Sunteți pe pagina 1din 34

CONTABILITATEA STOCURILOR DE MĂRFURI

LA S.C. BLACTEEA COM S.R.L.

1
CUPRINS

I. CAPITOLUL I INTRODUCERE
1.1.MOTIVATIE SI METODE STIINTIFICE DE CERCETARE FOLOSITE
1.2.ELEMENTE TEORETICE FUNDAMENTALE PRIVIND CONTABILITATEA
MĂRFURILOR
II. CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ
2.1 PREZENTAREA SOCIETATII
` 2.2. CONTABILITATEA STOCURILOR DE MĂRFURI LA S.C. BLACTEEA
COM S.R.L.
2.3. APLICATIE INFORMATICA PRIVIND CONTABILITATEA STOCURILOR
III. CAPITOLUL III CONCLUZII
IV. BIBLIOGRAFIE

2
CAPITOLUL I
INTRODUCERE

1.1. MOTIVAŢIE ŞI METODE ŞTIINŢIFICE DE CERCETARE FOLOSITE

Evoluţia de ansamblu a economiei mondiale, scoate în evidenţă că, peste tot în lume,
comerţul, în general, şi comerţul cu amănuntul, în special, a devenit, în mod progresiv, un
sector economic foarte dinamic, aparatul comercial cunoscând profunde mutaţii pe toate
planurile: metode de vânzare, forme de distribuţie, repartiţie geografică a managementului
întreprinderilor. De asemenea, se constată că respectiva activitate – comerţul cu amănuntul –
ca ultimă verigă a lanţului care duce pe producător spre consumatori, este foarte sensibil şi
vulnerabil la evoluţia mediului ambiant, dovedind însă o mare capacitate de a se adapta la
noile condiţii ale pieţei.
În cadrul circuitului comercial al produselor, un rol important revine comerţului cu
amănuntul, ca verigă intermediară în fluxul relaţiilor producător – consumator. Cunoaşterea
multiplelor aspecte pe care le ridică ansamblul proceselor ce dau profilul acestei activităţi,
oferă atât orientarea, cât şi instrumentul de acţiune de care au nevoie întreprinderile din
domeniul circulaţiei mărfurilor.
Comerţul cu amănuntul reprezintă o formă a circulaţiei mărfurilor a cărei funcţie
constă în a cumpăra mărfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali, în
cantităţi mici şi în stare de a fi întrebuinţate.
Economia modernă a generat însă noi exigenţe faţă de comerţul cu amănuntul,
determinându-l ca faţă şi alături de vânzarea propriu-zisă, să includă în preocupările sale ţi
realizarea unor servicii care să conducă la îmbunătăţirea sistemului de satisfacere a nevoilor
consumatorilor sau utilizatorilor finali şi implicit la creşterea gradului de satisfacţie a acestora.
Este vorba atât de servicii pe care le pot realiza însăşi comercianţii cu amănuntul, cum ar fi
cele de consulting, ajustajul unor produse, cât şi de o serie de servicii ce sunt asigurate
împreună cu alte unităţi de specialitate cum sunt cele privind asigurarea transportului
mărfurilor la domiciliul consumatorului, instalarea şi garanţie postcumpărare, asistenţă
socială, diverse servicii personale.
Un studiu realizat în anul 1987, de către o comisie de specialitate a ONU, preciza, cu
privire la activităţile de comerţ, câteva aspecte deosebit de importante care pot reprezenta
adevăratele elemente cadru pentru urmărirea evoluţiei comerţului cu amănuntul în preajma
anilor 2000. Dintre acestea, un interes deosebit, prezintă:

3
- recunoaşterea rolului comerţului ca determinant în evoluţia economică a diferitelor
ţări;
- dinamizarea puternică a comerţului de către tehnica electronică şi îndeosebi de cea
informativă, ce va favoriza modalităţi rapide de informare şi plată, în raporturile sale
cu cumpărătorii;
- penetrarea informaticii va modifica gestiunea funcţiilor vânzării;
- cărţile de credit vor modifica sistemul de raporturi atât cu cumpărătorii cât şi cu
sistemele bancare;
- comerţul cu amănuntul va cunoaşte puternice influenţe din partea unor revoluţii
geografice atât de ordin tehnologic cât şi de ordin politic;
- influenţe care vor modifica concomitent, circuitele economice şi fluxurile de
cumpărători;
- formele de organizare ale ansamblului de activităţi ce dau profilul de organizare ale
comerţului cu amănuntul se vor caracteriza prin ritmuri rapide, atât sub aspectul
evoluţiei, cât şi sub aspectul conducerii acestora;
- atribuţiile aşa-zise „generaliste” vor cunoaşte un ritm mai slab de dezvoltare.
Comerţul cu amănuntul a fost puternic influenţat, în ceea ce priveşte evoluţia sa, de o
multitudine de fenomene, fiecare dintre acestea punându-şi amprenta pe anumite laturi ale
acestuia. Asemenea fenomene împărţite în două categorii:
- unele care ţin de cumpărător;
- altele generate de însăşi activitatea comercială.
În ceea ce priveşte influenţele care vin din partea cumpărătorilor, ele sunt generate de
mutaţiile intervenite în structura pe vârste a populaţiei, în creşterea puterii de cumpărare şi în
transformările continue care intervin în modul de viaţă.
Modificarea structurii pe vârste a populaţiei generează, îndeosebi, prin gusturile şi
inovaţiile fiecărei categorii de consumatori, în mod continuu, noi exigenţe cu privire la
evoluţia comerţului, în sensul modernizării sale sub toate formele.
Sporirea puterii de cumpărare favorizează evoluţia comerţului cu amănuntul, atât prin
redimensionarea şi restructurarea nevoilor de consum ale populaţiei cât şi prin
disponibilizarea şi facilitarea unor căi de satisfacere a nevoilor respective.
În ceea ce priveşte transformările intervenite în modul de viaţă, acestea au la rândul lor
multiple influenţe asupra evoluţiei de perspectivă a comerţului cu amănuntul. Trebuie avute în
vedere urbanizarea crescândă a mediului rural, apariţia unor orăşele satelit în preajma marilor
aglomeraţii urbane etc., fenomene care generează o nouă orientare a relaţiei comerciale stabile
cât şi necesitatea apelării la noi metode de vânzare pentru acoperirea unor astfel de zone.

4
Referitor la fenomenele generate de însuşi sistemul de distribuţie al mărfurilor, de
subliniat că acestea pot fi grupate, la rândul lor în:
- fenomene de ordin managerial;
- fenomene de ordin material;
- fenomene de ordin comercial.
Aspectele de ordin managerial au în vedere penetrarea şi extinderea continuă, în cadrul
comerţului cu amănuntul, a unor metode moderne de gestiune a stocurilor, a noi sisteme de
aprovizionare, precum şi influenţa puternică a informaticii de activitate managerială.
Pe plan material, fenomenele se referă la:
- îmbunătăţirea sistemelor şi mijloacelor de transport;
- mecanizarea şi automatizarea manipulării de mărfuri;
- apariţia de noi materiale şi tipuri de ambalare a mărfurilor, care permit tehnologii
moderne de prezentare şi etalare a mărfurilor şi chiar de vânzare a produselor.
Fenomenele de ordin comercial, ca factor de influenţă au în vedere trecerea la
aplicarea pe scară largă a tehnicilor de marketing, realizarea diferitelor studii de piaţă şi de
motivaţie, în vederea cunoaşterii şi atragerii clienţilor, perfecţionarea sistemului de prezentare
a mărfurilor, utilizarea design-ului şi merchandising-ului.

1.2.ELEMENTE TEORETICE FUNDAMENTALE PRIVIND CONTABILITATEA


MĂRFURILOR

Principalele tipuri de stocuri deţinute de o întreprindere sunt destinate utilizării în


producţie sau destinate vânzării, fie în acelaşi stadiu în care au fost procurate, fie după ce au
suferit o prelucrare. Cele mai reprezentative stocuri sunt mărfurile, ambalajele, materiile
prime, produsele finite, producţia în curs de execuţie, obiectele de inventar.
Mărfurile sunt bunuri pe care întreprinderea le cumpără, le stochează şi le vinde, de
obicei în acelaşi stadiu, fără prelucrare.
Ambalajele sunt bunuri pentru protecţia integrităţii materiale, conservarea calităţii sau
transportul bunurilor.
Organizarea contabilităţii mărfurilor este influenţată de mai mulţi factori. Un prim
factor îl reprezintă forma circulaţiei: cu ridicata (en gross) sau cu amănuntul (en detail). În
cazul circulaţiei mărfurilor en-gros, vânzarea se face pe bază de documente, încasarea urmând
a se realiza ulterior, prin virament, şi, de aici, necesitatea intervenţiei unui cont anume, 411 “
Clienţi”, care să evidenţieze creanţele din momentul vânzării mărfurilor până în momentul

5
încasării lor, în cazul circulaţiei en detail, vânzarea se face, de regulă, cu plata imediată, în
numerar.
Un alt factor de influenţă îl constituie metoda de contabilitate a stocurilor folosită:
„inventarul permanent” sau „inventarul intermitent”. În primul caz, contul de mărfuri
este folosit pe măsură ce au loc operaţiuni cu mărfuri, evidenţiind toate intrările şi toate
ieşirile, astfel încât, in orice moment, prin soldul său, acest cont indică valoarea mărfurilor în
stoc, permiţând controlul gestionar, dacă în acest scop se efectuează şi inventarierea faptică a
stocurilor. În cazul inventarului intermitent, contul de mărfuri intervine numai la sfârşitul
lunii, când, pe baza inventarului faptic se determină valoarea mărfurilor în stoc, care se “
blochează” în acest cont, diminuându-se cheltuielile cu mărfuri, înregistrate la un cont anume,
destinat acestui scop, cu ocazia intrărilor de mărfuri. La începutul exerciţiului următor
intervine din nou contul de mărfuri care se creditează, valoarea stocului iniţial fiind preluată
din nou de contul de cheltuieli privind mărfurile.
Metoda de contabilitate analitica a stocurilor de mărfuri ţine evidenţa cantitativ –
valorică pe feluri de mărfuri sau evidenţa global valorică la nivel de gestiune. De asemenea
influenţează organizarea contabilităţii sintetice a mărfurilor, prin preţurile diferite utilizate ca
preţuri de înregistrare a mărfurilor. Astfel, în cazul în care evidenta analitică se ţine cantitativ
valoric, se poate utiliza ca preţ de înregistrare preţul de cumpărare al mărfurilor sau costul de
achiziţie, în schimb în cazul în care evidenta analitica a mărfurilor se ţine global – valoric, la
nivelul gestiunii (aşa cum se procedează în comerţul cu amănuntul), pentru înregistrare se
utilizează preţul cu amănuntul, inclusiv TVA. De aici decurg următoarele consecinţe asupra
contabilităţii:
a) Când evidenţa mărfurilor se ţine la preţul de cumpărare sau la costul de achiziţie nu este
necesară folosirea contului 378 ,,Diferenţe de preţ la mărfuri” pentru evidenţa adaosului
comercial.
b) Dacă evidenţa mărfurilor se ţine la preţul cu amănuntul, intervenţia contului 378 ,,Diferenţe
de preţ la mărfuri” este necesară pentru evidenţa adaosului comercial conţinut în preţul de
înregistrare a mărfurilor.
c) În condiţiile în care evidenţa mărfurilor se ţine la preţul cu amănuntul, inclusiv taxa pe
valoare adăugata, apare necesitatea evidenţierii acestei taxe până în momentul vânzării
mărfurilor, în contul 4428 ,,TVA neexigibilă”. Evident, în momentul vânzării mărfurilor,
această taxă va fi transferată, devine exigibilă şi apare contul 4427 ,, TVA colectată “ . Pentru
taxa pe valoare adăugata cuvenită furnizorilor se va folosi în mod normal, contul 4426 ,, TVA
deductibilă “ .

6
Contul 371 ,,Mărfuri”, cont de activ, serveşte pentru evidenţa existenţei şi mişcării
mărfurilor aflate în depozite, în unităţile comerciale cu amănuntul sau de alimentaţie publică.
În debitul său se evidenţiază valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor intrate în gestiunea
unităţii prin aprovizionare de la furnizori sau pe alte cai. În creditul acestui cont se evidenţiază
valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor ieşite din patrimoniul unităţii prin vânzarea către
clienţi sau pe alte căi. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea mărfurilor existente în
stoc.
Contul 607 ,,Cheltuieli privind mărfurile”, cont de activ, evidenţiază costul mărfurilor
vândute de către unităţile patrimoniale. În cazul ,,inventarului intermitent” acest cont
evidenţiază şi mărfurile aprovizionate, pornindu-se de la premisa că toate mărfurile
aprovizionate se vor vinde şi nu se cumpăra pentru a fi stocate. Deci, funcţionarea acestui cont
este dependentă de metoda de contabilitate a stocurilor practicată de unitatea patrimonială,
astfel:
a) În cazul ,,inventarului permanent” în debitul contului 607 ,,Cheltuieli privind mărfurile” se
înregistrează costul mărfurilor vândute, odată cu descărcarea contului de mărfuri şi se
creditează prin transferul acestor cheltuieli în debitul contului de rezultate 121, după care se
soldează.
b) În cazul ,,inventarului intermitent” în debitul contului 607 ,,Cheltuieli privind mărfurile” se
înregistrează costul mărfurilor aprovizionate, iar în credit, la sfârşitul lunii, costul mărfurilor
în stoc translocate cu aceasta ocazie, în debitul contului de mărfuri şi costul mărfurilor
vândute transferat în debitul contului de rezultate.
În legătura cu vânzarea mărfurilor se utilizează şi contul de pasiv 707 ,,Venituri din
vânzări de mărfuri”, în creditul căruia se înregistrează valoarea mărfurilor vândute, iar în debit
aceeaşi valoare, transferată la sfârşitul lunii în creditul contului de rezultate, după care se
soldează.
Contul 378 ,,Diferenţe de preţ la mărfuri” este folosit pentru evidenţa adaosului
comercial (marja comercială) aferent mărfurilor existente în gestiunea unităţii cu activitate
comercială. În creditul acestui cont se înregistrează adaosul comercial aferent mărfurilor
vândute, soldul creditor al acestui cont reprezentând adaosul comercial aferent mărfurilor
existente în stoc.
Potrivit Regulamentului de aplicare a legii contabilităţii, mărfurile la fel ca şi celelalte
categorii de bunuri materiale, la intrarea în patrimoniu, în speţă, în depozitele „en gross”
trebuie să se evalueze şi să se înregistreze în contabilitate la costul de achiziţie format din
preţul de cumpărare şi „cheltuielile accesorii de aprovizionare” (cheltuieli de transport, de
încărcare-descărcare, prime de asigurare, comisioane şi alte taxe nerecuperabile etc.).

7
Avându-se în vedere că în documentele de aprovizionare (facturi) unul din cele două elemente
structurale ale costului de achiziţie ale costului de achiziţie şi anume ,,cheltuielile accesorii de
aprovizionare” este consemnat în suma globală, calculul costului de achiziţie unitar pentru
fiecare din sorturile de marfă intrate cu acelaşi document necesită calcule de repartizare a
sumei totale a cheltuielilor pe sorturi de marfă şi apoi, prin raportarea la cantitate, pe unitatea
de măsură. Cheltuielile accesorii de aprovizionare unitare astfel calculate se însumează cu
preţul de cumpărare unitar aflându-se costul de achiziţie pentru fiecare sort de marfă
aprovizionată care ar putea servi pentru evaluarea mărfurilor şi înregistrarea acestora în contul
sintetic 371 ,,Mărfuri” şi în analiticele corespunzătoare. Soluţia, se constată, este greoaie şi în
plus, va genera o mare varietate a costurilor de achiziţie pentru acelaşi sort de marfă, avându-
se în vedere variabilitatea cheltuielilor de transport-aprovizionare determinată de o
multitudine de factori. Pe de altă parte trebuie avute în vedere şi situaţiile frecvente în care
cheltuielile accesorii de aprovizionare sunt facturate distinct de factură în care sunt prevăzute
preţurile de cumpărare.
Pentru a depăşi aceste dificultăţi, exista soluţia dată de instituţiile de reglementare
contabilă, potrivit căreia ,,cheltuielile accesorii de aprovizionare” se evidenţiază la un analitic
distinct al contului 371 ,,Mărfuri”, de exemplu 371.1 ,,Mărfuri – cheltuieli accesorii”. În ce
priveşte valoarea mărfurilor la preţurile de cumpărare aceasta s-ar înregistra, evident tot în
contul 371 ,,Mărfuri”, la analiticele corespunzătoare sorturilor de mărfuri.
Întrucât amândouă elementele structurale ale costului de achiziţie – preţul de
cumpărare şi cheltuielile accesorii de aprovizionare – sunt evidenţiate la contul 371 ,,Mărfuri”
se satisface cerinţa evaluării şi înregistrării mărfurilor în contabilitate la costul de achiziţie. De
menţionat că în planul de conturi pentru contul 371 ,,Mărfuri” nu se precizează în mod expres
aceasta cerinţa, indicându-se pentru aceasta ,,preţul de înregistrare”.
La sfârşitul perioadei, se repartizează asupra contului de rezultate prin intermediul
contului 607 ,,Cheltuieli privind mărfurile” numai o parte din cheltuielile accesorii de
aprovizionare şi anume cele aferente mărfurilor vândute, rămânând sold la contul 371.1
,,Mărfuri – cheltuieli accesorii”, cheltuieli aferente mărfurilor rămase în stoc (nevândute). În
acest mod se asigură respectarea principiului independenţei exerciţiului, soluţia fiind agreată
din această cauză şi de fiscalitate.
Filiera înregistrărilor privitoare la cheltuielile accesorii de aprovizionare în acest caz
este următoarea:
a) Înregistrarea (colectarea) cheltuielilor accesorii de aprovizionare pe măsura efectuării lor:
% = 401 ,, Furnizori “
371.1 ,,Mărfuri – cheltuieli accesorii”

8
4426 ,,TVA deductibilă”
sau
% = 5121 ,,Conturi curente la bănci”
371.1 ,,Mărfuri – cheltuieli accesorii”
4426 ,,TVA deductibilă”
sau
% = 5311 ,,Casa în lei”
371.1 ,,Mărfuri – cheltuieli accesorii”
4426 ,,TVA deductibilă”
sau
% = 542 ,,Avansuri de trezorerie”
371.1 ,,Mărfuri – cheltuieli accesorii”
4426 ,,TVA deductibilă”
b) Repartizarea cotei din cheltuielile accesorii de aprovizionare aferente mărfurilor vândute:
607 ,,Cheltuieli privind mărfurile” = 371.1 ,,Mărfuri – cheltuieli accesorii”
Soldul debitor al contului 371.1 ,,Mărfuri – cheltuieli accesorii” după această
înregistrare reprezintă cheltuielile accesorii de aprovizionare aferente mărfurilor din stoc.
În sfârşit, ar mai fi o a treia soluţie, pe care nu o reţinem, anume aceea a înregistrării
cheltuielilor accesorii de aprovizionare după felul lor în conturile din clasa 6 ,,Conturi de
cheltuieli”, de unde la sfârşit de exerciţiu să se repartizeze asupra rezultatelor, deci şi acele
cheltuieli care sunt, în fapt, aferente mărfurilor nevândute, aflate în stoc. Aceasta soluţie ar
putea fi eventual ameliorată prin delimitarea în contul 471 ,,Cheltuieli înregistrate în avans” a
cheltuielilor accesorii de aprovizionare aferente stocurilor la sfârşit de perioadă, astfel ca la
conturile din clasa 6 ,,Conturi de cheltuieli” să rămână pentru repartizat asupra contului de
rezultate numai cheltuielile accesorii de aprovizionare aferente mărfurilor vândute.
Concluzionând, având în vedere pe de o parte cerinţa ca la intrarea în patrimoniu a
bunurilor materiale, evaluarea şi contabilizarea lor să se facă la costul de achiziţie cuprinzând
preţul de cumpărare şi cheltuielile accesorii de aprovizionare, iar pe de alta parte, nevoia
evitării unor lucrări de calcul ce ar necesita un volum relativ mare de muncă, vom reţine ca
soluţie de evidenţă a mărfurilor pe aceea ce presupune înregistrarea mărfurilor la contul
371 ,,Mărfuri” la preţurile de cumpărare şi a cheltuielilor accesorii de aprovizionare, în suma
globală, tot la contul de mărfuri, dar la un analitic distinct 371.1 ,,Mărfuri – cheltuieli
accesorii”. În aceste condiţii funcţionarea contului 371 ,,Mărfuri” pentru evidenţa mărfurilor
la o întreprindere comerciala cu ridicata în cazul aplicării inventarului intermitent se prezintă
astfel: se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare (cost de achiziţie) a mărfurilor intrate în

9
depozit; se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor ieşite; soldul debitor
reprezintă valoarea mărfurilor din stoc.

10
CAPITOLUL II
STUDIU DE CAZ

2.1 PREZENTAREA SOCIETATII

Denumirea este S.C. BLACTEEA COM S.R.L., în toate documentele şi publicaţiile


care emană de la societate, denumirea acesteia fiind urmată de iniţialele „S.R.L.” semnificând
forma juridica de societate cu răspundere limitată, cu indicarea numărului de ordine de la
Registrul Comerţului, a capitalului social şi a adresei sediului social.
În cazul în care Adunarea Generală a Acţionarilor v-a hotărî transformarea formei
juridice a societăţii, aceasta transformare v-a determina în mod obligatoriu modificarea din
societate cu răspundere limitată în cea dorită, precum şi îndeplinirea formalităţilor de
autorizare, publicitate, înmatriculare şi înregistrare impuse de lege pentru înfiinţarea societăţii.
Societatea comercială „BLACTEEA COM” S.R.L. se constituie în baza Legii nr.
81/1999 privind societăţile comerciale, republicată, părţile sociale fiind ale unei singure
persoane, Marţian Radu, având calitate de asociat unic.
Societatea comercială „BLACTEEA COM” S.R.L. este persoană juridică română.
Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social; asociatul unic răspunde numai până la
concurenţa capitalului social subscris.
Societatea se constituie, se organizează şi îşi desfăşoară activitatea potrivit legislaţiei
din România şi în conformitate cu prevederile prezentului statut.
Societatea comercială este persoana juridică din ziua înmatriculării în Registrul
Comerţului.
Societatea comercială „BLACTEEA COM” S.R.L. s-a înfiinţat în anul 1993, având
numărul de înmatriculare la Registrul Comerţului J06/655/1993 şi codul fiscal R4730059.
Sediul societăţii „BLACTEEA COM” S.R.L. este în oraşul Năsăud, Cartier Luşca, nr. 37,
judeţul Bistriţa-Năsăud.
Sediul societăţii poate fi schimbat în orice alt loc din România prin hotărârea
asociatului unic.
Societatea poate înfiinţa sedii secundare, sucursale, agenţii reprezentative sau alte
asemenea unităţi fără personalitate juridica, în ţară şi în străinătate prin hotărârea asociatului
unic.
Societatea se constituie pe o durata de funcţionare nelimitată, cu începere de la data
înmatriculării in Registrul Comerţului. Durata societăţii va putea fi determinată pe parcursul
funcţionarii, cu respectarea dispoziţiilor legale.

11
Scopul societatii este prestarea şi realizarea unor activităţi economice, conform
obiectului de activitate, pentru promovarea şi punerea în aplicare a iniţiativei particulare
precum şi realizarea de profit.
Societatea are ca obiect de activitate:
a) domeniul principal: 521 = comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate;
b) activitatea principală: 5211 = comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzare
predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun.
Capitalul social subscris şi vărsat de asociatul unic este de 450.900.000 lei (45.090
RON) din care 2.032.500 lei (203,25 RON) în numerar şi 448.867.500 lei (44.886,75 RON)
aport în natură.
Aportul în natură este compus din următoarele bunuri:
- 1 (una) bucată camion „Fiat Iveco” în valoare de 25.500 DM, echivalent cu
127.117.500 lei (12.711,75 RON) evaluat conform cursului B.N.R. din 31.08.1998
(DM = 4.985 lei);
- terenuri în suprafaţa totală de 6.198,85 mp în valoare de 177.000.000 lei (17.700
RON);
- imobilizări corporale – mijloace fixe în valoare de 140.674.000 lei (14.067,4 RON);
- fonduri proprii în valoare de 4.076.000 lei (4.076 RON).
Reducerea capitalului social se face pe baza hotărârii asociatului unic în condiţiile şi
cu respectarea procedurii prevăzute de lege, fără a coborî sub minimul prevăzut de lege.
Reducerea capitalului social va putea fi făcuta numai după trecerea a doua luni din
ziua în care hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial al României. În hotărâre va trebui
să se arate motivele pentru care se face reducerea şi procedeul ce va fi utilizat pentru
efectuarea ei.
Capitalul social va putea fi majorat pe baza hotărârii asociatului unic, prin crearea unei
noi părţi sociale pe baza aportului în natură sau în numerar al asociatului, prin inducerea în
capitalul social al fondului de rezervă sau a profitului.
Mărirea capitalului social se va face cu respectarea dispoziţiilor privitoare la
constituirea societăţilor cu răspundere limitată.
Capitalul social subscris în 3006 părţi sociale, valoarea unei părţi sociale fiind de
150.000 lei (15 RON).
Administrarea societăţii se va face de către asociatul unic, Marţian Radu.
Administratorul va asigura îndeplinirea tuturor obligaţiilor pentru realizarea scopului
propus prin obiectul de activitate al societăţii.

12
Dreptul de a reprezenta societatea comercială aparţine asociatului unic; dreptul de a
reprezenta poate fi transmis şi la alte persoane pe bază de procură specială.
Asociatului unic îi revin obligaţiile prevăzute în lege pentru adunarea generală
respectivă:
- să aprobe bilanţul şi să stabilească repartizarea profitului net;
- să desemneze pe administratori, să-i revoce şi să le dea descărcarea activităţii lor;
- să decidă urmărirea administratorilor pentru daune pricinuite societăţii, desemnând
persoana însărcinata să o exercite;
- să modifice actul constitutiv.
Obligaţiile şi răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziţiile
referitoare la montat şi la cele special prevăzute în legea privind societăţile comerciale.
Administratorul este răspunzător pentru:
- realizarea vărsămintelor efectuate;
- existenţa reală a dividendelor plătite;
- existenţa registrelor cerute de lege;
- exacta îndeplinire a hotărârii asociatului unic;
- stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi statutul le impun.
Administratorul poate fi remunerat pentru activitatea depusa. În cazul decesului
asociatului, părţile deţinute de către acesta revin de drept moştenitorilor legali sau
testamentari.
Dizolvarea şi lichidarea societăţii se face în cazurile şi condiţiile prevăzute de Legea
nr. 31/1990.
Încadrarea salariaţilor la societatea comercială se face pe bază de contract individual
de muncă, cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003, cu modificările şi completările
ulterioare (Codul Muncii) şi a regimului de asigurări sociale a personalului unităţilor de stat.
Salarizarea se stabileşte prin liber acord al părţilor, cu respectarea limitei minime de
salarizare prevăzute de lege.
Plata salariilor, impozitele pe acestea şi a contribuţiei asigurărilor sociale se va face
potrivit legii.
Drepturile şi obligaţiile personalului societăţii se stabilesc de asociatul unic.
Firma are 35 angajaţi cu carnet de muncă, încadraţi cu un salariu de bază minim pe
economie. Plata salariilor se face conform statului de plată al unităţii în ultima zi din lună pe
luna în curs.
Structura organizatorică reprezintă totalitatea persoanelor, compartimentelor de
muncă, a verigilor de producţie şi concepţie, modul în care acestea sunt distribuite în timp şi

13
spaţiu, precum şi relaţiile ce se stabilesc între ele în vederea realizării obiectivelor de bază ale
firmei.
În practică întâlnim o mare diversitate de structuri organizatorice, cu numeroase
elemente comune (care rezultă din imperativele aplicării cuceririlor ştiinţei managementului),
dar şi cu o mare diversitate de particularităţi legate de dimensiunile, obiectul şi domeniul
activităţii, destinaţia produselor, natura şi caracteristicile pieţelor pe care acţionează firma,
serviciile ce însoţesc produsul etc.
Elementele structurii organizatorice sunt: postul, funcţia, ponderea ierarhică,
compartimentul de muncă, relaţiile dintre compartimente, nivelurile ierarhice.
Reprezentarea grafică a structurii organizatorice poartă denumirea de organigramă a
societăţii. Aceasta poate fi: ierarhică, funcţională sau ierarhic-funcţională.

Organigrama S.C. „BLACTEEA COM” S.R.L.

MANAGER

DIRECTOR DIRECTOR
ECONOMIC COMERCIAL

DEPARTAMENTUL
FINANCIAR- SERVICIU SERVICIU
CONTABIL APROVIZIONARE DESFACERE

PERSONAL PERSONAL

Principalul obiect de activitate al S.C. „BLACTEEA COM” S.R.L. este comerţul en-
gross şi en-detail cu mărfuri alimentare, în principal, şi nealimentare.
Comerţul en-gross se desfăşoară prin intermediul depozitului en-gross, care
aprovizionează în special lanţul de magazine deschise în oraşul Năsăud. Organizarea formei
de vânzare în magazine este bazată pe vânzarea clasică.

14
Vânzarea clasică, realizată prin intermediul magazinelor, este cea mai veche formă de
vânzare. Cu toată dezvoltarea puternică a unor forme moderne, ea deţine încă o importantă
pondere în cadrul comerţului cu amănuntul. Acest tip de vânzare se caracterizează prin
următoarele aspecte:
- se poate utiliza în procesul de comercializare a oricărui tip de produs;
- oferă o mare varietate de posibilităţi de materializare;
- vânzătorul este elementul esenţial în cadrul actului de comerţ, el devine chiar mai
important decât însuşi produsul.
Ţinând seama de caracteristicile merceologice ale grupelor de mărfuri care formează
obiectul comerţului cu amănuntul, distingem în cadrul societăţii două domenii distincte:
comerţ alimentar şi comerţ nealimentar.
Comerţul alimentar are ca obiect vânzarea mărfurilor a căror cerere este curentă, a
căror cumpărare se realizează de către consumatori cu o frecvenţă relativă constantă pe tot
parcursul anului. De asemenea, mai trebuie avut în vedere, ca în general, mărfurile din această
categorie se asociază în consum, iar majoritatea dintre ele sunt uşor alterabile sau implică
existenţa unor termene de garanţie. Ţinând seama de rolul lor în asigurarea stării de sănătate a
populaţiei, codul comercial cuprinde principiile şi reglementările referitoare la vânzarea-
cumpărarea mărfurilor respective, iar legislaţia economică a fiecărei ţări conţine legi şi norme
referitoare la producţie, asigurarea calităţii şi protecţia consumatorilor.
Comerţul cu mărfuri nealimentare reprezintă, sub aspectul dimensiunilor şi
structurilor sale, sectorul cel mai important din cadrul comerţului cu amănuntul. Fenomenul
se datorează faptului că produsele ce fac obiectul activităţii respective, urmează să satisfacă în
consum cerinţa foarte variată. Datorită acestui fapt, comerţul cu mărfuri nealimentare are în
vedere domenii foarte variate, care presupun sisteme de aprovizionare, formare a
sortimentelor, tehnologii comerciale şi personal cu o pregătire complexă.
După cum am arătat în capitolul anterior, Societatea Comercială „BLACTEEA COM”
S.R.L. comercializează o gamă largă de produse:
Nr. Preţ de vânzare cu amănuntul
Denumire produs
crt. (RON)
1. Zahăr „Cristal” 1 Kg 2,90
2. Ulei „Unisol” 1 l 3,45
3. Orez 2,10
4. Margarina „Delma” 500 g 2,20
5. Iaurt „Danonino” 4/set 3,00
6. Cafea solubilă plic „Elita” 0,25
7. Ţigări „Kent” 4,00
8. Detergent de rufe „Ariel” 600 g 7,00
9. Cremă de faţă „Farmec” 50 ml 7,80

15
Comerţul, în general, şi comerţul cu amănuntul, în special, a devenit în mod progresiv
un sector foarte dinamic, aportul comercial cunoscând profunde mutaţii pe toate planurile:
metode de vânzare, forme de distribuţie, repartiţie geografică, managementul întreprinderilor.
De asemenea se constată că respectiva activitate – comerţul cu amănuntul – ca ultimă
verigă a lanţului care duce pe producători spre consumatori, este foarte sensibilă şi vulnerabilă
la evoluţia mediului ambient, dovedind însă o mare capacitate de a se adapta la noile condiţii
ale pieţei.
Obligat să acţioneze în condiţiile unei pieţe a cărei schimbări sunt date de mutaţiile
intervenite în cadrul agenţilor economici cât şi de mutaţiile generate de o revoluţie tehnico-
ştiinţifică foarte generoasă în ultimele decenii, comerţul a fost puternic influenţat de o
multitudine de fenomene, fiecare dintre acestea punându-şi amprenta pe anumite laturi ale
sale. Asemenea fenomene pot fi împărţite în două categorii: unele care ţin de cumpărător,
altele generate însăşi de activitatea comercială.
Desfăşurându-şi activitatea în condiţiile de piaţă deosebit de complexe şi în continuă
schimbare, comerţul a fost nevoit să-şi concentreze concomitent căutările şi eforturile pentru a
găsi, elabora şi adapta noi practici şi tehnologii comerciale.
Între practicile şi tehnologiile comerciale pot fi consemnate: îmbunătăţirea conceptelor
de distribuţie existente, crearea de noi concepte de comercializare a mărfurilor, integrarea
marketingului în practica comercială cotidiană şi diversificarea continuă a activităţii
comerciale.
Politica de marketing reprezintă un ansamblu coerent de componente specifice care
pot fi politici de producţie, de dezvoltare, de aprovizionare, comerciale, financiare. Politica de
marketing încorporează un set de strategii adecvate, condiţiile în care întreprinderea îşi
dezvoltă activitatea.
Strategia de marketing reprezintă un ansamblu de principii, proceduri care orientează
activitatea de marketing. Strategia de marketing poate lua diferite forme, ea poate fi o
strategie de piaţă, o strategie a preţului, o strategie de distribuţie şi o strategie promoţională.
Strategiile de marketing ale S.C. „BLACTEEA COM” S.R.L. vizează studiul de piaţă
pentru acapararea de noi clienţi pentru depozitul en-gross şi menţinerea unor preturi
competitive pentru clienţii săi, promovarea pe piaţă a unor produse pe care le are la
distribuţie.
Agentul de vânzare de succes este condus de dorinţele clientului şi orientat spre
nevoile acestuia.
Consumatorul este suveran; în virtutea acestui principiu consumatorul nu este „un
pion negânditor” care sa fie manipulat pentru a cumpăra orice îi oferă comerciantul

16
convingător. De regulă, comportamentul consumatorului este hotărât şi este orientat spre un
scop. Produsele şi serviciile sunt acceptate sau respinse pe baza extinderii la care ele sunt
percepute ca fiind relevante pentru nevoile şi stilul de viaţă propriu.
Găsirea clienţilor este cea mai importantă cheie către succesul în vânzări.
Principalii clienţi ai S.C. „BLACTEEA COM” S.R.L. sunt:
- S.C. „FELDBAC” S.R.L. – Feldru;
- COOP. CONSUM – Feldru;
- COOP. CONSUM – Zagra;
- S.C. „SOMVAL COM” S.R.L. – Ilva Mică;
- S.C. „ROBEDICION” S.R.L. – Nepos;
Aprovizionarea cu mărfuri se face de la firmele care deţin distribuţia pe judeţ la
gamele de produse care le comercializează societatea. Livrarea se face pe bază de factură cu
discount-uri negociate, la fel ca şi termenele de plată. Principalii furnizori sunt:
- S.C. „ROMFULDA” S.R.L. – Bistriţa
- S.C. „BDM” S.A. – sucursala Bistriţa
- S.C. „INTERBRANDS” S.R.L. – sucursala Bistriţa
- S.C. „RIMINI” S.R.L. – Bistriţa
- S.C. „CENTANA” S.R.L. – Bistriţa
Concurenta, în general, atesta raportul dinamic de forţe între participanţii la actele de
vânzare-cumpărare, ea semnificând o confruntare între diverşi participanţi la actele productive
sau de comerţ, în scopul obţinerii unor profituri cât mai mari şi cât mai sigure.
Principalii concurenţi ai S.C „BLACTEEA COM” S.R.L. sunt:
- S.C. „GRANADA” S.R.L. – Năsăud
- S.C. „OLTIŢA LUX” S.R.L. – Năsăud
Contabilitatea se ţine în limba româna şi moneda naţională. Contabilitatea
operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută.
Conform prevederilor din Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată, modificată şi
completată prin Ordonanţa Guvernului României nr. 61/2001, răspunderea pentru organizarea
contabilităţii revine administratorului sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii
respective.
Persoanele juridice organizează şi conduc contabilitatea, de regulă, în compartimente
distincte, conduse de către directorul economic, contabilul şef sau altă persoană împuternicită
să îndeplinească această funcţie. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare
şi răspund, împreună cu personalul din subordine, de organizarea şi conducerea contabilităţii,
în condiţiile legii.

17
Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii trebuie să asigure,
potrivit legii, condiţiile necesare pentru întocmirea documentelor justificative privind
operaţiile economice, organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii, organizarea şi
efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv, precum şi valorificarea rezultatelor
acesteia; respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare anuale simplificate,
depunerea la termen ale acestora la organele în drept şi publicarea lor; păstrarea documentelor
justificative, a registrelor şi situaţiilor financiare anuale simplificate; organizarea contabilităţii
de gestiune adaptate la specificul persoanei juridice.

Documentele justificative şi registrele de contabilitate

Potrivit prevederilor Legii contabilităţii privind întocmirea şi utilizarea formularelor


comune şi a celor cu regim special utilizate în activitatea financiar-contabilă, orice operaţiune
economică efectuată se consemnează într-un document care stă la baza înregistrărilor în
contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
Documentele justificative sunt documentele primare care probează legal o operaţiune.
Registrele contabile obligatorii sunt: registrul jurnal, registrul inventar şi cartea mare.
Acestea se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora şi se prezintă în mod
ordonat şi astfel completate încât să permită în orice moment identificarea şi controlul
operaţiunilor contabile efectuate.
Registrele de contabilitate, precum şi documentele justificative care stau la baza
înregistrărilor în contabilitate, se păstrează timp de 10 ani în arhivă, cu începere de la data
închiderii exerciţiului în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii care se
păstrează 50 de ani.
Registrele de contabilitate, precum şi documentele justificative se păstrează în arhivă,
de legiuitor, în forma originală, grupate în funcţie de natura operaţiunilor şi în ordine
cronologică, în cadrul exerciţiului financiar la care acestea se referă. Arhivarea documentelor
contabile trebuie să asigure păstrarea şi consultarea acestora în termenele prevăzute de lege.
În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile, se vor lua
masuri de reconstituire a acestora în termen de 30 de zile de la constatare.
Documentele contabile reconstituite vor purta menţiunea „Reconstituit”.
Situaţia patrimoniului S.C. „BLACTEEA COM” S.R.L. la începutul luni aprilie 2006:

Activ Pasiv
Terenuri 32.224 Capital subscris vărsat 45.090
Construcţii 293.726 Rezerve legale 4.638

18
Echipamente tehnologice 16.832 Alte rezerve 208.078
Instalaţii 19.981 Rezultat reportat 120.288
Mijloace de transport 94.135 Alte împrumuturi asimilate 19.904
Mobilier 1.687 Amortizări 86.818
Imobilizări în curs corporale 105.709 Adaos comercial depozit 94.974
Combustibil 10 Adaos gestiune 0201 29
Ambalaje 6.120 Adaos gestiune 0202 926
Alte materiale consumabile 71.554 Adaos gestiune 0203 1.651
Obiecte de inventar 3.606 Adaos gestiune 0204 1.463
Produse finite 308 Adaos gestiune 0205 947
Marfă depozit en-gross 498.493 Adaos gestiune 0206 784
Marfă gestiune 0201 595 Adaos gestiune 0207 3.819
Marfă gestiune 0202 19.007 Furnizori 364.034
Marfă gestiune 0203 33.850 Personal 7.634
Marfă gestiune 0204 29.999 Datorii faţă de stat 3.636
Marfă gestiune 0205 19.408 T.V.A.n 40.456
Marfă gestiune 0206 16.079 Impozite 81
Marfă gestiune 0207 78.297 Alte datorii 69
Clienţi 50.144 Sume datorate asociatului 373.800
T.V.A. de recuperat 17.715 Creditori diverşi 2.177
Operaţiuni card 337 Credite bancare 159.060
Încasare şomaj Legea 76 1.400
Operaţiuni tichete 3.836
Cupoane agricole 758
Debitori diverşi 8.538
Cheltuieli înregistrate în avans 11.514
Conturi la băncii 107.518
Casa în lei 1.051
Alte valori 12.156
Profit şi pierdere 2.977
Total: 1539238 1539238

2.2. CONTABILITATEA STOCURILOR DE MĂRFURI LA S.C. „BLACTEEA COM”


S.R.L.

Monografie contabilă privind contabilitatea mărfurilor şi ambalajelor


la S.C. „BLACTEEA COM” S.R.L. pe luna aprilie 2006:

19
1.Achizitie de mărfuri la depozitul en-gross:
% = 401 307.261
371.0101 258.203
4426 49.058,57
- înregistrarea adaosului comercial:
371.0101 = 378.0101 25.829,02
2.Achizitie de mărfuri – magazine en-detail:
- gestiune 0201:
% = 401 830,14
371.0201 697,60
4426 132,54
- înregistrarea adaosului comercial şi T.V.A.n
371.0201 = % 211,20
4428.0201 146,24
378.0201 64,96
- gestiune 0202:
% = 401 15.108,69
371.0202 12.696,38
4426 2.412,31

- înregistrarea adaosului comercial şi T.V.A.n


371.0202 = % 4.374,72
4428.0202 2.726,35
378.0202 1.648,37
- gestiune 0203:
% = 401 7.474,21
371.0203 6.280,85
4426 1.193,36
- înregistrarea adaosului comercial şi T.V.A.n
371.0203 = % 2.581,15
4428.0203 1.717,65
378.0203 863,90
- gestiune 0204:
% = 401 7.166,06
371.0204 6.021,90

20
4426 1.144,16
- înregistrarea adaosului comercial şi T.V.A.n
371.0204 = % 2.406,30
4428.0204 1.346,96
378.0204 1.059,34
- gestiune 0205:
% = 401 1.361,04
371.0205 1.143,73
4426 217,31
- înregistrarea adaosului comercial şi T.V.A.n
371.0205 = % 434,07
4428.0205 252,58
378.0205 181,49
- gestiune 0206:
% = 401 12.852,80
371.0206 10.800,67
4426 2.052,13
- înregistrarea adaosului comercial şi T.V.A.n
371.0206 = % 4.316,92
4428.0206 2.415,45
378.0206 1.901,47
- gestiune 0207:
% = 401 35.946,10
371.0207 30.206,81
4426 5.739,29
- înregistrarea adaosului comercial şi T.V.A.n
371.0207 = % 15.198,19
4428.0207 8.534,02
378.0207 6.664,17
3.Transfer de marfă din depozit en-gross în magazine en-detail:
371.0201 = % 3.042,50
371.0101 2.219,77
4428 485,83
378.0201 336,90
371.0202 = % 8.563,05

21
371.0101 6.367,46
4428 1.367,35
378.0202 828,24
371.0203 = % 2.357,50
371.0101 1.959,42
4428 376,44
378.0203 21,64
371.0204 = % 10.936,60
371.0101 8.162,13
4428 1.746,29
378.0204 1.028,18
371.0205 = % 26.714,94
371.0101 20.146,40
4428 4.265,57
378.0205 2.302,97
371.0206 = % 9.929,41
371.0101 7.419,77
4428 1.585,46
378.0206 924,18
371.0207 = % 27.238,75
371.0101 20.528,86
4428 4.349,18
378.0207 2.360,71
4. Vânzare de mărfuri către clienţi pe bază de factură:
4111 = % 89.471,11
707.0101 74.432,62
707.0207 753,19
4427 14.285,30
5. Vânzare de mărfuri către clienţi pe baza bonului de casă:
5311 = % 144.610,24
707.0201 2.257,82
707.0202 6.255,71
707.0203 6.223,44
707.0204 13.333,66
707.0205 25.018,36

22
707.0206 19.811,14
707.0207 48.621,08
4427 23.089,03
6. Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute:
- descărcarea gestiunii mărfurilor vândute din depozitul en-gross:
% = 371.0101 74.432,62
607 50.063,62
378.0101 24.369,00
- descărcarea gestiunii mărfurilor vândute en-detail:
% = 371.0201 2.257,82
607 1.916,82
378.0201 341,00
% = 371.0202 6.616,79
607 4.991,79
378.0202 1.625,00
% = 371.0203 6.223,44
607 4.683,44
378.0203 1.540,00
% = 371.0204 16.434,80
607 14.325,80
378.0204 2.109,00
% = 371.0205 26.447,10
607 23.801,10
378.0205 2.646
% = 371.0206 27.656,88
607 24.444,88
378.0206 3.212,00
% = 371.0207 63.609,27
607 54.795,27
378.0207 8.814
7. Transfer intern de marfă – majorare de preţ:
371.0101 = 371.0101 50.943,26
371.0101 = 378.0101 1.132,44
8. Transfer de marfă la materiale consumabile:
3028 = 371.0101 1.222,01

23
9. Plată furnizori din casieria unităţii:
401 = 5311 38.773,85
10. Plata furnizori prin bancă:
401 = 5121 324.191,89
11. Încasare clienţi:
5311 = 411 66.495,65
5121 = 411 6.583,52
12. Achiziţie ambalaje:
3023 = 401 700
13. Darea în consum a ambalajelor:
6023 = 3023 700

2.3. APLICATIE INFORMATICA PRIVIND CONTABILITATEA STOCURILOR

MS Excel tratează lista ca pe un set de date dintr-o foaie de calcul obişnuita, până
când este selectată una dintre opţiunile meniului „Data”. Prin opţiunile acestui meniu el
tratează lista ca pe un tabel dintr-o bază de date relaţională.
Pentru ca MS Excel să trateze lista ca pe un tabel dintr-o bază relaţională şi nu ca pe
un set de date dintr-o foaie de calcul, trebuie respectate următoarele reguli:
1. Nu se construieşte într-o foaie de calcul decât o singura listă, deoarece unele facilitaţi
pentru administrarea listelor (cum este de exemplu operaţia de filtrare) nu pot folosi la un
moment dat decât o listă.
2. Dacă în foaia de calcul mai exista şi alte date, trebuie lăsat liber cel puţin un rând
între listă şi aceste date pentru ca MS Excel să poată detecta şi selecta uşor lista atunci când
se execută operaţii de sortare, filtrare şi inserare de formule pentru calcule statistice sau de
subtotaluri.
3. Nu se inserează rânduri şi coloane libere în interiorul listei, deoarece MS Excel
foloseşte acest mecanism pentru a lista de restul foii de calcul.
4. Etichetele coloanelor se scriu în primul rând al listei astfel încât MS Excel să le
poată recunoaşte ca nume de câmpuri pe care să le folosească apoi la operaţiile de căutare şi
organizare a datelor şi la crearea rapoartelor.
5. Celulele dintr-o coloană trebuie să conţină informaţii de acelaşi tip, la fel ca şi
câmpurile dintr-un tabel al bazei de date. De exemplu, într-o coloană cu numele Data naşterii,
toate celulele din acea coloană a listei trebuie sa conţină o dată de tip dată calendaristică, în
care să se păstreze data naşterii. Pentru a avea o flexibilitate cât mai mare în exploatare (în

24
special în operaţiile de căutare şi de filtrare), este bine ca datele să fie descompuse cât mai
mult. De exemplu, dacă trebuie înregistrată în lista respectivă o persoană după diferite
elemente ale adresei (de exemplu numele străzii şi numărul imobilului) este bine să fie
descompusă şi adresa în mai multe câmpuri: strada, numărul, blocul, scara, etajul,
apartamentul.
6. Se foloseşte o formatare diferită pentru etichetele coloanelor (font, dimensiune şi stil
pentru caractere, bordură şi model sau umbră pentru fundal) faţă de cea pe care se foloseşte
pentru datele din listă.
7. Pentru a separa etichetele coloanelor de date, se folosesc borduri pentru celule şi nu
rânduri libere sau linii punctate.
8. Nu se inserează spaţii la începutul celulei, deoarece ele vor afecta operaţia de sortare.
9. Nu se pun datele importante la dreapta sau la stânga listei, deoarece este posibil ca ele
să fie ascunse atunci când lista va fi filtrată.
10. Este bine să fie folosită o coloană pentru numerotarea înregistrărilor din listă. Această
coloană va fi similară cu câmpul de date în care se păstrează numărul înregistrării dintr-un
tabel bază de date care, în cazul unui sistem de gestiune a bazelor de date, este adăugat
automat de acesta şi folosit în exploatarea tabelului la localizarea înregistrărilor. Acest câmp
este foarte util în listă atunci când în urma unei operaţii de sortare nu a fost obţinut ceea ce se
dorea. Se va folosi câmpul cu numărul înregistrării pentru a reface aranjarea iniţială a
înregistrărilor în listă.
11. Câmpul cel mai folosit din lista se plasează în prima coloană.
O bază de date relaţionala este formată din mai multe tabele. Pentru a simula o baza de
date folosind produsul de calcul tabelar MS Excel, mai întâi se vor defini tabelele sub formă
de liste în mai multe foi de calcul din acelaşi registru sau din registre diferite, după care se va
stabili legătura dintre aceste liste, folosind referirea tridimensională. Prin referirea
tridimensională, se vor identifica datele dintr-o listă aflată într-o alta foaie de calcul,
precedând adresa celulelor cu identificatorul tabelului. Separarea celor doua elemente de
adresare se face cu semnul „!”. De exemplu Agenda!Nume se refera la coloana Nume din
foaia de calcul Agenda.
Se creează o listă. De exemplu, lista va conţine date despre prieteni: număr curent
(N,2,0), nume (C,15), prenume (C,15), număr telefon (C,13), data naşterii (D), localitate
(C,15), cod judeţ (C,2), cod ţară (C,2), adresa (C,30).
1. Se dă numele Agenda foii de calcul în care se va crea lista. Se procedează astfel:
- Se indică eticheta Sheet1 şi se execută clic cu butonul din dreapta. Se deschide meniul
de comenzi rapide.

25
- Se execută clic pe opţiunea Rename. Se activează zona etichetei foii de calcul.
- Se scrie numele Agenda şi se apasă tasta Enter.
2. Se salvează registrul în care se găseşte Agenda în fişierul Personal. Se procedează astfel:
- E alege opţiunea de meniu Save As…cFile. Se deschide caseta de dialog Save As.
- Se alege din lista ascunsă Save in dosarul în care se salvează fişierul.
- Se scrie în zona de editare File name numele fişierului Personal şi se apasă tasta
Enter sau se execută clic pe declanşatorul Save.
3. Se creează lista în foaia de calcul Agenda în două etape:
- Se defineşte structura de câmpuri a listei scriind pe primul rând al listei etichetele
coloanelor, care vor fi tratate ca nume de câmpuri. Se lasă primul rând din foaia de
calcul liber. Se scriu pe rând celulele A2, B2, C2, D2, E2, F2, G2, H2 şi I2 în ordine
numărul câmpurilor: Numar, Nume, Prenume, Numar telefon, Data nasterii,
Localitate, Cod judet, Cod tara, şi Adresa. Se formatează numele de câmpuri astfel:
stil îngroşat, dimensiune de 12, fond gri 30%.
- Se adaugă la listă înregistrările cu date, completând cu valori câmpurile. Înregistrările
de date încep imediat cu rândul 3, fără să se lase un rând liber care să delimiteze
înregistrarea de structură de înregistrările de date. Se pot introduce datele din
înregistrări direct în celulele foii de calcul sau folosindu-se formularul de introducere a
datelor. După ce s-a introdus prima înregistrare de date, se pot stabili diferite condiţii
de validare pentru datele din câmpuri. De exemplu, pentru dată din câmpul Numar se
alege condiţia ca să fie un număr întreg cuprins între 1 şi 99, pentru datele din
câmpurile Nume, Prenume şi Localitate să fie şiruri de caractere cu lungimea de
maxim 15 caractere, pentru datele din câmpurile Cod judet şi Cod tara să fie şiruri de
caractere cu lungimea de maxim 2 caractere, pentru datele din câmpul Numar telefon
să fie şir de caractere cu lungimea de maxim 13 caractere, iar pentru data din câmpul
Data nasterii să fie de tip dată calendaristică.
Pentru a stabili diferite condiţii de validare a datelor se folosesc obiectele din caseta de
dialog Data Validation:
- Se selectează câmpul pentru care se stabilesc condiţiile de validare.
- Se alege opţiunea de meniu Validation…cData. Se deschide caseta de dialog Data
Validation.
- Se deschide secţiunea corespunzătoare. În secţiunea Settings se stabilesc condiţiile de
validare. Secţiunea Settings conţine controale prin care se stabilesc condiţiile de
validare ale datei. Din lista ascunsă Allow se alege tipul datei. De exemplu, se alege
26
pentru tipul numeric întreg articolul Whole number. Din lista ascunsă Data se alege
criteriul de validare. De exemplu, pentru data numerică se alege articolul between
deoarece aceasta va avea valori între valoarea minimă şi valoarea maximă, adică
valoarea ei va fi mai mare decât valoarea scrisă în caseta de editare Minimum (>=1)
şi mai mică decât valoarea scrisă în caseta de editare Maximum (<=99). Se activează
comutatorul Apply these changes to all cells with the same settings dacă se doreşte
ca validarea să acţioneze asupra tuturor datelor din acelaşi câmp.
- În secţiunea Input Message se stabileşte dacă sa fie sau nu afişat un mesaj de
informare despre datele din câmp atunci când se selectează celula. În caseta de text
Title se scrie titlul mesajului (de exemplu Atenţie!), iar în caseta de text Input
message, se scrie mesajul propriu-zis (de exemplu, Scrieti un numar intreg). Şirul de
caractere nu trebuie să aibă mai mult de 255 de caractere. Se activează comutatorul
Show input message when cell is selected, dacă mesajul se vrea a fi afişat când
celula este selectată.
- În secţiunea Error Alert se stabileşte felul în care se doreşte a fi alertaţi când nu se
introduc date valide. Mesajul va fi afişat într-o casetă de dialog cu declanşatoare. În
caseta de text Title se scrie titlul casetei (de exemplu Eroare), iar în caseta de dialog
Error message, se scrie mesajul care va fi afişat în casetă (de exemplu, Nu ati scris
un numar intreg). Şirul de caractere nu trebuie să aibă mai mult de 255 de caractere.
Din lista ascunsă Style se alege modul în care se va face alertarea: Stop (nu se acceptă
datele introduse; caseta de dialog are două declanşatoare: Retry pentru relua
introducerea datelor şi Cancel), Warning (se atenţionează numai; caseta de dialog
afişează mesajul Continue? şi trei declanşatoare Yes pentru acceptarea datelor
introduse, No pentru neacceptarea lor şi Cancel), Information (numai se informează;
caseta de dialog conţine două declanşatoare OK pentru acceptarea datelor introduse şi
Cancel).
După ce se stabilesc conditiile de validare pentru datele dintr-o celulă a câmpului, se
selectează mai multe celule din coloana câmpului în care urmează să se introducă date şi se
alege opţiunea Validation…cData. Prin caseta de dialog care se deschide se furnizează
informaţia ca celelalte celule ale câmpului nu au definite condiţiile de validare. Se acţionează
declanşatorul Yes. Se deschide caseta de dialog Data Validation care conţine condiţiile de
validare definite. Se confirmă extinderea şi asupra celorlalte celule din câmp acţionând
declanşatorul OK.
Se foloseşte formularul de date pentru a administra înregistrările de date din listă.

27
Exista formularul pentru introducerea datelor în înregistrările unei liste care ajută la
deplasarea mai uşoară printre aceste date pentru a fi modificate. Formularul poate afişa la un
moment dat maximum 32 de câmpuri din listă. Se poate folosi formularul de date pentru
următoarele operaţii:
- Adăugarea unei înregistrări la listă;
- Ştergerea unei înregistrări din listă;
- Modificarea câmpurilor de date din listă;
- Localizarea unei înregistrări în listă.
Înainte de a deschide formularul de date este obligatoriu să se definească înregistrarea
de structura care conţine numele câmpurilor (etichetele coloanelor), deoarece numele de
câmpuri vor fi folosite ca etichete pentru casetele de introducere date din formular. Pentru a
deschide formularul de date se selectează o celulă din listă şi se alege opţiunea de meniu
Form…cData. Titlul formularului va fi numele foii de calcul în care se găseşte lista (în
exemplu Agenda). Se execută operaţiile astfel:
- Se execută clic pe butonul Adăugaţi înregistrări de date la listă.
- Se execută clic pe butonul New.
- Se apasă tasta Enter.

28
CAPITOLUL III
CONCLUZII

Evoluţia de ansamblu a activităţii comerţului cu amănuntul va fi marcată de încercările


întreprinderilor de a face faţă unui mediu înconjurător în continuă transformare. Aceste
încercări se vor materializa în dezvoltare şi perfecţionarea conceptelor manageriale, precum şi
în promovarea unor noi practici şi tehnologii comerciale.
Dezvoltarea şi perfecţionarea conceptelor manageriale. Această tendinţă se va
contura ca una dintre cele mai importante tendinţe ale viitoarelor evoluţii ale comerţului cu
amănuntul pe plan mondial. Fenomenul va îmbrăca aspectul unui proces ale cărui coordonate
vor fi date de diverse preocupări privind perfecţionarea modalităţilor de orientare şi conducere
a activităţii comerciale.
Între acestea ar putea fi avute în vedere:
- concentrarea conducerii activităţii comerciale;
- scăderea numărului de unităţi şi creşterea sensibilă a suprafeţei medii a acestor
preocupări pentru crearea continuă de noi tipuri de comerţ;
- internaţionalizarea unor tipuri de comerţ şi promovarea diferitelor forme de vânzare
bazate pe acordurile de franciză.
Concentrarea activităţii comerciale trebuie avută în vedere atât sub aspectul gradului
de independenţă şi mărime a firmelor comerciale, cât şi sub forma raporturilor de mărime a
diferitelor tipuri de unităţi gestionate de o firmă comercială. Cu privire la gradul de
independenţă şi mărimea firmelor comerciale trebuie subliniat faptul că în majoritatea ţărilor
cu o economie dezvoltată, modernizarea activităţii comerciale are loc în cadrul unui proces
concentrare a activităţii comerciale prin dispariţia a numeroase firme comerciale mici,
familiale şi consolidarea unor firme comerciale care dispun de mari suprafeţe de vânzare sau
folosesc diverse variante ale comerţului fără magazine.
Comerţul integrat este cel care va înregistra progresele cele mai rapide. Trebuie
subliniat că este vorba de un nou tip de comerţ integrat, realizat de întreprinderi ce dispun de
mari suprafeţe comerciale şi care combină diverse forme de vânzare.
Scăderea numărului de unităţi şi creşterea sensibilă a suprafeţei medii a acestora constituie o
altă tendinţă în evoluţia comerţului cu amănuntul. Atât evoluţia comerţului european, cât şi a
comerţului din America de Nord, s-a caracterizat în ultimele decenii, printr-o diminuare a
numărului de unităţi mărunte şi apariţia unor mari suprafeţe comerciale. Fenomenul de
diminuare a numărului de unităţi a avut o intensitate mai mare la începutul intervalului
analizat, după care în ultimii ani s-a diminuat. El apare ca efect mascat al unor modificări de

29
structură în cadrul reţelei comerciale. Respectivul fenomen îşi pune amprenta şi pe evoluţia
mărimii medii a unităţilor, apreciindu-secă acestea se va dubla într-un interval de 20-25 de
ani.
Promovarea unor practici şi tehnologii comerciale. Desfăşurându-şi activitatea în
condiţiile unui cadru de piaţă deosebit de complex şi în continuă schimbare, comerţul cu
amănuntul a fost nevoit să-şi concentreze, concomitent, căutările şi eforturile, pentru a găsi,
elabora şi adopta noi practici şi tehnologii comerciale.
Între practici le şi tehnologiile comerciale care specialiştii apreciază că se vor constitui
în tendinţe ale evoluţiei comerţului cu amănuntul pot fi consemnate în mod deosebit:
- îmbunătăţirea conceptelor de distribuţie existente;
- crearea de noi concepte de comercializare a mărfurilor;
- integrarea marketingului în practica comercială cotidiană şi diversificarea continua a
activităţii comerciale.
Îmbunătăţirea conceptelor de distribuţie existente, ca tendinţă a evoluţiei comerţului
cu amănuntul, are în vedere creşterea nivelurilor performante ale sistemului sau practicilor
existente, prin identificarea şi adoptarea unor proceduri şi metode care să aducă la atragerea şi
permanentizarea a noi contingente de consumatori.
Cea mai importantă tendinţă în evoluţia practicilor comerciale cu amănuntul, care se
va impune în viitor, ca răspuns al comerţului la modificările mediului economico-social, o va
constitui crearea de noi concepte de distribuţie. Acestea au apărut şi vor apărea, în continuare,
fie ca tipuri derivate din formele existente, fie ca noi creaţii menite să asigure noi modalităţii
de comunicare cu comunicare cu consumatorii potenţiali. Vor fi create noi tipuri de magazine:
- specializate pe expoziţii cu vânzare a articolelor casnice,
- magazine de uzină,
- magazine-depozit,
- drugstore, care să practice atât noile sisteme, cât şi noile forme de discount.
S-a impus şi se va impune, în continuare, ca tendinţă şi integrarea funcţională a
practicilor de marketing în activitatea comerţului cu amănuntul. Procesul are în vedere, pe
lângă orientarea integratoare de ansamblu a comerţului în evoluţia mecanismului de piaţă şi
fundamentarea întregii sale dezvoltări pe baze ştiinţifice, şi o serie de elemente specifice,
generate de concurenţă, care obligă la cunoaşterea şi satisfacerea diferenţiată a fiecărui
segment de cumpărători.
O latură importantă ce contribuie la conturarea noilor tendinţe în evoluţia comerţului
cu amănuntul pe plan mondial o constituie mutaţiile care vor interveni în tipologia vânzărilor.
Pentru a asigura o mai bună urmărire a tendinţelor acestea, ele vor fi structurate cu ajutorul

30
aceloraşi grupe pe baza cărora a fost analizată anterior tipologia formelor de vânzare,
respectiv:
- comerţul stabil;
- comerţul mobil;
- comerţul fără magazine.
Comerţul stabil va înregistra, potrivit unor sociologi francezi, cele mai semnificative
transformări, conturând tendinţele care într-adevăr, vor oglindii necesităţile timpului viitor.
Una din principalele tendinţe ce vor apărea în cadrul procesului de vânzare, se referă la
asigurarea unor acţiuni comerciale de tipul „cumpărare-spectacol”. Prin asemenea acţiuni
firmele comerciale vor încerca să-şi transforme magazinele în centre de atracţie ale populaţiei,
deplasarea la cumpărături fiind determinată de noua imagine a respectivelor unităţi
comerciale.
O asemenea imagine va fi creată, prin procese de aclimatizare artificială, asigurarea
unei ambianţe specifice sortimentelor de mărfuri comercializate, jocuri de ape şi lumini etc.,
ca la un adevărat spectacol astfel încât, cumpărătorul să resimtă atmosfera folosirii reale a
unui anumit produs.
O a doua tendinţă o va constitui – în cadrul comerţului cu amănuntul – penetrarea şi
conturarea unor preocupări cu privire la organizarea diferitelor tipuri de vânzări aşa-zise
tehnico-informatizate. În cadrul unor asemenea sisteme de comercializare a produselor, o
serie de cumpărători va putea fi efectuate de acasă, cumpărătorul putând consulta reţeaua
televiziunii de specialitate, care va asigura gama informaţiilor de rigoare cu privire la marcă,
preţ, calitate, mod de utilizare, comparaţii şi, la cererea cumpărătorului, şi unele demonstraţii.
Prin intermediul tehnicilor informative se va asigura preluarea comenzilor, onorarea cu
maximă promptitudine a comenzilor respective, precum şi plata electronică a contravalorii
mărfurilor prin intermediul moneticii.
Cea de-a treia tendinţă se referă la promovarea unor metode de vânzare practice şi
rapide. Preocupările vor consta în folosirea unor metode de vânzare care să transforme
magazinele într-un fel de săli de expoziţie, unde prezentarea produselor va fi cvasiunitară.
Asemenea practici au în vedere că solicitorul, va introduce cartea de credit într-unul dintre
lectorii magnetici instalaţi în dreptul produsului expus şi dorit, iar la ieşirea din fluxul de
cumpărare se va face plata prin introducerea aceleiaşi cărţi de credit într-un lector optic,
bancar.
Pe lângă transformările avute în vedere referitor la vânzările din reţeaua tradiţională de
unităţi ale comerţului stabil, o serie de noi metode de vânzare vor fi introduse în comerţul
bazat pe automate comerciale. Comerţul clasic, realizat prin automate, va asimila noi metode

31
de automate comerciale, având domenii de exploatare necunoscute până de curând. Vor
apărea automate pentru vânzarea diferitelor articole alimentare, pentru tipuri de gustări şi
pentru tipuri de programe, destinate calculatoarelor personale.
Comerţul mobil va cunoaşte şi el impactul influenţelor generate de mediul
înconjurător şi de posibilităţile perfecţionării şi modernizării sale oferite de revoluţia tehnico-
ştiinţifică. Între acestea, cea mai importantă tendinţă este aceea de a se trece la realizarea
vânzărilor pe baza unui program bine organizat atât sub aspectul itinerarului, cât şi sub
aspectul orelor de oprire şi a timpului de staţionare în fiecare dintre punctele stabilite pentru
zonele aprovizionate. Se va trece la proiectarea şi realizarea unor linii de automatizare care
urmează un parcurs calculat cu grijă, care să staţioneze în locuri dinainte fixate şi cu o durată
de servire specifică fiecărei localităţi. Automagazinele vor practica metoda autoservirii şi vor
avea stabilit un flux unic. În cadrul comerţului fără magazine, principalele tipuri de
comercializare care vor cunoaşte mutaţii esenţiale, sunt vânzările prin corespondenţă şi
vânzările electronice. Se remarcă astfel trei mari tendinţe:
a) Prima tendinţă are în vedere, pentru cele două metode de vânzare, o modernizare mai
accentuată. Întreprinzătorii încearcă să realizeze acest lucru printr-o extindere a tehnicilor
computerizate în procesul de primire al comenzilor, tratarea acestora şi pregătirea mărfurilor
pentru expediere. Se încearcă perfecţionarea proceselor de vânzare şi prin lărgirea
posibilităţilor lingvistice de corespondenţă sau de dialog între diversele firme de specialitate şi
clientela acestora.
b) O altă tendinţă priveşte încearcă de a se asigura treptat o împletire între practicile
comerciale sau diversele forme de vânzare fără magazine cu sistemele, procedurile şi
metodelor de vânzare realizate prin intermediul marilor suprafeţe comerciale din cadrul
comerţului stabil. Astfel, vânzarea pe bază de catalog a fost introdusă ca formă activă de
comercializare a mărfurilor în marea majoritate a marilor magazine din Europa şi din
continentul nord-american.
c) O a treia tendinţă consemnează o întrepătrundere a însăşi metodelor de vânzare
caracteristice comerţului fără magazine, completându-şi şi potenţându-se reciproc.
Un exemplu în acest sens, îl poate constitui penetrarea tot mai puternică a telematicii
(ca metodă de vânzare electronică) în cadrul vânzărilor prin corespondenţă, reuşindu-se o
creştere a operativităţii acestora din urmă şi o valorificare mai eficientă a valenţelor moderne
oferite de metoda vânzărilor electronice.
Alături de cele două importante categorii de tendinţe care se referă la evoluţii de
ansamblu a activităţii comerţului cu amănuntul şi la mutaţiile intervenite în tipologia
vânzările, în ultimele decenii au intervenit fenomene interesante cu privire la conectarea

32
activităţii comerţului cu amănuntul din fiecare ţară la circuitul comercial internaţional,
asemenea fenomene definind un pronunţat proces de internaţionalizare.
Se apreciază astfel, că date fiind condiţiile economice şi politice ce caracterizează evoluţia
lumii contemporane, tendinţa de internaţionalizare a comerţului cu amănuntul, în general, şi
cea a comerţului specializat, în mod deosebit, se va accentua puternic în viitori ani, devenind
o trăsătură de profil a comerţului interstatal.

33
CAPITOLUL IV
BIBLIOGRAFIE

1.Barat E., Barbu Gh., Feţeanu Gh., Cartea economistului din comerţ, Editura Oficiul de
informare documentare pentru comerţ interior, Bucureşti, 1980
2. Feleaga N., Malciu L., Politici şi opţiuni contabile, Editura Economică, Bucureşti 2002
3. Florescu C. şi colectivul, Marketing, Editura Marker, Bucureşti, 1992.
4. Fusaru D., Gherasim Z., Andronie M., Bara A., Stroe M., Aplicaţii economice în Visual
Basic şi Access, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007
5. I.A.S.C., Standardele Internaţionale de Contabilitate , Editura Economica, Bucureşti,
2002, traducere din limba engleza
6. Ministerul Finanţelor Publice, Reglementari contabile pentru agenţii economici , Editura
Economică, Bucureşti, 2002
7. Patriche Dumitru, Economia comercială, Bucureşti, 1992.
8. Patriche Dumitru, Marketing în economia de piaţă, 1992.
9. Ristea M., Dumitru C., Contabilitate financiara , Editura Mărgăritar, Bucureşti, 2002

34