Sunteți pe pagina 1din 2

LADA DE ZESTRE A BUNICII

Profesor: FRUSINA CHIRIAC


Grădiniţa de copii cu program prelungit nr.11 Brăila

Maria este o fetiţă scundă, cu părul inelat, lung şi faţa albă ca spuma laptelui. Era în
preajma sărbătorilor de iarnă. Ea a venit la bunicii ei la ţară. Cât era ziua ar fi stat la joacă
afară, dacă nu ar fi chemat-o bunica în casă. Într-o dimineaţă, când s-a trezit a strigat-o pe
bunica să vină să o ajute să se îmbrace, însă aceasta nu-i răspunse. Maria s-a îmbrăcat
singură şi a început să o strige şi să o caute:
- Bunico, bunico! Unde eşti?
- Aici, aici! îi răspunse aceasta.
- Unde te-ai ascuns, că nu te găsesc!
- În odaia cea mare!
Când a intrat Maria în odaie a văzut-o pe bunica cu o ladă mare din lemn în faţa ei.
- Ce e aceasta bunico şi ce ai aici? o întrebă curioasă Maria.
- O ladă de zestre, adică o ladă în care se păstrează obiecte lucrate cu mâna: hainele
de sărbătoare, podoabele populare, mărgelele şi tot ce este mai de valoare.
- Ce frumoasă este! se minună Maria. Seamănă cu lada pe care a primit-o fata moşului
de la Sfânta Vineri în povestea „Fata moşului şi fata babei”.
- Da, este o ladă de zestre specială, care este decorată foarte frumos cu figuri
geometrice şi linii. Astfel de ladă era pregatită acum mulţi ani pentru fetele care se
măritau(se căsătoreau) şi plecau din casă.
- Şi tu, de unde o ai, bunico?
- Am primit-o de la părinţii mei când m-am căsătorit.
- Bunico, te rog să îmi araţi şi mie ce ai în ea. Şi au început să caute prin ladă. Au scos
o cergă din lână pufoasă şi moale de un colorit aparte, ţesută “ales” cu modele în două
culori; procute pentru perete ţesute “alese”în culori vii cu modelul tradiţionalelor rujii;
ştergare ţesute “alese” mai scurte pentru blide şi mai lungi pentru icoane; feţe de masă
mai mici şi mai mari ţesute sau cusute în model “peste fire” , “în cruci”; perinuţe
decorative, ”desagi” din care se confectioneaza tradiţionala “traistă de colindător”,
cearceafuri cu dantelă pe margine.
- Ce lucruri frumoase ai în această ladă, bunico! Ce frumoase sunt modelele de pe
prosoape, parcă ar fi o horă de copii! Le-ai folosit vreodată?
- Sigur că da!
Cea mai mare bucurie a simţit-o Maria atunci când a descoperit în lada de zestre a bunicii
costumul naţional al mamei sale. S-a îmbrăcat cu el şi-i venea foarte bine.
- Sunt nerăbdătoare să îmbrac şi eu acest costum!
Când au început să facă repetiţiile pentru serbarea pomului de iarnă, doamna educatoare i-
a anunţat că le trebuie o cuvertură ţărănească, iar ei se vor îmbrăca în costum naţional,
pentru că vor interpreta colinde de Crăciun. Timpul a trecut şi a sosit ziua serbării.
Sala în care s-a desfăşurat serbarea era frumos amenajată cu o cuvertură şi faţă de masă
ţesute aduse de Maria de la bunica ei. Semăna cu camera bunicii de la ţară. Maria a recitat
poezia foarte frumos, iar când a venit Moş Crăciun toţi copiii l-au întâmpinat îmbrăcaţi în
costume naţionale. Ei au cântat colinde, s-au prins într-o horă românească la care l-au
invitat şi pe moşul, apoi l-au sorcovit cum se cuvine. Înainte de a primi darurile de la Moş
Crăciun copiii au fost răsplătiţi de doamna educatoare cu covrigi, nuci şi portocale, cum e
datina străbună. Ce mândri şi fericiţi au fost cu toţii!
Iată că a sosit şi momentul mult aşteptat: împărţirea darurilor. În jurul bradului moşul
a început să ofere mult doritele cadouri. Când a primit darul Maria fericită i-a zis :
- Moş Crăciune să mai vii şi la anul!
Bucuroşi au cântat „La mulţi ani!” şi i-au urat acestuia să fie sănătos să le aducă şi anul
următor daruri, chiar dacă vor creşte ei vor fi ascultători. Acasă de sărbători Maria a vrut
să aibă în camera ei un covor ţesut de bunica, pentru că i-a plăcut cum a fost aranjată clasa
pentru serbare.
La sărbătoarea Paştelui copiii din grupa Mariei au organizat o şezătoare. Atunci a
venit şi bunica îmbrăcată în costum naţional. Împreună cu ea Maria a făcut gheme pentru
gherghef. Era aşa de fericită că poate şi ea să fie de folos la ţesutul unui covor românesc.
- Bunico, când voi creşte mare vreau să lucrez la un atelier de ţesut covoare!

Cuvinte noi

Cergă - ţesătură confecţionată din lână colorată, cu laţe şi cu desene, având diverse
întrebuinţări
Rujă - bandă de pânză, de stofă, de dantelă etc. plisată sau încreţită, care serveşte ca
ornament la diferite obiecte de îmbrăcăminte
Blid - vas de lut, de lemn sau de tinichea adâncit, de diferite forme în care se pun
bucatele; strachină.