.2, E'F40, EFb6, I~F804, sau Lipuri eehivaleute. Tdml final, oricarc din tuburile 6V6, 61Hi, EL42, ELl'I, EL~;, ELR4, 6'llln, 6II14 san echivalent», Sp pot fL'h-l pilrtilf' valid» ale unor tuhuri dublo de alt t.ip, Prin aliment alI't'U filament ului printr-o illJ;~~Urill'e separaUi dispusa PI' t raus-

Fi;;

82 • C.olectia Cristal •

Iormeterul ,\. __ l'etl'n, 10 [1 V, 12 V san alte tensinni, e posil.i} sa Sl~ fl)l\)s"'l.l~('a ~j mull.e ~JHtl t ipuri dtl l.uburi rr-oupera ttl , po care numai tensiuuea.moi difprit.b tledt cca de 0,:3 V le Impie'!3'ie8 sa fie Folosite.

La intrarea montajului se ana un corector d~) ton tip iEla xandall, nrmat ur, un potentimnetru de velum, care trebuie sa fie logaritmic.

Daea la puneren 111 Iunctie a mnnt.ajului apare un urlet puLernic in difuzor, aceasta inseamna ea t.rdJUie sa tie inverseze capetele primarului sau secundarului transfurrnatorului de ic!}ire, pentru a schimba Iaz a semnalului de reacti«, din tea nocivii, pozitivs , ill cea utila, negutivii, cea care aduce calitate auditiei ~j stahilitato in frrnl'~iflnt1rf'lntl'f!glllui menta]. Tl'tlnsfol'matoarple Iolosite pot fi lUll.te direct din mon'taje sau aparate mai vechi. Se po ate Iolosi I) sehema til.' l'~~ln!S01' elasic cu tub redresor ill biartornant-il. Dar ~Liut este Iaptul di asemeuea tubuli au devenit 0 atle,rOl'fltii \'al'itaw, fHnd tuburile I'U UZl'Il'a_ cea ma] mare !'i1.1rlI'1I110l· H ftJ~' Iual. dtlJnul~ <18 ,Hodde r~dw~:'lonl't', mai ales (;,·'te fnart.p robustc, cu sin('lll. Se prdera. de aceea \;OlU!l.l'Ilil'ca unui 1'I'ltlr1_~f!m' cu nsemcnea t.ip de dioda:. Pentrn a uu St' frerti~i I,en~jt;lneft necesarii 31111dio de 250 V, t\~usitJnt';a aUcJ'uativa IIal.a de trunsformatorul rle rl~~c~a nu trebuie sa (if"Pt~f'&l')i~l 180 V, ~t'iut l'iind fap""} di In rsdresarea I~:U (lit)(lc en $ilh:rll, t'~IlR:inl:ell co ntlnuii. f~~f..C ITIflj<J.rata cu 1,!ll. Folosireu unui transformator eu ~~c~llndnl" la 2F)O V, ar duce Ia pestn 350 V tensiune IHlolirna, p"l'ieuIM8R pentru viata tuturor pi~'"dOl' din montnj,indlJ~jv tnbnl final. in \on"tO\~ir.p, Sf) I IlR it In disp<J7-il,ia am atorului sil-~ (\ukuJez.p, >1111g111' tl'apsJofmaf.nrul de r(,~l'a, PI' un miljZ de circa 6 ern!!, cu 8CI'Unlh1Tl~ Ia t ensiuui fUJwtie de tuburile disponibile.

Trunsformatorul tie i,~!,\jl'e ll'ebH·i~ s-a rio de rnrmat oarecum JlHU'e; on miez IntJI'!! 't .. Ji 'cm2, I'll tn:trl'lfjP'f, poate a.~ii,vtu·a cnlitil.t~a aud~1ipi, rhldi St> _hl1bimm1.ii un pl'"imar de eirea 25.00' s}lil'" eu I~ondud(\r .k O;12, . .!\l6 rum ~ nn selmuchw cu 100 spire·/t.I\') ... t)i~ HUl'l Ilianll-,h'l1, h" ":.alit', rllltnriU fadol'ului mare de f{>;,w(.il". Heg'ati:\':"i, ~, poatp '>npla oriee dihrwr eu impedant-a iuh'H ;1...1.0 ohms,

La inl.rarea IDonLa,jtllui ~j> pOllttl cupla eelula Ill"' dt:terlie a unui facliMN'ept,or,sauo ,loz;i d,... pinup ,'·n nivel eel Plltin UC 100 milivol+i, deci 0 Jm,{i. I;U erist al,

• CoJeqia Crista}. 33

In caz de realizare.stereofonica, montajul trehuie duhlat f?,f: estc recomandabil ca ~j celulcle de alimcntaro si:i fie separate, fiecaro montajcu transformatorul de ret ea f(f~parat, care de altfel este dcstul do mic. In cazul unci realizar] cornpacte, pcntru ea transiormatorul de retea sa nu raioneze cimp magnetic pnrazit., se vn supradirnensiona, fUc:indu-Sf\ calculul numiirului de spire prin fQrmula60 /S in locul sistemului clasic de 50/S. 0 solutie ideaUi, at.unci cmd se doreste un zgomot de fond ('it mai rndus, ap1"ieabila Ia t{late_ amplificatoarele Hi Fi.

Am:plifica.tor pentru picup (U)

Mont.ajul din Iigura 33 comporta l1lHHHt Lrei Iuhuri dectronice, plus un tub redresor, sau ali tip de celula de redresare. Primul tub este 0 dubla trioda cu factor mare de amplificare. Se 'pot Iolosi, de pilda, tuburile ECC83, 6H211, 6H9C, 6S1.7 san altele echivalente. Prima parte a tuhului Iunctioneaza ea amplificator de teusiune, parte a a doua funetioneazi'\ ca inverSOl' 'de faza, cu sarcina repartizata pe anod §i catod, Tuburile finale, pentode de tip EL84, 6II14 6V6. 6F6, 6IIG sau echivalent!", amindoua de aoelasi tip §i grad de emisiune electronicii, stnt montate simetric, conectate ca triode. Cu rezultate nproape egale pol. Ii utilizate §i tuburile ECC81, 6H1IIECC82, 6SN7 sau 6H8C, ell cite 0 trioda pe fiecare canal a et.ajului linal simetric, In montaj este prevazuti; 0 reactie negativs selectivii de Irecventa, reglabila manual, pentru Jmbunatalit'oa rodarii discurilormicro. Alimentarea este asigurats de (. celulii 1'1'<11'(' 1:>0 are de dimensiuni mici, eehipata rip cu I nil ,rp(lIH'or, fie cu 0 colo ana de seleniu.

I aUl datele de constmctie a transformatoarelor: 'I'ransformatorul '£1'1, eel de iesire, foloseste un miez detole de Ierosilioiu de 4: em", Primarul numara 2 X 1000 spire eli Sl),fnR de 0,12 ... 0,16 mm diametru. Secundarul 81'e 70 fpif'l". lnfa~urate cu conductor remailafi de 0.7 .... 1 mm diamctru, pentru 0 impedanta de 4 ... .5 ohmi, Se hobineaza mai Intti "ecundarul, spira 1inga spira, se izoleaza cu cit~ya straturi de plnza uleiata sau hittie parafinata, se bobiri~aza deasupra primarul, tip moser, izolat din 200 in 200 spire. Tolele miez ului so min:mbleazii intretesut, lara tntrefier.

84 • Coleetia Crista! •

Tcansformatorul de ret.ca esi e de asemenca de dimensiuui l'dntiv reduse. So utiJjzc:~zA un mioz de tole de f('rosilil'i~J, ('U supralata sectiunii de circa 6 em2; Primarul numilru '1 GCl) spir«, cu conductor ernailat de 0,25 ... 0,:-3 nun diarnel.ru. Sf'O'lm,JBntI numiira 2000 spire, cu SJrma de 0,16 ... 0,2 mrn, pm\[.ru redl".·~.(1J'1J tuonof'azicii, sau en oolo ana de selcniu ; in caz Cft se fillosl'~f p un tub l'Cdl'BSOJ' bHazie, numerul de spire va fi eln 2 (2000 spire. Numiirul de spire so reduce dour la 1 ;,no, in cnzu} utiliziiriiunei diode redresoarc en silieiu de tii) Ft,l)7 san erhivalenta, Diorlu Sf) va sunta cu un vondensator de 2 01)0 .... 5 000 pF/IOOO V, pcntru reducerea zgomotului de fond, Secundurul pontru Iilamente numiira 6 Ospiro, cu conduc- 1.01' ernailat de 1.. .1,2 mrn diarnetru.

Mont.ajul, datoritii Iolosirii unor triode in exclusivit.atn, oferii 0 auditie de oalitate deosebitri, de performantu optima pentru melomani. Puteroa de iesire dept~c~te G VV, cu distorsiuni armonice ~i de intormodulatie sub '~%. Curba de raspuns esto lininri.1 ell regulatorul do ton in pozitio modio -tntro 20 .... 30000 Hz, Pontru rcdarea discurilor, reglajul tonaiita\ii poutc ridica basii eu +15 decibeli. Zgomotul de fond esto sub GO deciheli. Sensibilitatea este de circa 110 milivolti,

• Colectia Cristal. 3!'S

Ia puterea de 6 W, sensihilitnte care corrvine ITla:joritlftii dozelor de picup cu eristnl. COI.8UfilUl total nu d(·,{.Jii~\ ~te 40 W.

Pontru realizaroa pl'u(',liell l\ mort 8jul !Ii, act-sl II ponte fi realizat pe 1.111: mic §asiu de table) de Ji"I' sau alumiuiu, plasat Bub placa .sistomului mecanic al picupului, cu transftJl'tnah'l'll 1 de ie~ire~i de re~ea cit rnai departede doza de reprodus diiscuri. Pentru en montajul sit fie cit mai plat, tuburile pot f.i plas ale orizontal, culeate. E'ste hinetnteles posibil ca lu l.urile li I ale sa fie ntilizatecfit pentode, aliment area ecranelor tuhurilor finale f;idlldu-se de la eel" de-aldoilea eondensaturrlo filtrllj. In acest caz, d('~i puterea se dubleazH,pormitind cupl iUHl U mai multor difuzeare, calital.ea auditiei scade, desi aparont nivelul auditiei nu crsste proa mult. De aeeea, se IwefpI·ii montarea etajului final eu triode, care ofeJ:a saJ.iB.fad·ia unei redari de mare ealitate artistica, ealitute apropiats de, acoea a aparstajului profesional, mult mai seump. ·Singurul dozuvantaj, ca la oriel' eehipament cu tuburi: trebuie sa se a~lepte circa un rninut, In punerea in functie, l)lna la lncalzirea tuburilor electronioe.

l{ioflmJ('u'lldio I'U TEe

Tranzisfoarele cu efect. de ehnp in gVnPre all (. amplific fJremni l'edusa dncit a f;ranzistollrelol' hipolare, in sohimh au un zgollwl de fond mult mai redus,' 1111 8(ilieit.a l'eghtl'o(\ unorva.tori nilicl:' Ia punerea.In funn\it:'1 caliti1\.i {"Me nn MiLt m,glijabile ~i care le fae sa fiB din ceIn ce mai lltiliztlt('lj\1in amplifi('at(lltreie audio de inalta calitate. Arnatorii pot utilizatran- 1".i£-i.OIH'I· cu (,feet de drop in. constructiile lor, avind totdeauna H1"lll'izH pliieut1i de a obtine rezultate optime. Aceste trnmi..,toate pelt ri" obisnuitele B'V'245, B;F256, TIS 34 sau altple Be hi Valll11t.F.

Un E'lnj de preamplilieare fuarte simplu cu FET, pel1h'u picup sau microron cristal, peste fl vazut in fignra 34A. In caz nl se doreste redarea mai atenuata a Ireevontelor joust', condensatoarele (113 1a intrarea §i iesirea etajului de &mIllifif~are pot fi reduse ca valoare la clteva mii de picofarazi, d(' exempln 5 nF. In caz til. rtlzish·ll1H de 5 kiloohmi din circuitul elf' Sllr;~a hD Nte ~l.Inlala de un condensator de dH'U plan' figu!'ilt

~8 • Coleetia Cristal*

·~

pundat. -', ~mplifical'l'a ::wHcl(, la jumatate. Fattur'td maxim de amplificsracsto rlo circa 'lOot';'

In cal. l'a ;;;.' uliljzeHza runi .multl' 81 ajP 110 amplificare R1l0ntat'j in eascada, p:<;!ie ner-esar Sai'11 aHm.:rd.('zf' fj'wareet .• ij do Ia plusul sursei printr-un .ircuit do ileelJplar'ealeiltuit diul.r-o rezistento. eu valoarea in jurul a 1 kiionhm. si un condensator eler.tr;)liLic de [}O ... lOO mi!:l'ofaNtzi, en ~i lu alte muntajP cu tl'\\ny.i~l.flaw', u.nrle prin a,wIL4ii metodi'l Sf' f'vif.a apf1l'it;ia unei j'I~<ll'!ii 'PlIl.Hive pal'UlAiLfU"? prin sursa de ali ment"al'('.

'In figu!'a:14.B estr~ fiu,urat un corector de ton do Up Baxandall care, pentru COHlp('n~Hl'ea atonuani date df' Jilh·p].e ltC, flJln&e~-tf' d~tigu]un1Jil·tuj dl' nnilplifiem"\ echipat ru un frET. In total, f.adMI'ul de t.ransfer al (~jr"\li'l ulni B!:th' pual cu 1·, ell ;)IUn euvinteyca ~i Ia alt« r ircuite Baxandallsimilarr-, cu tranii:o;l,nr bipolar, nn se obtine amplificarc In plus,ci donI' 1'01'(;.1]tia in limite Iargia «urhei audio, In I'azul de fatil ±15 dB la 100 Hz si 1a 10000 Hz.

Datil fiind utiliznrea unui TEe. cu imped anhi mare de intrarf'~ valorile eircuitului de reglaj llC sint similare color ntiliz.ate Ia montajele ell tuburi electronice. A{'pa~ta l'.idica 1m,a ~i unele prccau \-ii constructive })(' CJJ.re montnjele audio (lU trantisl nare obisnuitc, fIllH"lionlnd -pI-' .impedante mid nu au TlI'I'a mrt!",) InSf'rrl.n[rt.lle ~i anumo se impune obligatoriu 0' ecranaro fnnrlf' buna a montajului, in caseta din tabla de Iier - so poat« utiliza tahhi gnlvanizata de 0,::1 .... 0,5 rum grosime

-, conexiunile de 'intrarc ~i de iesire trebuie sa fie de aseme-

ICORECTOR TON)

E3

"<;

d

li)

IVOLUt11

• CD!ectiaCristal+ 37

nos executate en bucati de cablu ecrunat. Precautte neeesnru ~i In preamplificatorul prezcntat In incepntul capitolului ; altrPl apar acrosaje, oscilatii parazitare, zgomot de fond cules sub forma de brum. Circuitul He de docuplare de .la sursa dt, aliment.are este de asernenea necesar dacs corectorul va h integrat unui ansamblu rnai mare,

In Iigura ~~5 este arataHi schema unui preamplificator ell' lnalt.ii calit.ate, cu factor de ampli licare de circa 100 ori. .'\('.,[,1 far tor ponte fi reglat printr-un potentiometru sernireglabil de 200 oluni, prin schimharea profunzimii IacLorului (l'c reactie negativa, in caz cii se doreste ~galizarea arnplificarii eu un preamplificator identic Iolcsit pentru montaje stereofonicc. Circuit.ul He serle dintre drena lui 1';2 ~i sursa lui TL realizear.a 0 reactie negativii Iiniarii, Int roducmd in locul condensetorului clectrolitic un coridensator de 50 nanofarazi, se obtine curbs de corectie pentru red men benzilor magnetice 1a vitpZIl de 19 ern /s. Prin tatonarea valorii condensatorulni I'f'sperti v se pot oJAine~i alte curbe de riispuns.

In [lorida neecsita~ilor sporite tie ccranare, care compli('t; tntruettva eonstructia acestor montaje, avantajele aduse <1(insensihilit atea terrnica, Iactorul xle distorsiuni Ioarte r,~dll", ~i mai ales absent a aproape tolala a zgomotului de fond, r;t(~ ca tnnnt.ajele Cll FE'!, 8(l fip aeef'pt.nte .C-ll precadere acolo unrle se cere ob\ill('rra f'tlli1..-I\ii in audioi'I"C'(:VPlltH, Ul ~i 1ft ilHt-' d(.mu iii de 1.11 ilizare,

©

lk

fig.

lIontaje eu mnplltleutoare o}leraf.ionalo·

Printre circuHele integrate accesibile c~pstruc1iilor amatoricesti, un rol important il are ampli fie atorul operatioual. Acc~ta in1oeuie~t~ ~Jl ,mare n]llJlar d? -, eOD.1,1?one~te. discrete, pentru rezultate identice in scheme dm celt) mal diverse, iri~ ceplnd cu PFe,,~p.pl\fi,s~toare p_e~tru semnale ,slahe, montaje de auto matts an , oscilatoare, Sistemul de alimentare lnr;a til. unui amplificator operational este deosebit fat,a dealimentarea montajelor clasice, cerind eonectarea Ia doua-surse de alimentare perfect egale, tnseriate, ea in figura 36 A.

In montajeeare cer Iolosirea unui numar mai mare de circuite integrate, amplificatoare operationale, e rational sii se lucreze un redresor dublu ell. in Iigura 36 C, D. Pentru montaje mai simple, pentru amatori, se foloseste s,i§temu] do conectare la 0 singura BUrSa de aliment are ell. in figUra. 36 H.

Se remarca Iaptul eli arnplifieatorul operational 81'fJ doua intrari pentru semnal, una care produce la ie~irea amplifioatorului inversarea fazei semnalului -- bornii notata en minus - ~i cealalta, care nu inverseaza Iaza, notaUi, eu plus. Aceasta se datoreste unui numar dilerit de et.aje de araplificare in euprinsul amplificatorului operational. Prin trimiterea unei tensiuni ell. valoare pe jumatate din tr-nsiunea totala de aliment are , tensiune obiinuta priulr-un eli "rzor de tensiune rezistiv eu raport :t :1, devine perfect pOflibilfl, aliment area ansamblului de la o singurii SIlI'sa de aliment nrc, vu minusul Ia masa. eels dona rezistoare trebuie s~i fir- 1'(guros de aceoasi valoare, en 0 toleranta de maximum S (;'~. Valoarea lor trehuie sa fie de 1...200 kiloohmi ; uzual f'1! rolosesc valori In preajma a 100 kiloohmi, binelnteles rl[tUI'{.:t rgale. Punctul median 31 color doua rezistoare se (:onectem',iiIa intrarea neinversoare a amplificatorutni operational, -Ull<iti so aplioa de obicei ~i' sernnalulrle ampfiliout. Borna a douu, inversanta eo. iaza, notatii cu minus, sorveste la aplicareu lwei tensiuni de control prin reactie ncgativu, prir. Hr',(,wdr~ pul.indu-se obtine Iunclie de prolunxirr.ea reactiei aplil'Ht.i1 diverse amplificiiri, dupa neee~i['6\ile deindepliuit prin lVi'pectivul 'montaj. Astfel dad! so adoptii valo aren fixf( de 11. kiloohm pentru nt, prin schimharnaIui R2 se pol obtiue diverse nivele de am plificare , indicate oricnt.ativ CflVl(](.Hl'I·. intruf:it exist{. 0 variet.at.e Ioarte mare de amplil'icatofll'l" ('{le-

• Colectia Cristal. ::N

rig, 3(}

r~l\il,n:lh·, A~' f.~l l'U n vnln<'ll'e de ~'il'<'f.i 1 lJiegl)bnt p<~ntTlj P.2,9 nmplil'i':H"'a (,'lOte (}e peste to 000 ori, practie mult pr.a marl) p,"tnl pl'eampllfj"?r~ de au~litJh.'I:lI~"HlI~,i:\j 'i'n (,..:11d11.\.[; '~Pl'~) 'l\JiOOf.(1'iIHl-ie §i zgomot DHI!;ll Of' fond. La [,pdW!el'0B. valorii lui H. 1;1 1110 kiloohmi I Iactorul de amplificare ~'f) )'; dUGll 1ft I'!i""" 1:\0 ..IB, adieti circa l Of)1} ori, ernplificare de asemene a omit 11I'pa mare pnllll'l1 !"i"!pul'ilt' olli~uuit,,' audio. H{Odw-, t!'Ol ','lIlnl,jj lui R2 In iO kitoohmi, .Iii un d~tig r!f' num«i 40 J B. (I 'l'l'~punz.ind unr-i run plil'idiri 0') j·.i1'I;a 100. (l1'C'71;';llll'tl1 t,it, .".I.'I·al kiloohm c.feri'\. 0 umplifi •. .are .-If' tlHlsjllfw \\1'(;[1 10, elluin cu __ l. '20 dB. -L:H' iulocuirea fP1.i8Iq·uIUl R2 ('·31 ,0 ~.m'B);iutw dir"1 In, t11:i nn fa<'1;m',le amplificare Iwit-at', ('1] ;:lite envlld,' sv mnt.lul :tu,ti.) t.r€-ee prill amplifiel'lt.ttf f.-ira fj fi amplifil~!:lI. In l:lef~!;t fi'l "e pilate l~~)}npl'n.~~3, pl'in oomutsree unur I'C:'l.i,;I:'JaJ~;. sau, in r azuri spociale, aunor l,-~\de He d8 reaclj" l1p.g'ltivi.\ selc4iva de }'-"€{,'Y1?ntu, fie dH'effn\a de nivel A un.-.r SIH'"e audio, fie cnl'{)'.:!11 Iorma unei l'rn'ht'1 .if r,';~p~lnii }P'lIt1'1J .1m.{l ",1111 't-ap mnglletk

90 • Colectia CristaE •

@

-

Iln amplHiud,}J[' Orl"ra\i(rltal are o SdH mil intl'f·1f1al'"J. f(\[Jd .... f'Ornplie8t.il. in fig-ura 37 f.(~ araLa "11l·hill·,,tUf'l1 iIdf'l'Jl(;" 8. unui c,in'.uit oPUI·<rtlol'.Ial de til' 741: eu 7,(·"i d« I rHllf'.t,.,l\'Afi' rcalir.ate pe nn acelasi "tip" Irupreuna cu rczistoarv, «onexiuni -Gornpli(l~,tE' ~i chiar nn oondensator ell valoarea de H, pF .. " Mai mult, nist.ti \' Hr1<UIt.e sub acelasi indieativ, de Ia fnlli'ie(tnJ la Iabrioanf h figura 37 se arati'i. de asemeuea , fdul df~ prezent.are inccpsulatu, a aeeluinsi tip de umpliflcator ('PI>' fD.\ional, i.n diver, __ variante de capsulare.

Pentru amuzarnent in fignra ~-;8 Sf' prezirri,i'l un menta] din piese di:-wi'etf> de ampli fie I.tt or oporational care pO!'l:d~ cam u(;",.lea1}i ppl'fotrnantf', eu condi \ia de a se Iolosi tnHlzist(l[ll'e en silioiu e u Iactor mai mare de am pliiio are , p(>'1Jte ~~OO ... f,OO. eircnUul RC rcprezentat punctat. in ('(.If-do· ru] lui '1'1, iml}!ngf' gluma tr-lmicii ~i mal doparto, strieiJld p?rform<!r!YF.l de frE'()Vf'YI~allt:rga a montujului, ])(·l.hu H 0> apnlpi:t de hawia limit.atil de fJ'f!('\'t'u\it It unui umplil'il'atqr Gpr"l'a~i(IIwl obisnuit, care tooruai in acest domeniu nu prpa !!trf(lue:·~te" ... Ved~ in cazul Iipsei unui nsemenea arnplitica-

AHPLiFicATOR OPERATioNAL

,

• Celeetla Cristaa. 9 !

., ... - -_--'-_--------e----_-G

I +1

1000

S? I 10nF

L_ i 1- -,.__~-t------+ ..

SOk

Fig. 33

tn.r operational obisnuit, se poate experiment.a inlocuirea lui cu .,surogatul" din piese discrete, cu rezultat.e sensibil egale.

'Irebuio neaparat spus faptul ca pe plan mondial Sf' produc sute de tipuri de amplifioatoare operationale, de multe ori mai multe montate in aeeeasi capsula, sau cu zgoinot dco".)bit de redus, cu borne suplimentare pontru 1'()llf'Ctfll'f'U unor «ircuite eorectoare de frecven\a. De aceea, trcbuie S~l se caute sistomul lor de conectare in catak.agole de spccialitate, 0 mcercare Ia intimplare duclnd Ia distrugorca unui circuit mt egrat care reprezinta multa inteligf'n~~i Lihnio.i, ell tw:buie i-'i'~pectaUi ~i folosita optirn.

Pentru montajele prezentate mai jos, ClIl'fJl'\ia 11(> freey • .'nt-a se realizeaza prin reactio negativa, prin «irruitul de rcglare al amplificarii. Cum la un factor d« arnplifir-are intre :20 ~i 100, valoare uzuala intr-un preamplificator, zgomotul de fond este reclus la 0 valoare totalneglijabila, ohiarprin Iolosirea unor amplificatonre oporationale dp lip ohisnuit , nu se justifica cu .nirnic cautarea unor piese greu do obtinut, ideate.

Montajul din £i'gura 39 A e un eta] de preamplificare, alimentabil la orice tensiune Intre 5 .. , .. 20 V. {)datil ell marirea tensiunii peste 10 V, este bine ca valnrile rezistoarelor din divizorul piasat la horna plus, sa fic miirite spre 11)0 kiloohmi, daca nu trehuie plasate rczistcnte voluminoase, de wataj,

92 • Coleetia Cristal •



\

--'=--0+ v

iE,SiRE

@

fa in/Tare AD .,_....

SDk .

VOLUt1

-

Fig. 39

,~tlre eonsuma inntil. Alnplifi'~<lJ'Hl este e{)nr~l1'lY)a datel')T ol'ierrlfll; n' d~ mai SUfi', t Ii l()l:ul ",ril3tOfuluioot.a~ eu steh:l\a (dor i ('lIvalori aJ.p:;e prin ie.tonare) se poate moma un mie

pol,Hntiorrwtru miniatura. .

MnntaJul din fig\lra ;:J9 B permits introoUCf\l'€a \11101" eir euite diierite in buela de reaotie nega.tivi'io .As1.ft~l~ ciJ'Cuitu1 notat CU 1 p,.ste un ~ireuit R9r.eol'ei~t():r d?be,:ve~ta ~ntl'~ doza ,trnlgnetll~a de PICUP, 180 (.Jt11'ea UWWdl$CUM mrcre unpFl" mate Ia 0 tUl'alie .if' 33 t,Ul'e/lllinut, t.3U 6Ol\i!c~ie de illregistrar€ n. I. A.. A. Cil'c>uitul6 este un ch~')uit ftC peuti'll corec\ie 18 redare II eurbei nnui cap magnetic pent:r:q magnetofon. Funclie de vitese de transport it benzii, valeaesa condensetorului C poate avea diferite valori, Astfel, pentru viteza 19 esnt« condensatorul C arc valoarea.de :2 '000 pF. 0 data en tnjumfl .. M.tirea de viteU:i., la H,S emjs, valoarea s'€ dllbleaz-ii; iar 18 4,75, VWOaPe8 admisibiJA este de iO 000 pF. Restul circuitelor, de Ia 2 ... 5, pot Ii moasate fun~pe de nec€siLaV, pentru amp'lificare liniar5.

Circultul dinfigura 39 C est\! nn eorector df ton pEIItr-O fJ'ecvente [oase ¢ acute, sistem Baxendafl; 'F8d~.rul d~ ampIificare per aneamblu este de 1, adiea smpHfkatofl.ll ope· I'a:t.ional c.6mpeDl!e&~a llumai Ia limite. atemrarea de pl'!$te 40 dB data de d~uitele RC rue filtrului , cereeter de ton, mont at fa eircuitul: de reactie negativa,

lar pentru () mai corecta funotionare a unui asemenee fiIt.ru Baxandal; in flgtlre 39 D Be a.r«ta un etaj de a4aptare prin repetor pe 'emiUJr, cu un tNulZis:{,olI' din ssria Be Hn ... 109 san. similar, care nn amplifi4!la dedt unitar, Urnlt!ill'..9 apoi un e-taj QI:" 8:mplifk81'e t'1ll fa<ttof de amplitieare do 40 ...... ~O dB, eu 'amplifiNll.(\t' o~-at-«)Dal. oCll cele pl'cu:mtf"I,e anterior, cu amplificare linia1'8.

/

o tehnologie neua fncepll s~ fi~ utiliz,ata 1a: O)~ de' calculatoare electrunice de dimensiuni ~i mai rp.duse ded.t, eele acttiale, en () mare fiabilita1.~ a fUlwti{)IWl'ii sieu UI1 consum extrem de redns, Tehnelogia MOS - metal o::dd semieondueter - hlCf>ym sn nelltili~~U ~l m fil"Udifrpal~ r;,,:di'Oi~.~·· venta~ aducind avautejeleenumerate Jrfl:3.1 sns, In ph.iB un

:a:P)fflOt de fond aJ)rc~r.e inexistent, nr masurnbil. In cole c(\ urruMIZ{\ Be descriu clteva eircnite de uudi(.fm, vt":ritii produse N} cireuite C1\:08 - t.e-lmidi c(>-IDplt·me-nt~'r8 1\ OS -, ('aJ't.' C(Hl6;ta dill cl1pltl~ r'c':mpl( m8ntara a unor tranzistoare pilp cu triU'-2.1f;h.&re npn: ,As1ftJde cirr.uite s1rt ('f;}P in W\J'80r, mont.ate dt,~ ~ase in a(eeu~i capsula, (:8 tn figuI'u40A, motiv pentru care ansamblul are numele de- J;f.·xhlplu :invl'r:o.nl'. Fiecare inversor estereprezentat sub fOl1110 de triunghi, In iiguJ'u 40B e r€-Jlr~7.lmt..fl.ta SthHl18 de prinripiu a Until iJ'\'P"" sor. Pentru 0 mai u~on~a in\elegHe a fUTH~\ioni-.';i~ alMuNlt, in figura 40 C, este reprezenf.ata 0 ('Iebt'ro(l oarecurn e«ttl"l\lenta, cu tranzistori lI.'zuali. Se observa, din arnhele scheme, fa fiee3rl" tmnsisterare ca rezifltents de sarf~ill~ I'elrdalt trunz;j,'::lor ~i ~R fiecare transistor conduce pf- rind, sisternul avind

81 un mare Iactor de ampli fie are. .

, Sistemul de cuplaj nu trebuie confundat cu eel n~ etuj .. - lor finale laro transformator, unde fiecare tranzisiQr fm.lt'Uoneazade asemeuea pe rind i dill' fara amplifican. in tensiune, ea 11>.petor Pt<t!mitQ-1'. DiD pi\{~ate, tot.u~ nn exi~Ui 0 af;,mallilrt:1 prea maJ'p a cazurilor din figura 40 B §i figllra 4fJC, denareoa si?.te-mul elVOS nu are riici un Iel de (arrent de repsus ; fire de asemenea 0 impedan¥\ de intrare ~i iesire extrc'rn do U1al'6 de ordinal sutelor de kiloohmi,zgnxru:.t de fond iIWxis{.ent ai poate fi ut.ilizat la oriee tensiune intre 3 ~i 16 V; iar ef(·c{ul termic este de asemenea insesizabil,

La tranzistoarele uzuale, ell. in Iigura 40C impedanta (ta intrare ~i de _].e~ire .8i.ntfoarte· mid, de ordinul kiloehmilor, 11) care se adauga efectul de ~tru:e al rezistoarelor de polarizare, fUra de cars transistearele nn pot functiona. Zgomotul de fond este mare,consuInul ccnsiderabil mai mare. Tehnologla MOS este de mare perspeetiva §i constitute pedro moment Gees. ce &it insemfl8t aparitia tranzis torul ul in looul tubului electronic. Daraceste ci1'(:uite CMOS deocamdatil, au ~i plirt..i1e'lor slabe ¥ anume un rprocedeu tehnie foarte complieat 1Ji <:ritic, ell! mare eoeficient de rebuturi,

Inversnrul CMOS oferii. un maxim de amplificare Ia teneiunea de alimentere de 3 V ; anume circa 55 dB, adica circa 2500 X ; dar ptna la Q) hec\-"B1l\! de 5 000 Hz, Iapt care U ftl~ im propriu .fi:.losirii ta &.udiofr.ecyen~a.

Electronii se mi~ea o are cum lent prin , semiconductosre, It\U 1& leI ca prin vacuumul hlJDu:rilo:r de(.tl·(Iuice, unde tll'('ull

SEXTUPLU INVEI?SORlcMQsf

8 -;. He 14069 74[04

CD 4fJ69

+!l----..-

cu viteza Iuminii. De aceea, S-Il eautat sa so redudidrUill\d priu micsorarea cristalelor semiconductoare, prin microminlaturizare, prin integrate pc scara Ioarte Iarga. 0 801u\ie, valabila lji in acest caz, este majorarea tonsiunii de alimentare, care duce la aceelerarea electronilor. Astfel la tensiunea de doar 5 V, situatia se.tmbunatateste, amplificnrea devenind liniara Ia peste 100 kiloherti, en amplificare suficienta, del

-+-40 dB, adica de 100 x. La tonsiuni de alimentare de 9.,,,

-15 V, amplificarea depa~e*te + 30 dB, adica 30 X, la 0

fl'ccveil\a maxima de 1" ,MHz. Aplicind lntre intrare l}i ie~iffl diverse. rezistocre, accstca produc atit 0 po1al'izare suplimontara. foal'te:favorabili1 aLit reducerii distorsiunilor Ia nivele Ioarte mici de auditie, clt §i intmducerii unui factor de reactie negativu, care poate regla amplifioarsa etajului de amplificare rcspectiv, la 0 valoare care sa optimixezs Iunctiouarea ansamblului.

Faptul ca 1n capsula C~IOS sint dispuse ~ase inVeI'SOI1l'\e>~ duce Ia construirea unor montajo in care sa fic utilizate toat", olementele. AsLfel1n fignra.40D este prezentata schema unui mixer audio eu ~ase .intriiri. Alimentaroa, se sublnteleg«, se Iaoe 1\1 pinii oapsulei sextuplului inversor, la borna 14 se aplica plusul, tntre 6 ~i 15 V, iar minusul sursei de alimenture, conectat ~i la masa montajului, se aplica 10. pinul I. So 1'13·, mardi simplitatea doosobita a montajului, numarul fO:lrtl!l mio de componente. Se obtine 0 amplificare mai mare 4~.® + 60 dB I ou zgomot insesizabil, pentru cole doua intrari .Ie pieup, care au, de ascmenea, un Iiltru simplu en atenuare de 6 dB joetava, pontru redarca discurilor tmprimate .'U {lOrma RIAA ~i trei intrari de microfon, eu 01'1"03 iml)cdanYu. Cinci intriiri ~i cinci inversoare Iolosite. Cel de-al ~aselea oferu un surplus de amplificare, pentru Iactorul gk hal de mai sus,

Desi montajul este Iuarte simplu, 01. trebuie realirat tntr-o caseta metalica, ecranata eu deosebita atentie, 1010- sind. ~i circuite de cablaj ecranat, deoarece oircuitele de intrare ~i de iesire ~lnt de impedanta ·f.)arte mare ~i sint sensihile la brum indus static sau magnetic.

Bateria de alimentarcpoato Ii una de format miniCltu:F'~. d(~ 9 V, §untata de 'un condensator electrolitic de 10 ... 200 mierofarazi/12 V. Se prevede binetnteles §iun l.ntl'erupatoF'11 t.l.>~i f!:ira semnal consumul eete de citiva microamperi,

, - C~.I_cld%cOp de eiectrontca

+Colecjia Cristal •

M'.()nt/~'llll din Ilgura4t)·.~ eate'lur:n'atat€'a unni c(H'edtbl~ !!te,r~() psntru ~'ecla~blil- di~pu:rilt'r ~~ll~ no:rn'l1\: JRlPAA, C~Ile~n.!\P,m'\Terso&)['% functloneaZl1 cite trei pe heca~ canal- d'ft'aptll:' fji f,)t,t:ng.~ - (I.e amplifiG'.cl.re. Lucrmdu-se pe m1pedlat~t1 de val'oa.re lUar-eyv';l!:ol'ile Iiltrului RIAl\. flint cri~ica ¢ valoriJ.1e e(~ll.(leIl.f;at("H·elbr p'n~ D 0D~inute W'rfl legare-a in paraleI de :£I1aimult,\).r COU(Ien13a.t.()!H'O, ptna. fa oll¥nerea'laloril'or indl.r~

{~atf§, .

Hel.ist,ot'ul R 5er.v~,~t~·pentru e~l;~a'rM' ~tigtihlicel@ d,i,.mit nan<tJe ca ampl.iticar€. La un Be-ronal ou frecventn d'e 1. 000' Hz, ChlelnBafe,(',tat. dEl filtm, ctlre .aetionen:tit don!' tyg:· tpr,mci'f) de jos, sub 31:'8 Hz ~i suspeste 3180- In, se reglflf:l.zii 'vfA10area Iui R.nnn.lai pe un CafU~rt astfel" 0& cell" douifcanai~ s~ a.nli~a:m.plifi(;ffre identU~~, M'JhMiul t:tt'~'bl:rl1:' ecranat, tar al\wen.tarea ca la m.ol~~jul de mai i1'>~',,:;a'U dintr~u.n RJopliJ?io.atOl' c)..ir;tent.y cu aj;utorul1.ll!ll1 re"d\wMor dt tensiUiW(··1:). dir,di11I'iin.el", cal};::to.!il.b-e ro:ontl).~~1 d-eseme' in Vli('.!'tll'~(i tk flat,B., , l.n CH1;U\ nner dOZB cu m'iataA s-au fI" ntret cio2lt' magnetme;. ti'l. pal'al'e-l' cll'(lo'l"ff se \TCl .. I'ega un 1.'~w.iI'f1\(,l' de. 50 kil(,ohmj; pH rw .. enl'e ean~I JOt1iade (,.ristlal l'9i va 1!wluc,e tenrrilll1ea lacltriYR n'liJWDlt,'l', in'!' c trl"h'a cit· rii~ pUllS ya fi aseIDanMioar.e lwei' doy,~ :magrxe.ticp.!·, Oricum', cea mtlgne-ti()"rl:, va tOrnctiotJ"ftVf> :!'!*~stetl~a ~ ga,rcinii op:f.lmfl, care ()lera' mttXl'lllum de ea:lit.atp.: la ~~d)a-ro',

1". sfl..r~irtl, tnontiH.j:nf din figure 41)' 1'" este un am.plifii:;~1'6ol" ~omfuilrw:t, in ea~ rre·l'rtru p:rl:!-<u'llpl'ifh;~~l"tl se: utillZ:~~Hza inverBoa~' CMOS, tl'.lt ~la ,,1t.aifit'~"I'! (fnn~ Lr~111,1st.l)a-re Ob'?lltuGe

C·'ll. s1JjHIU. . .

Se l:'Bma-oo-a Unfll'e pf.tl'"·I',bulitm;u{j alp SI~!J(il':rntJi. .Agt.f~lJ~

])lrl-Jll'tu[ et&'l f'UJl..(,~wnf!R2\ii ]l:\o ni..v~ toal'te- mie, ~ I:it~V~'II miti,·· vol'th,ia~ J;\ezist01'lll de T}oiari!t.arP 8:r~ 'V1.uOat'flli d~ 20 rilegphmi. Ct.rphljUX cu etajul' urrnbi.or Be f8C',f: j,n etJreDtc{JLltinUA1:~ pr'intl!'~oref(,istenFl de 50 kiloohmi, ifH rtl~istoru:\ ge rf',ac.~m n:egativA ttJ'e200' kn~lobmi. Cllpli:llnl f:,~ faoe. d'ea~eme'neQ'~ tot ht eU1";~nt contbnm. I?ril1tr·o rtw.igt,~:ri~a t.ot d'f~ 50 kiloof~qti'; rl'ar' ptmt:ru eti un singljr. iHVP."E'am' nu \m' s.ufil.>ienM put.erH 'pnrrtru {t aci;lona ca driyf'l' et:ajJ41' tinal, se UiOll.too..za.

pa.Ln'l .inveraoare in paralol. . .

Et'lltTttlfinBte'cl'asir-,. C,U f5~iru~ in S'jnitMl'fi.Piesf.le 8~lpli,mepta.re sfnt "I:ll'm~r8<rel~: .f:i.J" ~i JJ2, ·Grice til.1sJ~ .red~so-are eu 8~lkiu, eu re~sterlt'ji di.:ret:ta: m.ii~urlita circa tnOolimi; t:t'£U.llllJ(loboQ-rele Tl ~ .. 1'2, era!t'rl,i.'>t(J8'r~ d-e- Ptltt\~ Jl't~die (.'(iltlllr

pJ.n,n,_'nt:U'(\" J.t' gHLul nn t:~r)IBD 1;3() 8nU echivalente, mnnl.ah, pe UTiC! l'13di[It.O!)I''.l de tu_bHi. H'31.istorl,Al notat cu st"'luti';, de 100 kiloohmi vHloaw~irw\ifl18; se tatonossa pentru ce tensiUll(;'t1.ciintre .:e]'odou.a emi,toare ale t:ranzh;toarn:tol' finale si mas;;, .rnl(fHH'lJ.tli, ~ l'~'pl~winte jurniitat,e din 'tensiu- 1I;'1>.a df:' aJri1.ilfH .l.are. A.mplificnh;.j·dlpoate {l' .hipa o mica msta!la\ ie elf>. redaro 'kiHoltiJ. calit:ltj~ a sunetului , un radiorecep,bol' (h~ GfJ.1i Late,ml iTlt.~rl'fon.

Fru,», ind(;ialii ei'i tehniea MOS va sirnplifiea ~i v'a lmpuna·, t6'\) ln wiitorul apt'("pit<.t, khnira .audio ~i llldiofl")CyeH~ej, bd:udlld sJai!iilit.atl".. fiH'lll1il"lk,sl '.alitate'i.!J raulte domonii. Fu pt li~or ~lo d()'v,;':Ht (i(~P;_; ,tH:ljm prin monbajele de pionentt descrise flu"i sus.

Dar t'f'd}llj~~ ftlnA.1i ~ ult imii pre ;·ir.m'e~ s8nu. se-l"flJlfunde oumv a iuversr ,H.t·l:,le S., ,xtu;pl" 'CMOS cu 'iHverl'l(lal'~ll!) sextuvIe TTI.,fv'lositeiHtnI.,.,iv in ~~~)O$h'U(~\j8 actusJa de calcula- 11W'1l'fl · .. :l,.,r.I .. l'flni.ol'>. Inv~I~H('I1"!'111) ''['TL sln:ts.l'wnu1nijtoarf) :h)m\F(ltiii~1i j,r8.J!1,l>rtc11ll'e'ior fllri snuito. 'Sf:> vot P,XI;C uta unde snoutnje Il.i 01.1 tl'enZifo\t,oflrt~ '{,'1'''L,l!'(men:l'.bnat'e,. 1I01\""'il, dhr()'l'se ::alltJ(,~:t}Rtiz •. .ri ; ~lm in nici un (;(l:L ';Ihmt:ljr couf'l'm !'\,JH;I'Ddor ..:Ie raai sus.

Prin (olos1l'Ge uuor picse *l'll>.ot;I'On'i<'re ·'I'f.lI}1:tl1flNI11I' d;jn '~m'atura l'leet.Toll~e,(t ;alal veche, un .lllfl,gnetoff'H t.:ip ,;l'da la rolil!,!, de ascmouea dl)t+~rior.nt, ;pulai:.c)llii fie reCo1Uitr'\lit CB. 'p'w,t,e e.eetmcieii., iffu'a difkultii¥ d€()SL4me de const~,u:{)ties&u fIe reglaj .

.s~, \'l'ct ul cons til in His tlm'l:ul FO<!lrli;e flhllpl'lllihe 1(}()1iil.lllltape ,J.; la imprimare 1<1 redHl'~, fulosil'<l3Itnm' .t:Ur(J·ui:t€ de coreotie simpJifkate J}i valori lllie pieselor <lks*" as~,fn~,1nd-t Iaschimbarea lr,uhud'l{)~' df:.~.~tr!li1lko, .rezuUtt.telosa Jieseillz.HOilf.l.GB-

~~ .

Pi'J~tr.B f'.i·trq)lificm'.e, :lllsnmhl'Ulpoatfl flak;.ii.tuit Ji;ado'l1~ unitiiVi fi ~UnI'lH~ llnita,'I.i~;-} dinf~w'3. M, care ~~e't€ (lea destin2t.1 imprirnnrii ~i l'l,\di1rH·-lluilUd ,!~U 8emJUd 'mie Ill. ie~iro9 pent.ru copiere JlH a:lt 'maglll~-tofon ~~11 int.:ral'e,lntl'''UH amplificator tie putere f',I1pat'3t.all-Na.e·:Ilt·a~~i] dintr-un receptor existent. €:au (l.nlplifieH.tot' ;_;'.l I,ubm-l, oonstituind ,leoa Of) fl€ m)m()~te

SDk

20k

+1.T. {J eta} final

OSCiLATOR STERGER£& PREMHiNE - T/ZARf~

Fig. <H

un adaptor sau "d(~cl(" ~i, scparat, in caz eft se doreste realizurea unui magnetolon autonom, eu auditie in diluzor, un etaj final \]i celule de alimentaro, prezontato In Iigura 42, totuJ. montat in aceonsi casola, Ill. un loc en difuzorul de coutrol.

In Iigura 41, prearnplilicatorul ponte fi realiz at (~U orice tub amplificator in Lensiune, cu pantii fix-a de tip pcntoda eu zgornot redus , de excmplu EF8G, EF 804., EF'l2, 'in Iipsa ou GJ7, GJ8, 6SJ7, sau oriearo tip echivulent., Tubul 1'2 esto 0 duhla triodii, cu factor Inure de amplificare. So pot Iolosi tuburilc ECC83, EeC st, GH1P, 6Il2P, san ochivalcnte.

Pontru oscilntorul de ~tergere ~i promagnetiz.an: conviue un tub Iinnl hip EL 8!~, 6P1f~, EL90, 6VG, GP6 sau cohivaIeute. Pentru indicatorul optic al nivelului optim de imprimare so ponte utiliza orice tip de indicator de acord, " or-hi mugic", de oxemplu EM SO, EM8!l, 6E5 san orice alt tip, dupa gustul utilizatorului.

Inhh)()lll functional din figura 42 so utilizeazil uu tub final de ncelasi ger{ cu cele foloshe pontru oscilatorul de stcrgt'r0. In!' tub~tl' rcdrosor de tip EZSO, GZ5 sau echivalent, alimontut In 6,3 V Ia filament, poate Ji inlocuit en doua diod.} rcdresoare en siliciu, a9a cum so indica 1a capitolul privitor la Ioloairca diodclor redresoare.

Irwll odaLll so suhliniazii Iaptul I~il. se poate utiliz a un evantairnare de tuburi electronice, fi)_ra nici un Iel do problemc, i'{il'tI valori critico ale cornponentelor, cure de altfcl 1'",1; fj a!.\su hI limite de tolerantii de pina Ia 20%_ Tuhurile,

;II' tls('ml,)i("~<l, nu trebuie si"t Iie ncapiirat noi 1.00(%; un ran.IHDWllt F:a(,isfi:tcator fie obtine ~i (~U tuburi ceva mai ruz.atc j in!' \lJ'.nrH In tirnpul fun('.~ionill'ii, e minima. Acestea nu InAcaml1,;1 ell s(~ pot Iolosi tuburi 31'SP sau total epuizate, cu aer In in terior sau 1:11 scurtcircuite ; dar de exemplu so poate Iolosi "(1 l.uh 'final, 0 trioda-pentndii, in care tuhul trioda .) defect, sau ":him- \) lrioda-pentoda, in pozitia T:3, in care pcntoda Iinala arc conectata grila a dona laanod, Iunctionlnd ca tl'i.odiL La limita se pot utiliza duble triode cu factor mediu de amplifieare de t.ipul 6Hl, 6H7, ECC81, ECC82, 65N7, G1I8 fie simple, fie cu elementele legate in paralel, in Iocul pr-ntodelor de 13 oscilator-ul de ~tergcre sau Iinala,

• Colectia Cristal.' 101