Indiferent de domeniul concret de aplicare a lui, marketingul îndeplineşte o serie de
funcţii generale, comune tuturor firmelor, dintre care cele mai importante sunt: 1. Investigarea pieţei, a necesităţilor de consum – funcţie premisă, care începe cu mult înaintea fabricării produsului şi continuă până în momentul intrării sale în consum, chiar şi după aceea. Ea constituie punctul de plecare al întregii activităţi de marketing şi în general a activităţii economice a firmei. Situarea la baza oricărei activităţi economice a cerinţelor pieţei, a nevoilor de consum, a căror satisfacere trebuie să o urmărească, face ca activitatea de marketing să nu poată fi concepută fără cercetarea acestor aspecte, fără asigurarea setului de informaţii privind pieţele prezente şi potenţiale, diminuarea cantitativă şi calitativă a nevoilor de consum (solvabile şi insolvabile), motivaţia acestora, comportamentul consumatorului etc. Investigaţiile se extind şi asupra celorlalte componente ale mediului la care se raportează firma şi anume asupra acelor factori (demografici, sociali, culturali, politici etc.) care îşi prelungesc acţiunea până în sfera pieţei. 2. Conectarea dinamică a firmei la mediul social economic – funcţie mijloc – prin care se asigură mobilizarea resurselor materiale, financiare şi umane ale firmei, spre a răspunde cât mai fidel, prin produsele ce le fabrică şi/sau comercializării purtătoarelor cererii. Realizarea acestei funcţii este de neconceput fără a promova spiritul inovator în întreaga activitate a firmei, în aşa fel încât să se asigure înnoirea (la intervale cât mai scurte de timp, mai ales în ramurile de vârf ale economiei şi în cele la care influenţa modei este determinată) ofertei de mărfuri, perfecţionarea continuă a formelor de distribuţie şi de comercializare, diversificarea activităţilor promoţionale. 3. Satisfacerea pe un plan superior a nevoilor consumatorilor - funcţie obiectiv ce defineşte finalitatea activităţii firmei, recunoaşterea socială, de facto, a concordanţei dintre utilitatea produselor fabricate şi nevoile cărora le sunt destinate. Această funcţie implică un ansamblu de măsuri care să permită obţinerea de bunuri şi servicii capabile să satisfacă cele mai exigente şi rafinate nevoi, să educe gusturile consumatorilor, să creeze noi trebuinţe şi să informeze consumatorul asupra modalităţilor raţionale de folosire a noilor produse. În acest fel vor creşte mult şansele firmei în a-şi forma o clientelă proprie, în a-şi spori cifra de afaceri şi a-şi îmbunătăţi poziţia faţă de concurenţii săi. 4. Maximizarea profitului (a eficienţei economice) – cea de a doua funcţie obiectiv – reţine atenţia asupra faptului că scopul activităţii economice a firmei în condiţiile economiei de piaţă este profitul, iar satisfacerea nevoilor de consum constituie mijlocul cel mai sigur de obţinere a acestuia. Interdependenţa dintre ultimele două funcţii, cu acelaşi statut de funcţii obiectiv, subliniază responsabilitatea socială a acţiunilor de marketing, ce urmăresc nu obţinerea de profit (cu orice preţ) ci numai satisfacerea superioară a nevoilor consumatorilor sau utilizatorilor. În forme specifice şi cu intensitate variabilă, aceste patru funcţii se pot regăsi şi în practica marketingului independent de domeniul, nivelul sau scara aplicării lui, ele ţin de existenţa marketingului ca sistem de conducere şi de organizare a firmei. Activitatea de marketing nu are o existenţă de sine stătătoare, ea se suprapune unei activităţi economice concrete, respectiv activităţii întreprinderii (şi ea un sistem) a cărei existenţă este legată de exercitarea a cinci funcţiuni unanim recunoscute (cercetare – dezvoltare, de producţie, comercială, financiar - contabilă şi cea de personal). Acestor funcţiuni le corespund tot atâtea grupe omogene de activităţi şi compartimente specializate în organigrama întreprinderilor. Problema care se pune este aceea a integrării organice a marketingului, cu funcţiile sale, în sistemul reprezentat de întreprindere, astfel încât funcţiile acesteia să se armonizeze mai bine, pentru a asigura finalitatea economică şi socială a activităţii desfăşurate. Soluţia oferită de practică a fost aceea de delimitare a unei noi funcţii a întreprinderii şi anume, funcţia de marketing, cu rol integrator în raport cu celelalte funcţiuni ale firmei.