Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Files - Publicatii - Romania in Cifre 2010
Files - Publicatii - Romania in Cifre 2010
â
â
CUPRINS Pagina
NEAMÞ Iaºi
Oradea SÃLAJ Bistriþa
CLUJ
BIHOR Piatra-Neamþ
MUREª
Vaslui
Cluj-Napoca
Târgu Mureº Bacãu
HARGHITA
Miercurea Ciuc BACÃU VASLUI
Arad ARAD Centru MACROREGIUNEA UNU
ALBA
Alba Iulia
MACROREGIUNEA DOI
COVASNA MACROREGIUNEA TREI
Deva BRAªOV
Timiºoara SIBIU Sfântu VRANCEA
Gheorghe GALAÞI MACROREGIUNEA PATRU
Sibiu
Vest TIMIª Braºov Focºani
HUNEDOARA Galaþi
PRAHOVA BUZÃU
Reºiþa ARGEª Brãila
Râmnicu Tulcea
Târgu Jiu Vâlcea BRÃILA
Buzãu TULCEA
CARAª-SEVERIN Târgoviºte
Ploieºti
VÂLCEA DÂMBOVIÞA
Drobeta GORJ Piteºti
Legendã: Turnu Severin
IALOMIÞA
Oraºe ILFOV Slobozia
MEHEDINÞI CONSTANÞA
Municipii BUCUREªTI
Sud - Est
Slatina CÃLÃRAªI Cãlãraºi
Reºedinþe de judeþ Craiova
Constanþa
Judeþe DOLJ GIURGIU
Alexandria
Giurgiu
Regiuni de dezvoltare OLT TELEORMAN
România este situatã în centrul geografic al Europei (sud-estul Europei Centrale), la nord de
Peninsula Balcanicã, la jumãtatea distanþei dintre Coasta Atlanticului ºi Munþii Urali, în
interiorul ºi exteriorul arcului Munþilor Carpaþi, pe cursul inferior al Dunãrii (1075 km) ºi cu
ieºire la Marea Neagrã.
Centrul geometric al þãrii este marcat de intersecþia paralelei 45oN cu meridianul 25oE
(la 100 km N-V de capitala þãrii, Bucureºti).
Breviar statistic 5 â
Prezentare generalã
RELIEFUL ROMÂNIEI
Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care
corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea joasã, a câmpiilor, luncilor ºi Deltei
Dunãrii. Caracteristicile principale ale unitãþilor de relief sunt proporþionalitatea (31% munþi,
36% dealuri ºi podiºuri, 33% câmpii ºi lunci) ºi dispunerea concentricã a treptelor majore ale
reliefului.
Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial, marea majoritate având izvoarele în
Carpaþi, principalul colector al acestora fiind fluviul Dunãrea, care strãbate þara în partea
sudicã pe o lungime de 1075 km ºi se varsã în Marea Neagrã.
Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale rãspândite în toate unitãþile majore de relief,
de la cele glaciare în etajul alpin (Lacul Mioarelor - Fãgãraº la 2282 m), la limanele fluvio-
maritime (Lacul Techirghiol la 1,5 m) ºi lacuri antropice.
6 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Prezentare generalã
Resursele minerale utile ale României sunt variate: petrol; gaze naturale; cãrbuni, în
special huilã cocsificabilã, cãrbune brun ºi lignit; minereuri feroase ºi neferoase; zãcãminte
de aur, argint, bauxitã; mari rezerve de sare, precum ºi o serie de resurse nemetalifere.
O categorie aparte a bogãþiilor de subsol o constituie cele peste 2000 de izvoare de ape
minerale, cu valenþe pentru consum ºi tratamente medicale.
Arii protejate
Categorii de arii protejate Numãr Suprafaþa (ha)
2008 2009
Rezervaþii ºtiinþifice 77 3102321) 3102321)
Parcuri naþionale 13 3158571) 3162711)
Monumente ale naturii 230 96228 96228
Rezervaþii naturale 661 3080311) 3080311)
Parcuri naturale 14 7374281) 7638941)
Rezervaþii ale biosferei 3 664446 664446
Zone umede de importanþã internaþionalã 5 616571 616571
Arii de protecþie specialã avifaunisticã 108 2992798 2988713
Situri de importanþã comunitarã 273 3284092 3284092
Notã: Suprafaþele ariilor protejate au fost calculate conform Legii nr. 5/2000 privind Planul de amenajare a
teritoriului naþional - Secþiunea a III-a - zone protejate ºi HG-urilor nr. 2151/2004; 1581/2005;
1143/2007 privind instituirea regimului de arie naturalã protejatã pentru noi zone; 1284/2007
privind instituirea regimului de arie naturalã protejatã a siturilor de importanþã comunitarã, ca parte
integrantã a reþelei ecologice europene NATURA 2000 în România.
1) Suprafeþe reevaluate prin mãsurãtori realizate cu tehnologii GIS.
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.
2008 2009
Total 664446 664446
Delta Dunãrii Tulcea, Constanþa 580000 580000
Retezat Hunedoara 38047 38047
Rodna Maramureº, Bistriþa-Nãsãud, Suceava 46399 46399
1)Conform Legii nr. 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului naþional - Secþiunea a III-a -
zone protejate.
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.
Breviar statistic 7 â
Prezentare generalã
Temperatura aerului, în anul 2009 grade Celsius
8 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Prezentare generalã
POPULAÞIA
21469959 locuitori, la 1 iulie 2009;
Densitatea populaþiei: 90,1 locuitori / km2, la 1 iulie 2009.
CAPITALA: Municipiul Bucureºti (1944226 locuitori, la 1 iulie 2009), împãrþit în ºase sectoare
administrative. Prima menþionare documentarã a fost în 20.IX.1459, ca reºedinþã a lui
Vlad Þepeº. Devine capitalã a Þãrii Româneºti începând din a doua jumãtate a secolului
al XVII-lea ºi capitala României din anul 1862, fiind cel mai important centru politic, economic
ºi cultural - ºtiinþific al þãrii.
PORTURI PRINCIPALE:
DRAPELUL ROMÂNIEI este tricolor, culorile sunt aºezate vertical în ordinea urmãtoare,
începând de la lance: albastru, galben, roºu.
FORMA DE GUVERNÃMÂNT:
Republicã, conform Constituþiei adoptate în anul 1991 ºi modificatã în anul 2003;
Puterea legislativã: parlament bicameral (Camera Deputaþilor ºi Senatul);
Puterea executivã: guvern, condus de un prim-ministru desemnat de preºedintele þãrii;
Preºedintele þãrii este ales în baza rezultatelor alegerilor generale prin scrutin universal
pentru un mandat de 5 ani.
á Breviar statistic 9
Populaþia
La 1 iulie 2009 populaþia României a fost de 21469959 locuitori, din care 10,5 milioane bãrbaþi
(48,7%) ºi 11,0 milioane femei (51,3%). Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele
ale soldului migraþiei externe, au fãcut ca populaþia þãrii sã se diminueze, în perioada
2006-2009, cu aproape 114,4 mii persoane. Structura pe vârste a populaþiei poartã amprenta
specificã unui proces de îmbãtrânire demograficã, marcat, în principal, de scãderea natalitãþii,
care a determinat reducerea absolutã ºi relativã a populaþiei tinere (0-14 ani), ºi de creºterea
ponderii populaþiei vârstnice (de 60 ani ºi peste). Comparativ cu 1 iulie 2006, în anul 2009 se
remarcã reducerea ponderii populaþiei tinere (de 0-14 ani) de la 15,4% la 15,1% ºi creºterea
ponderii celei vârstnice (de 60 ani ºi peste), de la 19,3% la 19,9%.
Populaþia adultã (15-59 ani) reprezintã 65,0% din total, în scãdere cu 135,4 mii persoane faþã
de mijlocul anului 2006. În cadrul populaþiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstã
40-44 ani; 30-34 ani; 20-24 ani ºi a scãzut cea din grupele de vârstã 15-19 ani; 35-39 ani ºi
45-49 ani.
Vârsta medie
ani
Vârsta medie a populaþiei þãrii a crescut de la 38,8 ani (anul 2006) la 39,5 ani (anul 2009), vârstã
medie ce caracterizeazã þãrile cu o populaþie „adultã”. Populaþia femininã, cu o vârstã medie de
40,9 ani, a fost ºi la 1 iulie 2009 mai îmbãtrânitã decât cea masculinã cu 2,9 ani.
10 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Populaþia
100
95
Masculin 90 Feminin
85
80
75
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
Mii persoane 5 Mii persoane
0
250 200 150 100 50 0 0 50 100 150 200 250
Piramida vârstelor reflectã cel mai fidel cronica generaþiilor, evidenþiind disproporþiile în
structura populaþiei, pe vârste ºi sexe. Reducerea numãrului populaþiei tinere a îngustat ºi mai
mult baza piramidei vârstelor. Efectele demografice ºi economice ale acestei evoluþii se vor
resimþi în timp ºi vor atrage schimbãri la nivelul diferitelor subpopulaþii (populaþia ºcolarã,
populaþia de vârstã fertilã, populaþia în vârstã de muncã).
Populaþia Populaþia
stabilã 21680974 100,0 stabilã 21680974 100,0
Români 19399597 89,5 Ortodoxã 18817975 86,8
Maghiari 1431807 6,6 Romano-catolicã 1026429 4,7
Rromi (þigani) 535140 2,5 Reformatã 701077 3,2
Ucraineni 61098 0,3 Penticostalã 324462 1,5
Germani 59764 0,3 Greco-catolicã 191556 0,9
Alte etnii 193568 0,8 Alte religii 619475 2,9
Breviar statistic 11 â
Populaþia
În anul 2009, numãrul de nãscuþii-vii (222,4 mii) a crescut cu 29 mii faþã de anul 2006, iar rata
natalitãþii a ajuns la 10,4 nãscuþi-vii la 1000 locuitori.
12 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Populaþia
Judeþe - total 42 42 42 42
Sub 300000 6 7 6 6
300000 – 499999 19 18 19 19
500000 – 699999 10 10 10 10
700000 ºi peste 7 7 7 7
În anul 2008, în mediul urban locuiau 11,8 milioane persoane, reprezentând peste jumãtate din
populaþia þãrii.
La 1 iulie 2009, din cele 320 municipii ºi oraºe, 86,3% aveau o populaþie sub 50 mii locuitori,
reprezentând 18,3% din populaþia þãrii ºi 33,3% din populaþia urbanã.
Oraºele mari deþin 29,9% din populaþia þãrii ºi 54,4% din populaþia urbanã.
La 1 iulie 2009, în mediul rural locuiau 9,7 milioane persoane, reprezentând 45,0% din
populaþia þãrii. Comunele cu populaþia cuprinsã între 1000 ºi 5000 locuitori au reprezentat
81,3% din numãrul total al comunelor.
În anul 2009 ºi-au schimbat domiciliul 330,7 mii persoane, rata migraþiei interne a fost de 15,4
schimbãri de domiciliu la 1000 locuitori. Ca ºi în anul precedent, fluxurile migratorii din urban
(în rural ºi în urban) deþin cele mai mari ponderi în structura migraþiei.
Breviar statistic 13 â
Populaþia
67,7
2004 75,1
68,2
2005
75,5
68,7
2006 75,8
69,2
2007
76,1
69,5
2008
76,7
69,7
2009
77,1
0 20 40 60 80
Masculin Feminin
Durata medie a vieþii a continuat sã creascã, valorile actuale (69,7 ani la bãrbaþi ºi 77,1 ani la
femei) fiind superioare celor din anul 2006, atât pe total, cât ºi pe sexe. Pentru populaþia
femininã, cât ºi pentru cea masculinã, durata medie a vieþii a crescut cu 1,3, respectiv 1,0 ani.
Femeile au o duratã medie a vieþii mai mare cu 7,4 ani decât bãrbaþii.
14 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Populaþia
mii
210
189,2
180
146,6 149,4
150 143,3 141,8 134,3
120
90
60
35,2 33,2 32,7 36,3 35,7 32,3
30
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Cãsãtorii Divorþuri
În anul 2009 faþã de anul 2006, numãrul cãsãtoriilor a scãzut, ajungând la 134,3 mii.
România se situeazã printre þãrile europene cu o nupþialitate mai ridicatã decât media
europeanã, dacã avem în vedere cã rata nupþialitãþii în UE-27 a fost în anul 2006 de
4,88‰ (valoare estimatã). În anul 2009 s-au înregistrat 32,3 mii divorþuri, cu 0,4 mii mai puþine
decât în anul 2006. Rata divorþialitãþii a fost de 1,51 divorþuri la 1000 locuitori. Nivelul
divorþialitãþii se menþine relativ scãzut, comparativ cu rata divorþialitãþii din alte þãri europene,
având în vedere cã rata divorþialitãþii în UE-27 a fost în anul 2006 de 2,1‰ (valoare estimatã),
ceea ce confirmã caracterul de stabilitate al familiei în societatea româneascã.
Breviar statistic 15 â
Populaþia
Migraþia internã
În anul 2009, nivelul emigranþilor legali a crescut la 10,2 mii persoane, respectiv 0,48 emigrãri
la 1000 locuitori.
á 16 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Piaþa forþei de muncã
În contextul procesului de tranziþie economicã, piaþa muncii din România a suferit transformãri
semnificative sub aspectul volumului ºi structurii principalilor indicatori de forþã de muncã.
Acest proces s-a caracterizatat prin reducerea populaþiei active ºi a populaþiei ocupate, prin
menþinerea la valori relativ constante a ratei ºomajului.
Pe parcursul ultimei jumãtãþi a anilor ’90, populaþia activã se menþinuse la valori ridicate, de
peste 11 milioane persoane.
Odatã cu noul mileniu, se constatã un declin uºor, dar fluctuant. În anul 2009, populaþia activã
numãrã aproape 10 milioane persoane, din care 95,6% aparþin grupei în vârstã de muncã
(15-64 ani).
Dupã o creºtere continuã înregistratã în perioada 2006 - 2008, în anul 2009 populaþia ocupatã
a atins cea mai micã valoare din ultimii 4 ani. Dintre persoanele ocupate, 55,2% sunt bãrbaþi.
Pânã în anul 2002, majoritatea populaþiei ocupate a reprezentat-o cea din mediul rural.
Începând cu anul 2003, cea mai mare parte a populaþiei ocupate îºi are domiciliul în mediul
urban, respectiv 54,4% în anul 2009. Categoria salariaþilor predominã în rândul populaþiei
ocupate, respectiv 67,2% în anul 2009.
Numãrul ºomerilor, definit conform criteriilor BIM, a fost în anul 2009 de 681 mii persoane, în
creºtere atât faþã de anul 2008 (18,4%) cât ºi faþã de anul 2007 (6,2%). În anul 2009, din numãrul
total al ºomerilor, 28,9% erau tineri (15-24 ani).
Breviar statistic 17 â
Piaþa forþei de muncã
12,0%
Salariat
19,4% Patron
Lucrãtor pe
cont propriu 2)
1,4%
Lucrãtor familial
67,2% neremunerat
1) Date provizorii.
2) Inclusiv membru al unei societãþi agricole sau al unei cooperative neagricole.
Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).
Populaþia ocupatã, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
mii persoane
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2008 20091)
Total 9369 9243
Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 2689 2689
Industrie
Industrie extractivã 107 100
Industrie prelucrãtoare 1905 1751
Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi
termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 126 129
Distribuþia apei; salubritate, gestionarea
deºeurilor, activitãþi de decontaminare 74 68
Construcþii 749 726
Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; repararea
autovehiculelor ºi motocicletelor 1166 1157
Transport ºi depozitare 454 455
Hoteluri ºi restaurante 154 164
Informaþii ºi comunicaþii 119 123
Intermedieri financiare ºi asigurãri 110 122
Tranzacþii imobiliare 15 16
Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 140 148
Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi
de servicii suport 145 150
Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri
sociale din sistemul public 466 490
Învãþãmânt 399 386
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 381 395
Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 48 45
Alte activitãþi ale economiei naþionale 122 129
1) Date provizorii.
Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).
În anul 2009 faþã de anul 2008, repartizarea populaþiei ocupate pe activitãþi ale economiei
naþionale indicã reducerea semnificativã a numãrului persoanelor ocupate în industrie ºi
construcþii (-6,3%), ºi creºterea uºoarã a celor ocupate în servicii (1,6%).
18 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Piaþa forþei de muncã
Servicii Servicii
Construcþii Construcþii
Industrie 3) Industrie 4)
Agriculturã, Agriculturã,
vânãtoare ºi silviculturã ºi
silviculturã 2) pescuit
În anul 2009, din totalul populaþiei ocupate în sectorul privat, 64,2% îºi desfãºurau activitatea
în industrie, construcþii ºi servicii, faþã de 64,6% în anul 2008.
În anul 2008, comparativ cu anul 2006, a continuat procesul de creºtere a numãrului mediu
al salariaþilor (cu 379 mii persoane), în principal în activitãþile de: comerþ, construcþii,
activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport, în timp ce în activitãþile
industriale, numãrul salariaþilor a scãzut.
Distribuþia salariaþilor pe sectoare economice în anul 2008 aratã cã, 57,0% se regãseau în
servicii (sectorul terþiar) în creºtere cu 1,6 puncte procentuale faþã de anul 2007, respectiv cu
3,0 puncte procentuale faþã de anul 2006.
În sectorul secundar (industrie + construcþii) lucrau 40,9% din total salariaþi, cu 1,2 puncte
procentuale mai puþin decât în anul 2007, respectiv cu 2,3 puncte procentuale mai puþin
decât în anul 2006.
Ponderea numãrului de salariaþi care ºi-au desfãºurat activitatea în ramurile agricole
(sectorul primar) a fost de numai 2,1%, în scãdere cu 0,4 puncte procentuale faþã de anul
precedent, respectiv cu 0,7 puncte procentuale faþã de anul 2006.
Breviar statistic 19 â
Piaþa forþei de muncã
Numãrul mediu al salariaþilor
pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
20 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Piaþa forþei de muncã
Ca în orice economie de piaþã, sectorul privat angajeazã cea mai mare parte a forþei de
muncã salariate.
În anul 2008, ponderea salariaþilor din sectorul integral privat a fost de 66,2%, în creºtere faþã
de anul 2006 cu 3,0 puncte procentuale.
Industrie2) Industrie3)
Construcþii Construcþii
Servicii Servicii
Notã: Pentru anul 2009, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2010.
1) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã.
2) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.
3) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi
distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare.
Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.
Breviar statistic 21 â
Piaþa forþei de muncã
7,8 8
800
7,1
6,3
5,9
600 6
5,2
5,6 4,4
5,2 4,0
400 4,6 4,4 4
3,9
Dupã ce a atins un punct minim (4,0%) la sfârºitul anului 2007, rata ºomajului înregistrat
aproape cã s-a dublat în anul 2009 (7,8%).
22 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Piaþa forþei de muncã
Rata ºomajului BIM (proporþia ºomerilor BIM în populaþia activã) a înregistrat la nivelul þãrii
valoarea de 6,9% în anul 2009 - în creºtere faþã de anii precedenþi (cu 1,1 puncte procentuale
faþã de anul 2008 ºi 0,5 puncte procentuale faþã de anul 2007). Pentru femei s-a înregistrat o
ratã a ºomajului de 5,8% (comparativ cu 6,1% în anul 2006), mai micã decât cea pentru bãrbaþi,
care a fost de 7,7% (faþã de 8,2% în anul 2006). Rata ºomajului în mediul urban depãºeºte
semnificativ rata înregistratã în mediul rural (în anul 2009: 8,1% faþã de 5,4%).
Tinerii de 15-24 ani sunt persoanele cel mai grav afectate de fenomenul ºomajului. Astfel, în
anul 2009, rata ºomajului a fost de 20,8% în rândul tinerilor (15-24 ani), cu diferenþe accentuate
pe medii (27,1% în mediul urban, faþã de 15,5% în mediul rural). Valoarea acestui indicator a
fost de 5,4% pentru ºomerii în vârstã de 25 de ani ºi peste.
Breviar statistic 23 â
Piaþa forþei de muncã
ªomajul pe termen lung, a înregistrat în anul 2009 urmãtoarele valori pe sexe: 31,6% pentru
bãrbaþi ºi 29,7% pentru femei, iar pe medii de rezidenþã: 32,0% în mediul urban ºi 28,7% în
mediul rural. Pe parcursul ultimilor ani, fenomenul înregistreazã o tendinþã de diminuare, de la
56,0% în anul 2006 la 30,9% în anul 2009.
Rata de activitate a populaþiei în vârstã de muncã (15 - 64 ani) a fost în anul 2009 de 63,1% ºi a
înregistrat niveluri mai ridicate pentru populaþia masculinã (70,9%, faþã de 55,4% pentru
populaþia femininã) ºi pentru cea din mediul rural (64,6% faþã de 62,1% în mediul urban).
Rata de ocupare a populaþiei în vârstã de 20-64 ani a fost în anul 2009 de 63,5%, la o distanþã
de 11,5 puncte procentuale faþã de þinta de 75%, propusã pentru anul 2020 prin Proiectul
Strategiei Europa 2020.
Rata locurilor de muncã vacante este unul dintre indicatorii care exprimã cererea de forþã de
muncã ce se manifestã pe piaþa muncii. Ca efect al crizei economice mondiale, în anul 2009,
rata medie a locurilor de muncã vacante a înregistrat cea mai micã valoare (0,88%, în scãdere
cu 1,06 puncte procentuale faþã de anul 2008 ºi 0,90 puncte procentuale faþã de anul 2006).
24 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Piaþa forþei de muncã
á Breviar statistic 25
Veniturile populaþiei
Veniturile totale ale gospodãriilor
1) Date provizorii.
În anul 2009, salariile ºi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantã categorie
de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile bãneºti ale gospodãriilor (60,9%), în
scãdere, însã, cu 1,8 puncte procentuale faþã de anul 2008.
O pondere importantã în structura veniturilor bãneºti ale gospodãriilor o reprezintã veniturile
din prestaþii sociale (28,9%, în creºtere cu 2,9 puncte procentuale faþã de anul 2008). În schimb,
veniturile din agriculturã, veniturile din activitãþi independente ºi cele din proprietate au o
pondere scãzutã în veniturile bãneºti ale gospodãriilor.
á 26 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Câºtiguri salariale
În general, la condiþii de muncã egale, salariile de încadrare ale femeilor ºi bãrbaþilor sunt
aceleaºi. Disparitãþile dintre salariile realizate de femei ºi de bãrbaþi pe diferite activitãþi
economice sunt determinate de diferenþele de nivel de calificare ºi de poziþia ierarhicã la locul
de muncã. Raportul de salarizare femei-bãrbaþi a înregistrat fluctuaþii determinate, în principal,
de eficienþa activitãþilor economice din diferite ramuri, respectiv de proporþia femeilor care sunt
încadrate în funcþii de conducere sau cu studii superioare. Ecartul dintre salariul mediu brut al
femeilor ºi cel al bãrbaþilor s-a diminuat de la 24% în anul 1996, la 17,6% în anul 2003 ºi, respectiv
la7,8% în anul 2008. În anul 2009, ecartul dintre salariul mediu brut al femeilor ºi cel al bãrbaþilor
a înregistrat o uºoarã creºtere faþã de anul precedent, ajungând la 8,4% (cu 0,6 puncte
procentuale).
Câºtigul salarial real a înregistrat cãderi severe în primii ani ai tranziþiei (1991-1993), precum ºi
în anul 1997, atingând în 1997 ºi 1999 valorile minime de 56,2% ºi respectiv 57,0% din nivelul
anului 1990. Începând cu anul 2003, se observã un reviriment al valorii reale a câºtigului
salarial, reflectat de nivelul atins în anul 2008, care l-a depãºit pe cel din anul 1991 cu 48,8
puncte procentuale (130,3%). În anul 2009 (date provizorii; au fost excluse din sfera de
cuprindere unitãþile economice cu mai puþin de 4 salariaþi) indicele câºtigului salarial real faþã
de anul 1990 a fost de 130,2%.
Breviar statistic 27 â
Câºtiguri salariale
lei / salariat
2000
1814
1800 1700
1600
1468
1400 1312 1348
1222 1264
1200 1095
1037 1062
1000 981
891 922
796 803
800 689
600
400
200
0
BRUT NET BRUT NET BRUT NET BRUT NET
2005 2006 2007 2008
bãrbaþi femei
Notã: Pentru anul 2009, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2010.
á 28 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Cheltuielile populaþiei
Cheltuielile totale de consum ale gospodãriilor
28,6% 35,7%
Produse alimentare
Produse nealimentare
Plata serviciilor
35,7%
1) Date provizorii.
á Breviar statistic 29
Consumul populaþiei
În România, consumul de carne ºi preparate din carne se situeazã la un nivel relativ scãzut
comparativ cu standardele din þãrile dezvoltate. Consumul mediu lunar de carne proaspãtã pe
o persoanã a fost, în anul 2009, de 3,1kg. Împreunã cu preparatele din carne, acesta se ridicã la
4,2 kg lunar, ceea ce înseamnã un consum mediu anual de 51kg pe o persoanã.
Înzestrarea cu bunuri de folosinþã îndelungatã este influenþatã atât de resursele financiare ale
gospodãriilor, cât ºi de acumulãrile din anii precedenþi, precum ºi de oferta de bunuri de pe
piaþã, din ce în ce mai performantã tehnic.
á 30 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Locuinþe
Fondul de locuinþe ºi-a pãstrat trendul ascendent din ultimii ani, înregistrând 8385 mii locuinþe
la sfârºitul anului 2009. Dupã forma de proprietate, ponderea cea mai mare din fondul locativ
existent la sfârºitul anului 2009 o reprezintã locuinþele aflate în proprietatea majoritar privatã
(97,7%).
mii
70 67,3
62,5
65
60
55 Total
50 47,3 34,7 locuinþe
31,1 terminate
45 39,6
40 Rural
35 32,9
30,1 23,5
30 20,8
25 17,4 Urban
14,2
20
15
10 15,9 15,5 18,8 23,8 32,6 31,4
5
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009
În anul 2009 au fost date în folosinþã 62,5 mii locuinþe, cu 4,7 mii mai puþine decât în anul
precedent. Pe cele douã medii de rezidenþã, ponderea locuinþelor date în folosinþã a fost
apropiatã.
á Breviar statistic 31
Protecþia socialã a ºomerilor
Indemnizaþii de ºomaj 1)
2006 2007 2008 2009
Media lunarã (lei / persoanã)
Indemnizaþie de ºomaj 259 321 401 469
Indemnizaþie de ºomaj
pentru absolvenþii
instituþiilor de învãþãmânt 162 180 238 291
În procente faþã de salariul minim brut pe economie
În anul 2009, valoarea medie lunarã a indemnizaþiei de ºomaj a fost de 469 lei, cu 81,1% mai
mare faþã de anul 2006 ºi a reprezentat 78,2% din salariul minim brut pe economie.
În anul 2009, indemnizaþia de ºomaj pentru absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt (291 lei) a
reprezentat în raport cu salariul minim brut pe economie, 48,5%, faþã de 49,1% în anul 2006.
În anul 2009, în totalul cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor, ponderea cea mai mare au
deþinut-o cheltuielile ocazionate de plata indemnizaþiei de ºomaj (63,7%).
32,9% 63,7%
Indemnizaþii de ºomaj 1)
Plata absolvenþilor
Plãþi compensatorii
1,5%
Alte cheltuieli 2)
1,9%
1) Conform Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de
muncã.
2) Inclusivplãþi pentru stimularea ºomerilor care se încadreazã înainte de expirarea
perioadei de acordare a indemnizaþiei; pentru stimularea mobilitãþii forþei de muncã ºi
stimularea angajatorilor care încadreazã ºomeri aparþinând unor categorii
defavorizate pentru calificarea, recalificarea ºomerilor, pentru stimularea absolvenþilor, pentru
combaterea marginalizãrii sociale.
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.
á 32 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Asigurãri sociale
În anul 2009, numãrul mediu al pensionarilor de asigurãri sociale a fost de 5676 mii persoane,
în scãdere cu 109 mii persoane faþã de anul 2006. În schimb, numãrul pensionarilor de asigurãri
sociale de stat a înregistrat o uºoarã creºtere de 1,8% faþã de 2006.
În anul 2009, pensia medie lunarã pentru pensionarii de asigurãri sociale a fost de 686 lei, mai
mare de 2,3 ori faþã de cea a anului 2006.
În anul 2009, pensia medie lunarã pentru pensionarii de asigurãri sociale de stat a fost de 711
lei, în creºtere cu 128,6% faþã de anul 2006.
Breviar statistic 33 â
Asigurãri sociale
Indicii pensiei medii reale
1990=100
%
130 125,7
120 112,1
110
100
90
80 74,3 83,6
68,1
70 61,4
56,3 57,7
60
63,1 63,1 49,2 44,0 48,2 62,3
50 55,0
50,3 47,2 51,6
40 46,6
30
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
á 34 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Asistenþã socialã
Alocaþii ºi alte ajutoare acordate populaþiei
mii lei
2006 2007 2008
De la bugetul de stat 3647371,0 4322980,6 4721902,6
Alocaþii de stat pentru copii 1263822,3 2082807,8 2586442,2
Alocaþia familialã complementarã 316730,5 297426,8 288685,5
Alocaþia de susþinere pentru familia
monoparentalã 165108,1 155733,3 145442,8
Indemnizaþia pentru creºterea copilului 1661174,0 1436236,3 1320183,4
Stimulent pentru creºterea copilului 36175,2 23877,4 22211,1
Contribuþii pentru asigurãrile de sãnãtate
aferente indemnizaþiei pentru
creºterea copilului 86557,6 104262,8 131432,1
Alocaþia pentru copii nou-nãscuþi 36217,4 37877,9 39886,5
Trusoul pentru copii nou-nãscuþi - 21359,1 29709,2
Sprijin financiar pentru constituirea familiei - 87812,2 76656,2
Alocaþii de încredinþare ºi plasament
familial 71314,5 61790,2 58596,5
Ajutoare pentru soþiile de militari în termen 190,0 - -
Ajutoare de urgenþã 4228,5 7004,3 12786,8
Ajutoare financiare 5791,6 6629,1 9494,8
Ajutorul pentru persoane refugiate 61,3 163,4 375,5
De la bugetele locale 467383,2 422119,8 393058,2
Ajutoare sociale 449233,0 396615,9 366540,4
Ajutorul pentru acoperirea unei pãrþi din
cheltuielile de înmormântare 1104,2 1561,7 2069,0
Ajutoare de urgenþã 17046,0 23942,2 24448,8
Notã: Datele pentru anul 2009 vor fi disponibile în luna septembrie 2010.
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale.
În anul 2008, comparativ cu anul 2006, alocaþia de stat pentru copii s-a dublat, iar ajutoarele de
urgenþã acordate din bugetul de stat ºi bugetele locale au înregistrat o creºtere cu 75,0%.
Bugetul local continuã sã rãmânã sursa de finanþare pentru ajutorul social, acesta deþinând în
anul 2008, o pondere de 93,3% în totalul cheltuielilor de asistenþã socialã efectuate de la
bugetele locale.
á Breviar statistic 35
Sãnãtate
Serviciile de îngrijire aferente sistemului sanitar au fost furnizate printr-o reþea de unitãþi
sanitare (spitale, policlinici, dispensare ºi alte instituþii) aparþinând sectorului public ºi privat.
În anul 2009, din aceastã reþea fãceau parte un numãr de 473 spitale, cu 37 mai multe decât în
anul 2006. Dezvoltarea sectorului privat a dus la creºterea numãrului de farmacii ºi puncte
farmaceutice, astfel, în anul 2009, numãrul acestora a fost de 7585 unitãþi, cu 1376 mai multe
decât în anul 2006.
36 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Sãnãtate
Numãrul cadrelor medico-sanitare
În anul 2009, sistemul sanitar a beneficiat de 204,3 mii cadre medico-sanitare, faþã de 194,1 mii
cadre medico-sanitare înregistrate în anul 2006. În anul 2009, la un medic (excluzând
stomatologii), au revenit în medie 426 locuitori (460 locuitori în anul 2006). La un stomatolog
au revenit 1720 locuitori, cu 312 locuitori mai puþin faþã de anul 2006, iar la un farmacist au
revenit 1791 locuitori, cu 382 mai puþin decât în anul 2006.
În anul 2009, la 10000 locuitori, reveneau: 23,5 medici; 5,8 stomatologi; 5,6 farmaciºti ºi 60,3
personal sanitar mediu.
á Breviar statistic 37
Educaþie
38 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Educaþie
1,3%
Grupe de specializãri:
21,8%
27,1% tehnice
medico - farmaceutice
6,4%
ºtiinþe economice
juridice
universitar - pedagogice
14,5% artistice
28,9%
á Breviar statistic 39
Culturã
În anul 2009, numãrul bibliotecilor care au funcþionat a înregistrat o creºtere cu 148 (1,2%),
comparativ cu anul 2006.
Dupã forma de proprietate, majoritatea bibliotecilor sunt unitãþi de stat (circa 97,1%),
bibliotecile proprietate privatã reprezentând numai 2,9%.
În anul 2009, numãrul instituþiilor de spectacol (teatre, concerte ºi instituþii asimilate) a fost de
161, înregistrând o creºtere de 3,8% faþã de anul 2006.
Numãrul spectacolelor ºi concertelor în anul 2009 a fost de circa 20 mii, în creºtere faþã de anul
2006 (cu 5,3%), iar numãrul spectatorilor a crescut cu douã milioane.
Reþeaua muzeelor ºi colecþiilor publice care a funcþionat în anul 2009 a cuprins 694 unitãþi, cu
28 unitãþi mai mult faþã de anul 2006. Aceastã creºtere a fost determinatã de repunerea în
circuit a unor muzee ºi colecþii publice. Numãrul muzeelor ºi colecþiilor publice proprietate
privatã a înregistrat o scãdere de 2 unitãþi în anul 2009 faþã de anul 2006.
40 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Culturã
Producþii mass-media
Emisiuni la radio
Emisiuni la televiziune
2500
2000
Titluri - total
1500 Cotidiene
Alte peridiocitãþi
1000
500
~
100
0
2004 2005 2006 2007 2008
Notã: Pentru anul 2009, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2010.
În anul 2009, comparativ cu anul 2006, programul de emisie al staþiilor de radio publice a
crescut cu 14,0%, în timp ce programul de emisie al staþiilor private a crescut cu 22,2%.
În anul 2009, numãrul orelor-program de emisie ale staþiilor de televiziune publice a crescut
semnificativ datoritã creºterii numãrului de posturi de emisie, cu circa 2,9% faþã de anul 2006.
O creºtere semnificativã a timpului de emisie înregistreazã posturile private de televiziune
(32,6% faþã de anul 2006), ca urmare a creºterii numãrului operatorilor privaþi pe piaþa
televiziunii.
á Breviar statistic 41
Preþuri
Dupã anul 1989 mediul economic românesc s-a confruntat cu dezechilibre majore cauzate de
fenomenul inflaþionist.
Odatã cu liberalizarea preþurilor, începând cu anul 1990, rata inflaþiei a înregistrat niveluri
ridicate - în special în anul 1993, când preþurile de consum au înregistrat o ratã anualã medie
de creºtere de 256%. Tendinþa de reducere a ratei inflaþiei s-a manifestat din anul 1998,
ajungând ca în anul 2006 sã fie înregistratã, pentru prima datã dupã anul 1990, o ratã medie
anualã a inflaþiei cu o singurã cifrã (6,6%).
42 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Preþuri
á Breviar statistic 43
Conturi naþionale
Dupã o perioadã de declin (1997-2001) a Produsului Intern Brut (PIB), creºterea economicã s-a
relansat începând cu anul 2002. Creºterea a fost determinatã, în mod semnificativ, de mãrirea
volumului de activitate din domeniul serviciilor, construcþiilor ºi industriei. În ceea ce priveºte
agricultura, caracterul sezonier precum ºi influenþa condiþiilor meteorologice au avut o
influenþã ambivalentã asupra dinamicii Produsului Intern Brut.
Consumul final efectiv ºi, în mod special, consumul final individual al gospodãriilor, au
cunoscut o creºtere puternicã determinatã, în mod deosebit, de majorarea volumului
desfacerilor de mãrfuri prin comerþul cu amãnuntul, precum ºi a prestãrilor de servicii pentru
populaþie. De asemenea, formarea brutã de capital fix ºi, în mod special, volumul investiþiilor
au marcat creºteri substanþiale.
Creºterea economicã înregistratã dupã anul 2001 a fost afectatã de majorarea substanþialã a
deficitului contului curent, ca urmare a creºterii mai accentuate a volumului importurilor de
bunuri ºi servicii, comparativ cu cel al exporturilor.
Pe fondul crizei economice mondiale, începând cu anul 2009, economia României cunoaºte o
contracþie, care se reflectã în datele macroeconomice prezentate.
44 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Conturi naþionale
Indicii produsului intern brut (%)
2002 = 100
RESURSE
Agriculturã, vânãtoare
ºi silviculturã 3) 106,8 90,4 110,2 109,7
Industrie 4) 123,5 130,1 132,6 126,9
Construcþii 160,6 215,0 271,1 234,2
Servicii 130,2 139,3 146,8 136,9
UTILIZÃRI
Consumul final efectiv 142,6 156,3 170,4 156,5
Consumul final individual
efectiv al gospodãriilor populaþiei 149,7 165,0 180,6 164,0
Consumul final colectiv
efectiv al administraþiei publice 90,2 92,4 97,4 98,6
Breviar statistic 45 â
Conturi naþionale
Variaþia creºterii produsului intern brut
anul precedent = 100
%
110 108,5 107,9 107,3
107,1 105,7
103,9
105 102,4
101,5 105,1 105,2 104,2 106,3
103,9 98,8
100
94,4
95
91,2 95,2
93,9
90 92,9
85 87,1
80
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Notã: Perioada 1990 – 2007, date definitive;
perioada 2000 - 2005, date revizuite;
anul 2008, date semidefinitive ºi anul 2009, date provizorii.
46 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Conturi naþionale
80
69,4 67,7 71,5 70,1 71,6 72,0 71,7 70,5
65,6 68,0
60
40
20
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Notã: Datele pentru anii 2004 ºi 2005 sunt revizuite, iar pentru anii 2006 ºi 2007 sunt definitive.
1) Date semidefinitive. 2) Date provizorii.
3) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã. 4) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.
5) În anul 2006 întreprinderile din sectorul public au avut o valoare adãugatã brutã negativã ca
urmare a pierderilor înregistrate.
á Breviar statistic 47
Investiþii
Indicii investiþiilor nete, pe elemente de structurã (%)
2005 = 100
%
100
Servicii
90
80 Construcþii
46,5 50,3 48,6 51,1
70 53,9
Industrie 1)
60
Agriculturã,
50 7,9 vânãtoare ºi
9,6 14,1 13,7
40 10,9 silviculturã
30
42,7
20 37,0 34,5 32,6
31,8
10
0 2,9 3,1 2,8
2.8 2,6 3,4
2004 2005 2006 2007 2008
Notã: Date recalculate, conform CAEN Rev.1; sunt incluse activitãþile operatorilor economici, administraþia
publicã ºi activitãþi asociative diverse.
1) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.
În anul 2008, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale, o concentrare mai mare a
fondurilor de investiþii s-a produs în ramura industriei, incluzând energia electricã ºi termicã,
gaze ºi apã (31,8%) ºi în domeniul serviciilor (53,9%).
á 48 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Agriculturã
Producþia ramurii agricole 1)
milioane lei preþuri curente
În cadrul structurii producþiei ramurii agricole, sectorul producþiei vegetale este predominant,
deþinând, în anul 2009, aproximativ 60% din totalul producþiei, faþã de circa 39% cât reprezintã
sectorul producþiei animale ºi circa 1% serviciile agricole.
În anul 2009, producþia de cereale estimatã a fost mai mare decât în anul 2007, dar mai micã
decât în anii 2006 ºi 2008.
În anul 2009, comparativ cu anul 2008, la unele culturi, producþia vegetalã a scãzut la: cereale
pentru boabe, leguminoase pentru boabe, plante oleaginoase, struguri ºi a crescut la: cartofi,
legume ºi fructe.
Breviar statistic 49 â
Agriculturã
Evoluþia producþiei principalelor cereale
mii tone
20000
15000
Cereale pentru
boabe - total
Grâu
10000
Secarã
Orz ºi orzoaicã
100
~
0
2006 2007 2008 2009
50 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Agriculturã
mii capete
10000
8000
6000
9132
8871
8460
7666
4000
6543
6784
6163
5786
2000
2921
916
898
865
858
2809
813
727
2676
797
2505
757
0
2006 2007 2008 2009
Bovine Ovine Cabaline
Porcine Caprine
á Breviar statistic 51
Silviculturã
Suprafaþa fondului forestier, pe categorii de folosinþã
mii hectare
1) Date provizorii.
Fondul forestier ocupa la sfârºitul anului 2009, o suprafaþã de 6495 mii hectare, cu 68 mii
hectare mai mult faþã de anul 2006 (respectiv 1,1%).
Comparativ cu anul 2008, suprafaþa fondului forestier a înregistrat o creºtere de 0,4%.
În anul 2009 suprafaþa pãdurilor a fost de 6334 mii hectare, speciile de rãºinoase acoperind
1935 mii hectare (respectiv 30,5%), iar speciile de foioase 4399 mii hectare (respectiv 69,5%).
În anul 2009 s-a recoltat un volum de masã lemnoasã cu 185 mii m3 mai mic faþã de anul 2008
(respectiv cu 1,1%) ºi cu 836 mii m3 mai mare faþã de anul 2006 (respectiv cu 5,3%).
În anul 2009, pe specii lemnoase, rãºinoasele reprezintã 40,2% din volumul total recoltat, fagul
33,2%, stejarul 8,5% ºi diverse specii tari ºi moi 18,1%.
á 52 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Activitatea întreprinderii
Întreprinderile active din industrie, construcþii,
comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale
numãr
á Breviar statistic 53
Industrie
Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie (%)
2005 = 100
CAEN Rev.2 2006 2007 2008 2009
Total – pe secþiuni 111,8 130,9 157,1 135,2
Industrie extractivã 114,9 129,8 137,6 122,1
Industrie prelucrãtoare 111,7 131,0 158,3 136,0
Industria româneascã, aflatã de mult timp într-un profund proces de restructurare, în special în
domeniul extracþiei, rãmâne tributarã importului de materii prime, resimþind totodatã lipsa
investiþiilor pentru modernizare ºi relansare a producþiei.
În perioada 2006-2009, indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie, precum ºi seria brutã a
indicilor producþiei industriale faþã de anul de bazã (2005) au înregistrat o evoluþie ascendentã,
remarcându-se, în principal, industria prelucrãtoare.
Cele mai importante creºteri au cunoscut ramurile: fabricarea echipamentelor electrice;
fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice; fabricarea autovehiculelor de transport
rutier, a remorcilor ºi semiremorcilor; industria construcþiilor metalice ºi a produselor din metal,
exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii; prelucrarea lemnului ºi fabricarea produselor din lemn ºi
plutã, cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor de paie ºi din alte materiale vegetale împletite.
54 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Industrie
á Breviar statistic 55
Energie
Energie primarã
mii tone echivalent petrol1)
Deºi în perioada 2006 - 2008, resursele de energie primarã au înregistrat o uºoarã tendinþã de
creºtere, în anul 2009 se înregistreazã o scãdere cu 13,2% faþã de anul 2008. Ponderea
importurilor a scãzut în anul 2009 la 26,3% (comparativ cu 33,9% în anul 2008), importurile de
þiþei reprezentând 62,5% din totalul importurilor.
Producþia de energie electricã a scãzut uºor datoritã scãderii producþiei de energie produsã în
termocentrale ºi hidrocentrale.
á 56 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Construcþii
2006 2008
22,0% 18,0%
Construcþii noi
ºi reparaþii capitale
Întreþinere
ºi reparaþii curente
78,0% 82,0%
Notã: Datele pentru anul 2009 vor fi disponibile în luna noiembrie 2010.
%
100 94,2 95,0 96,3 96,9
91,0
80
60
40
20
9,0
5,8 5,0 3,7 3,1
0
2004 2005 2006 2007 2008
proprietate proprietate
majoritar privatã majoritar de stat
Notã: Pentru perioada 2005 - 2007, date recalculate; sunt incluse activitãþile operatorilor economici,
administraþia publicã ºi activitãþi asociative diverse.
Datele pentru anul 2009 vor fi disponibile în luna noiembrie 2010.
á Breviar statistic 57
Transporturi
58 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Transporturi
În cursul anului 2009, comparativ cu anul 2008, toate modurile de transport au înregistrat
scãderi.
mii
5000
4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
2750
3937
4593
4568
1691
1715
2156
2747
4484
4524
2183
3894
500
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Breviar statistic 59 â
Transporturi
Transportul de mãrfuri al aeroporturilor
tone
18000 17758
á 60 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Comerþ internaþional cu bunuri
Exporturile, importurile ºi soldul operaþiunilor
de comerþ internaþional cu bunuri
Importuri CIF
milioane euro 40746 51322 57240 38897
milioane dolari SUA 51106 70414 84286 54256
milioane lei 144087 171319 210133 164930
Volumul valoric al comerþului internaþional al României a înregistrat în anul 2009 o scãdere faþã
de anul precedent, astfel: exporturile FOB au înregistrat valoarea de 29116 milioane euro (în
scãdere cu 13,7% faþã de anul 2008), iar importurile CIF au fost de 38897 milioane euro (în
scãdere cu 32,0% faþã de anul 2008), soldul balanþei comerciale în aceste condiþii fiind de -9781
milioane euro.
milioane euro
51322
60000
40746
38897
50000
33725
32568
29549
29116
26281
25850
40000
22255
18935
30000
20000
10000
0
-10000 -7346 -10313 -9781
-20000 -14896
-21773 -23515
-30000
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Exporturi FOB
Importuri CIF
Sold (exporturi FOB - importuri CIF)
Breviar statistic 61 â
Comerþ internaþional cu bunuri
Comerþul internaþional cu bunuri pe secþiuni,
conform Nomenclatorului Combinat milioane euro
Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt
datorate rotunjirilor.
1) Date provizorii.
62 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Comerþ internaþional cu bunuri
Principalele modificãri structurale intervenite în evoluþia exporturilor pe secþiuni conform
Nomenclatorului Combinat (NC) în anul 2009 comparativ cu anul 2008 constau în:
- majorarea ponderii la secþiunile: “Mijloace ºi materiale de transport” cu 4,5 puncte
procentuale; “Maºini ºi aparate, echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus
sunetul ºi imaginile” cu 2,5 puncte procentuale;
- diminuarea ponderii la secþiunile: “Metale comune ºi articole din acestea” cu 4,6 puncte
procentuale; “Produse minerale” cu 3,2 puncte procentuale.
Scãderea mai accentuatã a importurilor de bunuri comparativ cu exporturile, în anul 2009 faþã
de anul 2008, a fost influenþatã preponderent de diminuarea valoricã a importurilor la
urmãtoarele secþiuni NC: “Mijloace ºi materiale de transport” cu 59,4%; “Produse minerale” cu
50,5%; “Metale comune ºi articole din acestea” cu 41,7%; “Maºini ºi aparate, echipamente
electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul ºi imaginile” cu 23,8%; “Materiale
plastice, cauciuc ºi articole din acestea” cu 23,2%; “Materiale textile ºi articole din acestea” cu
20,9%.
Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt
datorate rotunjirilor.
1) Þara de destinaþie pentru exporturi; þara de expediþie pentru importuri intracomunitare ºi þara de origine
pentru importuri extracomunitare.
2) Date provizorii.
3) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara de destinaþie la export ºi
þara de origine la import.
Breviar statistic 63 â
Comerþ internaþional cu bunuri
Exporturile (FOB)
cu principalele þãri partenere, în anul 2009 1)
(structurã calculatã din date în mii euro)
Germania
18,8%
Alte þãri
44,6% Italia
15,3%
Franþa
8,2%
1)
Date provizorii.
Importurile (CIF)
cu principalele þãri partenere, în anul 20091)
(structurã calculatã din date în mii euro)
Germania
17,3%
Alte þãri
46,7%
Italia
11,7%
Ungaria
8,4%
Austria Franþa
4,8%
R. P. Chinezã 6,2%
4,9%
1)
Date provizorii.
64 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Comerþ internaþional cu bunuri
Breviar statistic 65 â
Comerþ internaþional cu bunuri
Comerþul internaþional cu bunuri,
pe grupe de þãri, în anul 2009 1)
11,5% 16,1%
2,3% 1,1% 62,2%
11,9% 9,5%
74,3% 73,3%
1)
Date provizorii.
á 66 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Comerþ interior
89,7
90
84,4
80
2006 2007 2008 2009 1)
1) Date provizorii.
á Breviar statistic 67
Servicii de piaþã
Indicii volumului cifrei de afaceri pentru servicii de piaþã
prestate în principal pentru populaþie
2005 = 100
Notã: Datele pentru anul 2009 vor fi disponibile în luna noiembrie 2010.
á 68 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Turism
Cazarea turiºtilor
4000
2000
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Sosiri Plecãri
În anul 2009, numãrul sosirilor vizitatorilor strãini în România a fost de 7575 mii persoane (în
scãdere cu 14,5% faþã de anul 2008), iar numãrul plecãrilor vizitatorilor români în strãinãtate a
însumat 11723 mii persoane (în scãdere cu 10,3% faþã de anul 2008).
Breviar statistic 69 â
Turism
Cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României
á 70 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Justiþie
numãr
Instituþiile abilitate sã asigure respectarea ºi aplicarea legii sunt Ministerul Justiþiei ºi Ministerul
Administraþiei ºi Internelor.
În anul 2009, în România erau 3904 judecãtori, în scãdere cu 5,7% faþã de anul precedent ºi cu
2,8% mai mulþi decât în anul 2006.
În anul 2009, din numãrul total de cauze înregistrate, 87% au fost cauze civile. Numãrul de
cazuri penale ºi civile care au revenit în medie spre soluþionare unui judecãtor a variat între 455
în anul 2006 ºi 488 în anul 2009.
á Breviar statistic 71
Statisticã internaþionalã
72 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Statisticã internaþionalã
Breviar statistic 73 â
Statisticã internaþionalã
Austria 78 80 80 80
Belgia 78 79 80 80
Bulgaria 72 73 73 73
Republica Cehã 75 76 77 77
Cipru 77 78 78 78
Danemarca 76 78 78 79
Estonia 71 73 73 73
Finlanda 77 79 79 80
Franþa 79 81 81 81
Germania 78 79 79 80
Grecia 78 79 79 80
Irlanda 77 78 79 79
Italia 79 81 81 82
Letonia 71 72 72 72
Lituania 73 71 71 71
Luxemburg 78 78 80 80
Malta 77 80 79 80
Olanda 78 80 80 80
Polonia 73 75 75 76
Portugalia 76 78 79 78
Regatul Unit 77 79 79 79
România 71 72 73 73
Slovacia 73 74 74 75
Slovenia 76 78 78 78
Spania 78 80 80 81
Suedia 80 81 81 81
Ungaria 71 73 73 73
74 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Statisticã internaþionalã
Sursa: Eurostat.
Breviar statistic 75 â
Statisticã internaþionalã
Notã: Rata de ocupare calculatã pentru populaþia în vârstã de muncã (15 - 64 ani).
1) Conform metodologiei Biroului Internaþional al Muncii (BIM).
2) Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).
3) Date provizorii.
Sursa: Eurostat.
76 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Statisticã internaþionalã
Breviar statistic 77 â
Statisticã internaþionalã
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
78 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Statisticã internaþionalã
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
Breviar statistic 79 â
Statisticã internaþionalã
Ponderea gospodãriilor cu acces la internet (%)
UE-27 49 54 60 65
Austria 52 60 69 70
Belgia 54 60 64 67
Bulgaria 17 19 25 30
Republica Cehã 29 35 46 54
Cipru 37 39 43 53
Danemarca 79 78 82 83
Estonia 46 53 58 63
Finlanda 65 69 72 78
Franþa 41 49 62 63
Germania 67 71 75 79
Grecia 23 25 31 38
Irlanda 50 57 63 67
Italia 40 43 47 53
Letonia 42 51 53 58
Lituania 35 44 51 60
Luxemburg 70 75 80 87
Malta 53 54 59 64
Olanda 80 83 86 90
Polonia 36 41 48 59
Portugalia 35 40 46 48
Regatul Unit 63 67 71 77
România 1) 30 35 36 42
Slovacia 27 46 58 62
Slovenia 54 58 59 64
Spania 39 45 51 54
Suedia 77 79 84 86
Ungaria 32 38 48 55
80 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Statisticã internaþionalã
Productivitatea muncii pe persoanã ocupatã
- PIB în PCS pe persoanã ocupatã (UE-27 = 100) -
Þara 2000 2007 2008 20091)
1) Previziuni Eurostat.
2) Date provizorii.
3) Serie întreruptã.
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
Breviar statistic 81 â
Statisticã internaþionalã
1) PCS = Puterea de Cumpãrare Standard: reprezintã moneda de referinþã stabilitã la nivelul Uniunii
Europene pentru a exprima rezultatele Programului European de Comparare ºi este o unitate de valutã
convenþionalã care exclude influenþa diferenþelor între nivelul preþurilor dintre þãri.
2) Date provizorii.
3) Previziuni Eurostat.
4) Serie întreruptã.
5) Date semidefinitive.
6) Date revizuite.
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
82 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Statisticã internaþionalã
Breviar statistic 83 â
Statisticã internaþionalã
Austria 97 96 98
Belgia 102 56 57
Bulgaria 96 85 66
Republica Cehã 97 88 91
Cipru 99 88 85
Danemarca 100 101 101
Estonia 103 99 112
Finlanda 102 102 103
Franþa 100 93 92
Germania 100 95 96
Grecia 100 86 84
Irlanda 99 95 93
Italia 99 95 94
Letonia 100 108 120
Lituania 106 93 109
Luxemburg 110 58 58
Malta 99 94 92
Olanda 101 91 94
Polonia 99 91 96
Portugalia 100 98 95
Regatul Unit 101 96 94
România 1) 88 118 97
Slovacia 92 85 80
Slovenia 99 98 102
Spania 102 103 102
Suedia 101 92 96
Ungaria 93 98 95
84 ROMÂNIA ÎN CIFRE â
Statisticã internaþionalã
2005=100
Indicii producþiei industriale Indicii lucrãrilor
1)
(total industrie, exclusiv de construcþii
Þara 1)
construcþii)
2007 2008 2009 2007 2008 2009
UE-27 … … … … … …
Austria 113,34 115,85 101,44 109,48 109,33 106,88
Belgia 2) 107,99 107,263) 92,383) 105,70 104,093) 97,213)
Bulgaria 116,28 116,97 96,603) 158,71 153,443) 131,163)
Republica Cehã 119,853) 117,603) 101,813) 113,76 113,55 112,603)
Cipru 105,08 109,51 99,473) 111,17 113,71 101,393)
Danemarca 102,06 100,94 85,78 107,78 101,80 85,94
Estonia 116,99 110,92 82,06 148,33 125,56 89,96
Finlanda 115,28 116,52 91,99 118,972) 124,162) 107,702)
Franþa 102,07 99,86 87,76 105,41 106,61 99,27
Germania 111,44 112,03 93,17 108,51 109,04 108,77
Grecia 103,21 98,78 … 118,33 127,22 101,343)
Irlanda … … … 84,41 59,04 37,643)
Italia 105,73 102,27 83,54 110,90 111,08 98,40
Letonia 107,73 103,56 86,76 129,07 125,11 81,39
Lituania 109,11 115,06 98,27 149,14 155,18 79,94
Luxemburg 101,40 96,31 80,85 104,99 103,73 104,56
Malta 118,40 109,653) 96,783) 110,22 112,833) 109,353)
Olanda 103,873) 105,373) 97,343) 108,49 114,49 107,322)
Polonia 122,54 125,72 121,02 135,39 148,65 155,67
Portugalia 103,44 99,17 90,64 89,98 88,77 84,15
Regatul Unit 101,02 97,98 87,62 103,77 102,44 90,953)
România 120,62 123,74 116,95 154,17 195,41 166,02
Slovacia 134,79 137,94 117,913) 121,77 136,21 120,89
Slovenia 113,30 116,03 96,313) 136,89 158,09 125,02
Spania 106,15 98,53 82,60 … … …
Suedia 106,62 103,77 85,09 113,88 118,64 114,35
Ungaria 118,59 118,40 97,70 85,49 81,02 77,51
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
á Breviar statistic 85