_ tratarea ulterioara a betoanelor. .

Clasificarea de baza a aditivilor, este realizata pe baza functiei principale a acestora ~I

se poate prezenta astfel:

_ aditivi plastifianli; aditivi superplastifianti; aditivi fluidizanli;

aditivi reducatori de apa; aditivi antrenori de aer; aditivi hidrofugi;

aditivi antigel;

aditivi acceleratori de priza; aditivi acceleratori de intarire;

aditivi acceleratori de priza ~i intarire; aditivi intarzietori de priza;

aditivi rntarzietori de priza ~i intarire;

_ aditivi inhibatori de eoroziune. . ..

Fiecare dintre aditivii existenti, trebuie alesi eu atentie, in functie de toate conditiile

tehnice obligatoriu cunoscute:

_ parametrii compozitiei betonului; .' .

efectuI principal dorit ~i eventual efeetele secundare ce pot mtervem,

tehnologia de preparare a betonului; .

tehnologia de transport ~i pun ere in lucrare .a betonului;

conditiile de protejare si intarire a betonului.

Observatie: Utilizarea aditivilor se face numai ~e baza de !ncerc~ ~reli~nare, ~i .teste, realizate conform fi §el or' tebnice ale acestora §l conform instructiunilor §I normatlvelor

specifiee.

Alesi ~i utilizati .reet, aditivii confera betoanelor, earaeteristici. deo.s~b.i~e de ordi~ tehnic §i economic comparativ cu cele neaditivate. In plus, in unele eazun, adltlv~l au deve~t obligatorii in compozitia betoanelor (betoane de inalta rezisten~ betoane puse m lucrare m eonditii extreme de temperatura, elemente din beton cu armatun foarte dese, zone de betoane foart~ greu accesibile §i controlabile etc.). .. ., .

Unii aditivi pot fi utilizati si combinati intre ei, eonfennd propnetati donte betonului

respectiv, atat in stare proaspata, cat si dupa intarirea acestuia.. .. . .....

Indiferent de tipul de aditiv utilizat sau de 0 comb.matle .. mtre. ~I, adlt!Vll ,..~~ fi alesi folositi SI testati conform fiselor tehnice proprii, fiind obhgatom stabilirea compoZltnlor de baza si eelor pentru incercari preliminare, precum si incercarea epruvetelor conform

normativelor in vigoare.

CAPITOLUL 3. PROIECTAREA COMPOZITIEI

.

BETOANELOR DE CIMENT CU DENSITATE

NORMA LA

3.1. GENERALITATI

Dupa cum s-a menFonat §i anterior stabilirea compozitiei betoanelor reprezinta 0 problema foarte complexa. In continuare se va prezenta proieetarea compozitiei betoanelor de eiment cu densitate norrnala, avand la baza prevederile Codului de practice NE 012-1999 ~i NE 013-2001.

3.2. PROIECTAREA COMPOZITIEI BETOANELOR DE CLASA MAl MiCA DE C 8/10

Proiectarea compozitiei betoanelor de clasa rnai mica dedit C 8/10 se stabileste conform datelor din tabelul1.8.

Proportia dintre diferitele sorturi de agregate, se adopta astfel incat agregatele sa se incadreze in limitele prevazute in tabelele 3.16 (0-31 mm) ~i 3.18 (0-71 mm), sau dupa caz in tabelele 3.1. §i 3.2.

TABELll.. 3 1 L' . 1

I .~ .. "u1'0 3

.. inute e ranu ozitatu ll1SIPl Ul . .. mm
Sortul de nisip Treeeri %) prin sita sau ciurul, nr,
0,2 1 3
0-3 min. 5 min_35 min. 90
max. 30 max. 75 100 Utilizarea nisipului 0 ... 7 mm, in locul sorturilor 0 ... 3 mm ~i 3 _ .. 7 mm, se poate face numai la betoane de class :-::; C 8/1 0 ~i numai daca acesta se aprovizioneaza dintr-o singura sursa, granulozitatea lui este constants ~i permite incadrarea agregatului total in zonele de granulozitate recomandate.

TABELUL32 L' . I

1 .

b

I . ~ .. b 1

.. mute e grana ozitatn a astu UI pentru etoane
Balast pentru betoane Treceri 1%) prin sita sau ciurul, nr,
3 16 Corespunde cu 4tm ••
0-31 min 20 min 55 min 80
max 50 max 85 100
0-71 min 10 min 35 min 80
max 30 max 65 100 Cu compozitia stabilita se prepara un amestec pentru definitivarea cantitatii de apa de arnestecare (A) corespunzstoare lucrabilitatii cerute. Totodata se deterrnina densitatea aparenta a betonului proaspat (0,) ~i se corecteaza cantitatea de agregate (Ag), aplicand relatia.

Alegerea compozitiei se va faee prin incercari preliminare urmarindu-se realizarea rezistentelor cerute prin proieet. In acest scop se prepara doua amestecuri de beton de cate minimum 30 1;

primul amestee avand compozitia de bad;

al doilea amestec avand dozajul de eiment sporit cu 20 kg/m3 fata de eel al compozitiei de baza ~i mentinand eonstante cantitatile de apa ~i de agregate.

Din fiecare amestec se confectioneaza minimum 6 epruvete (conform STAS 1275-88). Epruvete1e se incearca la 7 zile, iar pe baza rezultatelor obtinute se adopta dozajul de ciment care la aeeasta varsta asigura 0 rezistenta eel putin egala cu clasa betonului. Se definitiveaza compozitia betonului aplicand relatia de:

3.3. PROIECTAREA COMPOZITIEI BETOANELOR DE CLASA ~8JI0

3.3.1. PRINCIPALELE ETAPE DE PROIECTARE

Proiectarea compozitie betoanelor presupune parcurgerea a trei mari etape:

Stabilirea datelor initiale.

Stabilirea calitativa ~ materialelor componente (Alegerea calitativa a componentilor). Stabilirea cantitatwa a materialelor componente (Rezolvarea cantitativa a componenti lor). .

3.3.1.1. STABILIREA DATELOR INITIALE

Pentru proiectare'compozitiei betoanelor este necesar sa se cunoasca un mini~ de date stabilite de proiectant ~i beneficiar ~i mentionate 'in proiectul de rezistenta, respectrv de catre executant ~i mentionate 'in proiectul tehnologic,

3.3.1.1.1. CLASA BETONULID

Este stabilita de catre proiectant ~i specificata in proiectul de rezistenta. Din punet de vedere al clasei de rezistenta, betoanele se clasifica conform tabelului 3.3.

TABELUL33

..
Clasa de rezistenta Rezistenta caraeteristica pe Rezistenta caracteristica pe
a betonului ciJindri fok dl (N/mm2) cub fCk cub (N/mml)
C 4/5 4 5
C81l0 8 10
C12115 12 15
, C16/20 16 20
C20/25 . 20 25
C25/30 25 30
C30/37 30 37
C35/45 35 45
C40150 40 50
! C45155 45 55
C50/60 50 60 C55/67 55 67
- C60175 60 75
C70/85 70 85
C80195 80 95
f-'" C90/105 90 105
r- l C100/115 100 115 3.3.1.1.2. CARACTERISTICILE ELEMENTULUI

Tipul elementului de constructie (planseu, grinds, stiiIp, perete, monolitizare etc.). Modul de armare ~i distanta minima dintre armaturi.

Dimensiunea minima a elementului de constructie ~i grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor.

Grosirnea minima de aeoperire cu beton a armaturilor se stabileste de catre proiectant In functie de prevederile tehniee specificate in S T AS 10107/0-90 "Calculul ~i alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat ~i beton precomprimat" ~i NE 012·1999 "Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat ~i beton precomprimat - Partea I: beton ~i beton arrnat", care sunt prezentate in continuare.

Stratul de aeoperire cu beton trebuie sa, asigure conditii favorabile de aderenta a armaturilor ~i protectia acestora impotriva actiunii agentilor fizici ~i chimici ai mediului 'in care este situat elementul de constructie. Grosimea lui se stabileste, diferentiat, in functie de:

- tipul elementului (liniar, de suprafata sau masiv);

- diametrul armaturilor;

- conditiile de expunere la intemperii ~i la umiditati ridicate;

- conditiile de expunere la medii cu agresivitate chimica;

- clasa de rezistenta a betonului;

- gradul de rezistenta la foe cerut constructiei.

Dintre acesti factori, conditiile care trebuie respeetate legate de influenta mediilor cu agresivitate chimica, inclusiv a atmosferei saline umede din zona litoralului Marii Negre, sunt precizate in reglernentarile tehnice specifice,

Din punet de vedere al conditiilor de expunere la aotiunea intemperiilor ~i umiditatii ridieate, in medii considerate rara agresivitate chimica, elementele de constructii se clasifica in patru categorii.

Din categoria I fae parte :

elementele situate in spatii inchise (fetele spre interior ale elementelor structurale din cladirile civile, inclusiv eele din grupurile sanitare si bucatariile apartamentelor de locuit ~i din hale industriale inchise, cu umiditati relative interioare s; 75%);

elemente in contact cu exteriorul, daca sunt protejate prin tencuire sau printr-un alt strat de protectie echivalent.

Din categoria II fac parte:

elemente situate in aer liber, neprotejate, cu exceptia celor expuse la inghet ~i dezghet in stare umezita;

elemente aflate in spatii inchise cu umiditate relative ridicata peste 75%: hale industriale eu umiditate superioara acestei limite, acoperisurile rezervoarelor ~i bazinelor, grupurile sanitare ~i bucatariile din constructiile de utilizare publici, subsolurile neincalzite ale cladirilor etc.

Din categoria ill fae parte:

elementele situate in aer liber, expuse la inghet ~i dezghet in stare umezita;

elementele situate in spatii inchise in halele industriale cu condens tehnologic (hale cu degajlri de aburi etc.);

- fetele elementelor in contact cu apa sau cu aIte lichida lara agresivitate chimica (exemple: peretii ~i fundul rezervoarelor, bazinelor ~i castelelor de apa);

- fetele in contact eu pamantul ale elementelor prefabricate ~i ale celor monolite turnate in cofraj (grinzi, stalpi, pereti etc.) sau pe beton de egalizare.

Din categoria IV fae parte:

- fetele in contact ell pamantul ale elementelor din beton annat monolit turnate direct in sapatura (fundatii, ziduri de sprijin etc.).

Pentru betoane de clasa :? C 16/20, grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor longitudinale de rezistenta trebuie sa respecte valorile minime date in tabelul 3.4, dar trebuie sa fie eel putin egala cu 1,2 d (in care d este diametrul arrnaturilor) dar nu mai mult de 50 mm. In cazul betoanelor de clasa C 8ilO ~i C 12115, valorile din tabel se sporesc cu 5 mm la elementele din categoriile IJ, III ~i IV.

Pentru usurinta stabilirii grosimii stratului de acoperire cu beton a armaturilor aceste date au fost sintetizate in tabelul 3.4.

TABELUL 3.4. Grosimea informativa a stratului de aeoperire cu beton a armaturilor

ConditiiJe de mediu

IV

I II

monolit

monolit

prefabrica t uzinat

Tipul de element

sau prefabrieat sau

preturnat uzinat preturnat

pe santier pe santier

III

S;C ~C s c ;::C s c z c S;C ~c s;C ;::c s c ;::C

12/15 16/20 12115 16/20 12115 16/20 12/15 16/20 12/15 16/20 12/15 16/20 Grosimea mioimi a stratului de acoperire cu beton (dar ceJ putin egaJi cu 1,2

x d ; d - diametrul maxim a armaturilor) (mm)

Placi plane §i
curbe, nervuri
dese cu latime < 10 10 15 10 20 15 20 15 25 20 - -
150mmale
planseelor
Pereti structurali -;i5 15 15 10 25 20 20 15 35 30 50 45
Pereti structura1i
realizati cu 30 30 15 10 35 30 - - - - 50 45
cofraje zlisante
Grinzi, stalpi,
bulbii peretilor 25 25 25 20 35 30 30 25 40 35 - -
structurali
(diafragmelor)
F undatii, funduri
de rezervoare §i - - - - - - - - 40 35 50 45
castele de aDa OBSERVA'fII:

I, La placi ~i pereti, grosimile minime ale stratului de acoperire ell beton date in tabel ~i conditia z 1,2 d se raporteaza la armaturile de pe primul rand.

2. Va~orile din paranteze sunt date pentru grosimea acoperirii cu beton a armaturilor de rezistenta la peretii realizati cu cofraj glisant

3, La elementele din categoria IV, valorile date in tabel se refera §i la cazul cand elementele respective sunt in contact eu apa subterana, daca acesta nu prezinta agresivitate chimica,

4, La elementele structurale (grinzi st~1 . . . ..

b ~. I, a pi, perep etc.) din eategorule I ~i II care au I a

az~ 0 pOI1Iun~ subterana care intra in categoria ill se poate mentine ~i pe aceasta

porpune aceea~l grosime a st tul ' d . ' ,

" ~. ra UI e acopenre cu beton ca ~I in partea supraterana

reahzand diferenta de grosi t atul ' de aconeri '

, , . ime a s r UI e acopenre necesara in partea subterana

pnn teneuire, CU mortar de ciment de maroa <::: M 100

s- Grosimea. ac~periri! cu beton la panouri mari prefabrkate de fatada in functie de natu~ finisajelor ~l a ter:n~izolaliilor se stabileste conform reglementarilor t~hnice specifice pentru constructll din panouri marl prefabricate.

In ~I elementel~r din categoria ill care se atla in contact cu lichide daca fata de conta~ cu lichidul se proteJeaza prin tencuire sau prin placare cu faianta, grosimea stratul~i de a?openre c~ beton poate fi redusa adoptandu-se valorile date in tabelul 3.4 pentru elementele dill categona II,

Acoperirea cu ,beton a armaturilor transversale (etrieri, barele transversale ale carcaselor sudate) .trebUle sa ,fie de ~nimum 15 mm pentru elementele din categoria I ~ II, 20 mrn pe~tru cel~ din cetegona ill ~l 25 mm pentru cele din categoria IV. Pentru elementele prefabneate uzmate din categoria I se admite reducerea la I 0 mm

w Gro~mea stratului d~ acoperire cu beton a armaturilor longitudinale trebuie sa fie de reguI~, multIp~u de ~ 5 nun ,~~. se obtine prin rotunjirea in plus sau eel mult 2 mm in minus a valorii determinate 1D conditiile prezentate mai sus..

E!ementele ~ di~ beton armat situate in zona litoralului se vor proieeta ~i executa 1TI asa felmcat stratul de acoperire cu beton a arrnaturilor sa aiba valorile din Tabelu13,5.

TABELUL 3.5. Grosimea stratului de acoperire eu beton a armaturilor (zona

lit 1 1 . M- ,. N )

lora u UI arll egre
Clase expunere Gradul de Regim de Tipul de Stratul de
(conf. Ta(,e] 3.6) agresivitate expunere beton acopertre (mm) Observatii
0 1 2 3 4 5
beton annat 40 (30). grosimea
4a mediu slab! stratului va
marin beton armat 70 (50)· fi eel putin
Agresivitatea - egala cu
apei de mare 1,2 d dar nu
intensii prloti 40 (30)· mai mica
prefabricati de valoarea
indicata
valori din
beton STAS agresivitate
moderat annat 10107/0-90 slaba
monolit plus 5 mm
4 b mediu mario idem plus I-agresi vitate
Agresivitate IOmm intensa
atmosferidi valori din
beton STAS agresivitate
10] 07110-90 slaba
sever armat plus 10 mm
monolit idem plus
agresivitate
"- 15 mm intensa
* Valorile din ar w . . . ._ ...
. pot a ' p anteza sunt valabile 1D cazul utilizarii inhibitorilor In cazul 1D care nu se corespslgu~a valorile din tabel elementele se vor tencui cu mortar M 100 ~i proteja d", ' unzator.

d1ametrul armaturii,

3.3.1.1.3. CONDqn DE EXECUTARE $1 TEHNOLOGIA ADOPTATA Executarea pe timp friguros, executarea elementelor masive, a elementelor realizate cu

cofraje glisante etc.

3.3.1.1.4. TRANSPORTUL, MANIPULAREA Sf PUNEREA iN LUCRARE A BETONULUI

Transportul stabilit: cu bena, prin pornpare, pneumatic.

Tehnologii ~j mijloace utilizate pentru compactarea betonului: compactarea manuala, compact area mecanizata folosind vibrarea interioara (pervibratorul), vibrarea exterioara (placa vibratoare, rigla vibratoare, grinda vibrato are, vibrato are de cofraj), presarea, laminarea, vacuumarea si procedeele combinate precum vibro-presare, vibro-Iaminare etc.

3.3.1.1.5. GRADUL DE OMOGENITATE Gradul de omogenitate se apreciaza astfel:

pentru statiile de betoane in functiune se considera gradul de omogenitate din luna precedents pentru ti;uri sau clase de beton similare, determinat in functie de valorile exprimate in N/mm ale abaterii standard S ~i a rezistentei medii Xn;

pentru statiile noi se apreciaza in functie de nivelul de dotare ~i calitatea sorturilor de agregate, urmand a f analizate de rezultatele obtinute in prima perioada de producere

a betonului.

3.3.1.1.6. CONDITllLE DE EXPUNERE

Conditiile de expunere ale elementului de constructie constau in conditiile de serviciu (de mediu) ~i clasa de expunere a elementului de constructie sunt prezentate in tabelele 3.6., 3.7., 3.8 ~i 3.9.

TABELUL 3.6. Clase de e

Clasa de ex unere

o I

Ccnstructii sau elemente de constructii situate in spatii inchise, ferite de acpunea directa a internperiilor sau umiditati, cu exceptia unor scurte

a perioade in tirnpul executiei, respectiv constructii cu inchideri perimetrale ~i

1 Moderat incaIzite iarna (ex: fetele spre interior ale elementelor structurale din cladirile

MEDIU civile, inclusiv cele din grupuri1e sanitate ~i bucatariile apartamentelor de

USCAT ~ ~I~ocu~l~'t~idi='~n~b~ru~e~le~m~d~u~mn~'ru~e~i=n~cru~'s?~~cu~u~rru~·d=im~w~·~in=t=en~·7rnrr~e~$7~5~o/c~0~.~~ __ ~

Constructii ~i elemente de construcpi expuse permanent la temperaturi mai mari de 30 °C [incaperi cu utilaje sau aparatura care degaja ciildura, bale cu

rocese crude etc. .

,

b Sever

a Moderat

Constructii san elemente de constructii expuse la inghet in stare nesaturata sau expuse umiditatii respectiv: constructii neincalzite in perioada de iarna, cu sau fiirii Inchideri perirnetrale (ex: depozite acoperite), elemente de constructii in contact permanent ell apa (ex: fimdatii sub nivelul apelor freatice tara. agresivitate sulfatica), elemente de constructii situate in zonele de variape a nivelului apelor, dar tara posibilitate de ingheJ: (ex: fundatii radiere, reti de contur etc.) flUa condi ii de im enneabiJitate entru beton.

2 MEDIU UMED

Constructii sau clemente de constructii expuse 1a ingher in stare saturata cu apa (ex.: cheiuri, estacade, canale deschise, diguri, stiilpi pentru estacade, scari exterioare, platforme).

Constructii sau elemente de construe pi expuse la condens san altemanta frecventa de umiditate si uscaciune generata de procese tehnologice (ex.: hale

in care umiditatea dep~~ 90% sau se produc £reevent degajari de abur),

r- ..._ .LC:=.::.O=nstru==cL~upuse presiunii a ei pe una din fete.

b Sever

,...- 3
MEDIU UMED eu ~onstrucp.i sau elemente de constructii interioare sau exterioare expuse la
INGBET SI AGENTI mghet -dezghej si actiunea sarii pentru dezghe],
DEDEZGHE1ARE
c- Betonul aflat permanent sub apa marii.
.- normal
a moderat Betonul de deasupra zonei de variatie a nivelului apei de
agresivitatea 1 mare (pe 0 lnftlpme a elementului de cca, 2 m, respectiv intre
apei de mare cotele +3 ... +5 de la nivelul marii,
sever Betonul din zona variatiei nivelului apei de mare considerate
4 2 ca fiind de cca 3 m deasupra nivelului marii.
MEDIU b moderat Constructii expuse indirect agresivitapi marine.
MARIN agresivitate Construcpi expuse inghe] -dezghetului fara posibilitate de
atmosferica I stropire.
inclusiv cu Construcjii inchise care nu se incalzesc pe timp de iama
posibilitate Construcpi situate la nivelul marii expuse direct intemperiilor
de lnghet- sever 51 salinitapi prin strop ire, si alternanta frecventa a umiditapi, si
dezgbet 2 uscaciunii, precum si posibilitipi de Inghe] in stare saturata.
Condens putemic generat deJ>.Tocesul tehnolozic,
5 a Mediu chimic cu agresivitate foarte slaba (FS).
MEDW b Mediu chimic cu agresivitate sIaba (Sf
CHIMIC c Mediu ehimic cu agresivitate intensa (1).
iAGRESIV d Mediu chimic cu agresivitate foarte intensa (FI).
~ .... 1 •• ~ OBSERVATIE. Clasele de expunere 5 (a,b,c,d) se pot mtalm In practica smgure sau ill combinape ell celelalte clase de expunere,

TABELUL 37. Re] imuri de expunere ale constructiilor situate in zona Iitoralului

qasa

Nr. Regim de ezpunere

Crt. erpunere

conf. tabel3.6 r-~N~--n-o-r-m-al7""-""'--~M~--m-o-:d:-e-rat~----r------::::S---s-ev-e-r-----l

--

4b mediu marin Agresivitatea atmosferici

o

] 2

1

4a med.iu

marin Beton aflat

Agresivitatea permanent sub

apei apa marii,

de mare

2

Elementele

interioare din

construcpile lncbise

~i incalzite pe timp de iarna, neexpuse Ia intemperii cu exceppa unor perioade scurte in timpul execupei. Elementele care nu sunt supuse unor variatii sensibile de umiditate, in cursu] exploatari.

Betonul de deasupra zonei de variape a nivelului apei de mare (pe 0 iniiltime a elementului de cca. 2 m respectiv la cotele +3 ... +5 m de la nivelul roam).

Betonul din zona variatiei nivelului apei de mare, considerata de cca. 3 m deasupra nivelului marii.

Constructii expuse indirect

agresivitiijii maritime

(deschise), Conditii

expunere inghe] -dezghet tara posibilitati de stropire. Constructii inchise care nu se l'nca1zesc pe timp de iama.

Constructii situate 1a niveluI marii expuse direct intemperiilor ~i sali.nitafi.i prin stropire ~i altemanta freoventa a umiditatii §'i uscaciunii precum

§i posibilitajii de inghet in stare saturata,

OBSERVATIL

a. Partile construcpilor din beton din zone in care au loc infihrajii ale apei de mare, solicitate ca ~i betonul de sub apa,

b. in cazul elementelor avand piirti expuse concomitent in dona sau trei regiuni aratate in tabel, la proiectare se va considera intregul element expus In conditiile cele mai severe.

Gradul de agresivitate se apreciaza conform tabelelor 3.8. ~ 3.9., in functie de natura agresivitatii, regimul de expunere ~i rona de salinitate.

2.

., Pentru stabilirea SI de eiment pentru

diferentiaza trei cazuri functie de continutul de (S04 2") mg/dm" astfel:

Foarte intensa I 1001 - 2500

Foarte intensa 2 2501 - 5000

Foarte .,tensa 3 > 5000

TARE

dId

N

M

LUL 3.9. Criterii pentru aprecierea gra eor e agresrvnate zona area eagra
Zona de salinitate
Nr. Clasa de Regim de Sulina + Cap Midia
crt expunere expunere Tip beton Sf. Sf. Gheorghe + Varna
conf. tabel 3.6 Gheorghe Cap Midia Veche
N - S S
4a mediu simplu S S
I. Agresivitatea M -
ape; de mare armat - S I
-
S - S I
4b mediu N . - -
2. Agresivitatea M simplu - S S
atmesferiea annat - S I
S . S I OBSERVATII.

N - nonnaI M - moderat S - sever

I - agrcsivitate intensa S - agresivitate slaba.

,Agresivitatea atmosferica acponeaza asupra constructiilor din beton, beton annat pe 0 distanta de I Janfa?de~.

3.3.1.1.7. UMIDITATEA AGREGATELOR

Se stabileste de catre laboratorul autorizat al statiei de preparare a betonului pentru fjecare'Sort in parte. Minim 0 proba la 200 m3 de beton ~i ori de cate ori se observa 0 s~himbare cauzata de conditiile meteo, dar eel putin 0 data pe zi.

3.3.1.2 STABILIREA CALITATIVA A MATERIALELOR COMPONENTE (ALEGEREA CALITA TIV A A COMPONENTILOR)

3.3.1.2.1 CONSISTENTA

Daca prin proiect nu sunt date prevederi speciale, consistenta se stabileste 'in functie de tipul elementului de beton (fundatii, stalpi, grinzi, dia~ragme, r~cipienti, m~nolitizari ~c.), mijloeul de transport (basculanta, transportor eu banda, auto agitator etc.) ~1 tehnologia de punere in luerare (turn are cu bena, pompare etc.).

In tabelul 3.10. sunt prezentate c1ase1e de consistenta ale betonului.

TABELUL 3.10. Consistenta betonului

Clasa de Tasare (mm)
consistenta
T2 sau T3 30 ± 10
70±20
T3 sau 70±20
T3/T4 100 ±20
T4 120 ± 20
T4rr5 150 ± 30
T5· 180 ±30 Tipul de elemente

Fundatii din beton simplu sau slab annat, clemente masive

3

Elemente, pentru a carer realizare, tehnologia de executie impune betoane foarte fluide

Idem, realizate cu beton pompat, recipienti, monolitizari

4

E1emente sau monolitizari eu armaturi dese sau dificultati de compactare, elemente eu sectiuni reduse

5

* Este obligatorie utilizarea de aditivi superplastifianti. OBSERVATII:

I. Betoanele avand clasa de consistenta T2, se pot transporta de regula en autobaseulanta si cu transportorul eu banda.

2. Betoanele avand clasa de oonsistenta mai mare de T2, se pot transporta cu autoagitatorul sau cu autobetoniera,

3.3.1.2.2. DOZAJUL MINIM DE CIMENT

Din tabeIul 3.11., in functie de tipul betonului (simplu sau annat), c1asa de expunere (tabel 3.6.) ~i gradul de agresivitate (tabel 3.8) rezulta dozajul minim de ciment.

TABELUL 3 11 D .]

d

. tid d bilitat

. ozaiu mimm e ciment pentru asigurarea cenn e or e UTa 11 e
Clasa de Grad de Dozajul minim de ciment (kwm~) pentru
_ expunere agresivitate Beton simplu Beton armat
1 a - 150 250
f--. b - 180 275
2 a - 200 290
b - 300 325
f--.3 - 325 365
4 a S 300 325 1 350 390
b S 300 325
I 325 365
ANA AS ANA AS
FS 225 240') 260 270')
a (ISO)
S 300 330') 325 360')
b (230) 30(1) 3402)
I 350 3302) 390 3652)
5 c (280) 3103
PI-I 4102) 450~)
370') 4103)
d 350(+) 4102)(+) 390(+) 450~)(+)
FI-2 (280) 4103) 4503)
Fl-3 4103)(+) 4503)(+) NOTATII:

FS - agresivitate foarte slaba; S - agresivitate slaba:

1- agresivitate intensa;

PI - agresivitate foarte intensa;

A.N,A. - ape naturale agresive, cu exceptia eelor eu agresivitate sulfatica ~i apa Marti Negre. As. -agresivitate-sulfatica,

-~-frCEM III A-S

2) HI; HIli A-S;

3) SRI; SR II I A-S

(+) - masuri suplimentare de protecjie

o - valorile din paranteza se vor adopta pentru betoane suport sau de egalizare OBSERVATIL

1. .in cazurile In care nu se mentioneaza tipul de eiment, acesta se stabileste eonfonn tabelelor 3.26,3.27, 3.28.

2. Dozajele de ciment sunt valabile in cazul folosirii agregatelor 0 ... 31 rum. Pentru agregate 0 ... 16 mm dozajele se sporesc cu 10%, iar pentru agregate 0 .. 71 rum se reduc eu 10%.

3. )t cazul folosirii de adaosuri la prepararea betoanelor.: ~e a~ite adoptarea unor ~ozaje d~ ciment inferioare celor din tabel, pe baza de reglementari tehnice speciale sau cu avizul unur institut de speeialitate.

4. In cazul folosirii de aditivi reducatori de apa, eu avizul unui institut de specialitate ~i acordul proieetantului, se admite adoptarea uncr dozaje de ciment inferioare celor rezultate din tabel, respectandu-se urmatoarele conditii:

a. agresivitate sulfatica > intensa sau fuarte intensa (1,.2,3);

• reducerea dozajului de ciment va fi de 5 ... 15 %, funcpe de aditivul utilizat;

• dozajul de ciment nu va fi mai mic de 250 kglm3 pentru betoanele armate, respectiv 3 10 kg/m" pentru betoanele simple.

b. aIte agresivitsp - reducerea dozajului va fi de pam. la 5% in caznl agresivitAfii slabe, respectiv pana la 10%, in cazul agresivitatii intense ~i foarte intense;

e. nu se va dep~i limita prevazuta pentru raportul AlC, din tabeluI3.29_;

d. consistenta betonului, la locul punerii in lucrare, va corespunde unei tasari de eel putin 70 mm.

3.3.1.2.3. AGREGATELE

a) Tipul agregatelor - pot proveni din sfarmarea naturala a rocilor (de rau, de balastiera) sau din concasarea acestora;

b) Dimensiunea maxima a granulei agregateJor - se stabileste in functie de:

tipul elementului de beton (stalp grinds, diafragmA. pI ..... '"

monolitizare etc.), astfel:' ......, recipient,

<l>max s: 1/4 din dimensiunea minima a elernentulul:

tPmax ::;: 1/3 din grosimea placii; ,

<b~~~::;: 1/6 din.~simea peretilor recipienliJor si/sau din dimensiu

mmrma a rnonolitizarilor; nea

distanta dintre barele de arm at uri:

~ax ~ distanta minima dintre armsturi - 5 mm.

In cazuri curente distants minima dintre armaturi este de:

25 ~ ~a partea inferioara ~i 30 mm Ia partea superioara 1a gnnzr;

50 rum 1a strupi;

75 mm Ia placi ~i diafragme.

grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor: <l>max::;: 1,3 x grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii.

OBSERVA'fIE:

Grosimea informativa a stratului de acoperire cu beton a armaturilor a fost sintef ta ~

tabeluI3.4. iza m

- !ransportul ~i punerea in lucrare a betonului:

In cazul transportului prin pompare

<bm~ S II3 din diametrul conductei de transport a betonului ~i de regula maximum 31 mm.

. __in final, dimensiunea maxima a agregatului se stabileste stabilind simuhan toate eondll111e prezentate mai sus ~i alegand una din vaIorile standardizate: 7, 16,20.31,40 sau 71 mm.

. c) G~anulozit~tea agregatului total - cunoscand consistenta (clasa de tasare) ~i dozaJul de ciment, din tabelul 3.12. rezulta zona de granulozitats recomandata. Limitele ~neI~r de~granul~zitate .(maxi~e ~i mi~mye) se aleg di~ ~belele s.n., 3.14.,.3.15,3.16, .17, ;), 18 111 fimctie de dimensiunsa maxima a agregatului ~l de zona de granulozitate.

TABELUL 312 Z I d

onee e granulozitate recomandate
Clasa de tasare Dezaiul de eiment (kg/m~)
t-- < 200 200-300 300-400 >400
t- T2 1 1 (11) .. II (111) .. III
T3, T3/T4\ I 1 (II) * II (III) * !II
T4, HI T5, T5 - I I (II) * 11 (III) '"
OB . ~ - - " - . SE~V A TIE. Zonele indicate rn paranteza se adopta cu precadere, daca la incercarile prehmrnare se constata ca amestecul de beton nu prezinta tendinta de segregare.

l'ABELUL 313 L· it 1

d

1 .

r-: imr e e zone or e granu ozitate pentru ~gate 0 ... 7 mm
Limita - % treceri in mad IJrin sita sau ciurul
r--- 0,2 1 3 7
'-. max 12 40 70 100
...._ min 3 25 54 95 TABELUL 3.14. Limitele zonelor de gra ' .pentru agregate O ... 16 mm
Zona Limita % treceri jn masil prin siU sau ciuru
0,2 1 _] 7 16
I max II 45 60 80 lOO
min 3 35 51 71 95
II max 8 35 50 70 100-
min 2 25 41 61 95
III max 6 25- 40 60 100
min 1 15 30 50 95
TABELUL 3.15. Limitele zone1or de granulozitate pentru a~";;~,m; 0 ... 20 mm

Zona Limita % treceri in masi prln sit! sau ciur
D.2 -1 3.(5) 7 20
I max 10 40 55 75 toO
min 3 30 46 66 95
,n max 7 30 45 65 106
min 2 20 36 56 95 -
III max 5 20 35 55 100
min 1 -10 .15 45 95 TABELUL 3.16. Limitele zonelor de grariulozitate pentru agregate 0 ... 31 mm

Zona Limita % treceri in masi prin sit! sau eiur
0,2 I 3 7 16 31
I max 10 40 50 70 90 100
nun 3 31 41 61 81 95
II max 7 30 40 60 80 100
min 2' 21 31 51 71 95
I.
III max 5 20 30 50 70 100
min . 1 10 20 40 60 95 TABELUL 3.17. Limitele zonelor de granulozitate pentru ~gregate 0 .. .40 mm

max

-'Yo treceri in masil. prin sita sau ciurul

Zona

Limita

0,2

1 3(5) ll9) 20

10

I

min

3

-21 36 51 71

max

7

25 35 50 70

II

16 2§_ 41 61

min

2

i5 25 40 60

5

III

min I 5 15 30 50 95

OBSERV ATIE: La prepararea ... ..t~"n~ se poate adopta 0 curba de granulozitate tii

domeniul 3 .. .7 mm sau 3 .. .16 mm. In aceste cazuri, se va asigura incadrarea agregatului total treceri pana la 3 mm inclusiv, in zona I de granulozitate. J c.O c......o,·i

TABELUL 3.18. Limitele zonelor de granulczitate pentru agregate 0 ... 71 mm

% treeeri in masi prin sita sau eiurul

Limita

0,2 1 3 7 16 25 31 40 71

max 8 18 32 45 61 70 77 84 IDO

min 1 6 13 22 38 50 57 68 95

OBSERVATIE: La incadrarea agregatului total in zona de granulozitate recomandata se va tine seama in principal de respectarea limite lor impuse in zona pir~ii fine. Proportia de nisip 0 ... 3 rum, se va alege astfel incat, in eazul nisipurilor fine sa fie respectata limita maxima a trecerilor pe 0,2

40

100

95

95

100

mm §i 1 rum, iar in cazul nisipurilor grosiere, sa fie respectata Iimita minima, ehiar daca trecerea prill ciurul de 3 mm se situeaza sub, respectiv deasupra limitei zonei respective.

Cantitatea t~ta]a de phJ:i fine (ciment + nisip < 0,2 mm) se recomanda sa nu depa~easea in functie de dozajul de ciment valorile din tabeluI3.19:

TABELUL 3.19.

Dozaj de eiment kg/mJ

Cantitate total! de pirti fine (eiment + nisip < 0,2 mm) kg/m~

200

400

300

450

400

500

500

550

OBSERVATII:

Pentru valori intermediare, se interpoleaza linear. Cantitatea minima recomandata este de 350 kg/m",

3.3.1.2.4. CIMENTUL

Tipul - tabelele 3.20, 3.21, 3.22 ~i 3.23 sunt prezentate sortimentele de ciment, in tabe1ul 3.24. este datil echivalenta aproximativa a cimenturilor produse conform standardelor nationale (S.R) eu cimenturile STAS, iar in tabelul 3.25. sunt date domeniile ~i conditiile de utilizare ale cimenturi1or.

Tipul de ciment se stabileste in functie de conditiile de expunere ~i de mediu, de rnasivitatea elementului, de tipul betonului (simplu, armat sau precomprimat) ~i de clasa hetonului, in eonformitate eu tabelele 3.26, 3.27 ~i 3.28.

Principalele sortimente de cimenturi sunt:

. cimenturi conform standardelor nationale SR, reprezinta tipurile de ciment care se pot produce teoretic, sunt prezentate in Tabelul 3 .20 ~i care pot fi grupate astfel:

• cimenturi Portland tara adaos, conform SR EN 197 - 1 12002, caracterizate prin rezistente initiale si finale mari;

• cimenturi compozite (cu adaos) - conform SR EN ]97 - 1/2002, reprezinta cimenturile pentru lucrari curente, la care nu se impun cerinte speciale;

I • cirnenturi hidrotehnice, conform SR 3011, earacterizate prin caldura de

hidratare limitata;

• cimenturi ell rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati, conform SR 3011.

TABELUL 3.20.

\. .de masa ")
:. Cenup. Sist '"'CaiciDat Calcar Compo-
NotlU'ea eelnr 27 ~
= ICII zburatoare 1; Dente
:.. produBe (tipuri de '" '5 fi = I snn.isn'
110> '0
A '" ... ICII ,-= iii! iii!
ciment uzuale) .. ~ .;= '2 -; - ... '" ... ~E-o minore
:§ -= -= -= ..
~ toil !~ '"=0' .~ ;> '0 :t - L LL
u = ,a'£i
1:1. :!:l -; .:i
,,- U o»
ijj Z Z 5 in
I i 3 .i, S 6 7 '8 9 10 11 12 .13 14
p~= ICEMI ~~~ - - - . - . - . · 0-5
n cuneDi I~~ 80- 6·20 - . . . . - . · 0·5
Portland co 94
zgura CEM ~; 21· . . - - - . - · 0·5
I--- lIJB-S 35 0·5
Ciment I~~~ 90· · 6·10 · · . · · · -
Portlandcu 94
silice
ultrafina 0-5
Ciment I~ 80- - - 6·20 - - · · - -
Portland cu 94
puzzolana :~~ 65- - - 21- - - - - - - 0-5
79 35
I~~~ 80- - - - 6-20 - - · - - 0-5
94
I~~ 65· - - - 21·35 . · - - - 0-5
79
Ciment I~~ 80· · · · · 6·20 · · · · 0·5
Portlnd co 94 :
cenusa I~~ 65· · · - - 21·35 - · · · 0·5
zburiltoare 79
~~ 80· · - · · - 6·20 · - · 0·5
94
I~~ 65· · · · · - 21-35 - - · 0-5
79
Ciment I~;'~ 80- - - - - - - 6-20 - - 0·5
Portland cu 94
sist calcinat CEM 65- - · - - - - 21- - - 0-5
IJJB-T 79 35
Ciment Ii!~ ~~ - - - · - - - 6- - 0-5
Portland cu 20
~ calcar CEM 65- - - - - - · · 21- - 0-5
IJJB-L 79 35
b7~1 80- - - - - - - - - 6- 0-5
94 20
~l 65- - - - - - - - - ;~- 0·5
79
Ciment ~~ 80- ........................................... 6-20 .......................................... 0-5
Portland 94
compo zit" I~~ ~. ............................ 21-35 ......................................... 0-5
CEM Cimentde c;;;t 35- ~~- - · - - - - - - 0-5
III furnal 64
I~ 20- 66- - - - - · - · - 0-5
34 80
~~ 5- 81- - - - - - - - - 0-5
19 95
CEM Ciment ~ 65- - .............. 11-35 ............ - - - 0-5
IV puzzolanic" 89
~~ ~ - ...................... 36-55 ..................... - - - 0-5
CEM Ciment I~~ 40- 18- - ....... : .... 18-30 ........... - - - - 0-5
V compozit" 64 30
I~: 20- ~~- - ........... 31-50 ........ · - - - 0-5
38
a - Valorile din label se refera la suma componentelor principale ~i auxiliare rninore
b - Proporp.a de siliee ultrafina este Iimitata la 10 %. .
c - in cimentnrile Portland compozite CEM IL' A-M ~ CEM IIIB-M, in cirnenturiJe puzzo!ni::e ~ IV! A ~1 <7EM
!VIB ~i in cimenturile eompoz.ite CEM VIA ~ CEM VIB componentele principale ltcle decat elincherul trebuie sa fie
in denllRlirea
OBSERVATIE:
Simbolurile care definesc un anumit ciment sunt:
I, II, ill, IV ~i V - reprezinta tipul principal de eiment; --,~, ,,:~,--, '?-' -'4,;) -=- sunt clasele de rezistenpt standard la eompresiune]a 28 zile exprimate in MPa ~l determinar m conforrnitate cu SR EN 196-1:1995;

N ~i R - .simb.o~u.ri pentru rezistenta la compresiune inipala uzuala (N) §i pentru rezistenta la eompIeSl.une initiala mare (R), determinate 'in conformitate cu standardul SR EN 196-1:i995 fie la 2 411e, fie la 7 zile,

TABELUL 3_21. Cimenturi cu cildura de hidratare limitati

Tip Sort SR Adaos

% Ti

2 3 4 5

6

Clase de rezistentii

HI

Ciment Tara adaos

32,5; 42,5; 52,5.

H II1A-S H II1B-S H IIIIA

SR 6+20
30 II zgura
21+35 granulata
de furnal
36765 Ciment eu zgura

ABELUL 3 22 C'

t .

-I

d

T . unen urt cu reZlsteota a azrestvttatea ape or CD continut e sulfati
Tip Sort SR Adaos Clase de
0/ .. Tip rezlstenta
I 2 3 4 5 6
SR I Ciment rara adaos - -
Zgura granulata de 32,5
SR IIIA-S Ciment cu zgura SR 6+20 furnal
Ciment eu 3011 puzzolana 42,5
SR II!A-P 6+20
puzzo lana naturals 52,5
SR IIIB-& Ciment cu zgura 21+35 zgura
SR III/A Ciment eu zgura 36+65 granulata de furnal - cimenturi conform standardelor profesionale S.P.

Sorturile, respectiv tipurile de ciment din aceasta categorie sunt prezentate in Tabelul 3.23.

TABELUL 3.23. Tipuri de ciment conform Standardelor Profesionale S.P.

Tip ciment Standard Adaos sau/si aditiv Clase de
(simbal) SortuJ de eimeat profesional Tip % rezistentii
SP
Pcd Ciment Portland eu a.daos de SP 1 : 1994 calcar max. 20 32,5 R; 42,5 R.
calcar dolomitic dolomitic
BS 12-78 Ciment Portland ~P3:1995 - - 32,5 N
t--
I -A Ciment Portland aditivat ~P5: 1995 romatan 0,4-0,5 42,5 N;52,5 N;
t- NSF 425 R; 52,5 R.
liz: - A zgura+ 35-40 42,5N; 52,5N;
Ciment hidrotehnic aditivat SP 6: 1995 romatan 0,3-0,4 42,5 R; 52,5 R
I-- NSF
CD Ciment pentru drumuri cu !sP 7: 1995 zgura max. 40 32,5N
I-- adaos
CD .A Cimenturi pentru drumuri eu zgura+ 40 42,5N; 52,5N:
adaos aditivat SP 8: 1995 romatan 0,3-0,4 42,5 R; 52,5 R
NSF 47

LEGENDA:

A - Aditivat

R - Rezistenta initiaJa mare

* - Clasa echivalenta - conditia de rezistenta din standardul SP 3: 1995, fiind cea prevazuta in B.S. - 12 -18.

- cimenturi agrementate

Pe piata cimenturilor pot apare ~i alte tipuri cimenturi speciale fabricate la cerere. Acestea trebuie agrementate conform legislatiei in vigoare,

La stabilirea domeniului de utilizare pentru aceste cimenturi se vor lua in considerare (pe l<inga rezultatele studiilor ~i incercarilor de lab orator) ~i prevederile codul NE 012-1999.

- ciment alb. ~i cimenturi colorate

• Ciment alb - conform S.R 7055.

• Cimenturi colorate conform S.P. 4-97.

Aceste cimenturi pot fi folosite la realizarea de betoane (microbetoane) decorative pe baza de studii elaborate de institute de cercetare ~i de Invajii.mant superior.

Corespondenta orientativa intre tipurile uzuale de ciment care se produc conform noilor standarde S.R. ~l cimenturile produse conform STAS este prezentata in Tabelul 3.24.

TABELUL 3.24. Corespondenta orientativa a cimenturilor produse conform S.R. cu cimenturile STAS

Nr. Cimenturi produse conform S.&. Corespondent aproxim ativ cu ciment S T AS
crt. Til! S.R. TiI!_ STAS
] CEM Il/A-S 32,5 R 1500 Pa35 1500
2 CEM I 42,5 N §i P40 1 P 45
CEM I 42,5 R 388 388
3 CEM 152,5 N si P 50/ P 55
CEM 152,5 R
4 HI32.5 3011 H35 3011
' ---,_
5 H II_! A-S 32,5 Hz35
6 SR I 32,5 3011 SR 35 3011
1 SR III A-S 32,5 SRA 35 OBSERVATII:

I. Corespondenta prezentata la punetele 3 si 4 este conform SR 388/95,

2, Ori de cate ori exista dubii eu privire la domeniul de utilizare a unui ciment se va solicita colaborarea unui institut de cercetare sau de Invatamant superior.

1. Prevederi enerale

L 1. Prezentele prevederi stabilesc domeniul si conditiile de utilizare ale cimenturilor destinate executarii lucrarilor de betoane, si mortare,

1.2. Domeniul de aplicare euprinde betoane pentru clemente §i structuri de beton si beton armat, Pentru constructii hidrotehnice, imbracaminti rutiere sau alte lucrari speciale se va tine seama ~i de prevederile reglementarilor in vigoare corespunzatoare fiecarui caz in parte.

l.3. Cimenturile pot fi clasifieate conventional in urmatoarele grupe:

I. Cimenturi pentru lucrari eurente, la care nu se impun cerinte speciale; II. Cimenturi caracterizate prin rezistente initiale §i finale mari;

III, Cimenturi caracterizate prin caldura de hidratare Iimitata si cimenturi cu rezistenta

la agresivitatea apelor cu conpnut de sulfati; IV. Alte ti uri de ciment s eciale.

] A. La elaborarea proiectelor se va preciza tipuI de eiment care urmeaza a fi utilizat !inand seama de precizarile de la punetul 2.

1. 5, inIocuirea ti ului de eiment roiectantuluL

2. Ale erea ti ului de ciment

2. 1. Stabilirea tipului de ciment se face tinand seama de urmatoarele criterii: conditiile de serviciu si expunere;

condijiile de executie si tehnologia adoptata; c1asa betonului.

2,2, Condipile de serviciu luate in considerare se refera la urmatoarele cazuri

a. elemente de constructii care au conditii normale de serviciu, respectiv nu se incadreaza in cazurile (b) sau (e);

b. elemente de constructii care sunt expuse la inghe! in stare saturata cu apa de exemplu: deeantoare, rezervoare, castele de apa, diguri, stratul de uzura al imbracamintilor rutiere.

c. elemente de constructii expuse apelor naturale in funcpe de gradul de agresivitate.

2.3. Conditiile de execupe luate in considerare se refera la luerliri executate in conditii normale; luerliri exccutatc pc timp friguros, lucrari masive; betoane executate in cofraje glisante etc,

2,4, Pentru conditii speciale de executie care nu se incadreaza in cele mentionate la punctele 2.2 sau

12.3 alegerea tipului de ciment se va face pe baza de reglementari tehnice speciale (proceduri speciale) sau cu avizul unui institut de specialitate.

l2.5. Alegerea ti ului de ciment se va face e baza revederilor din tabelele 3.26, 3.21, 3.28,

TABELUL 3.26. Stabilirea tipului de ciment pentru beton simplu, beton armat ~i beton

r afl lid 1 '2

precomprimat, tumate mono It, ate III case e e expunere ~1 a
1'\r. Conditiile de executare 1ji/ sau Clasa de Tipul de Tip de ciment
rt. caracteristicile elementelor beton beton
0 1 2 3 4
C 4/5 simplu CEM II I E, CEM III A, CEM IIII A,
C 8/10 CEM IV/A, CEM VIA 32,5 N
C 121 15
C 16120 annat CEM I, CEMIl/A-32,5 N
Elemente sau C 18/22,5
construcpi cu C 20125 CEMI32,5,
L grosimi mai mici de C 25130 annat CEM IlIA-S, CEMIIIA-L, CEM
1,5 m executate in C 28135 IlIA-V32,5R142,5 N
afara perioadei de C 30137
timp friguros C 32/40 annat CEM I 42,5 N (R)
C 35/45 recompri-
C 40/50
C 45155 mat CEMI52,5N
I-- C 50/60
::;;C 12/15 simplu H IIJA-S
H IlIB-S, H IlII A32,5
C 16/20 armat HI, H IIfA-S 32,5
CJ8122,5
Elemente sau constructii C 20/25 armat
2, masrve C 25/30 H I 32,5/42,5
avand grosirnea C 28/35
egala sau mai mare C 30/31 H 142,5
de 1,5 m C 32/40 armat/
C 35/45 pre- _.
C 40/50 compri-
C 45/50 mat HI52,5
.__._ C 50/60 2

OBSERVATII: Pentru executarea elementelor cu grosimi mai mid de 1,5 m pe timp friguros, se recomanda utilizarea cimenturilor cu intarira rapida (R).

TABELUL 3.27. Stabilirea tipului de ciment pentru beton simplu, beton armat ~i beton precomprimat, turnate monolit aflate in clasele de expunere 2b _~i 3

Elemente sau constructii cu grosimi rnai mici de 1,5 m

Tip de ciment

o 1

Nr. Conditiile de exeeutare ~ilsau Clasa de beton Tipul de beton

crt. caracteristicile elementelor

4

3

< C 16120

simplu

CEM WA-S 32,5_{RJ

C 16120 + C 28/35

annat

CEM I 32,5 (R) CEM IT A-S 32,5 (R)

C 30137 C 32140 C 35145

annat! CEM I 42,5(R)
precomprimat
CEM I 52,5 (R)
simplu H II1A-S 32,5
armat HI32,5
HI 42,5
armatl
precomprimat
HI 52,5 C 40150 C 45/50 C 50/60

C 16/20:

C 28/35

Elemente sau constructii masive C 30/37:

2 avand grosimea egala sau mai C 35/45

mare de 1,5 m 1----C-4-O-/5-0---I

C 45/50

C 50/60

< C 16/20

Nr. Natura Gradul

crt. a resivitlitii de a resivitate

TABELUL 3.28. Stabilirea tipului de ciment pentru beton simplu si beton armat turnate mono lit, aflate in c1asele de ex unere 4 ~j 5

Tip de ciment beton simplu armat

o 1 2

4

3

Agreaivitate de dezal calinizare

slaba

CEM II1A-S 32,5 (R)/42,5

1.

CEM IIJA-S 32,5(R)/42,5

slaba

CEM IIfA-S 32,5/42,5

CEM II1A-S32,5(R) /42,5(R)

CEM I 42,5(R)

Agresivitate earboniea

2.

intensa sau foarte intensa

CEM I 42,5

foarte slab a, slaba

HI

H IIIA-S 32,5/42,5

CEM IIIA-S, CEM lIlA-V,

CEM IIIB-S 32,5/42,5

Agresivitate sulfatica

3.

intensa sau foarte intensa

(toate cazurile)

(,).··~r

SR I 32,5/42,5

SR II1B-S SR II1A-S 32,5/42,5

_._---------

slaba

H IIIB-S 32,5/42,5

H II1A-S,

SR III A-P 32,5/42,5

intensa

Agresivitate magnezianli

4.

sac foarte

inrensa

SR IIIA-S 32,5/42,5

SR I 32,5/42,5

Agresivitate a saru rilor de amoniu

H lIIA-S 32,5/42,5

slaba

H II1B-S 32,5/42,5

5.

intensa

sau foarte intensa SR II/B-S 32,5/42,5 SR WA-S 32,5/42,5

Agresivitate slaM H WA-S 32,5/42,5 H J 32,5/42,5

6. hazici intensa SR WA-S 32,5/42,5 SR I 32,5/42,5

OBSERV AIlE: Cimentul de clasa 42,5 se utilizeaza 1a betonul de clasa egalii sau mai mare de C 30/37.

3.3.1.2.5. RAPORTULAPA-CIMENT MAXIM

in functie de clasa de expunere, cI asa betonului, gradul de impermeabilitate minim ~i gradul de gelivitate minim, in tabelu13.29. sunt date valorile raportului NC maxime.

TABELUL 3.29. Cerinte rninime de asigurarea a durabilitatii pentru beton in functie de

clasele de expunere
Grad de Grad de A gre gate Raport Tip de
Clasa de Clasa de beten, impermeabi- gelivitate, rezistente Aer**· AlC, ciment
expunere min. litate, min. min. la lnghet- antrenat conform
dez2het max. Tabelelor
1 C 12/15· P4 - - - 0,65* 3.25
a C 16/20** P4 - - - 0,50 3.25
2 b C 20125 Pa G 100 da da 0,45 3.26
(150)
3 C25! 30 Pl2 G 150 da da 0,40 3.26
a C20/25 Pa - - - 0,45
4 bl C25130 Pl2 G 100 da da 0,40
h2 C25~ PIZ G 150 da da QAQ) 3.27
5 C25130 1 PJ2 (W/) 0,45
.. NOTA:

lit - pentru betonul sunplu nu exista condipe; "'lit - se poate adopta clasa de beton minim C 12/15, cu conditia

indeplinirii simultane a celorlalte cerinte minime pentru asigurarea durabilitatii; .u - conform tabel 3.33.

OBSERVA 'fIE: In cIasele de expunere 1...5 daca se indeplineste conditia de impermeabilitate minimum P12 ~i celelalte conditii minime de asigurare a durabilitatii, se poate adopta pentru betonul precomprimat c1asa minima de beton C 20/25 sau C 25/30, funqie de tipul de armaturi utilizate,

3.3.1.2.6. GRADUL DE IMPERMEABll,ITATE

In tabelul 3.29, gradul de impermeabilitate se stabileste in functie de clasa de expunere ~i clasa betonului (daca nu se precizeaza prin proiect).

3.3.1.2.7. GRADUL DE GELIVITATE

In tabelul 3.29, gradul de gelivitate se stabileste in functie de clasa de expunere si clasa betonului (daca nu se precizeaza prin proiect).

3.3.1.3 STABILIREA CANTITA TIVA A MA TERIALELOR COMPONENTE

Determinarea cantitatilor componentilor se face pentru 1 m3 de beton. Agregate~e se Ptesupun perfect uscate, urmand ca in final sa se faca corectiile corespunzatoare in functie de lirniditateaefectiva a acestora.

3.3.1.3.1. APA

Din tabelul 3.30, eantitatea orientativa de apa de amestecare (A) se determina in functie de c1asa betonului ~i de consistenta sa. Aceasta eantitate, urmeaza sa fie coreotata cu un c~eficient (C) stabilit in functie de dimensiunea maxima a agregatului:

TABELUL 3.30. Cantitatea orientativa de a a de amestecare

Clasa Cantitatea de a i (A - 11m, entlU clasa de cunsistentii

betonului T2 T3 T3/T4 T4

< C 8110 160 170

C 8/10 + C 20/25 170 185 200 220

C 25/30 185 200 215 230

OBSERVATIE: Valorile privind cantitatea de apa de arnestecare prevaznte In tabel sun! valabile in

cazul agregatelor de balastiera 0 ... 31 nun. .

Cantitatile de apa se vor corecta prin reducere sau sporire dupa cum urmeaza:

• reducere 10% in cazul agregatelor 0 71 nun

• reducere 5% in cazul agregatelor 0 40 rom

• reducere 10 ... 20% in cazul folosirii de aditivi

• spor 10% in cazul folosirii pietrei sparte

• spor 20% in cazul agregatelor 0 .. 7 mm

• spor 10% in cazul agregatelor 0 .. 16 mm

• spor 5% in cazul agregatelor 0 . .20 rom

Ctasa cimentului

3.3.1.3.2. RAPORTUL APA-CIMENT

Din tabeluI 3.3 I, in functie de clasa betonului, c1asa cimentului ~i gradul de omogenitate al betonului, se determine valoarea raportului apa-ciment (NC). Aceasta valoare se corecteaza pentru agregatele de concasaj (daca este cazul) ~i se compara cu valoarea maxima a raportului NC, deterrninata Ia punctul 3.3.1.2.5, dintre cele doua se va alege valoarea minima.

TABELUL 3.31. Valorile maxime ale raportului AlC pentru realizarea conditiei de clasa entru efectuarea mcercarllor reliminare

Clasa

0,75

32,5

42,5

52,5

( 0.65

0,55

0,65

0,50

0,60

0,45.,

0,55

0,60

0,47

0,53

0,40

0,47

0,45

C 45/55 0,42

C 50J60 0,40

OBSERV A PI:

1. Valoarea maxima a raportului AlC pentru realizarea c1asei betonului se stabileste In funetie de cIasa cimentului ~i gradul de omogenitate al betonului, conform tabelului 3.31, eu urmatoarele precizari:

valorile din tabel sunt valabile

pentru gradul II de omogenitate al betonului: pentru gradul I, valorile erese eu 0,05; pentru gradul ill, valorile , scad cu 0,05.

in cazul utilizarii agregatelor de concasaj, vaIorile din tabel se maresc eu 10%;

in cazul accelerarii intarirli betonului prin tratare termica, tinand seama de reducerea rezistentelor finale, valorile raportului AlC prevazute in tabel, vor fi considerate valabile pentru gradul I de omogenitate, urmand ca pentru gradul IT sa fie diminuate cu 0,05.

2, Valoarea maxima a raportului AlC, pentru asigurarea cerintelor de durabilitate, In functie de clasa de expunere, nu va depasi vaIorile din tabeluI3.29.

3. In cazul in care betoanele trebuie sa indeplineasca, conditii speciale, in ceea ce priveste gradul de impermeabilitate, nu se admite ca raR0rtul Ale sa depaseasca valorile:

- 0,60 pentru gradul de irnpermeabilitate P41 ;

0,55 pentru gradul de impermeabilitate pia, In cazul betoanelor simple expuse la agresi vitate;

0,50 pentru gradul de impermeabilitate PSlO; 0,45 pentru gradul de imperrneabilitate P121O.

3.3.1.3.3. CIMENTUL Cantitatea de ciment se evalueaza, aplicand relatia:

Unde: AI ~ cantitatea orientativa de apa de amestecare determinate conform tabelului 3.30.

AlC ~ valoarea eea mai mica a raportului AlC maxim pentru asigurarea cerintelor de rezistenta (clasa) ~i durabilitate.

Aceasta eantitate se com para eu valoarea minima a dozajului de ciment determinate la punctul 3.3 .1.2.2. ~i dintre cele doua se ia valoarea maxima.

3.3.1.3.4.J\C;llIC(;A~

Cantitatea de agregate in stare uscata (A'g) se evalueaza, apliciind relatia:

Unde: Pc - densitatea cimentului, egala cu circa 3,0 kg/drrr';

Pag - densitatea aparenta a agregatului (conform ta?elului 3331), !n kgldm\" _ .. P - volurnul de aer oclus, ega! cu circa 2% respecuv 20 dm 1m ; In cazul utilizarii aditivilor antrenori de aer; aeruI antrenat se stabileste conform tabelului 3.33.

TABELUL 332 D it

tel

~ ensi atea aparent aagr~a or
r-- Tipul roocii Densitatea aparenta - p ... (kgldm1.
r-- Silicioasa ( de balastiera) 2,7
r--- Calcaroasa 2,3 ... 2,7
r-- Granitica 2,7
..__ Bazalticii 2,9 TABELUL 3.33. Con inutul de aer antrenat in beton
Dimensiunea maximA a agregatului (mm) 5 7 10 16 20 31 40 71
(15)
Aer antrenat (± I) % 7 6,5 6 5,5 5 4,5 4 3,5 3.3.1.3:.,5. iM:p~R~~ AGREGATULID TOTAL PE SORTURI (AG/PE SORTURI) !" functie de limitele zonelor de granuJozitate alese (conform punctului 3.3.1.2.3.C), se stabileste 0 vaJoare pentru fiecare sort de agregat, cuprinsa intre limita maxima ~i eea minima aceasta reprezentand procentul de treeeri in masa prin sita respective),

Apoi se calculeaza cantitatea de agregat pentru fiecare sort, folosind relatia:

Unde: Ag - eantitatea totala de agregat, in kg; Pi - procentul de treeere prin sita "i";

p i.l - proeentul de treeere prin sita "i-I ";

3.3.1.3.6. CORECTAREA CANTITAm DE APA

in functie de umiditatea efectiva a agregatului, se ealduleaza eantitatea suplimentara de apa provenita din umiditatea aeestora:

Unde: Agi - cantitatea de agregat din sortul "i', in kg; u, - umiditatea sortului "i", in %;

n - numarul total de sorturi.

3.3.1.3.7. CORECTAREA CANTITATILOR DE AGREGAT PE SORTURI Cantitatile eorectate de agregat, pe sorturi, se stabilese astfel:

, (u. )

A.""A.1+-'

gl g1 100

Unde: Agi - cantitatea de agregat pentru sortul "i', in kg;

ui - umiditatea efectiva a agregatului de sort "i", in %:

3.3.1.3.8. CANTITATEA TOTALA CORECTATA DE AGREGAT Cantitatea totala corectata de agregat se determine eli relatia:

Unde: Ag' - cantitatea corectara de agregat pentru sortul "i", In kg;

n - numarul de sorturi.

3.3.1.3.9. DENSITA TEA APARENTA. A BETONULUI Densitatea aparenta a betonului se calculeaza cu relatia:

3.3.1.3.10. iNCERCAru: PRELIMINARE

Pentru stabilirea corecta a cantitatilor componentilor, este absolut necesar sa se faca unele verificari experimentale, prezentate in continuare:

a) Se prepare un amestec de beton de minimum 30 1, cu cantitatile pentru ciment §i agregat stabilite conform punctului 3.3.1.2.2. ~i 3.3.1.2.41a care se introduce apa de amestecare treptat paoli la obtinerea consistentei dorite, determinandu-se astfel eantitatea de apa A (stabilita conform punctului 3.3.1.3.1.);

b) Se determine densitatea aparenta Pb;

e) Se recalculeaza cantitatea de ciment: C1 = ;/ [kg/nr']; /C

d) Se recalculeaza eantitatea de agregate: Ag = Pb ; Po A - C [kg/nr'];

Unde: PJ,' - densitatea aparenta determinate experimental;

PJ, - densitatea aparenta determinate prin cal cui;

OBSERVATIE: Amt Ja prepararea amestecului informativ cat si a amestecurilor preliminare se vor utiliza agregate uscate.

e) Se prepara 3 amesteeuri de beton de maximum 30 litri pentru trei compozitii:

• eea de baza;

• 0 compozitie cu dozaj de ciment marit eu 7% dar cu minimum 20 kg/m3

dar cu minimum 20 kg/nr' fata de eel al compozitiei de baza, dar mentinand cantitatea de apa §i de agregat conform compozitiei de baza;

• 0 compozitie cu dozaj de ciment redus eu 7% dar cu minimum 20 kg/rrr' dar cu minimum 20 kg/rn' fata de eel al compozitiei de baza, dar mentinand eantitatea de apa §i de agregat conform compozitiei de baza;

f) Din fieeare cele 3 amestecuri se confectioneaza minimum 12 epruvete (confectionarea epruvetelor se va face conform prevederilor STAS 1275-88);

g) Cate 6 epruvete din fiecare compozitie se vor incerca la varsta de 7 zile (pastrarea §i mcercarea epruvetelor se vor efectua conform prevederilor STAS 1275-88), adoptandu-se drept compozitie preliminara eea pentru care rezistentele detenninante sunt eel putin egale cu valorile indicate in Codul de practica NE 012- 1999;

h) Se incearca restul de 6 epruvete la varsta de 28 de zile rezultatele obtinute fiind analizate in vederea deflnitivarii cornpozitiei. Rezi~tenta medie 'pe fiecare compozitie fbm se va corecta pentru fiecare compozitie in functie de rezistenta efectiva a cimentuhri, aplicand relatia:

f . = 1,15clasa .. cimetului xi;

cort rezistenta .. efectiva. .a .. cimentului bm!

i) Se adopta compozitia pentru care valoarea rezistentei corectate este eel putin egala cu rezistenta la 28 rile, indicata in tabelul 3.34.

TABELUL 3.34.

omogenitate.

j) Pentru gradul I, respectiv II de omogenitate la valorile prevazute in tabeluI3.34, se scad, respectiv se adauga valoarea 11, conform tabelului 3.35.

TABELUL 3.35.

OBSERV A 'fIE: x) Societatile ce asigura in productia betoanelor gradul ill de nu le este permisa sa execute prefabricate din beton de clasele C 50/60 ... C 1001115.

k) in cazurile urgente, se poate adopta preliminar cornpozitia betonului rezistentei obtinute la varsta de 7 zile, daca aceasta atinge eel putin urmatoarele proeente din rezistenta la 28 zile prevazuta in tabelul 3.34, sau apreciata dupa conform punctului 0):

• 55% pentru cimenturi tip II, II B, SR;

• 65% pentru cimenturi tip CEM Il, CEM I;

• 75% pentru eimenturi tip R.

I) Compozitia astfel stabilita se va corecta pe baza rezultatelor incercarilor la de 28 zile,

CAPITOLUL 4. CONTROLUL CALITATII BETONULUI

4.1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR CONSTITUENTE

4.1.1. CONTROLUL CALITATII CIMENTULUI

Cimentul trebuie sa fie protejat de umezeala ~i de impuritati pe parcursul depozitarii.

Atunci cfmd se livreaza ambalat ill saci, el se va depozita in spatii inchise, sacii fiind asezati suprapus in stive cu eel mult 10 randuri, rezemand la partea inferioara pe scanduri dispuse departat . Stivele vor avea imprejurul lor un spatiu liber de minimum 500 mm pentru a se asigura ventilarea ~i circulatia, Atunci ciind se livreaza in vrac, eimentul trebuie introdus 1~ recipienti etansi montati pe sasiuri auto sau pe vagoane de cale ferata, des dire area ~1 transportulill silozuri, realizandu-se cu ajutorul aerului comprimat.

Livrarea cimentului va fi insotita de 0 declaratie de conformitate care trebuie sa

contina urrnatoarele date:

- tipul ~i clasa cirnentului;

- fabrica producatorului;

- data fabricarii;

- data sosirii in depozitul furnizorului;

- numarul certificatului de calitate eliberat de catre producator ~i datele inscrise in acesta;

garantia respectarii conditiilor de pastrare;

- numarul buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuat de catre un laborator autorizat si datele inscrise in acesta (inclusiv precizarea conditiilor de utilizare in toate cazurile ill care terrnenul de granite a expirat).

Controlul calitatii cimentului la aprovizionare presupune un minimum de verificari ~i incercan, ~i anume:

a, Examinarea datelor inscrise in documentele de certificare a calititii sau cele de garantie mise de catre producator sau/si de catre furnizor pentru fiecare lot.

h. Detenninarea timpului de prizi (conf SR EN 196-3). Verificarea se efectueaza pentru fiecare transport, dar minimum 0 determinare la 100 tone pe 0 proba medie.

c, Determinarea resistentelor mecanice la 2 ~ilsau 7 zile (conf. SR EN 196-1) pentru COnfrrmarea clasei: Incercarile se efectueaza pentru 0 proba la 200 tone daca livrarea se efectueaza in loturi mai mid de 100 tone ~i pentru 0 proba la 500 tone in celelalte cazuri.

d. Determinarea rezlstentelor mecanice la 28 zile (conf SR EN 196-1). lncercarile se efectueaza ca la punctul c.

e, Prelevarea de probe care se pastreaza pentru 45 zile (etans, in cutii metalice sau in pungi sigilate), in vederea executarii unor verificari ulterioare ill caz de Iitigiu,