Sunteți pe pagina 1din 11

INTRODUCERE

În acest proiect am ales amplasarea unei gogoşerii în oraşul Focşani, din judeţul Vrancea.
Am considerat necesar un astfel de magazin deoarece sunt foarte puţine în această localitate, şi
aproape inexistente în locurile unde sunt şcoli, grădiniţe, şi chiar fabrici de confecţii foarte mari.
Piaţa ţintă este reprezentată, în special, de elevi şi muncitori (care lucrează în fabricile de
confecţii textile din zonele alese).

Zonele alese din această localitate sunt:

a) Zona Sud a oraşului Focşani – o zonă bogată în şcoli (2 şcoli), grădiniţe (2 grădiniţe)
apropiate ca şi distanţă, şi de asemenea fabrici mari de confecţii (3 fabrici);

b) Zona Pieţei Mari (Piaţa Moldovei) – cu un flux mare de oameni datorită prezenţei celei
mai mari pieţe de pe raza oraşului Focşani şi chiar a judeţului, frecventată, de asemenea,
de consumatorii ţintă prezentaţi mai sus, prin şcolile (3 scoli) şi gradiniţele (2 grădiniţe)
prezente şi aici;

c) Zona Obor (zona de nord a oraşului Focşani) – de asemenea cu un flux mare de oameni
prin instituţiile prezente şi în această zonă (un liceu şi 2 fabrici mari de confecţii), dar şi
prin târgul din zilele de miercuri şi vineri care aduce foarte mulţi oameni din întregul
judeţ şi chiar din vecinătatea acestuia.

Am considerat că toate cele trei zone sunt atractive pentru amplasarea gogoşeriei prin
fluxul mare de oameni, şi prin amplaseara de curând în aceste locuri a unor covrigării care atrag
cumpărătorii. Este un avantaj pentru o gogoşerie, prezenţa acestora deoarece sunt aducătoare de
clienţi şi pentru persoanele care doresc “altceva”.
CAP. I ARIA DE PIAŢĂ A MAGAZINULUI “GOGOAŞA ÎNFURIATĂ”

1.1 Structura ariei de piaţă

Aria de piaţă a gogoşeriei numără trei părţi: zona primară, zona secundară şi zona
limitrofă.

Zona primară - cuprinde între 60 şi 80% din clientela magazinului. Ea înconjoară direct
magazinul şi deţine cea mai mare densitate a clienţilor. Rare sunt cazurile în care o unitate de
vânzare deţine monopolul asupra unei zone; de cele mai multe ori există o suprapunere parţială
cu arii de piaţă care aparţin altor magazine.

Zona secundară - cuprinde 15-20% din clienţii suplimentari pentru magazin. Această
clientelă apare mult mai dispersată decât în prima zonă. Unele magazine, ca cele de comerţ
alimentar, atrag prea puţini clienţi în acest spaţiu pentru că zona primară ajunge să asigure
rentabilitatea.

Zona limitrofă - furnizează clienţii rămaşi, din această zonă.

1.2 Dimensiunea ariei de piaţă

Acest element variază în funcţie de condiţiile concurenţei.

• Două magazine pot exercita o atracţie diferită chiar dacă se află în acelaşi sector de
activitate şi au aceeaşi dimensiune. Este suficientă o singură privire asupra dinamicii publicului
pentru ca politica de produs să acorde o atenţie sporită produselor care se cer sau pentru ca
politica de preţ şi de promovare să devină mai agresivă. Magazinul va putea avea o arie de piaţă
de două sau trei ori mai mare decât concurentul lipsit de entuziasm şi de iniţiativă.

• Anumite magazine nu au o arie de piaţă în sine. Ele trăiesc parazitar pe aria de piaţă
creată de alţii. Ele profită doar de clienţii aduşi de un magazin mare cu o atracţie puternică.

• Atunci când două magazine sunt amplasate unul lângă altul dimensiunea ariei de piaţă
se măreşte, căci clienţii sunt atraşi de departe de posibilitatea mult mai mare de a alege dintre
produsele oferite. Legătura complementară care există între o unitate alimentară mică şi
magazine alimentare specializate este dstul de cunoscută. Pe de altă parte, de fiecare dată când
clientela potenţială se află între două magazine concurente, dimensiunea ariei de piaţă a fiecărui
magazin se reduce şi apare o zonă de suprapunere disputată de cele două unităţi.

• Dimensiunea ariei de piaţă este afectată de dimensiunea magazinului. Marile magazine


au o arie de piaţă mai mare decât supermagazinele, acestea din urmă sunt mai atractive decât
micile magazine alimentare. Totuşi aria de piaţă nu creşte proporţional cu creşterea
dimensiunilor magazinului.

1.3 Forma ariei de piaţă

Principalul factor care explică forma ariei de piaţă a unui magazin este „geografia zonei
considerate”. Ea va transforma reprezentarea teoretică pe care am utilizat-o (zone circulare) în
forme mai mult sau mai puţin ”împopoţonate” în funcţie de situaţie.
CAP. II MODELE ALE DETERMINĂRII ARIEI DE PIAŢĂ PENTRU MAGAZINUL
„GOGOAŞA INFURIATĂ”

Utilizarea acestor metode constituie prima fază a studiului amplasării gogoşeriei pentru a
realiza o schiţă a ariei sale de piaţă şi pentru a argumenta că amplasarea avută în vedere este cea
mai bună.

2.1 Teoria poziţiei centrale

Pentru a asigura rentabilitatea gogoşeriei avem nevoie de o populaţie de 5000 persoane, şi


populaţia în spaţiul geografic considerat este de 350 indivizi/ km². Avem în vedere o zonă de:

5000/350 = 14,28 km²

Considerând această zonă ca fiind de formă circulară: πr² = 14,28, rezultă că r²=
14,28/3,1416, iar r = 2,13.

După Christaller, aria trebuie să fie superioară pragului de 2,13 căci dacă se ştie că
gogoşeria are o arie cu o distanţă până în 2 km, deducem că are şanse puţine să fie viabilă.

2.2 Legea lui Reilly

Pentru a calcula legea lui Reilly am avut în vedere populaţia celor trei zone în care se
doreşte a fi amplasată gogoşeria şi anume:

Zona Sud (Varianta A) = 10000 locuitori;

Zona Pieţei Mari (Varianta B) = 12667 locuitori;

Zona Obor (Varianta C) = 8512 locuitori.

1. Am avut în vedere o zonă X (zona Big), pe care o vom utiliza pentru afla în care zonă
de influenţă se va încadra, Da şi Db reprezentând distanţele de la zona X la cele două
zone A şi B.

Da = 1,75 km;
Db = 1,25 km.

Formula aplicată este:

Va/Vb = (Pa/Pb) * (Db/Da)2

În urma aplicării acestei formule am obţinut rezultatul: Va = 0,40Vb, ceea ce înseamnă că


zona X intră în zona de influenţă B.

2. Am avut în vedere o zonă Y (zona Spitalului Judeţean), pe care o vom utiliza pentru a
afla în care zona de influenţă se va încadra, Db şi Dc reprezentând distanţele de la
zona Y la cele două zone B şi C.

Db = 0,4 km;

Dc = 0,6 km.

Formula aplicată este:

Vb/Vc = (Pb/Pc) * (Dc/Db)2

În urma aplicării acestei formule am obţinut rezultatul: Vb = 3,33Vc, ceea ce înseamnă că


zona B atrage de 3 ori mai mult decât zona C.

3. Am avut în vedere o zonă Z (zona Ceasul Rău), pe care o vom utiliza pentru a afla în
care zona de influenţă se va încadra, Da şi Dc reprezentând distanţele de la zona Z la
cele două zone A şi C.

Da = 2,75 km;

Dc = 1,25 km.

Formula aplicată este:

Va/Vc = (Pa/Pc) * (Dc/Da)2

În urma aplicării acestei formule am obţinut rezultatul: Va = 0,74Vc, ceea ce înseamnă că


zona C atrage mai mult decât zona A, deci zona Ceasul Rau intră în aria de influenţă a Pieţei
Mari.
2.3 Legea lui Converse

Aplicând legea lui Converse avem ca şi scop să formulăm rapid o idee aproximativă a
fluxului comercial a gogoşeriei fără să fie nevoie să efectuăm o anchetă care poate fi făcută
ulterior pentru a verifica previziuni.

Formula aplicată pentru zonele A (zona Sud) şi B (zona Pieţei Mari) este:

Pa = 10000 locuitori;

Pb = 12667 locuitori;

Dab = 3 km;

Da = Dab/(1+√Pb/Pa) = 2,97

Formula aplicată pentru zonele B (zona Pieţei Mari) şi zona C (zona Obor) este:

Pb = 12667 locuitori;

Pc = 8512 locuitori;

Dbc = 1 km;

Db = Dbc/(1+√Pc/Pb) = 0,99

Formula aplicată pentru zonele A şi C este:

Dac = 4 km

Da = Dac/(1+√Pc/Pa) = 3,96

2.4 Conceptul de saturaţie (indicele de saturaţie comercială)

* Indicele de saturaţie comercială se calculează în modul următor:

IRS = (M*DA) / SV

Pentru zona considerată A (zona Sud) avem următoarele date:

M (nr. de gospodării) = 200;


DA (cheltuieli anuale pentru o categorie de produse/gospodărie în zonă) = 95 euro

SV = 100 m2

* Indicele de saturatie pentru zona A va fi de 158 euro.

Pentru zona considerată B (zona Pieţei Mari) avem următoarele date:

M = 320;

DA = 100;

SV = 110 m2

* Indicele de saturaţie pentru zona B va fi de 246 euro.

Pentru zona considerată C (zona Obor) avem următoarele date:

M = 150;

DA = 98;

SV = 80 m2

* Indicele de saturaţie pentru zona B va fi de 147 euro.

Având în vedere că indicele de saturaţie comercială cel mai ridicat este în zona Pieţei
Mari, vom alege această variantă pentru amplasarea gogoşeriei întrucât piaţa nu este saturată.
CAP. III ANALIZA MULTICRITERIALĂ PRIVIND AMPLASAREA MAGAZINULUI
„GOGOAŞA ÎNFURIATĂ”

Pentru a determina cea mai bună amplasare dintre cele variante alese a gogoşeriei din
oraşul Focşani vom folosi o altă metodă, respectiv analiza multicriterială. Au fost alese 6 criterii
şi anume: caracteristicile demografice ale zonei vizate, gradul de atracţie comercială, concurenţa
din zonă, puterea de cumpărare a populaţiei din zona vizată, caracteristicile geografice a zonei de
amplasare, chiriile.

Aceste criterii au fost codificate astfel:

 caracteristicile demografice ale zonei vizate - CD;


 gradul de atracţie comercială - AC;
 concurenţa din zonă - C;
 puterea de cumpărare a populaţiei din zona vizată - PC;
 caracteristicile geografice a zonei de amplasare – CG;
 chiriile – Ch.

Etapele parcurse în analiza multi-criterială

1. Stabilirea criteriilor

 caracteristicile demografice ale zonei vizate (criteriul CD);


 gradul de atracţie comercială (criteriul AC);
 concurenţa din zonă (criteriul C);
 puterea de cumpărare a populaţiei din zona vizată (criteriul PC);
 caracteristicile geografice a zonei de amplasare (criteriul CG);
 chiriile (criteriul Ch)
2. Determinarea ponderii fiecărui criteriu

CD AC C PC CG Ch Puncte Nivel Pondere


CD 1/2 1/2 1 1 1 1 5 1 4,83
AC 1/2 1/2 1 1 1 1/2 4,5 2 3,57
C 0 0 1/2 0 0 1/2 1 6 0,21
PC 0 0 1 1/2 1 1 3,5 3 2,11
CG 0 0 1 0 1/2 1 1,5 5 0,53
Ch 0 1/2 1/2 0 0 1/2 2,5 4 1,18

Determinarea ponderii fiecărui criteriu se determină folosind formula FRISCO:

γi = ( p + Δp +m + 0,5) / (- Δp’ + Ncrt /2)

5 + (5 − 1) + 5 + 0,5
YCD = = 4,83
− (5 − 5) + 3

4,5 + ( 4,5 −1) + 4 + 0,5


Y AC = = 3,57
− ( 4,5 − 5) + 3

1 + (1 −1) + 0 + 0,5
YC = = 0,21
− (1 − 5) + 3

3,5 + (3,5 −1) + 3 + 0,5


YPC = = 2,11
− (3,5 − 5) + 3

1,5 + (1,5 −1) + 1 + 0,5 1


YCG = = = 0,53
− (1,5 − 5) + 3 6

2,5 + ( 2,5 −1) + 2 + 0,5


YCh = =1,18
− ( 2,5 − 5) + 3

3. Identificarea variantelor

Am luat în calcul 3 variante pentru gogoşeria dorită a fi amplasată

- varianta A: Zona Sud a oraşului Focşani;


- varianta B: Zona Pieţei Mari (Piaţa Moldovei);

- varianta C: Zona Obor.

4. Acordarea notelor N

Varianta (a) Varianta (b) Varianta(c)


Criteriul Ni Ni Ni
AC 10 10 8
C 9 6 8
PC 9 10 9
CD 9 10 8
CG 8 10 7
Ch 8 5 9

5. Calcularea produselor dintre notele N şi coeficienţii de pondere.

În final, calculăm şi sumele acestor produse, sume care vor stabili clasamentul final. Pe
primul loc se va situa varianta cu valoarea cea mai mare.

Varianta (a) Varianta(b) Varianta(c)


Criteriul γi Ni Ni x γi Ni Ni x γi Ni Ni x γi
AC 3,57 10 35,7 10 35,7 8 28,56
C 0,21 9 1,89 6 1,26 8 8,21
PC 2,11 9 18,99 10 21,1 9 18,99
CD 4,83 9 43,47 10 48,3 8 38,64
CG 0,53 8 4,24 10 5,3 7 3,71
Ch 1,18 8 9,44 5 5,9 9 10,62
Clasamentul final 113,73 117,56 108,73

6.Concluziile aplicării metodei analizei multi-criteriale:

 suma cea mai mare (117,56) plasează varianta b – amplasarea în zona Pieţei Mari a
gogoşeriei în discuţie pe primul loc;

 varianta a – amplasamentul în zona Sud a oraşului Focşani – se situează pe locul 2;


 ultima variantă, cea din zona Obor, se situează pe ultimul loc, deci va fi eliminată
amplasarea gogoşeriei în această zonă.

În acest caz concluzionam că varianta b este cea mai avantajoasă pentru amplasarea
gogoşeriei, însă nu trebuie neglijată varianta a, în cazul apariţiei unor probleme neprevăzute
privind zona Pieţei Mari.