Dpdv comercial

Concurenţa:
Piaţa românească:
• uzina Arsenal Resita,
• Uzina Mecanică Cugir
• S.C CARFIL S.A
S.C U.P.S. DRAGOMIRESTI S.A
S.C U.M. SADU S.A
S.C FABRICA DE ARME CUGIR S.A.
Piaţa externă :

10. United Technologies (SUA)

Corporaţia americană cu peste 200.000 de angajaţi a cărei activitate militară se

concentrează pe producţia de sisteme de rachete şi de elicoptere (este producătorul
Sikorsky) a avut anul trecut o cifră de afaceri, pe zona militară, de 11,3 miliarde de dolari
(8,5 miliarde de euro).

9. L-3 (SUA)

Una dintre primii zece contractori ai guvernului SUA, firma L-3 Communication oferă
echipamente de comandă, control, supraveghere şi recunoaştere. Apărută acum 13 ani
prim achiziţia a 10 unităţi de la Lockheed Martin, pe care gigantul nu mai era interesat să
le deţină, L-3 a avut anul trecut o cifră de afaceri de 13 miliarde de dolari (10 miliarde de
euro). Are comenzi inclusiv din partea ţărilor emergente, pentru asigurarea nevoilor de
securitate internă.

8. Finmeccanica (Italia)

Marele grup italian de aeronautică şi armament se află pe locul opt în clasamentul

mondial, cu vânzări de echipamente militare de 13,3 miliarde de dolari (10,3 miliarde de
euro) în 2009.

7. EADS (Europa)

Grupul european de aeronautică a înregistrat,singur, anul trecut, o cifră de afaceri de 15

miliarde de dolari (11,6 miliarde de euro) în sectorul producţiei de apărare. EADS
rămâne depenedent de vânzările Airbus.

6. Raytheon Company (SUA)

Producător, printre altele, a celebrei rachete anti-rachetă Patriot, grupul american cu

75.000 de angajaţi a rămas al şaselea cel mai mare producător de arme din lume, cu
afaceri de 23,1 miliarde de dolari (17,8 miliarde de euro) în 2009. O creştere de aproape
10% faţă de anul precedent.

5. General Dynamics (SUA)

Producător al cunoscutului tanc M1 Abrams, prim fabricant al celebrului avion de

vânătoare supersonic F 16 şi lider mondial în detectarea atacurilor cu arme chimice,
conglomeratul american a rămas în 2009 al cincilea mare producător de armament din
lume. A raportat o cifră de afaceri de 25,9 miliarde de dolari (20 de miliarde de euro).

4. Northrop Grumman (SUA)

Fabricant a celebrei serii de bombardiere B2, corporaţia americană cu peste 120.000 de

angajaţi a rămas şi în 2009 al patrulea producător de armament din lume, consemnând o
cifră de afaceri de 30,7 miliarde de dolari (23,7 miliarde de euro).

3. Boeing Company (SUA)

Cunoscută mai ales pentru producţia de avioane civilă, compania americană a consemnat,
anul trecut, afaceri de 31,9 miliarde de dolari (24,6 miliarde de euro) pe segmentul
producţiei de apărare, cifră care o menţine pe locul trei în topul mondial. Boeing lucrează
acum la dezvoltarea unui laser care să îmbunătăţească siguranţa vehiculelor armatei
americane.

2. BAE Systems (Marea Britanie)

În ciuda creşterii cifrei de afaceri, până la 33,4 miliarde de dolari (25,7 miliarde de euro)
gigantul britanic a căzut anul trecut pe locul doi în clasamentul mondial, pierzând prima
poziţie pe care o ocupase un an înainte. Jurnaliştii francezi notează că firma produce
acum mai ales vehiculele anti-mine necesare armatei americane în Irak şi Afganistan.

1. Lockheed Martin (SUA)

Clasată pe locul doi anul precedent, firma americană cu 140.000 de angajaţi a revenit pe
prima poziţie în topul mondial în 2009. Producătorul rachetelor Trident, sau a avionului
de transport Hercules a consemnat anul trecut afaceri în zona producţiei de apărare de 42
de miliarde de dolari (32,3 miliarde de euro).

Furnizori:
In domeniul pazei -www.cameleonsecurity.ro system
UTTIS INDUSTRIES SA (cuptoare)
Clienţi:
CIE MATRICON S.A
Profuctie

OPORTUNITĂŢI
 Creşterea productivităţii, ca urmare a achiziţionării CNC-urilor;
 Creşterea competitivităţii pe piaţă, prin asigurarea cerinţelor tehnice
performante;
 Folosirea tehnologiilor moderne (CNC-uri), care asigură condiţiile de
calitate, eliminând astfel timpii inter-operaţionali. Efectul: creşterea
productivităţii.
 Folosirea licenţelor marilor companii internaţionale (BOSCH, MEILLER,
etc.);
 Tradiţia H-UMP, ca firmă producătoare de echipamente hidraulice (>30
ani);
 Lipsa unei concurenţe acerbe pe piaţa internă de echipamente hidraulice;
 Existenţa unor produse unice în nomenclatorul de fabricaţie (pompe cu
pistoane axiale şi cilindri telescopici);
 Apariţia pe piaţă a unor noi furnizori de materiale şi de subansamble.

AMENINŢĂRI
 Uzura morală a parcului de utilaje industriale şi maşini agricole din România;
 Condiţiile climatice din România, nefavorabile lucrărilor agricole din ultima
perioadă;
 Regresul economic din România în ultimii ani;
 Adoptarea rapidă în viitor a reglementărilor europene din Comunitatea Europeană;
 Inovaţia tehnologică ce obligă la schimbări rapide;
 Apariţia pe piaţă a firmelor cu o capacitate de producţie ridicată datorită utilajelor
performante.

Analiza SWOT a funcţiei de proiectare-dezvoltare

1.1.1. Obiectivele generale ale departamentului

proiectare-dezvoltare

1. Elaborarea documentaţiei pentru perfecţionarea unui sistem de

management al calităţii şi certificabil ISO 9001/2000;
2. Întocmirea de specificaţii tehnice pentru materiale şi semifabricate în
vederea constituirii lor ca referinţe obligatorii în contracte;
3. Revizuirea documentaţiei tehnice şi identificarea posibilităţilor de
îmbunătăţire a performanţelor funcţionale şi de fiabilitate ale produselor;
4. Asimilarea în fabricaţie a produselor noi sau modernizate conform
Programului de Asimilare;
 5. Eliberarea certificatului de înregistrare a “Mărcii” societăţii în
conformitate cu Legea 84/1998.

OPORTUNITĂŢI
 Adoptarea noilor reglementări privind „noua abordare”;
 Implementarea noilor „standarde armonizate”;
 Creşterea cererii pe piaţă în domeniul proiectării şi executării de
echipamente hidraulice;
 Ocuparea de către firmă a unei poziţii mai bune pe piaţă ca urmare a
contribuţiei compartimentului de proiectare-dezvoltare;
 Creşterea competitivităţii produselor noi pe pieţele externe;
 Creşterea competitivităţii pe piaţă, prin asigurarea cerinţelor tehnice
performante;
 Folosirea tehnologiilor moderne (CNC-uri), care asigură condiţiile de
calitate, eliminând astfel timpii inter-operaţionali;
 Creşterea numărului de oportunităţi de afaceri ca rezultat al globalizării
activităţilor întreprinderilor.

AMENINŢĂRI
 Intensitatea concurenţei în domeniul proiectării şi executării de echipamente
hidraulice;
 Inovaţia tehnologică ce obligă la schimbări rapide.

Matricea de evaluare a factorilor externi la

HIDRAULICA
Tabelul nr. 2.7.2.
Coeficienţi
Nr. Nota Punctaj ponderat
Factori externi de
crt. acordată (P)
importanţă
Impunerea pe piaţă a produselor
1 0,20 2 0,40
noi şi modernizate
2 Tendinţele concurenţei 0,20 1 0,20
Promovarea exportului în
3 0,15 3 0,45
balanţa comercială a ţării
4 Rata schimbului valutar 0,20 1 0,20
5 Taxele vamale 0,15 2 0,30
6 Inflaţia 0,10 2 0,20
Total 1 - 1,75
 Se observă o măsură a reacţiei HIDRAULICA în raport cu factorii
externi (P = 1,75) cu mult sub media de 2,5 indicată de specialişti ca fiind o valoare
care reflectă o capacitate de adaptare medie a H-UMP la cerinţele mediului extern.

1.1.2. Poziţia H-UMP pe piaţa internă şi internaţională

H-UMP este cel mai mare producător de echipamente hidraulice din

România, este o societate cu capital privat 100%, desprinsă din UMP în urma planurilor
de restructurare privind industria de apărare.
i
 Având o experienţă în acest domeniu de peste 30 de ani se poate spune că
HUMP deţine o poziţie de lider faţă de ceilalţi producători de echipamente hidraulice,
având monopol pe anumite produse, în special în producerea pompelor cu pistoane axiale
şi a cilindrilor telescopici.
Modificările apărute în industria constructoare de maşini, influenţată de evenimentele
politice în care România este implicată, au dus la restructurarea activităţii unor
beneficiari de marcă şi apariţia altora şi, totodată, la necesitatea diversificării produselor
adaptate la cerinţele pieţei. H-UMP deşi nu este o firmă de mărimea Bosch-Rexroth sau
altele, totuşi exportă 50÷60% din producţie în ţări cum ar fi: Italia, Franţa, Germania,
Grecia, Iran, Canada, America de Sud, etc. Piaţa producătorilor de echipamente
hidraulice este una dinamică, în care beneficiarii intră şi ies în permanenţă; cererea este
din ce în ce mai diversificată şi nu se poate discuta de un beneficiar strategic. Aceasta
implică o muncă continuă de reclamă prin târguri şi expoziţii sau înscrierea pe diverse
portaluri cu pagini Web