Traditie sau dementa?

Nu stim cat de norocosi suntem, fie si prin simplul fapt ca ne-am

nascut in alt spatiu si timp, pana nu constientizam ce li se intampla
oamenilor din alte colturi de lume, chiar in secunda in care scriu
acestor randuri. In unele tari, primitivismul este atat de accentuat,
incat un om care sta in fata calculatorului, care aude vocea unui
prieten la telefon si care poate patrunde in acea lume salbatica
printr-un simplu click de telecomanda, poate ramane socat.

Am vazut documentare pe Discovery care m-au socat, am citit carti care m-

au facut sa-mi pun intrebari si am ajuns la concluzia ca trebuie sa multumesc
in fiecare zi ca m-am nascut intr-o tara relativ emancipata cum este
Romania, in vremuri oarecum moderne cum sunt acestea. Desigur, daca ar fi
sa ne comparam cu tarile dezvoltate, suntem la coada clasamentului, insa,
daca in balanta atarna o tara in care traditiile concureaza serios cu dementa,
si populatia si-a pierdut orice urma de umanitatate, atunci stam bine.

Nu stiu daca ati auzit vreodata de circumcizia efectuata la femei - FGM

(= Female Genital Mutilation)- care se practica de mii de ani si care,
surprinzator, este cat se poate de actuala in Egipt, Etiopia, Sudan sau
Djibout, unde mutilarea genitala afecteaza 100% din femei. În alte ţări,
numai membrii anumitor triburi practică circumcizia la femei, în Nigeria, Mali,
Burkina Faso, Senegal, Kenia etc. FGM apare însă şi pe peninsula arabă (în
Emiratele Arabe Unite, în sudul Jemenului) şi în anumite părţi ale Asiei. Unele
estimări arată că 100 - 157 milioane de fete şi femei din lume sunt
circumcise. În fiecare an se mai adaugă alte două milioane. Astfel, în fiecare
zi sunt circumcise aproximativ 6000 de fete.
O ancheta efectuata în anul 2000 arata ca peste 97 % dintre femeile
din Egipt au suferit astfel de operatii de îndepartare a clitorisului.

Ultima victima a unei asemenea operatii se numea Bedur Ahmed Shaker, 12

ani, o fetita care a murit în timpul operatiei ce era efectuata la o clinica
privata din Minya, un oras aflat pe Nil, la sud de capitala Cairo. Mama ei a
acuzat cadrele medicale de neglijenta afirmând ca fiica ei a murit din cauza
anesteziei si ca platise aproximativ noua dolari americani pentru efectuarea
operatiei. Politia le-a arestat atât pe mama cât si pe doctorita care trebuia sa
efectueze operatia.

Există mai multe forme de circumcizie la femei:

- sunna "blândă" (sunna = lb. arabă "tradiţie"): tăierea sau îndepărtarea pielii
care acoperă clitorisul;

- sunna "modificatoare": îndepărtarea parţială sau completă a clitorisului;

- clitoridectomie/circumcizie: îndepărtarea parţială sau completă a clitorisului

precum şi îndepărtarea parţială sau totală a labiilor interne. Această operaţie
lasă uneori ţesuturi cicatrizate foarte mari care pot să acopere vaginul;

- infibulare/circumcizie faraonică: îndepărtarea clitorisului şi a labiilor interne,

precum şi a straturilor interioare ale labiilor mari. Ceea ce rămâne din labiile
externe este împreunat şi strâns cusut cu intestine de pisică sau fixat cu
spini, astfel încât acestea se vindecă nelăsând nici o deschizătură. În rană
este introdus mai apoi un tub care formează în piele un orificiu care să
permită scurgerea urinii şi a menstruaţiei.

Această intervenţie se face cu ajutorul celor mai diverse intrumente, de la

lame de ras, foarfece, cuţite şi până la cioburi de sticlă. De cele mai multe ori
nu se foloseşte nici un anestetic şi nici nu se dezinfectează locul, uneori se
folosesc remedii naturiste cu efecte cicatrizante. Operaţia este efectuată de
moaşe sau femei bătrâne, mai rar de bărbaţi - preoţi sau bărbieri. Vârsta la
care se face această operaţie oscilează de regulă între 4 şi 8 ani.

Pentru a intelege mai bine acest fenomen, va recomand cartea Desert

Flower:The Extraordinary Journey Of A Desert Nomad, o poveste
personala scrisa de Waris Dirie (foto stanga), o victima a mutilarii genitale
care a reusit sa scape din infern datorita unui curaj extraordinar. Printr-un
noroc chior a ajuns in Anglia si mai apoi a reusit sa urce pe podium,
ajungand un model de renume. Desi, la inceputul carierei de model era
socotita ca fiind "superioara" lui Naomi Campbel -cu care este si prietena-,
Waris a renuntat la catwalk pentru familie. A aparut si un film inspirat din
viata lui Waris, rolul ei fiind jucat de Liya Kebede

Acestei torturi inimaginabile i se acorda niste motive tembele pe care

oamenii nu indraznesc sa le contrazica, iar femeile nici vorba sa li se
impotriveasca:

- se spune că FGM ar fi o poruncă lăsată de la Dumnezeu (ea nu apare însă

nici în Coran şi nici în Biblie).
- se spune că sexul femeii ar fi urât şi murdar şi că circumcizia şi infibularea
ar proteja femeia de boli, de scurgeri, de viermi etc.

- se spune că această mutilare ar transforma fetele în femei adevărate, prin

această intervenţie fiind îndepărtate "părţile masculine" ale femeii.

- se spune că mutilarea ar diminua poftele sexuale ale femeii, apărându-le

astfel de propria sexualitate fără limite.

- se spune că mutilarea ar creşte fertilitatea şi, implicit, şansele femeii de a

se mărita.

- se spune că bărbaţii resimt o plăcere mai mare atunci când întreţin

raporturi sexuale cu o femei infibulată.

- se insistă asupra faptului că tradiţiile trebuie păstrate. Orice acuză adusă

acestei tradiţii are ca motiv "occidentalizarea" populaţiei.

Adevăratele motive pentru mutilarea organelor sexuale sunt de cele mai

multe ori date de însăşi structura patriarhală a societăţilor care practică
acest obicei. Mutilarea serveşte ţinerii sub control a sexualităţii femeii şi are
rolul de a funcţiona ca o pavăză împotriva pierderii virginităţii, prevenind
astfel promiscuitatea. Consecinţele pe care această practică o au
asupra sănătăţii sunt însă extrem de grave:

- şoc traumatic din pricina pierderii unei mari cantităţi de sânge;

- septicemie, tetanos;
- infectare cu hepatită şi HIV, paralizie infantilă;

- probleme cu urinarea, lezare şi infecţii ale căilor urinare şi ale rinichilor;

- infecţii ale trompelor uterine şi ale uterului, sterilitate;

- dureri puternice la menstruaţie;

- dureri la întreţinerea de raporturi sexuale în cazul femeilor infibulate, mai

ales după căsătorie sau după naşteri, atunci când bărbatul penetrează
orificiul minuscul;

- naşteri problematice, care pun în pericol atât viaţa mamei cât şi a copilului,
în cazul femeilor infibulate (orificiul vaginal este mult prea mic şi trebuie
tăiat înainte de naştere. Cicatricile nu sunt elastice şi provoacă dureri
îngrozitoare la naştere. De aceea, de cele mai multe ori se apelează la
cezariană sau la forceps. După naştere, orificiul este din nou redus la
dimensiunile gămăliei unui ac);

- desele îmbolnăviri obligă femeia să rămână mai mult pe lângă casă, ea nu

poate să desfăşoare activităţi lucrative regulate, nici să meargă la şcoală;

- reacţiile psihologice se asemeamănă cu şocurile post-traumatice: negare şi

dedublare, anxietate, depresii şi dereglări comportamentale. De cele mai
multe ori femeile nu vorbesc despre durerile pe care le îndură.

Mutilarea organelor genitale femeieşti nu se limitează însă doar la unele

triburi primitive şi nici nu este un obicei pe cale de dispariţie, din contră: ea
este practicată şi în rândul clasei de mijloc şi chiar şi în orase, bucurându-se
de din ce în ce mai multă popularitate pe tărâmurile africane. S-a mai putut
observa şi că procedurile drastice iau locul din ce în ce mai mult celor mai
"blânde"; operaţiile efectuate odinioară la vârsta adolescenţei sunt făcute
astăzi la o vârstă cât mai fragedă, chiar şi la sugari, aceştia neputând să se
opună prea mult.

Mutilarea organelor genitale femeieşti a intrat de abia de curând în obiectivul

organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului şi a structurilor sanitare.
Astăzi, FGM este practicat de refugiaţi şi de imigranţi chiar şi în Occident. În
afară de Franţa, nici o altă ţară nu a luat în această privinţă măsuri prea
consecvente. FGM este considerată deseori o practică inofensivă. Oamenii
pleacă de la accepţiunea liberală conform căreia trebuie să fim toleranţi şi să
nu ne amestecăm în practicile şi tradiţiile altor culturi.

Crima de onoare (?) este o pedeapsă pe care membrii unei familii o aplică
în cazul în care au convingerea că una dintre rudele lor, femeie fiind, le-a
dezonorat în vreun fel numele. De regulă, femeia este pedepsită pentru unul
dintre următoarele fapte: refuzul unei căsătorii aranjate, victimă a unui viol,
intentarea divorţului, adulter sau concubinaj. Conform UNICEF, în India
sunt omorâte anual 5000 de mirese pentru că nu au zestre
suficientă. Începând din 2004, „crime de onoare” se practică pe scară largă
în ţări ca: Albania, Bangladesh, Brazilia, Canada, Ecuador, Danemarca,
Germania, India, Irak, Israel, Italia, Pakistan, Arabia Saudită, Suedia, Uganda,
UK şi SUA.

O femeie poate fi omorata pentru ca a ras la o gluma pe strada,

pentru ca e fardata sau poarta fusta scurta… sau pentru ca fost
violata de unul dintre fratii ei !!!
Amina and Sarah- surorile Said – ucise de către tatăl lor (încă în
libertate) pentru că ”se prea americanizaseră” și pentru că prietenii
lor erau băieti creștini

Hatin Surucu, frații ei turci au împușcat-o în Berlin, pentru că adoptase stilul

de viață occidental
Morsal Obeidi, fratele ei a înjunghiat-o de 23 de ori pentru că ”s-a
îndepărtat de familie”. Notase în blogul ei: ”nu vreau să devin o
amintire”

Sahar Daftary- 24 de ani, top model, originara din Afganistan-

ucisa de sotul ei (stanga) pentru ca a avut tupeul sa ceara divortul
imediat ce a aflat ca acesta mai avea inca 3 neveste si 3 copii, cu
care si locuia.

Arderea miresei este un obicei care se practică în India, Pakistan şi

Bangladesh. Arderea este tot un fel de pedeapsă pe care soţul sau familia
acestuia o aplică soţiei. Aceştia toarnă pe trupul femeii un lichid inflamabil şi
o lasă să ardă de vie. (am decis sa nu ilustrez cu poza pentru ca este
infioratoare)

Mutilarea cu acid presupune ca femeii să i se arunce acid pe faţă pentru a-

i lasa cicatrici şi eventual pentru a o orbi. Am vazut poze cu femei care
au fost candva frumoase, iar acum sunt mutilate pentru ca au
indraznit sa spuna "NU" unui barbat care le-a cerut in casatorie sau
care pur si simplu au refuzat o relatie cu un anumit individ. Drept
pedeapsa au fost arse cu acid sulfuric de catre acestia, un obicei devenit
traditie in multe tari, printre care si Pakistan. Au fost si cazuri in care s-a
facut dreptate si atacatorul a fost pedepsit cu aceeasi moneda. Am citit
despre un caz din Iran unde barbatul a fost, la randul sau, orbit cu acid dupa
ce a mutilat o tanara pentru ca nimeni sa nu se mai poata casatori cu femeia
pe care o iubea el. Crima, adulterul, violul, atacul armat, apostazia şi traficul
de droguri sunt pedepsite prin moarte conform legii iraniene, practicată din
1979, de la revoluţia islamică.
A arunca cu acid sau benzina asupra femeilor este o practica destul de
curenta, nu doar in Iran, ci si in alte tari, mai ales musulmane, crime care de
multe ori ramân nepedepsite in fata pasivitatii justitiei. Însa nu au doar
consecinte estetice. Dupa ce sunt arse cu acid sulfuric, multe isi pierd vazul
sau nu mai pot sa deschida gura pentru a mânca ori ramân fara pleoape si
nu mai pot inchide ochii pentru a dormi. În Bangladesh aceasta practica
violenta este atât de raspândita incât exista un centru special creat pentru
tratarea arsurilor cu acid denumit Casa fara oglinzi. Exista insa si cazuri
europene precum cel al Mariei Rafaela D. care a murit in 2003 intr-un spital
din Sevilia, dupa ce a fost stropita cu acid de prietenul ei. Blonda din
imagine a fost model si prezentatoare TV in Anglia si a suferit pana
acum 30 de operatii estetice din cauza unui musulman care a violat-
o in urma cu cativa ani si care a si mutilat-o cu acid pentru ca tanara
l-a reclamat la Politie !!!
In Arabia Saudita, femeia violata este aspru pedepsita pentru ca se
considera ca ea a instigat barbatul la un asemenea fapt, mai ales prin
hainele pe care le poarta. De aceea, femeile din acea parte a lumii sunt
condamnate sa poarte haine negre care le acopera intreg corpul si care au
numai in dreptul ochilor o bucata de tesatura ceva mai rara care le da voie
sa vada. O femeie a fost condamnata la inchisoare si biciuta cu 100
de lovituri pentru ca a fost violata. Femeia în vârstă de 23 de ani, care a
rămas şi gravidă în urma violului, a fost atacată într-un lift. Un bărbat a dus-o
într-o casă în oraşul Jeddah, unde a violat-o împreună cu alţi patru prieteni.
Ulterior a decoperit că a rămas gravidă şi a încercat să întrerupă sarcina la
un spital din localitate.

Potrivit Saudi Gazette, ea a mărturisit că a avut "relaţii sexuale forţate" cu

atacatorii şi a fost dusă în faţa tribunalului din Jeddah. Judecătorul a apreciat
că femeia a comis adulter, deşi nu era măritată, şi a decis să fie condamnată
la un an închisoare. Întrucât este încă însărcinată, ea va fi biciuită după ce
naşte.

Sistemul juridic din Arabia Saudită practică încă o formă medievală. Femeile
au foarte puţine drepturi. Printre altele, ele nu au voie să conducă sau să
apară în public alături de bărbaţi, alţii decât rudele.
O femeie originara din Marea Britanie, dar care locuieste in Dubai, a ajuns la
puscarie, fiind gasita vinovata de adulter, dupa ce a avut indrazneala de a
bea un ceai cu un barbat, in propria casa, chiar daca era separata de sotul ei.
Marnie Pearce, in varsta de 40 de ani, mama a doi copii, se separase de sotul
ei egiptean, Ihab El-Labban, cu ceva vreme in urma. De aceea nu a vazut
nicio problema in a bea un ceai, in propria casa, cu un prieten de sex opus.
Numai ca bautura fierbinte a costat-o pe britanica, ce locuia in Dubai de 15
ani, libertatea si chiar custodia celor doi copii, Ziad, de 4 ani, si Laith, de 7.
Asta, pentru ca Ihab a navalit in casa chiar cand cei doi serveau ceaiul.
Barbatul a apelat la tribunal si a avut castig de cauza. Din cele 6 luni la care
fusese condamnata, britanica s-a ales, in final, cu 3 luni de inchisoare. Din
pacate, s-ar putea sa nu-si mai vada copiii nicioadata, ea urmand sa fie
deportata imediat ce isi va termina de executat pedeapsa.
Răpirea miresei este o practică obişnuită în Kirghistan şi Turkmenistan.
Când vine vremea căsătoriei, bărbatul sau familia sa aleg o tânără pe care să
o răpească. Viitorul mire, împreună cu alţi bărbaţi, o fură pe cea vizată, o
aduc în casa acestuia, iar cea mai bătrână femeie din familie încearcă să o
convingă să se căsătorească cu bărbatul în cauză. Unele familii o ţin pe
tânără ostatică pentru câteva zile, până când aceasta va ceda. Altele îi dau
voie să se întoarcă acasă dacă insistă că nu vrea să se căsătorească. În
Etiopia şi Rwanda, obiceiul acesta capătă aspecte brutale. Tânara este răpită
şi apoi violată. De cele mai multe ori fata rămâne însărcinată, căsătoria fiind
apoi inevitabilă.

Sclavie sexuala: În unele părţi din Ghana, o familie poate fi pedepsită

pentru ofensă cu renunţarea la o fiică virgină, ce va deveni sclavă sexuală
pentru preoţi.

Condamnate la obezitate: în Mauritania, conform tradiţiei, femeile sunt

îndopate, uneori chiar până vomită. Iar dacă astfel li se declanşează cumva
voma, sunt chinuite aprig.
Taberele sunt organizate undeva in desertul Sahara, in locuri izolate. Si asa
cum unii sunt supusi la munca silnica, in lagare, aici fetele trebuie sa
manance. Si sa manance. Si iar sa manance. Practica aceasta sinistra a
mancatului intensiv poarta numele deleblouh.
La micul dejun, fetele servesc cantitati imense de lapte de capra, couscous
uleios si un amestes de cereale cu apa. Ele sunt supravegheate si batute
daca refuza hrana. Iar daca vomita, sunt puse sa manance ceea ce au
eliminat. Barbarul proces se încheie abia în momentul în care fetele dau
semne de frumuseţe. Adică de vergeturi. Acestea sunt considerate urmele
supreme ale frumuseţii adevărate, feminine. Fetele ajung sa aiba un aport
caloric de 14000-16000 de calorii pe zi, in timp ce necesarul pentru varsta
lor este de 1500. In cazul celor care se ingrasa lent sau greu, se apeleaza
inclusiv la portii intregi de grasime animala pura si suplimente alimentare
destinate ingrasarii camilelor. Femeile sunt mândre, la rândul lor, de
grosimea braţelor, de vergeturi, de carnea puhavă.

Nu pregetă să le arate cu demnitate oricui. Mamele sunt extrem de fericite

după ce îşi îndoapă fiicele, deoarece consideră că, din moment ce acestea
sunt suficient de grase, au şanse sporite de a-şi găsi un partener de viaţă
foarte bun. Care să fie atras de aşa zisa lor vigurozitate şi de grăsime. Dacă
ele, ca mame, nu işi fac bine treaba, fetele riscă să rămână nemăritate şi să
fie chinuite. Culmea este că, obezitatea, este asociată cu sănătatea – în
Mauritania. Deşi grava boală a devenit molimă naţională. Majoritatea
femeilor mor la vârsta de 40 de ani, de inimă sau din cauza diabetului !!!
Ironia face ca Mauritania sa se afle pe un continent asociat, in mod
traditional, cu inanitia, cu populatii intregi care mor de foame. Obezitatea
fortata nu este singura problema a acestor fete, ci se leaga de alta. Ele sunt
fortate, in majoritatea lor, sa se marite intre 12 si 14 ani. Cumva cele doua
sunt legate: fetele obeze par mai mature decat varsta lor reala si astfel apte
sa ramana insarcinate si sa nasca. O fata zvelta este o rusine pentru familia
ei si ii va fi aproape imposibil sa se marite.