Crearea de Intreprindere

Disciplina „Economie Industrială”, specializarea MG III, zi
UNIVERSITATEA “VALAHIA” din TÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE ŞTIINTE ECONOMICE
Specializarea MANAGEMENT
Ghid
de crearea unei întreprinderi
INDUSTRIE
Târgoviste 2010/2011
Catedra Management – Conf univ. dr. Gabriel Croitoru

Cuprins
• Prezentarea creatorului (creatorilor)

• Proiectul dumneavoastră ( forma juridică)
• Produsul /piaţa
• Cifra de afaceri
• Mijloacele comerciale
• Mijloacele de producţie.
[1] Mijloacele sub formă de imobilele, terenuri,
materiale
[2] Mijloacele sub formă de elementele necorporale
şi umane
[3] Furnizorii şi subcontrantanţii
• Dosarul financiar
[1] Conturile de rezultate previzionale
[2] Nevoia şi Fondul de Rulment.
[3] Bilanţul previzional
[4] Planul de Trezorerie
[5] Planul de finanţare
[6] TVA
[7] Rentabilitate – Punctul mort
[8] Construcţia finală a conturilor previzionale
• Concluzii

PREZENTAREA CREATORULUI (CREATORILOR)
NUME:
Prenume:
Vârstă:
Adresă: Cod poştal:
Telefon:
Situaţia familiară:
căsătorit celibatar vâduv divorţat separat
Studii: diplomă
Experienţa profesională:
Alte activităţi extra profesionale:
Condiţii de reuşită
A avea un proiect coerent în raport cu personalitatea sa, potenţialul

şi competenţele sale.

PROIECTUL DUMNEAVOASTRA
Generalităţi despre proiect
Trebuie să menţionaţi, în rezumat sau sintetizat, natura şi stadiul de

dezvoltare al proiectului.
Natura proiectului
Explicaţi în două, trei cuvinte proiectul dvs. aşa cum vi-l imaginaţi.
Fişa de informare a societăţii
- motivul social (de ce acest NUME);

- localizarea;
- forma juridică (S.A; SRL)
- capitalul social şi repartiţia sa;
- data şi locul depunerii cererii de înmatriculare la Registrul
Comerţului.
În ce stadiu sunteţi ? (este importantă planificarea creării

întreprinderii)
- Când plănuiţi să începeţi ?
- Ce aţi realizat ?
- Ce v-a rămas de făcut ?
Ajutor primit sau aşteptat

Indicaţi care sunt ajutoarele pe care contaţi şi în ce stadiu de
contact sunteţi pentru a le obţine.
Aceste ajutoare pot fi:
• financiare: prime şi subvenţii;
• logistice: însoţire, asistenţă în privinţa gestiunii,
garanţie morală;
• cazul preluării unei participaţii la fondurile proprii:
(societate de capital – risc).
Completaţi tabelul de alături precizând cu claritate, în fiecare caz,

organismul, tipul de ajutor şi stadiul în care se află.

PROIECTUL DUMNEAVOASTRA
Generalităţi despre proiect
Natura proiectului
Fişa de informare a societăţii
În ce stadiu sunteţi ?
Ajutoare primite sau aşteptate
Organisme Tip de ajutor Prevăzut În negociere Primit

PROIECTUL DUMNEAVOASTRA (continuare)
Geneza şi motivaţiile proiectului de creare a întreprinderii

Această parte este destinată să permită înţelegerea originilor şi
motivelor care au stat la baza proiectului dvs. de creare a întreprinderii.
Istoricul şi geneza proiectului

Vă sugerăm să explicaţi cum aţi ajuns să planificaţi realizarea, apoi
dezvoltarea acestui proiect de creare a unei întreprinderi.
De unde a venit ideea? De ce aceasta şi nu alta? Încercaţi să
profitaţi de o anumită experienţă, de întâmplare sau de anumite
cunoştinţe?
Care sunt obiectivele urmărite

De obicei se spune că trei obiective orientează în general deciziile
unui şef de întreprindere: expansiunea, rentabilitatea, autonomia.
Care este/sunt obiectivul/ele care pot(e) să vă direcţioneze
eforturile?
Mai sunt şi altele pe care le căutaţi? De ce?
Mărimea întreprinderii
Indicaţi ce mărime doriţi să aibă întreprinderea.
Pentru aceasta puteţi utiliza indicativul pe care îl preferaţi şi care vi
se pare cel mai reprezentativ (număr salariaţi, cifră de afaceri, capitaluri
proprii, cota de piaţă …)
Există, după părerea dvs., o mărime maximă de atins sau, invers, o
mărime minimă ce nu trebuie depăşită ?
Întreprindere dvs. peste 10 ani

Cum o vedeţi? Ce va face, ea atunci?
Cum se va situa pe piaţă?
Care va fi structura ei şi ce veţi face dvs. ?
A prevedea, a anticipa, a vă lansa după ce v-aţi gândit la o strategie

de dezvoltare.

PROIECTUL DUMNEAVOASTRA (continuare)
Geneza şi motivaţiile proiectului de creare a întreprinderii
Istoricul şi geneza proiectului
Care sunt obiectivele urmărite prin realizarea acestui proiect
Ce mărime vreţi să daţi întreprinderii dvs.
Cum vedeţi această întreprindere peste 10 ani

PRODUSUL SI PIATA ACESTUIA
Produsul
• Descrierea produsului
Este vorba de evidenţierea diferitelor caracteristici ale produsului şi
de a face astfel încât cititorul dosarului să înţeleagă în ce constă şi la ce
foloseşte produsul.
Precizaţi deci descrierea sa fizică, caracteristicile sale tehnice,
performanţele şi mai ales utilizarea sau utilitatea sa (la ce nevoie
răspunde?).
Dacă sunt mai multe produse, e bine să utilizaţi anexe.
• Utilizări secundare
Dincolo de nevoia principală la care răspunde, produsul dvs. poate
să aibă şi alte utilizări care să crească interesul pentru el şi să-i crească
piaţa?
Piaţa
Aici este vorba de extragerea concluziilor principale ale studiului
de piaţă pe care l-aţi realizat mai mult sau mai puţin amănunţit.
A. Care este piaţa

La ce nevoie vă gândiţi să răspundeţi şi, în consecinţă, pe ce piaţă
vă situaţi. Precizaţi obligatoriu dacă piaţa vizată e locală, regională,
naţională sau internaţională şi în consecinţă, nu vă referiţi decât la piaţa
aleasă.
B. Caracteristicile cererii
- Volumul şi evoluţia cererii.

Aveţi informaţii despre volumul general (ca CA sau număr de
produse) al pieţei vizate.
Care a fost evoluţia acestei pieţe în ultimii ani?
Care este evoluţia previzională? Este vorba de o piaţă în declin,
stagnare sau evoluţie? Care este rata de creştere anuală în % (precizaţi
dacă este vorba de o creştere cantitativă sau în lei).
A avea un produs adaptat unei nevoi identificat, nesatisfăcută sau

incomplet satisfăcută, aparţinând unor clienţi potenţiali accesibili şi
solvabili.

PRODUSUL SI PIATA ACESTUIA
Produsul
• Descrierea precisă a produsului (serviciului sau ideii)
• Care sunt utilizările secundare ale produsului
Piaţa
A. Care este piaţa
B. Caracteristicile cererii
- Volumul şi evoluţia cererii.

PRODUSUL SI PIATA ACESTUIA (continuare)
B. Caracteristici ale cererii (continuare)

- Tipul de clientelă
Care este clientela pe această piaţă: consumatori individuali,

colectivităţi, en-grosişti, detailişti, producători etc.
Precizaţi % de vânzări pe piaţă al fiecărei categorii de clientelă şi,
dacă e posibil, numărul de clienţi.
Clientela dvs. ţintă cuprinde clienţi mulţi sau puţini, mari sau mici?
- Alte aspecte importante privind consumul.
Precizaţi în amănunt aspectele cheie ale acestei pieţe în privinţa

consumului. Exemple: sezonalitatea cererii, tipul de distribuţie
obligatoriu, canalul de consum, motivaţii cheie al cumpărătorilor.
C. Caracteristicile ofertei
- Generalităţi
Înainte de a prezenta în detaliu primii dvs. 2-3 concurenţi, indicaţi

care sunt caracteristicile generale ale ofertei pe această piaţă. Exemplu:
concentrare sau, din contră, multitudinea concurenţilor, intensitate
concurenţială, tipul de distribuţie ales în general, evoluţia tehnologică.
- Precizaţi apoi care sunt principalii 2-3 concurenţi ai dvs. şi

indicaţi pentru fiecare: mărimea, CA, cota de piaţă, caracteristicile
produselor lor ……
Buna segmentare a pieţei şi alegerea unei poziţionări adecvate.

PRODUSUL SI PIATA ACESTUIA (continuare)
B. Caracteristici ale cererii (continuare)
- Tipul de clientelă şi repartiţia în % a vânzărilor pe piaţă
- Alte aspecte considerate importante referitor la cerere.
C. Caracteristici ale ofertei
- Generalităţi
- Principalii dvs. concurenţi

CIFRA DE AFACERI
• Cota de piaţă
Înainte de a vă calcula cifra de afaceri, va trebui să ştiţi, pentru piaţa pe
care o vizaţi (locală, regională …), care este cota de piaţă pe care o stabiliţi ca
obiectiv. Indicaţi-o în % şi precizaţi evoluţia ei în primii trei ani de exploatare.
Există, după părerea dvs., o cotă minimă de piaţă ce trebuie atinsă? De
ce? Ce vor reprezenta clienţii (clientul) dvs. principal (i) în CA?
Aveţi deja legături cu clienţii? Dacă da, în ce constau acestea?
Cifra de afaceri
Pentru a evalua nivelul cifrei de afaceri este suficient să înmulţiţi
cantitatea de marfă vândută (activitatea comercială) sau producţia vândută
(activitatea industrială) cu preţul de vânzare folosit. Schematic se pot distinge 3
tipuri de abordări în calculul cifrei de afaceri:
- Stabilirea CA previzionate prin imitare;
Creatorul îşi bazează previziunile de activitate pe CA medie realizată de
obicei de întreprinderile care lucrează în aceeaşi ramură de activitate.
- Stabilirea cifrei de afaceri previzionate pe baza cheltuielilor;
Creatorul stabileşte ca CA previzionată, nivelul vânzărilor pe care
trebuie să-l realizeze pentru a acoperi cheltuielile de exploatare (noţiunea de
prag de rentabilitate – punct mort).
- Stabilirea CA previzionate pe seama produselor;
Creatorul a testat sau a făcut să fie testat produsul său pe clientela
potenţială primind promisiuni de cumpărare condiţionate sau ferme. Acestea
din urmă fac obiectul calculului CA.
În concluzie, trebuie să precizaţi CA prevăzută pentru primii trei ani de
activitate şi descompuneţi, pe fiecare lună, CA din primul an după criteriul care
vi se pare cel mai sugestiv (exemplu: pe produs, pe canal de distribuţie, pe ţări
sau regiuni).
Dacă aţi demarat deja afacerea, puteţi indica, în continuarea tabelului,
CA pe care aţi realizat-o. Puteţi preciza, de asemenea, nivelul comenzilor
contractate deja.
Studiu de piaţă foarte concret. Prezentare pe cât posibil, produsului
(machetă, prototip, broşură) la un panel de cumpărători potenţiali şi primirea de
intenţii de comenzi ferme.
Atenţie: 1. Nu utilizaţi această abordare decât ca o completare a

celorlalte două.
2. acest al treilea demers este cel mai fiabil.

CIFRA DE AFACERI
• Cota de piaţă
Cifra de afaceri previzionata
CA (mii lei) primul an

al doilea an
al treilea an
CA primul an
CA
Ian. Feb Mart Apri. Mai Iun Iul Aug Sept. Oct. Noiem Decem
descompusă
Observaţii:
MIJLOACELE COMERCIALE

Acum, de vreme ce vă cunoaşteţi piaţa, nivelul previzionat al CA,

trebuie să determinaţi mijloacele comerciale şi de producţie necesare pentru a
atinge obiectivul fixat al cifrei de afaceri.
Descrieţi aşadar, pe pagina alăturată principalele elemente ale politicii
comerciale (MARKETING-MIX).
• Politica de produs
Care sunt „plusurile” produsului dvs. în raport cu cele ale concurenţilor?
Care sunt aspectele pozitive şi negative referitoare la distribuitori etc.
(prezentare, performanţe, garanţie, simplitate etc.)?
Aveţi un produs sau o gamă, mai multe produse sau mai multe game?
• Politica de preţ
Care este nivelul preţurilor pentru produsele dvs.? Cum vă poziţionaţi în
comparaţie cu concurenţa? De ce?
• Politica de distribuţie
Precizaţi ce tip de canal(e) de distribuţie intenţionaţi să utilizaţi pentru
distribuţia produselor dvs.
Care sunt legăturile dvs. cu aceste canale?
Care sunt termenele şi modalităţile de piaţă pentru aceste canale?
Intenţionaţi să vindeţi? Dacă da, prin ce mijloace? Dacă aveţi prevăzută
o forţă de vânzare, precizaţi-i numărul, structura şi modul de remunerare.
• Politica de comunicare
Veţi realiza acţiuni promoţionale sau publicitare? Dacă da, ce mesaj
vreţi să transmiteţi şi prin ce mijloace? Ce buget aţi prevăzut?
- Alte elemente ale politicii comerciale

Indicaţi aici toate elemente politicii dvs. comerciale care vi se par
importante şi pe care nu le-aţi menţionat până în prezent.
Diversele constrângeri financiare generate de alegerea marketingului-

mix trebuie să fie compatibile cu mijloacele financiare de care puteţi să
dispuneţi.
MIJLOACELE COMERCIALE

• Politica de produs
• Politica de pret
• Politica de distributie
• Politica de comunicare
- Alte elemente ale politicii comerciale
MIJLOACELE DE PRODUCTIE (1)

În acest capitol vă propunem să detaliaţi ansamblul mijloacelor

umane, materiale, imobiliare etc. ce vă sunt necesare, producţia
corespunzătoare obiectivelor dvs. comerciale.
Mijloacele sub forma de imobile si terenuri
Dacă v-aţi găsit localuri precizaţi-le împreună cu caracteristicile

acestora în caz contrar, indicaţi necesităţile de imobile şi terenuri:
suprafaţă, localizare, eventuale constrângeri, posibilităţi de extindere etc.
Transformaţi apoi aceste date în condiţii de achiziţie şi exploatare
(reale dacă aţi găsit localurile, în caz contrar realiste, în funcţie de
costurile regionale).
Pentru acestea puteţi folosi tabelul alăturat. Precizaţi eventual în
anexă, dacă este nevoie, amănunte ale fiecărei situaţii
(cumpărare/închiriere/credit-bail).
În acest tabel recapitulativ trebuie să precizaţi în legătură cu
cumpărăturile:
1. nivelul investiţiilor anuale pe care le realizaţi;
2. nivelul real al amortizărilor anuale induse.
Mijloacele sub forma de material de exploatare
Indicaţi mai întâi diferitele tipuri de material de care aveţi nevoie

pentru producţie (dacă e nevoie ataşaţi o listă anexă) şi precizaţi datele
probabile de achiziţie.
Evidenţiaţi particularităţile şi avantajele acestor investiţii.
Transformaţi apoi aceste date în condiţii de cumpărare şi de
exploatare în tabelul alăturat.
Limitarea cât mai mult a cheltuielilor fixe.

Recurgerea mai degrabă la sub-contractare (cheltuielile variabile)

Mijloacele sub forma de imobile si terenuri
Condiţii de achiziţie şi exploatare
Cost în mii lei/an Primul an Al doilea Al treilea

an an
CUMPĂRARE Imobilizări
………………………. …………. …………. ………….
Amortizări anuale
ÎNCHIRIERE Cheltuieli cu chiria
CREDIT-BAIL Cheltuieli legate de
credit-bail
Mijloacele sub forma de material de exploatare
Condiţii de achiziţie şi exploatare
Cost în mii Lei/an Primul an Al doilea Al treilea

an an
NOUĂ ………………………. …………. …………. ………….
Amortizare anuală
……………………….
Amortizare anuală
ÎNCHIRIERE Cheltuieli cu chiria
CREDIT-BAIL Cheltuieli legate de
credit-bail
Credit – bail ≈ leasing

Mijloacele sub forma de elemente necorporale
Dacă trebuie să utilizaţi în activitatea dvs. brevete sau licenţe,

menţionaţi-le. Precizaţi de unde vin aceste brevete, cui aparţin, sub ce
formă sunt utilizate (licenţă sau brevete proprietate particulară).
Cum au fost, eventual, dobândite şi care este costul lor (investiţie
sau remunerarea unui terţ …..)
În ce stadiu sunteţi cu negocierile în acest domeniu?
Mijloacele umane
Completând tabelul alăturat, indicaţi numărul de salariaţi pe care

intenţionaţi să-l recrutaţi de-a lungul celor trei ani, repartizarea acestui
număr pe categorii distincte, nivelul actual prevăzut al salariului (pe
categorie) şi determinaţi volumul salariului global (salarii + cheltuieli
sociale) pe an ţinând cont de evoluţia remunerărilor.
• Alte aspecte importante
Precizaţi aici toate menţiunile pe care le consideraţi importante

pentru politica şi nevoile dvs. de personal.
De exemplu:
- nivelul salariilor raportate la profesie sau regiune;
- tipuri de calificări necesare şi, eventual, probleme ale
personalului calificat;
- sistemul de remunerare şi politica de participare …..

Mijloacele sub forma de elemente necorporale
Mijloacele umane
Salariu Număr
brut mediu Începutul Sfârşitul Sfârşitul Sfârşitul
actual activităţii primului celui de-al celui de-al
(lunar) an doilea an treilea an
Personal
productiv
Încadrare
Personal
comercial
Administraţie
şi conducere
Cheltuieli salariale
anuale (în mii lei)
(cheltuieli sociale
incluse)
Alte aspecte importante

Furnizorii si subcontractanţii
• Furnizorii
Nu vă referiţi în acest paragraf decât la furnizorii reali (materii
prime, produse finite sau semifinite) pentru care nu jucaţi rolul unuia care
dă ordine.
Ce vor reprezenta cumpărările în raport cu cifra de afaceri fără
taxe, TVA?
Aţi luat deja legătura cu furnizorii?
Precizaţi numărul furnizorilor dvs., numele şi ponderea (în % din
activităţile dvs.) celor mai importanţi.
Precizaţi pentru fiecare dintre ei condiţiile de plată obişnuite
sau negociate.
Asiguraţi-vă de sănătatea furnizorilor şi subcontractanţilor dvs.

trebuie să plătiţi aconturi la comenzi.
Alegeţi subcontractanţii care au o bună notorietate pentru a limita
riscul de dependenţă.
• Subcontractanţii
Dacă recurgeţi la subcontractare, precizaţi cota acesteia în
activitatea dvs. (numărul de ore subcontractate în raport cu numărul de
ore proprii, de exemplu) şi evoluţia acesteia în cote în primii 3 ani.
Ce tip de lucrări sub-contractaţi şi de ce?
Cu câţi subcontractanţi intenţionaţi să lucraţi?
Îi cunoaşteţi?
Ce va reprezenta cel mai mare subcontractant al dvs.?
Ce condiţii de plată veţi obţine?
N.B. Dacă aveţi informaţii complementare utile pentru o mai bună

înţelegere a dosarului dvs., referitoare la această parte, puteţi să le
menţionaţi în anexe.

Furnizorii si subcontractantii
Materii prime Nivelul % din Termen

Mărfuri achiziţiilor cumpărătorilor de plată
Furnizorul 1 ……………………
Total
Produse finite şi semifinite Nivelul % din Termen

fără TVA achiziţii de plată
Total
• Subcontractanţii
DOSARUL FINANCIAR

Este vorba de acum încolo de a traduce în termeni financiari diferitele
date pe care le-aţi prezentat, în semestrul I, şi de a analiza un anumit număr de
echilibre pe care orice bancher le solicită.
Pentru aceasta, va trebui să elaboraţi succesiv, în cadrul care vă este
furnizat:
• Contul de rezultate pe 3 ani;
• Calculul necesarului de fond de rulment (NFR);
• Bilanţurile previzionate pe 3 ani;
• Planul de finanţare pe 3 ani;
În continuare, puteţi să vă interesaţi de elemente cheie ale activităţii de
exploatare: rentabilitate, calculul punctului mort, preţul de cost al produselor
dvs.
Explicaţia demersului (vezi tabelul alăturat)

Pentru a şti dacă întreprinderea dvs. realizează mai mult decât aţi
„investit”, comparaţi mai întâi cheltuielile şi produsele din primele 3 exerciţii
stabilind conturile de rezultate previzionate pe 3 ani (1).
În lipsa unor informaţii precise despre creditele pe termen scurt, mediu
şi lung pe care le veţi solicita în funcţie de bilanţul de pornire şi de planul de
trezorerie (vezi paginile următoare) amânaţi, pentru moment, această etapă.
Pentru a compara resursele de care dispuneţi cu nevoile pe care le aveţi,
calculaţi Necesarul de Fond de Rulment (2), apoi stabiliţi bilanţul de pornire (3)
pentru a determina capitalurile ce trebuie împrumutate şi de care veţi avea
nevoie (împrumuturi pe termen lung şi mediu).
Cheltuielile induse de creditul pentru investiţii trebuie raportate în contul
de rezultate.
Stabilirea planului de trezorerie pentru primul an (4) vă va permite
confruntarea plăţilor (achiziţii de imobilizări, cheltuieli ce decurg din activitate
şi rambursări de credite pentru investiţii) cu încasările (aporturi, vărsăminte sub
formă de prime sau subvenţii, deblocarea creditului şi încasarea cifrei de
afaceri). Dacă în anumite luni trezoreria iese negativă va trebui să se prevadă
negocierea unor credite pe termen scurt. Dacă trebuie să se recurgă la credite pe
termen scurt, cheltuielile corespunzătoare (agio) vor trebui imputate în
cheltuielile financiare ale contului de rezultate.
Pentru a avea o bună imagine a solidităţii financiare a întreprinderii dvs.
pentru viitorii 3 ani trebuie introduse într-un plan de finanţare resursele noi
durabile şi nevoile noi durabile care apar în fiecare din primii 3 ani de activitate
(5). Un al doilea pasaj între diferitele etape permite realizarea ajustărilor
necesare, ca si controlul calculelor pe care le-aţi făcut pentru a optimiza astfel
finanţarea întreprinderii dvs.
Verificările ca şi calculele rentabilităţii şi bilanţul la sfârşitul anului
furnizează informaţii importante şi servesc la compararea obiectivelor pe care
le-aţi stabilit cu rezultatul atins.
DOSARUL FINANCIAR
Demersul

(1) Cont de rezultate previzional (fără TVA)
Cheltuieli Produse
• Cheltuieli de exploatare • Cifra de afaceri
• Amortizări
• Cheltuieli financiare
(necifrabile la primul pasaj)
BENEFICIU PIERDERE
(2) Calculul necesarului de fond de rulment

Stocuri medii + nivelul mediu al creditelor clienţi – nivelul mediu al
creditelor furnizori
(3) BILANŢ DE PLECARE
Activ Pasiv
• Cheltuieli • Capital
• Imobilizări fără TVA • Decontări cu asociaţii privind
• NFR capitalul
• Subvenţii sau prime
• Împrumuturi pe termen mediu şi
lung
(4) PLAN DE TREZORERIE

Luna Luna Luna Luna
Calculul
1 2 3 12
Încasări cu TVA cheltuielilor
Plăţi cu TVA financiare
Ecart - + + - + -
Cumul - -
credit
pe termen
(5) Planul financiar la sfârşitul primului an scurt
Nevoi (durabile) Resurse (durabile)
• Cheltuieli •
Capital
• Imobilizări fără TVA •
Decontări cu asociaţii privind
• NFR capitalul
• Rambursarea în primul • Capacitatea de autofinanţare
rând a împrumuturilor • Subvenţii sau prime
credit
la termen Împrumuturi pe termen mediu şi lung
pe termen lung
şi mediu
(6) Verificări / Calculul punctului mort / Calculul preţului de cost
Primul pasaj al doilea pasaj,

pasaj de „control”
DOSARUL FINANCIAR (1)
Conturile de rezultate previzionale

Prezentarea care vi se propune în pagina alăturată permite evidenţierea
rezultatelor şi marjelor parţiale succesive aşa cum sunt prevăzute de noul plan
contabil.
• Vânzarea de mărfuri: dacă vindeţi produse fără a le fi modificat
marcaţi cifra corespunzătoare;
• Producţia vândută: vânzări de bunuri şi servicii;
• Producţia stocată: stoc final – stoc iniţial (+ sau -);
• Subvenţii din exploatare (dacă există).
Produse din exploatare a căror componentă esenţială este cifra de
afaceri.
• Achiziţii de mărfuri: adică nivelul achiziţiilor efectuate în cursul
exerciţiului;
• Variaţia stocurilor (aceeaşi analiză pentru materiile prime şi
mărfuri): diferenţa între stocul iniţial de mărfuri şi stocul final.
Un rezultat negativ (stoc final > stocul iniţial) înseamnă că nu toate
mărfurile cumpărate în cursul exerciţiului au fost revândute şi deci au umflat
stocurile. În schimb, o variaţie pozitivă (stoc final < stoc iniţial) arată că
întreprinderea a vândut mai multe mărfuri decât a dobândit în cursul
exerciţiului, adică şi-a subţiat stocul.
• Cheltuieli externe: sub-contractare, credit-bail, întreţinerea,
menţinerea, prime de asigurare – alte cheltuieli: onorarii,
publicitate, timbre-poştale, transporturi diverse, cheltuieli legate
de acte şi litigii.
Valoarea adăugata: exprimă diferenţa între ceea ce întreprinderea
produce şi ceea ce consumă sub formă de bunuri şi servicii dobândite din
exterior.
Impozite şi taxe: impozite locale, drepturi de înregistrare şi timbru;
exclud impozitul pe profit.
Excedent brut de exploatare (EBE): se obţine adăugând la

valoarea adăugată subvenţiile primite (eventual) şi scăzând din total, pe de o
parte, salariile şi cheltuielile sociale, iar pe de altă parte, impozitele şi taxele.
Cheltuieli cu amortizarea: dacă aţi cumpărat un imobil, material etc
trebuie să le amortizaţi întrucât deprecierea lor în timp este o cheltuială pentru
întreprinderea dvs.
Rezultatul exploatarii: este EBE minus Cheltuieli cu amortizarea

Cheltuielile financiare: provin din împrumuturi pe termen mediu şi lung
şi din credite pe termen scurt.
Autofinantarea: este rezultatul net după impozitare şi distribuiri +

Conturile de rezultate previzionate
An 1 An 2 An 3
Vânzări de mărfuri
Producţia vândută
Producţia stocată
Subvenţii din exploatare
A. – Produse din exploatare
Achiziţii (inclusiv sub-contractare)
Variaţia stocurilor
Cheltuieli exterioare
1 - Sub –total
B. - Valoare adăugată A - 1
2- remunerarea personalului
3- cheltuieli sociale
4- impozite, taxe şi alte vărsăminte
C. - Excedent brut de exploatare
B – (2+3+4)
5- Cheltuieli cu amortizarea
D. - Rezultatul exploatării C -5
6-Produse financiare
7-cheltuieli financiare pentru datorii pe
termen mediu şi lung
8- cheltuieli financiare pentru datorii
pe termen scurt
E. - Rezultatul net înainte de
impozitare
9-impozitul pe profit
10- dividende
F1 – Rezultatul ne-distribuit
F2- Autofinanţarea netă

Necesarul de fond de rulment
De-a lungul întregului ciclu de producţie: stocarea materiilor prime

– producţie – stocarea produselor finite, întreprinderea a angajat
cheltuieli. Ea a realizat astfel un avans al fondurilor care nu vor fi
recuperate decât odată cu realizarea vânzării produselor. În plus,
întreprinderea va trebui să acorde termene de plată clienţilor săi.
Întreprinderea va trebui deci să finanţeze:
• Ciclul său de producţie;
• Ciclul său comercial (creditele clienţi).
Această nevoie de finanţare va fi atenuată de creditul acordat de
furnizori pentru cumpărarea de materii prime şi furnituri şi de creditele
altor tipuri de creditori.
Diferenţa între nevoia de finanţare a ciclului de producţie şi comercial şi

resursele oferite prin creditul furnizorilor reprezintă necesarul de fond de
rulment. El rezultă din activitatea întreprinderii şi este necesar pentru
ciclul de exploatare.
Necesarul de fond de rulment trebuie deci să fie considerat ca o

investiţie necesară pentru funcţionarea întreprinderii. El trebuie să fie
finanţat din capitaluri permanente (fonduri proprii, subvenţii şi ajutoare,
datorii pe termen lung şi mediu).
La crearea unei întreprinderi, NFR trebuie să fie integral finanţat de

capitalurile permanente

Calculul necesarului de fond de rulment
Anul Anul Anul
Ipoteze de furnizat
1 2 3
• Achiziţii consumate plus sub-contractare în
% din CA
• Termen mediu de plată al furnizorilor şi
sub-contractanţilor în număr de luni
• Stocuri de materii prime în număr de luni de
achiziţie fără TVA
• Stocuri de produse în curs: durata medie a
ciclului de fabricaţie în număr de luni
• Stocuri de produse finite în număr de luni de
vânzare
• Termenul mediu de plată pentru clienţi în
luni
Anul Anul Anul

Calculele dvs.
1 2 3
RESURSE
• Furnizori (cu TVA)
•
•
1. Total RESURSE
UTILIZĂRI
• Stoc materiale
• Produse în curs
• Produse finite
• Total stocuri
• Clienţi (cu TVA)
•
•
2. Total utilităţi
Necesarul de fond de rulment (2 – 1)
N.B. Folosindu-vă de exemplul de la pagina alăturată puteţi calcula NFR

cu ajutorul acestui tabel.

Bilanţul previzional
Un bilanţ reprezintă imaginea contabilă a patrimoniului întreprinderii la
un anumit moment, indicând, pe de o parte, în pasiv, originea şi alcătuirea
fondurilor iar, pe de altă parte, în activ, destinaţia fondurilor utilizate.
ACTIV
• Activul imobilizat:
Imobilizările necorporale cuprind, de exemplu, fondurile comerciale şi
cheltuielile constituire, cercetare & dezvoltare;
Imobilizările corporale cuprind terenurile, angajamentele şi amenajările,
construcţiile, instalaţiile tehnice, material şi utilaj industrial etc. precum şi
imobilizări în curs;
Imobilizări financiare cuprind titluri imobilizate şi împrumuturi acordate
altor persoane sau întreprinderi.
• Activul circulant:
Activul circulant cuprinde stocurile în curs (stoc de aprovizionare, de
produse semi-finite, produse finite şi mărfuri), avansurile şi aconturile vărsate
furnizorilor, creanţele faţă de clienţi sau alte persoane, întreprinderi sau
angajaţii, valorile mobiliare de plasament (acţiuni, obligaţiuni), disponibilităţile
(bancă, casă) şi cheltuielile înregistrate în avans (de exemplu, cheltuielile de
repartizat pe mai multe exerciţii).
PASIVUL
• Capitalurile proprii
Capitalurile proprii ale întreprinderii se compun din capital, adică
aportul dvs. personal, din cote-părţi, din acţiuni etc.
În plus se pot constitui rezerve care sunt fie legale, fie
regulamentare, statutare sau contractuale. Rezultatul exerciţiului ca şi rezultatul
raportat (beneficiul sau pierderea exerciţiului precedent) se adaugă, de
asemenea, la capital.
Provizioane pe care le constituiţi, de exemplu, ca urmare a creşterii
preţului sau a fluctuaţiilor previzibile ale cursului sunt provizioane
reglementate care diminuează beneficiul impozabil.
• Împrumuturile
Acestea sunt alcătuite din împrumuturi şi datorii asimilate, avansuri şi
aconturi primite pentru comenzile în curs şi alte datorii cum ar fi impozitul pe
societăţi, TVA sau alte impozite de plătit.
Produsele înregistrate în avans reprezintă postul ce corespunde
cheltuielilor înregistrate în avans în activul bilanţului şi se referă la produse pe
care le-aţi înregistrat sau contabilizat înainte de efectuarea livrărilor sau
prestărilor pe care le presupun.
Bilanţul previzional

Sfârşitul
Sfârşitul Sfârşitul
Bilanţ de celui de-
ACTIV % primului % celui de-al % %
plecare al treilea
an doilea an
an
Imobilizări nete
Terenuri ……….. ……….. ……….. ………..
Construcţii ……….. ……….. ……….. ………..
Instalaţii ……….. ……….. ……….. ………..
Material ……….. ……….. ……….. ………..
Altele ……….. ……….. ……….. ………..
Total .. Total.. Total.. Total..
Stocuri
Materii prime ……….. ……….. ……….. ………..
În curs ……….. ……….. ……….. ………..
Produse finite ……….. ……….. ……….. ………..
Total.. Total.. Total.. Total..
Realizabil şi
disponibil
Client + efecte de ……….. ……….. ……….. ………..
primit ……….. ……….. ……….. ………..
Alţi debitori ……….. ……….. ……….. ………..
Casă + Bancă
Total activ
PASIV
Fonduri proprii
Capital social ……….. ……….. ……….. ………..
Provizioane ……….. ……….. ……….. ………..
Rezerve + ……….. ……….. ……….. ………..
Rezultatul raportat ……….. ……….. ……….. ………..
Autofinanţarea ………... ………... ………... ………...
Subvenţii şi ajutoare Total.. Total.. Total.. Total..
Datorii pe termen
mediu şi lung
Datorii pe termen
scurt
Furnizori + Efecte
de plată
Stat
Bănci
Alte datorii pe
termen scurt
Total pasiv Total Total Total Total

Planul de trezorerie
Alcătuirea planului de trezorerie se face de obicei în doi timpi:
1. Stabilirea unui calendar al cheltuielilor şi încasărilor:

Este vorba de repartizarea de-a lungul anului a operaţiilor care
figurează în contul previzional de rezultate şi în planul de finanţare,
ţinând seama, pentru anumite operaţii şi mai ales pentru vânzările de
bunuri şi servicii şi cumpărările de materiale şi mărfuri, de termenele de
plată care le corespund.
Acestea înseamnă că veţi preciza nivelul încasării (sau al
cheltuielii) în momentul în care o încasaţi (sau o plătiţi) cu adevărat şi nu
în momentul facturării.
2. Confruntarea cheltuielilor şi încasărilor pentru alcătuirea planului

lunar:
În acest stadiu este important să nu se neglijeze incidenţa TVA
asupra trezoreriei şi să se evidenţieze cu claritate calculul TVA datorată
sau de recuperat şi plata acestei TVA.
Problema care se pune este de a şti cum se plăteşte sau se
recuperează TVA: în luna de livrare? În luna de plată? Care sunt
termenele pentru a opera această recuperare sau plată conform naturii
achiziţiei sau vânzării.
„Faptul generator” de TVA este momentul când se efectuează
livrarea, cumpărarea bunului sau prestarea serviciului. Atunci când taxa
aplicabilă bunurilor achiziţionate devine exigibilă, ia naştere la client
dreptul la deducere.
Planul de trezorerie trebuie să fie alcătuit cu atenţie, el permite să

se pună în evidenţă problemele legate de trezorerie şi să se prevadă
imperativ, înainte de demararea activităţii, soluţie pentru aceste probleme.
De exemplu: negociaţi creditele pe termen scurt în acelaşi timp cu
creditul.

Planul de trezorerie
Iulie –
Ian. Feb. Mart. Aprilie Mai Iunie
Decembrie
1. Sold la începutul lunii
Încasări cu TVA
- din exploatare
- vânzări încasate
plăţile clienţilor
- din afara exploatării
- aport de capital
- împrumuturi contrac-
tate pe termen mediu şi
lung
- prime (subvenţii)
2. TOTAL
Plăţi cu TVA
- din exploatare
- plata mărfurilor,
aprovizionare, materii
prime, furnituri, apă,
energie etc
- alte cheltuieli externe

- impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate
- cheltuieli cu personalul
- impozitul pe profit,
TVA vărsată
- cheltuieli financiare
- din afara exploatării
- rambursarea împrumu-
turilor la termen
- investiţii în imobilizări
3. TOTAL
4. Sold 1 al lunii = 2 – 3
5. Sold la sfârşitul lunii =
1+ 4

Planul de finanţare pe 3 ani
Completare indispensabilă a bilanţului, planul de finanţare descrie

şi confruntă în cursul unui exerciţiu:
• Resursele financiare noi de care a beneficiat întreprinderea:
autofinanţare, un nou împrumut, aport de capitaluri proprii,
aportul asociaţiilor în contul curent,
• Nevoile sau noile utilizări care au fost finanţate din aceste
resurse: investiţii noi, rambursarea unui împrumut, creşterea
necesarului de fond de rulment, pierderea exerciţiului
(rezultată dintr-o utilizare necorespunzătoare a resurselor) …
Utilitatea Planului de finanţare este deci că permite cunoaşterea
modificărilor de trezorerie şi a modului cum au fost folosite fondurile
puse la dispoziţia întreprinderii de-a lungul exerciţiului.
Vi se propune aşadar pe pagina alăturată să elaboraţi planul de
finanţare al întreprinderii, adică să determinaţi echilibru celor 3 exerciţii
viitoare.
Este vorba bineînţeles de un plan de finanţare înaintea utilizării

finanţărilor bancare pe termen scurt (credit pe termen scurt, scont etc)
De aceea vi se solicită să indicaţi în continuare tabelului condiţiile

bancare pe care le-aţi obţinut: plafonul împrumutului pe termen scurt,
plafonul scontului, avans pentru acoperirea cheltuielilor sezoniere.
Pentru fiecare mijloc de finanţare trebuie indicate:
- modul (scont, împrumut pe termen scurt etc.);

- nivelul negociat;
- organismul (instituţia) bancară.

Planul de finanţare pe 3 ani
Nevoi (durabile) Anul 1 Anul 2 Anul 3

Cheltuieli
Investiţii HT
- cumpărarea unui
teren
- investiţii imobiliare
- amenajări
- material
- altele
Necesarul de fond de rulment
- constituire
- creştere
Rambursarea împrumuturilor
pe termen mediu şi lung
Total nevoi
Resurse (durabile)
Capitaluri proprii
Capacitatea de autofinanţare
Ajutoare şi subvenţii
Credite pe termen mediu şi
lung
Total resurse
Ecartul anual =
Nevoi/Resurse
T. V.A.

Mecanism
• TVA colectată din vânzări

De fiecare dată când întreprinderea facturează o vânzare de bunuri
sau servicii ea trebuie să menţioneze o sumă la care adaugă TVA
TVA colectată este datorată:

- odată cu livrarea mărfii dacă este vorba de produse;
- odată cu încasarea preţului dacă este vorba de prestarea unui
serviciu.
• TVA recuperabilă
Întreprinderea îşi plăteşte ea înşişi, furnizorii TTC
• TVA de plată (TVA exigibilă)

TVA de plată = TVA colectată – TVA recuperabilă
Declaraţia si plata TVA
Contribuabilii supuşi regimului normal: depun lunar declaraţia de

TVA (formularul tipizat) şi achită în acelaşi timp taxa exigibilă. Dacă
aveţi o CA mai mare de 100.000 EURO pe an depuneţi declaraţia lunar,
şi mai mică pe trimestru.

Rentabilitate
Ce nivel al rentabilităţii vă rezultă ?
Utilizaţi în acest sens trei indicatori de rentabilitate diferiţi:
• Rentabilitatea de exploatare: CAF* / valoare adăugată;
• Rentabilitatea comercială: CAF / C.A fără TVA;
• Rentabilitatea capitalurilor: rezultatul net înainte de
impozitare / capitaluri proprii.
şi indicaţi evoluţia pe 3 ani. Ar fi interesant de comparat rezultatele
obţinute cu cele ale întreprinderii din sectorul respectiv.
*
CAF – capacitatea de autofinanţare (beneficiu net după impozitare
+ Cheltuieli cu amortizarea
Punctul mort
Punctul mort reprezintă punctul în care volumul vânzărilor este
egal cu ansamblul cheltuielilor (variabile şi fixe), dacă volumul vânzărilor
este inferior acestui nivel, activitatea aduce beneficii.
Costurile fixe cuprind salariile şi costurile „generale” (chirie,
încălzire, prime de asigurare).
Costurile variabile sunt alcătuite din preţul de achiziţie al materiilor
prime utilizate, salarii şi cheltuieli sociale ale personalului productiv,
cheltuieli de transport legate de cumpărări şi vânzări, comisioane.
Preţul fiecărei unităţi vândute minus costurile variabile reprezintă
„marja brută”. Împărţind ansamblul cheltuielilor fixe cu această marjă se
obţine volumul vânzărilor necesare pentru acoperirea tuturor costurilor
(sub formă de număr de unităţi de vânzare).
Punctul mort se calculează în modul următor:
F
q=
p −V
unde: q – cantitatea vândută corespunzătoare punctului mort;
F – costuri fixe;
p – preţ de vânzare unitar;
V – costuri unitare variabile.
CA corespunzătoare (CA „critică”) se calculează prin înmulţirea

cantităţii vândute în punctul mort cu preţul de vânzare unitar.
CA critică = q x p
Atenţie !: dacă CA critică > CA prevăzută, nu aveţi asigurată rentabilitatea

Rentabilitate
Primul an Anul al Al treilea

doilea an
Rentabilitate din exploatare
Rentabilitate comercială
Rentabilitatea capitalurilor
Calculul punctului mort
Primul an Anul al Al treilea

doilea an
Punctul mort
CA critică / CA prevăzută

La sfârşitul acestei etape, aţi realizat prima abordare a studiului

financiar. Cifrele au fost menţionate şi poate aţi fost determinat să
precizaţi, sau să reconsideraţi anumite elemente ale proiectului. Rămâne
de reluat tot studiul financiar incluzând noile date pe care le-aţi calculat.
• Construcţia finală a contului de rezultate va ţine cont mai

ales de cheltuielile financiare pe termen scurt şi pe termen
mediu şi lung. Luarea în considerare a acestor cheltuieli
financiare va modifica rezultatul de exploatare.
• Construcţia finală a planului de finanţare: integrarea

cheltuielilor financiare suplimentare va diminua beneficiul
de exploatare, chiar îl va suprima la fel ca şi capacitatea de
autofinanţare. Trebuie deci să ţineţi cont de aceste lucruri în
planul de finanţare recalculând autofinanţarea şi să o
prevedeţi la valoarea justă. În acest caz ajungeţi la un plan de
finanţare corectat.
• Construcţia bilanţului previzionat la sfârşitul primului an.

Aţi reconstituit toate operaţiunile financiare cerute de crearea
întreprinderii şi funcţionarea activităţii. Puteţi realiza o
„fotografie” a întreprinderii aşa cum va fi ea la sfârşitul
primului an.

Observatiile dvs. personale referitoare la dosarul

financiar
CONCLUZII


TITLURI
Pentru a vă completa documentaţia tehnică, apelaţi la mai multe

colecţii de cărţi şi publicaţii.
NOTES

NOTES


Crearea de Intreprindere

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Crearea de Intreprindere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Disciplina „Economie Industrială”, specializarea MG III, zi

UNIVERSITATEA “VALAHIA” din TÂRGOVIŞTE

Catedra Management – Conf univ. dr. Gabriel Croitoru

• Prezentarea creatorului (creatorilor)

Catedra Management – Conf univ. dr. Gabriel Croitoru

PREZENTAREA CREATORULUI (CREATORILOR)

Adresă: Cod poştal:

căsătorit celibatar vâduv divorţat separat

Alte activităţi extra profesionale:

A avea un proiect coerent în raport cu personalitatea sa, potenţialul

Catedra Management – Conf univ. dr. Gabriel Croitoru

Generalităţi despre proiect

Trebuie să menţionaţi, în rezumat sau sintetizat, natura şi stadiul de

Fişa de informare a societăţii

- motivul social (de ce acest NUME);

În ce stadiu sunteţi ? (este importantă planificarea creării

Ajutor primit sau aşteptat

Completaţi tabelul de alături precizând cu claritate, în fiecare caz,

Catedra Management – Conf univ. dr. Gabriel Croitoru

Generalităţi despre proiect

Fişa de informare a societăţii

Ajutoare primite sau aşteptate

Organisme Tip de ajutor Prevăzut În negociere Primit

Catedra Management – Conf univ. dr. Gabriel Croitoru

Geneza şi motivaţiile proiectului de creare a întreprinderii

Istoricul şi geneza proiectului

Care sunt obiectivele urmărite

Întreprindere dvs. peste 10 ani

A prevedea, a anticipa, a vă lansa după ce v-aţi gândit la o strategie

Catedra Management – Conf univ. dr. Gabriel Croitoru

Geneza şi motivaţiile proiectului de creare a întreprinderii

Istoricul şi geneza proiectului

Care sunt obiectivele urmărite prin realizarea acestui proiect

Ce mărime vreţi să daţi întreprinderii dvs.

Cum vedeţi această întreprindere peste 10 ani

Catedra Management – Conf univ. dr. Gabriel Croitoru

A. Care este piaţa

- Volumul şi evoluţia cererii.

A avea un produs adaptat unei nevoi identificat, nesatisfăcută sau

Catedra Management – Conf univ. dr. Gabriel Croitoru

• Descrierea precisă a produsului (serviciului sau ideii)

• Care sunt utilizările secundare ale produsului

A. Care este piaţa

- Volumul şi evoluţia cererii.

Catedra Management – Conf univ. dr. Gabriel Croitoru

B. Caracteristici ale cererii (continuare)

Care este clientela pe această piaţă: consumatori individuali,

- Alte aspecte importante privind consumul.

Precizaţi în amănunt aspectele cheie ale acestei pieţe în privinţa

Înainte de a prezenta în detaliu primii dvs. 2-3 concurenţi, indicaţi

- Precizaţi apoi care sunt principalii 2-3 concurenţi ai dvs. şi

Buna segmentare a pieţei şi alegerea unei poziţionări adecvate.

Catedra Management – Conf univ. dr. Gabriel Croitoru

B. Caracteristici ale cererii (continuare)

- Tipul de clientelă şi repartiţia în % a vânzărilor pe piaţă

- Alte aspecte considerate importante referitor la cerere.

C. Caracteristici ale ofertei

- Principalii dvs. concurenţi

Catedra Management – Conf univ. dr. Gabriel Croitoru

Atenţie: 1. Nu utilizaţi această abordare decât ca o completare a

Catedra Management – Conf univ. dr. Gabriel Croitoru

Cifra de afaceri previzionata

CA (mii lei) primul an