Studii asupra consumatorilor (BtoC)

Informaţie corectă, esenţială şi în timp util

În studiile de marketing, ca de altfel în orice observare statistică, nu se
poate vorbi de informaţie exactă. Oricât de bine ar fi organizat un proiect de
cercetare, numeroasele surse de erori vor distorsiona întotdeauna, într-o mică
sau mare măsură, datele. De aceea, o parte însemnată a activităţii nevăzute
de către beneficiari, constă în prevenirea şi tratarea erorilor. Pentru
realizarea acestui deziderat o atenţie deosebită o acordăm operatorilor de
interviuri implicaţi în cercetările cantitative. ADDVANCES DEŢINE O
ECHIPĂ STABILĂ DE OPERATORI, comunicarea dintre aceştia şi
companie fiind una directă.
Programele de cercetare sau listele de caracteristici/variabile de
măsurat sunt întotdeauna atent elaborate. Standardele de calitate Addvances
nu permit culegerea informaţiei nerelevante sau neesenţiale, pentru a putea
furniza beneficiarului întotdeauna cel mai ridicat raport cantitate de
informaţie utilă/preţ. De aceea, firma investeşte întotdeauna suficient
timp în identificarea adevăratei probleme de rezolvat şi a obiectivelor de
cercetare.
Studii de utilizare şi atitudini
Scopul acestui tip de studiu constă în surprinderea cu precizie a
comportamentelor şi atitudinilor consumatorilor legate de obiceiurile de
cumpărare şi utilizare a produselor, gradul de familiaritate a mărcilor,
percepţia asupra mărcii şi produselor, percepţia asupra preţului, gradul de
memorare a reclamelor şi multe altele. În esenţă, aspectele investigate într-
un studiu de comportament şi utilizare ating toate aspectele mixului de
marketing şi, astfel, acest tip de studiu oferă elementele de bază pentru
construcţia activităţilor de creare, lansare şi susţinere a produselor pe piaţă.
 Studiul de comportament şi utilizare se compune, în majoritatea
cazurilor, din trei faze: studiu cantitativ prealabil (pentru testarea
instrumenentelor de cercetare), cercetarea calitativă prealabilă şi cercetarea
cantitativă propriu-zisă.
Principalele aspecte investigate în studiul asupra comportamentului de
cumpărare şi utilizare: comportamentul de consum şi notorietatea mărcilor
( notorietatea mărcilor, produse consumate, frecvenţa de consum, cantitatea
consumată, atitudini faţă de mărcile consumate etc), comportamentul de
cumpărare (mărci relevante pentru consumaor, locul de cumpărare, frecvenţa
de cumpărare, tipul de ambalaj preferat, comportamentul de
căutare/abandonare a mărcii cumpărate frecvent etc.), motivaţii de
cumpărare şi consum (motivele consumului categoriei de produs, beneficiile
percepute prin consumul categoriei de produs, aşteptări faţă de produs,
motivele respingere a unor mărci), imaginea mărcii, percepţia aupra
produselor mărcii, percepţia asupra preţurilor produselor, evaluarea
camapniilor de promovare a mărcii/produselor, utilizarea mass-media.
Studii de satisfacţie a consumatorilor
Cercetările asupra satisfacţiei consumatorilor descoperă modul în care
consumatorii iau decizia de cumpărare şi, mai ales, de repetare a
cumpărăturii. În fapt, scopul anchetelor de satisfacţie a consumatorilor este
de a identifica factorii generatori de satisfacţie/insatisfacţie şi care dezvoltă,
în timp, loialitatea pentru o marcă.
O parte extrem de importantă a demersului de construire a satisfacţiei
constă tocmai în identificarea insatisfacţiei sau a factorilor care concurează
la dezvoltarea acesteia. Înţelegerea acestor factori ajută la implementarea
schimbărilor pentru câştigarea şi reţinerea în viitor a fiecărui client.
 Anchetele privind satisfacţia consumatorilor reprezintă importante
vehicule pentru colectarea opiniilor şi nevoilor clienţilor. Ele ajută la
obţinerea rapidă şi relativ economică a feed-back-ului cu privire la marcă.
Cercetarea satisfacţiei clienţilor vizează cinci componente cheie:
aşteptările consumatorilor înainte de efectuarea cumpărăturii; percepţia
asupra produsului, în urma consumului sau utilizării; concordanţa dintre
aşteptări şi performanţele produsului (percepute prin consumul/utilizarea
produsului); discrepanţa dintre aşteptări şi performanţele produsului.
Aceste componente devin obiective de investigaţie: identificarea
tuturor factorilor sau atributelor determinante ale satisfacţiei; măsurarea
nivelului actual de satisfacţie faţă de produsele consumate/utilizate;
compararea nivelurilor de satisfacţie ale consumatorilor mărcii noastre cu
nivelurile de satisfacţie ale consumatorilor mărcilor concurente; identificarea
factorilor sau atributelor generatoare de insatisfacţie.
Studii de segmentare şi poziţionare
Scopul segmentării în marketing este identificarea grupurilor de
consumatori care caută acelaşi pachet de beneficii de la un produs sau o
marcă. Cercetarea în vederea segmentării identifică caracteristicile comune
ale acestora, îi localizează şi furnizează premisele necesare conceperii de
programe de marketing care să fie în concordanţă cu cerinţele lor.
Studiile de segmentare au în vedere identificarea de segmente
omogene de consumatori care pot fi definite prin caracteristici personale
asemănătoare, prin beneficiile aşteptate sau prin comportamente similare de
consum sau utilizare a produselor. Din acest motiv, studiile de segmentare
presuspun în primul rând stabilirea variabilelor de segmentare: variabile
referitoare la caracteristicile personale ale consumatorilor, variabile
referitoare la beneficiile aşteptate sau variabile referitoare la
comportamentul de consum şi utilizare.
Segmentarea în funcţie de caracteristicile personale vizează
identificarea segmentelor ţintă şi proiectarea produselor/mărcilor în
concordanţă cu interesele şi stilurile de viaţă ale consumatorilor.
Segmentarea în funcţie de beneficii are drept scop identificarea de segmente
care au aceleaşi aşteptări vis-a-vis de produse. Acest tip de segmentare este
cel mai des utilizat şi stă la baza activităţii de proiectare a produselor cu
caracteristicile dorite de către consumatorii din segment. Segmentarea în
funcţie de comportamentul de utilizare are drept scop identificarea unor
comportamente comune şi proiectarea de programe de marketing pentru
întărirea sau schimbarea acestora.
Studiile de segmentare oferă răspunsuri la cel puţin următoarele
întrebări: Cine sunt consumatorii mărcii? Cine sunt ei care nu cumpără şi ce
trăsături/aşteptări au? Care este dimeniunea fiecărui segment identificat? Ce
procent de vânzări este realizat de către consumatorii care cumpără mult
(heavy buyers)? Ce caracteristici au consumatorii care au încercat produsul
dat nu au repetat comportamentul? Care sunt canalele mass-media cele mai
potrivite pentru a ajunge direct la segmentul/segmentele ţintă?
Fiecare marcă ocupă o poziţie unică în mintea consumatorului.
Fiecare marcă exprimă o idee, se autodefineşte prin declaraţii privind: preţul
(Altex - ”Cel mai mic preţ din România”), calitatea (Kosarom - ”Blazonul
calităţii”), atribute ale produselor (Capofrio - “Alimente pentru o viaţă
sănătoasă”), contexte de consum (Noroc - “Stinge setea după o zi de
muncă”), raportarea la concurenţi (Carlsberg - “Probably the best beer in the
world”). Autodefinirea şi dezvoltarea în rândul consumatorilor a poziţiei
dorite sunt însă două aspecte diferite.
 Cercetarea poziţionării are scopul de a identifica poziţia mărcii în
mintea consumatorilor, aşa cum este percepută de către consumatori. În
acest sens, cercetarea poziţionării vizează obţinerea de răspunsuri la cel
puţin următoarele întrebări: Care sunt caracteristicile relevante ale pieţei
produsului? Ce mărci care oferă caracteristicile relevante există? Care sunt
mărcile care concurează între ele şi ce segmente de consumatori sunt
implicate? Cum evaluează consumatorii marca dar şi mărcile concurente?
Care dintre posibilele strategii de poziţionare este cea mai relevantă şi
eficientă?
Studii de evaluare a mărcii
Succesul oricărui produs, fie industrial, fie de larg consum, depinde de
capacitatea pieţei de a-l distinge de celelalte produse din aceeaşi categorie,
iar marca este principalul mijloc prin care o firmă îşi poate distinge oferta de
cea concurentă. Mai mult, un nume de marcă sau un simbol ajută compania
să-şi formeze un prestigiu pentru produsele sale. Numele de marcă poate
deveni simbolul satisfacţiei care influenţează un consumator să aleagă, în
mod repetat, un produs al unei companii anume, decât să aleagă produsele
concurente. În fapt acesta este şi obiectivul suprem al eforturilor depuse în
procesul de marcare.
În activitatea de cercetare a pieţei cele mai importante aspecte legate
de marcă se referă la numele mărcii, strategiile de marcă şi puterea mărcii.
Analiza puterii mărcii este un proces de investigaţie complex datorită
varietăţii mari a componentelor unei mărci. Aceste componente se grupează
şi analizează de regulă pe trei categorii: performanţă economică a mărcii,
valoarea monetară a mărcii şi realitatea mărcii din mintea consumatorilor.
Dacă primele două categorii comportă o abordare multidisciplinară
complexă, investigarea realităţii mărcii din mintea consumatorilor (şi
cercetarea numelui mărcii) devind principalele arii de lucru în cercetarea de
marketing a mărcii.
Numele mărcii poate contribui la consolidarea “puterii” mărcii, făcând
ca benificiile să fie percepute mai favorabile decât sunt ele percepute ele în
mod obiectiv. Întrucât numele unei mărci leagă consumatorul de produs este
esenţial a se cerceta percepţiilor consumatorilor asupra numelui prin prisma:
asocierilor spontane, gradului de corespondenţă cu categoria de produs,
caracterului distinctiv, comunicarea eficientă şi clară a unei poziţionări etc.
Investigarea realităţii mărcii din mintea consumatorului este un proces
complex şi reclamă apelul atât la procedurile cantitative cât şi calitative.
Indiferent de procedură, cercetarea mărcii are în vedere cel puţin
următoarele aspecte: notorietatea spontană a mărcii, notorietatea asistată a
mărcii, percepţiile, asocierile, convingerile şi dispoziţiile emoţionale legate
de marcă, percepţia asupra personalităţii mărcii, conotaţiile mărcii,
avantajele percepute, loialitatea faţă de marcă, contextele de cumpărare şi
consum ale mărcii, motivaţiile de cumpărare şi consum.
Studii de evaluare produse/concepte
Testarea produselor noi
Aproape orice produs actionează asupra cumparatorului în două
ipostaze: o dată ca produs fizic şi, încă o dată, ca produs psihologic. Sub
aspect psihologic, produsul există pe piaţă în măsura în care este perceput de
către consumator, în măsura în care acesta şi-l aminteşte şi îl include în setul
său de produse preferate.
Studiile de evaluare a produselor noi sunt realizate, în general, în
vederea lansării de noi produse sau revizurii înainte de trecerea la faza
comercializării.
 Produsele noi sunt cele care nu au existat anterior pe piaţă sau care
sunt percepute ca fiind diferite de cele deja existente. Cercetarea în domeniul
lansării de noi produse este un proces complex şi face apel la un complex de
tehnici de cercetare: analiza tendinţelor sociale, analiza morfologică
(combinarea de trăsături relevante ale produselor actuale), analiza
trebuinţelor consumatorilor, analiza spaţiului perceptiv a mărcilor (în
vederea identificării de poziţii neocupate), analiza etnografică.
Testarea produselor (de obieci în faza de precomercializare)
presupune: estimarea impactului produsului asupra preferinţei şi a intenţiei
de cumpărare; testarea acceptanţei unui produs necunoscut; testarea
acceptanţei unui produs modificat; evaluarea performanţelor produsului în
raport cu produsele concurente.

Testarea conceptelor
Un concept de produs poate fi testat atât timp cât include trăsăturile şi
beneficiile primare ale produsului, înfăţişează în mod obiectiv
caracteristicile esenţiale ale produsului, fără exagerări şi fără componenta de
promovare. Pe această bază se poate evalua cu încredere reacţia
consumatorului vis-a-vis de viitorul produs.
Testarea conceptelor de produs pune accentul pe capacitatea de a
prezice probabilitatea acceptării unui nou produs de către
consumatori.Testele de concept nu prezic însă şi vânzările viitorului produs.
În cadrul testelor de concept se urmăreşte: determinarea reacţiei
consumatorilor faţă de concept, predicţia ratei de încercare în cazul lansării
pe piaţă a produsului, identificarea unor posbile neajunsuri ale conceptului în
vederea eliminării/îmbunătăţirii, determinarea modului în care conceptul
poate fi îmbunătăţit, alegerea celui mai performant concept.
 Testarea conceptelor se realizează de regulă prin cercetarea cantitativă
datorită necesităţii identificării/prvezionării nivelurilor de acceptanţă şi
încercare a viitorului produs.

Studii de evaluare a campaniilor de promovare

Pre-testarea eficienţei reclamelor
Având în vedere că reclamele sunt proiectate pentru a fi difuzate unui
public cât mai numeros, pre-testarea acestor reclame este, cu predilecţie,
cantitativă. Pre-testarea eficienţei reclamei vizează în principal următoarele
dimensiuni: calitatea mesajului, creativitatea reclamei, modul artistic de
realizare şi impactul reclamei.
Evaluarea calităţii reclamei presupune: evaluarea dimensiunii tehnice
a reclamei, targetarea corectă prin mesaj a populaţiei ţintă, transmiterea clară
a propunerii unice de vânzare (USP - Unique Selling Proposition), susţinerea
cu argumente a promisiunii. Evaluarea dimensiunii creative a reclamei
presupune verificarea concordanţei dintre creaţia în sine şi strategia de
comunicare, gradul de comprehensibilitate al reclamei, originalitatea,
persuasiunea, memorabilitatea. Evaluarea dimensiunii artistice a reclamei
presupune verificarea gradului în care reclama pune în valoare marca,
impactul artistic, potenţialul de generare a asociaţiilor/senzaţiilor urmărite.
Evaluarea percepţiei şi a impactului reclamei vizează identificarea gradului
de retenţie a mesajului, gradul de interes, intenţiile de cumpărare ca urmare a
expunerii la mesaj/reclamă, gradul de asociere corectă cu produsul sau
marca.
Post-testarea eficienţei reclamelor
Post-testarea unei campanii de promovare intervine la finalul
desfăşurării unei/unor campanii de promovare şi poate avea mai multe
scopuri. În primul rând, datorită sumelor mari implicate de derularea unei
campanii, este de dorit a se analiza eficienţa acesteia atât pentru verificarea
gradului de îndeplinire a obiectivelor propuse dar şi pentru introducerea de
corecţii asupra variabilelor de promovare (mesaj, canale, frecvenţă,
întindere, bugete etc.). În al doilea rând, este de dorit o monitorizare
continuă a evoluţiei mărcii, pentru a identifica din timp semnalele
pozitive/negative referitoare la marcă.
Plecând de la cele două situaţii, post-testarea poate fi realizată prin
două proceduri de cercetare: post-testarea ad-hoc (o singură dată, imediat
după difuzarea reclamei) sau continuă, care presupune o monitorizare lunară
sau trimestrială mărcii.
Într-un studiu de post-testare a publicităţii se măsoară întotdeauna:
gradul de vizionare a mesajului, gradul de retenţie a mesajului, modificarea
nivelului de notorietate a mărcii, modificarea nivelului de preferinţă,
modificarea nivelului de loialitate, nivelul cumpărăturii de încercare, nivelul
cumpărăturii repetate.

Alte tipuri de studii BtoC

Studii pentru crearea de produse noi
Studii de testare a conceptelor de produs
Studii de testare a produselor noi
Studii de evaluare a produselor actuale
Studii şi teste de ambalaj
Studii de preţ (studii de evaluare a sensibilităţii consumatorilor faţă de preţ)
Studii pentru elaborarea strategiei de promovare
Studii pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locala
Studii de marketing pentru fundamentarea investitiilor (publice si private).
 Studii Business to Business
Studiile Business to Business se întreprind în rândul
clienţilor/colaboratorilor companiei, în speţă clienţi organizaţionali-
utilizatori ai produselor (al căror comportament este similar cumpărătorilor
finali), distribuitorilor sau detailiştilor, în situaţia în care distribuţia este
efectuată de către companie.
Majoritatea tipurilor de studii din această categorie se realizează prin
intervievarea top managementului companiei client/colaborator, tipurile de
studii fiind în principal cantitative. De asemenea, în cazul studiilor complexe
de fundamentare a unor investiţii, studiile Business to Business pot
presupune şi culegerea de oferte tehnice, oferte financiare, documentaţii
tehnice.

Studii de satisfacţie asupra produselor

Cercetarile asupra satisfactiei clienţilor organizaţionali, în speţă
revânzători/intermediari, sunt similare ca şi tematică de cercetare celor
întreprinse în rândul consumatorilor finali. Spre desebire însă de acestea din
urmă, atributele determinante ale stisfacţiei sunt mai variate.
Analiza satisfacţiei clienţilor faţă de produsele oferite este mai amplă
şi ia în calcu, suplimentar faţă de studiul efectuat în rândul consumatorilor
finali, cel puţin următoarele aspecte: modul de ambalare individual a
produselor, modul de ambalare a pachetelor de produse, tipurile/modelele,
oferta de culori/arome/grade de echipare/etc., preţurile practicate aferente
fiecărei categorii de poziţionare, raportul calitate/preţ, vandabilitatea
produselor, serviciile conexe.
 Studiile de satisfacţie a clienţilor asupra produselor sau serviciilor
oferite sunt, în general, cantitative. Populaţia de cercetat este constituită din
universul clienţilor companiei iar interviurile se desfăşoară la sediul
clientului
Cele mai frecvente tipuri de studii pe segmentul Business to Business
sunt:
- Studii de satisfacţie asupra produselor şi serviciilor oferite;
- Studii de evaluare a politicilor comerciale;
- Studii de evaluare a sistemelor de distribuţie.

Studii de evaluare a politicii comerciale

Studiile de evaluare a politicii comerciale a companiei face parte tot
din categoria studiilor de satifacţie, problemele investigate referindu-se de
această dată la: satisfacţia globală cu privire la politica companiei, sistemul
de comandare-livrare a produselor, satisfacţia faţă de echipa de vânzări,
echipa de merchandising şi echipa de livrare-încasare, politica de discount-
uri, politica de preţ, termene de plată oferite, instrumente de plată solicitate,
concordanţa dintre comanda şi livrare, livrarea integrală şi în timp util a
comenzii, sistemul de livrare în perioadele de sezon, sprijinul oferit prin
materiale de marketing, campaniile de promovare şi multe altele.
Ca şi în cazul studiilor de satisfacţie privind produsele sau serviciile
firmei, evaluarea politicii comerciale se realizează prin intermediul unui
studiu cantitativ, la sediul clienţilor, pe un eşantion extras din populaţia de
clienţi ai companiei.

Studii de evaluare a politicii de distribuţie

 Studiile de evaluare a sistemelor de distribuţie se realizează doar
pentru acele companii care îşi comercializează produsele prin intermediul
distribuitorilor.
Studiile de evaluare a sistemelor de distribuţie au un dublu rol: pe de o
parte, identifică gradul de satisfacţie al distribuitorilor vis-a-vis de politica
de distribuţie a companiei, iar pe de altă parte, furnizează un feed back
indirect despre piaţă, de această dată prin intermediul distribuitorilor. Din
acest ultim punct de vedere, aceste tipuri de studii sunt deosebit de potrivite
în cazul în care compania nu-şi permite realizarea unui studiu în rândul
clienţilor finali.
Analiza satisfacţiei vis-a-vis de politica de distribuţie a companiei
priveşte cel puţin următorii parametri: volumul targetelor, structura
targetelor, tipurile de retail impuse, discount-urile pentru realizarea
targetelor cantitative, discount-urile pentru realizarea targetelor calitative,
termenele de plată şi instrumentele de plată, sprijinul oferit prin echipa de
vânzări şi echipa de merchandising, materialele de promovare furnizare,
campaniile de promovare a vânzărilor etc.
În al doilea rând, într-un astfel de studiu pot fi surprinse percepţiile
distribuitorilor cu privire la produsele companiei: vandabilitatea generală,
vandabilitatea pe sortimente, raportarea la produsele concurente,
comportamentul de cumpărare şi consum a clienţilor finali/detailişti,
reclamaţii/sugestii înregistrate de la clienţii finali/detailişti etc.
Alte tipurile de studii BtoB
* Studii de estimare a cererii potenţiale în cazul investiţiilor noi;
* Studii de estimare a disponibilităţi de plată pentru produse/servicii;
* Studii de identificare nişe de piaţă.
Studii la nivel intern
 Studiile la nivel intern au drept univers de cercetare întreaga populaţie
de angajaţi ai companiei, ai unor departamente sau de pe anumite niveluri
ierarhice.
Cele mai frecvente tipuri de studii realizate în rândul angajaţilor:
 Studii de satisfacţie a angajaţilor;

 Studii de evaluare a climatului psiho-social;

 Studii de identificare a elementelor de cultură organizaţională în

vederea proiectării strategiilor de rebranding;

 Analiza performanţelor pe post;

 Analiza potenţialului individual al angajaţilor.

Studii de satisfacţie a angajaţilor

Calitatea personalului este determinanta pentru succesul unei afaceri.
Opiniile lor sunt extreme de importante si, deseori, personalul contribuie la
cresterea profiturilor companiei.
Principalele aspecte urmarite in cadrul anchetelor de satisfactie sunt:
satisfactia personalului faţă de sistemul de remunerare, satisfacţia
personalului faţă de condiţiile de lucru, satisfacţia personalului faţă de
structura de organizare, satisfacţia personalului faţă de echipa de top
management, satisfacţia personalului faţă de şefii de departamente.
În cadrul acestui tip de studiu se analizează şi gradul de satisfacţie al
angajaţilor vis-a-vis de cultura organizaţională promovată. Anchetele ce
vizeaza cultura organizaţională reprezinta calea ce mai directa de a lua
pulsul organizatiei. Astfel de anchete sunt necesare in special cand exista
suspiciuni cu privire la adoptarea de catre angajati a culturii promovate de
catre managementul companiei, cand managementul decide schimbarea
culturii sau cand se produc modificari substantiale la nivelul
conducerii/leadership-ului companiei.
 Evaluarea nivelului de satisfacţie a angajaţilor se realizează prin
intermediul unui studiu cantitativ, auto-administrat. Angajaţii companiei
primesc chestionare complexe pe care le completează acasă. Chestionarele
sunt anonime şi confidenţiale. Top-managementul companiei are acces doar
la rezultatele studiului, nu şi la chestionare.
Studii de evaluare a climatului psiho-social
Climatul psiho-social este un concept al psihologiei organizaţionale.
El corespunde unei percepţii globale rezumând ceea ce indivizii percep şi
resimt din funcţionarea întreprinderii. Sociologii îi atribuie rolul de
„variabilă intermediară" între caracteristicile organizaţiei (cadru
organizaţional şi mod de funcţionare) şi acelea ale individului (personalitate,
aşteptări, aspiraţii).
Climatul constituie pentru membrii unei organizaţii un fel de model
normativ la care ei se raportează (în mod conştient sau inconştient) pentru a-
şi formula speranţe, a adopta strategii şi a-şi modula reacţiile afective. În
acest fel se realizează ajustarea comportamentului individual la modul de
funcţionare al întreprinderii. Acest proces poate duce la satisfacţie-
insatisfacţie, echilibru-conflicte şi, în ultimă instanţă, la eficienţă -
ineficienţă.
Climatul psihosocial este multidimensional. Au fost identificate 14
componente fundamentale sau dimensiuni ale climatului care constituie
indicatori relevanţi ai stării psihosociale a întreprinderii: Coerenţa strategiei
şi funcţionării, Politica de deschidere socială, Confort material şi moral,
Claritatea sarcinii şi a rolului, Disponibilitatea şi fluiditatea informaţiei,
Supleţe în supervizare sau stilul de conducere, Încurajarea ideilor novatoare
şi a iniţiativei, Spiritul de echipă, Calitatea relaţiilor personale, Sentimentul
de echitate, Responsabilitate, autonomie, Implicare-motivare, Libertatea de
expresie şi Luarea în considerare.
Evaluarea climatului psiho-social se realizează prin intermediul unui
studiu cantitativ, auto-administrat. Angajaţii companiei primesc chestionare
complexe pe care le completează acasă. Chestionarele sunt anonime şi
confidenţiale. Top-managementul companiei are acces doar la rezultatele
studiului, nu şi la chestionare.

Studii si analize speciale

Din categoria studiilor şi analizelor speciale Addvances fac parte
categoriile de studii pentru care, datorită frecvenţei mari de
implementare,Addvances a dezvoltat metodologii proprii şi specifice.
În această categorie sunt incluse:
o Analiza potenţialului pieţei pentru produsele noi;

o Studii sectoriale;
o Studii de fundamentare strategiilor de dezvoltare locală (APL);

o Studii de fundamentare a investiţiilor imobiliare;

o Studii de fundamentare a investiţiilor

o Sondaje de opinie.

Analiza potenţialului pieţei

Analizele de potenţial a pieţei se realizează în cazul intenţiei
introducerii pe piaţă a unui nou produs sau introducerii unui produs actual pe
o nouă piaţă.
 Analiza potenţialului unei pieţe vizează, în primul rând, estimarea
cererii curente şi a celei viitoare prin analiza de ansamblu a dinamicii
ramurii la nivel regional, naţional sau internaţional. De asemenea, studii
primare cantitative sau secundare se întreprind pentru descrierea structurii
cererii potenţiale, identificarea gradului de acceptanţă a noului produs, cu
toate dimensiunile sale: produs de bază, sorto-tipo-dimensiuni, preţuri etc.
Proiectele de cercetare în vederea intrării pe piaţă includ şi analize
comparative cu privire la strategiile de piaţă ale principalilor jucători,
structura ramurii, volumul vânzărilor diferitelor tipuri de produse, investiţiile
existente, vânzările pe zone de desfacere, costul total de vânzare a
produselor, costul muncii şi a instruirii, ratele de menţinere a clienţilor şi
angajaţilor, numărul de furnizori şi clienţi.
Analiza potenţialului unei pieţe se realizează prin intermediul studiilor
primare cantitative, studiilor primare calitative (în cazul inroducerii noilor
produse) şi desk research-uri.
Studii de fundamentare a investiţiilor
O categorie specială de studii întreprinse de către ADDVANCES este
reprezentată de studiile de fundamentare a investiţiilor, atât publice cât şi
private.
Pe domeniul public, ADDVANCES deţină o expertiză unică la nivel
regional, fundamentând/dimensionând majoritatea investiţiilor publice
importante realizate prin programele europene PHARE sau SAMTID la
nivel regional.
Un al doilea segment vizat prin intermediul acestor studii este cel
privat, care intenţionează dezvoltarea de noi afaceri: dezvoltarea de
companii de producţie, dezvoltarea de companii de distribuţie proprii, reţele
de magazine, investiţii imobiliare etc.
 Studiile de fundamentare a investiţiilor sunt similare studiilor de
testare a noilor pieţei cu deosebirea că sunt evaluate şi dimensiunile
economico-financiare ale noii afaceri, mega şi macro tendinţele, mediul
legislativ intern şi internaţional, mediul concurenţial intern şi internaţional,
barierele la intrare/ieşire în/din ramură.