Sunteți pe pagina 1din 22

Capitolul 3.

NIVELUL FIZIC

Functia nivelului fizic este de transmitere a sirurilor de biti


pe un canal de comunicatie, principalele probleme de proiectare
referindu-se la codificarea zerourilor si a unitatilor,
stabilirea si desfiintarea conexiunilor fizice, modul de
transmisie (semiduplex sau duplex) precum si la alte aspecte care
pot fi grupate in patru categorii importante: mecanice,
electrice, functionale si procedurale. Urmarim aceste aspecte
pentru citeva medii de comunicare larg utilizate.

Data fiind puternica dezvoltare a retelei telefonice in toate


regiunile globului, utilizarea ei pentru comunicarea intre
terminale si calculator s-a impus ca o solutie fireasca.

Modularea si demodularea semnalelor digitale pentru realizarea


transmisiei lor prin liniile telefonice limiteaza insa rata de
transmisie a datelor la cel mult 14.4 Kbps (kilo biti pe
secunda). Limita reala este chiar mai scazuta de 9600 bps si
aceasta doar daca se folosesc linii de transmisie intretinute
special pentru comunicarea datelor. Vitezele de transmisie mai
des intilnite in retelele telefonice publice (comutate) sint cele
de 1200 si 1400 bps.

De aceea, retelele de transmisie digitale, realizate, ca o


alternativa la retelele telefonice analogice, se raspindesc
astazi tot mai mult. Prima retea telefonica digitala a fost
introdusa in anii '60 de AT&T (American Telefon & Telegraph) in
Statele Unite. Exemplul a fost urmat la scurt timp de alte state,
ajungindu-se la dezvoltarea a doua sisteme digitale de
transmisie:
-unul de 1,544 Mbps (Mega biti pe secunda) cu cite 24 de canale
vocale a cite 64 Kbps fiecare (folosit in SUA, Canada, Japonia);
-un altul de 2,048 Mbps, avind 30 de canale vocale (standardizat
international printr-o recomandare CCITT _ Comitetul Consultativ
International pentru Telefonie si Telegrafie).

In prezent, retelele telefonice sint partial analogice si partial


digitale, astfel incit nu este posibila o transmisie integral
digitala intre un abonat si altul, decit in anumite portiuni de
retea.

Semnalele transmise pot reprezenta in egala masura date


comunicate intre calculatoare si terminale, sunet sau imagini
digitizate.

V.Cristea Reţele de calculatoare, litografiat UPB, 1991


3.1. Transmisia analogica

Reteaua telefonica are o organizare ierarhica cuprinzind posturi


telefonice, comutatoare locale si oficii de comutare in tandem
conectate prin bucle locale si linii de mare si foarte mare
viteza.

>>>0<<< >>>>>>0=======o----*
// \\ //
// \\//
*---------o===========0>>>>>>>>>>>>>0===========o----------*
post comutator oficiu | | |
telefonic local comutare | | bucla locala
| linie de mare viteza
linie de foarte mare viteza

Figura 3.1.

Transmisia prin bucla locala se face in curent continuu,


semnalele avind frecvente in gama 300 Hz - 3 kHz. Aplicarea
directa pe aceste linii a unui semnal digital nu se poate face
decit pentru viteze mici si pe distante reduse, datorita
distorsiunilor mari provocate de linie.

Pentru a ocoli acest neajuns se recurge la transmisia in curent


alternativ, utilizindu-se un semnal sinusoidal cu frecventa intre
1000 si 2000 Hz (purtatoare), a carui amplitudine, frecventa sau
faza este modulata pentru a transmite informatia. Dispozitivul
care realizeaza conversia de la forma digitala a semnalului la
cea analogica si invers este modem-ul.

3.1.1. Interfata dintre calculator si modem

Deoarece transferul paralel al datelor este caracteristic


sistemului de calcul , legatura cu modemul este asigurata de un
cuplor de comunicatii, avind ca principale functii serializarea
si deserializarea datelor precum si controlul functionarii
modemului.

+---------------------------+
| +----------+ |
| | procesor |_____ |
| | | | | +---------+
| +---|------+ +----------+ | /\ | |
| +---|------+ | cuplor |=======||========| modem |
| | memorie | | comunic | | \/ | |
| | | | | | interfata +---------+
| +----------+ +----------+ | calculator
+---------------------------+ -modem

Figura 3.2.

Legatura dintre calculator (sau terminal) si modem se conformeaza


unui protocol al nivelului fizic. Cel mai raspindit standard
relativ la aceasta interfata este EIA RS 232C, cu varianta sa
internationala V 24.

V.Cristea Reţele de calculatoare, litografiat UPB, 1991


3.1.2. Caracteristici mecanice si electrice

Interfata prevede legarea DTE la DCE printr-un conector cu 25 de


pini (tata pentru DTE si mama pentru DCE), pentru care sint
precizate dimensiunile si numerotarea pinilor. In cadrul
specificatiilor electrice se precizeaza valorile tensiunilor, ale
vitezei de transmisie, ale lungimii cablurilor.

Viteza de transmisie este limitata la 20000 biti pe secunda(bps).


Lungimea cablului este limitata la 50 de picioare, putind fi
depasita doar de cabluri care au capacitatea totala de linie sub
2500 pF.

Nivelele logice 0 si 1 sint reprezentate prin tensiuni diferite


ale semnalelor electrice, cuprinse intre -15V si +15V.
Conventiile sint diferite dupa cum liniile sint de intrare sau de
iesire, de date sau de control. Figura 3.3 prezinta rezumativ
aceste conventii.

---------------------------------------------------------------
control date
---------------------------------------------------------------
iesiri +15V 1 - ON 0 - space
+5V ------------------------------------------------
-5V ------------------------------------------------
-15V 0 - OFF 1 - mark
---------------------------------------------------------------
intrari +15V 1 - ON 0 - space
+3V ------------------------------------------------
-3V ------------------------------------------------
-15V 0 - OFF 1 - mark
---------------------------------------------------------------

Figura 3.3

Adaptarea nivelelor semnalelor la cele utilizate in dispozitivele


sistemelor de calcul, se face prin circuite speciale, numite
emitatori si receptori de linie. Din ratiuni constructive, aceste
circuite fac si inversarea logica a valorilor semnalelor, aspect
de care trebuie sa tina seama proiectantii cuploarelor de
comunicatie.

3.1.3. Caracteristici functionale

Caracteristicile functionale se refera la rolul diferitelor linii


de legatura intre DTE (calculator sau terminal) si DCE (modem). O
lista a acestor linii este prezentata in figura 3.4, iar cele mai
importante dintre ele, folosite si in cuplarea seriala a
microcalculatoarelor la mediile de comunicatie seriale sint
mentionate in figura 3.5.

V.Cristea Reţele de calculatoare, litografiat UPB, 1991


----------------------------------------------------------------
pin spre simbol denumire semnificatie
----------------------------------------------------------------
2 DCE TD Transmitted Data emisie de date
3 DTE RD Received Data receptie de date
---------------------------------------------------------------
4 DCE RTS Request To Send cerere de emisie
5 DTE CTS Clear To Send gata de emisie
6 DTE DSR Data Set Ready modem pregatit
20 DCE DTR Data Terminal Ready terminal pregatit
8 DTE DCD Data Carrier Detected detectie purtatoare
23 RS Data rate Selector selectie viteza
----------------------------------------------------------------
15 DTE TC Transmitter Clock tact emisie la DCE
17 DTE RC Receiver Clock ceas receptie
24 DCE TC1 Transmitter Clock 1 ceas emisie la DTE
----------------------------------------------------------------
22 DTE RI Ring Indicator indicator de apel
----------------------------------------------------------------
1 GROUND protective ground masa de protectie
7 GND common return masa electrica
----------------------------------------------------------------
12 DTE secondary DCD
13 DTE secondary CTS
14 DCE secondary TD
16 DTE secondary RD
19 DCE secondary RTS
21 Signal Quality Detector
---------------------------------------------------------------
9, 10, 11, 18, 25 neutilizati
---------------------------------------------------------------

Figura 3.4.

+---------+ +---------+
| 2 |--------- TD ---------->| 2 |
| 3 |<-------- RD -----------| 3 |
| 4 |--------- RTS --------->| 4 |
| DTE 5 |<-------- CTS ----------| 5 DCE |
| 6 |<-------- DSR ----------| 6 |
| 7 |--------- masa ---------| 7 |
| 8 |<-------- DCD ----------| 8 |
| 20 |--------- DTR --------->| 20 |
| 22 |<-------- RI -----------| 22 |
+---------+ +---------+

Figura 3.5

Asocierea dintre functii si circuitele interfetei RS 232-C are in


vedere trei moduri de transmisie pe o linie de comunicatie :
simplex, semi-duplex si duplex. Intr-o conexiune simplex,
transmisia se face intr-un singur sens. Intr-una duplex, ea are
loc in ambele sensuri simultan. Conexiunea semi-duplex permite
transmiterea in ambele sensuri, altenativ. Cele trei situatii
sint schematizate in figura 3.6.

V.Cristea Reţele de calculatoare, litografiat UPB, 1991


+-----+ Conex +-----+ +-----+ +-----+
| T |---------->| R | | T |--+ +->| R |
+-----+ simplex +-----+ +-----+ | | +-----+
| |
\ |
+-----+ +-----+ -----
| T |--+ +->| R | | \
+-----+ | | +-----+ +-----+ | | +-----+
+---+ | R |<-+ +--| T |
Conex. +---+ duplex +-----+ +-----+
+-----+ | | +-----+ Conexiune semiduplex
| R |<-+ +-| T |
+-----+ +-----+

Figura 3.6.

Transmisia seriala a datelor, la sau de la DTE, se realizeaza pe


liniile RD si TD. Daca transmisia datelor se face cu sincronizare
(datele sint insotite de un semnal de tact la nivel de bit),
tactul este generat de emitator. Generatorul de tact poate fi
localizat in DTE (si transmis DCE-ului prin TC1) sau in DCE (si
transmis DCE-ului prin TC). Tactul semnalului receptionat este
transmis prin linia RC. Cind nu se transmit date, liniile RD si
TD trebuie mentinute pe 1.

DCE si DTE isi transmit reciproc informatii de stare prin DSR si


DTR. O transmisie poate fi initiata de DTE sau de DCE. Astfel,
DTE poate cere transmisia datelor prin activarea liniei RTS. DCE
va raspunde prin activarea liniei CTS, care ramine activa cit
timp se realizeaza transmisia. DTE poate transmite date.

De fapt, circuitele RTS si CTS comuta modemurile semi-duplex


intre transmisie si receptie. Astfel, DTE mentine RTS pe OFF in
timpul receptiei si il trece pe ON cind doreste sa transmita.
Transmisia poate incepe de indata ce CTS este pus pe ON, anuntind
ca modemul este pregatit pentru transmisie (a facut operatiile
pregatitoare, de comutare a sensului de transmisie). Comutarea de
la transmisie la receptie se face similar. In cazul canalelor
duplex, nu este necesara comutarea sensului de transmisie,
circuitele CTR si RTS pierzindu-si semnificatia. In aceste cazuri
RTS si CTS sint permanent ON.

Atunci cind DCE detecteaza o frecventa de apel, el activeaza


linia RI. Daca DTE nu este pregatit (linia DTR = 0) DCE-ul sau va
fi "ocupat". Cind DCE primeste un caracter prin canalul de
comunicatie el activeaza linia DCD, anuntind DTE ca trebuie sa
preia datele. In fine, pentru modemurile (DCE) care pot lucra cu
mai multe viteze de transmisie linia DS permite selectarea
regimului de viteza.

Orice semnal de apel (sonerie) se traduce prin inchiderea


circuitului RI, util in procedurile de raspuns autoamt.
Conectarea modemului apelat sau apelant se face prin DTR, care
exista in doua versiuni. Starea inchis a circuitului obliga
modemul sa se conecteze la linie (prima versiune) sau autorizeaza
aceasta conexiune ( a doua versiune) la receptia acestui apel
telefonic. Starea deschis comanda deconectarea, imediat ce datele

V.Cristea Reţele de calculatoare, litografiat UPB, 1991


prezente pe TD au fost transmise. Circuitul DSR arata ca modemul
este cuplat la linie; daca DSR este deschis, linia este cuplata
pe telefon.

Descrierea anterioara s-a referit la actiunile DTE privind


dialogul cu DCE pentru realizarea transmisiei. DTE executa o
serie de alte operatii de serializare/deserializare a datelor si,
eventual, alte actiuni privind interpretarea datelor transmise.
Aceste operatii sint executate de dispozitivul de control al
terminalului (pentru terminale si alte echipamente periferice)
sau de unitatea de control a comunicatiei (pentru calculator).

3.1.4. Caracteristici procedurale

Pentru a intelege mai bine rolul diferitelor circuite ale


interfetei, prezentam succesiunea de actiuni executate de un
terminal si de modemul la care este atasat, pentru a raspunde
unui apel telefonic.
1. La producerea unui apel pe linia telefonica, DCE activeaza
circuitul RI, pe durata semnalului de activare a soneriei.
2. DTE numara comutarile semnalului RI si, la atingerea unui
numar prestabilit de comutari, activeaza DTR.
3. DCE executa actiunile de cuplare la linie (similare celor
declansate de ridicarea receptorului din furca) si, dupa doua
secunde transmite purtatoarele pe linia telefonica si activeaza
DSR.
4. DTE supravegheaza DCD, pentru a determina stabilirea legaturii
de date.
5. Cind DCE detecteaza pe linie purtatoarea transmisa de postul
apelant, activeaza DCD.
6. Se face comunicarea in ambele sensuri TD si RD. Totodata, DTE
supravegheaza DCD, care confirma mentinerea legaturii.
7. La terminare, DTE dezactiveaza DTR. DCE inceteaza transmiterea
purtatoarei si dezactiveaza DCR si DCD, revenind astfel in starea
initiala.

3.1.5. Conectarea directa DTE - DCE

Doua DTE aflate la o distanta mica unul de altul pot fi conectate


direct, fara modemuri si fara linia telefonica dintre ele. Cablul
de legatura are la ambele capete cuple mama (corespunzator DCE)
si realizeaza corspondenta necesara intre circuitele celor doua
DTE, asa cum se arata in figura 3.7.

+----+ +----+
| 2 |------------------\ /-------------------| 2 |
| 3 |------------------/ \-------------------| 3 |
| 4 |-------+ +------| 4 |
| 5 |----------------+ +--------------------| 5 |
| 6 |-----------------\-/------+ +----------| 6 |
| 7 |---------|-------/-\------|---|----------| 7 |
| 8 |---------|------+ +-----|---|----------| 8 |
| 20 |---------|--+ +---|----------| 20 |
| 22 |---------+ +----------------------------| 22 |
+----+ +----+

Figura 3.7.

V.Cristea Reţele de calculatoare, litografiat UPB, 1991


O asemenea conectare se numeste prin modem nul si realizeaza
urmatoarele legaturi :
- pentru date, intre circuitele TD si RD ;
- pentru semnalele de dialog RTS, CTS si DCD, corespunzatoare
stabilirii unei legaturi;
- pentru semnalele de stare, DTR, DSR si RI.

3.2. Functionarea unui modem

In cel mai simplu mod, un modem converteste semnalele electrice


binare pe care le primeste, in semnale analogice pe care le poate
transmite sistemul telefonic. Aceste modemuri moduleaza semnalele
digitale in semnale analogice si demoduleaza semnalele analogice
in semnale digitale. Natura procesului de conversie a semnalului
depinde de sursa si destinatia semnalului pe care il transmite
modemul. Modemul primeste semnalele binare de la un terminal sau
calculator si le converteste in semnale avind frecventa in
domeniul semnalului vocal (tonuri). El transmite aceste sunete
prin sistemul telefonic public. La destinatie, alt modem,
compatibil cu primul, converteste aceste sunete in semnale
electrice binare, pe care le trimite unui terminal sau
calculator. In unele cazuri, modemul poate sa primeasca mesaje pe
care le converteste si le trimite unei imprimante seriale.

Semnalele numerice trebuie sa fie convertite in semnale analogice


deoarece echipamentele folosite in sistemul telefonic asigura
functii de amplificare si de filtrare care ar altera semnalele
digitale.

O alta limitare impusa de calitatea echipamentului telefonic


public este viteza la care pot fi transferate datele. Modemurile
obisnuite opereaza la 2400 biti pe secunda (bps) sau mai putin.
Utilizatorii pot, totusi, comunica la viteze pina la 19200 bps
folosind acelasi echipament telefonic. Modemurile care asigura
aceasta viteza sint mult mai sofisticate si deci mai scumpe decit
cele care opereaza la viteze mici.

Modemurile pot fi diferentiate dupa viteza, protocoale,


proprietati, inteligenta si locul unde se afla. Figura 3.8 indica
diferite moduri de clasificare a modemurilor.

MODEM-uri
+----------------------------------+
Viteza Viteza Viteza
mica medie mare
600 bps 1200-9600 bps 9600 bps

a) Clasificare dupa viteza

MODEM-uri
+------------------------------------------+0
Compatibile Compatibile Compatibile Modem mul-
Bell-103 Bell-212A Racal-Vadic tiprotocol

b) Clasificare dupa compatibilitate

V.Cristea Reţele de calculatoare, litografiat UPB, 1991


MODEM-uri MODEM-uri
+------------+ +-----------+
Formare Formare
manuala automata Externe Interne
numar numar

c) Clasificare dupa d) Clasificare dupa modul


caracteristici de conectare

Figura 3.8.

Notatiile asociate vitezelor modemurilor au creat multe confuzii


la selectarea anumitor modele. Majoritatea confuziilor apar din
folosirea incorecta a termenilor bauds si biti pe secunda (bps).
Prin bauds se intelege numarul de tranzitii pe secunda ale
semnalelor transmise (schimbarile de frecventa, unghi de faza si
tensiune). Un baud este egal cu aparitia unui astfel de eveniment
intr-o secunda, dar evenimentul poate incapsula mai mult decit un
bit in transmisia catre receptor. Pentru comunicatii sub 600 bps,
vitezele in bauds si bps sint aceleasi. La viteze peste 600 bps,
cele doua masuri ale vitezei de transmitere difera.

Viteza maxima cu care un modem poate transmite sau receptiona


datele, masurate in biti pe secunda, determina productivitatea
modemului. Biti pe secunda constituie numarul de cifre binare
transferate pe secunda, numit uneori viteza in biti sau simplu
bps. Tabelul 3.1 arata relatia intre bauds si biti pe secunda.
Dupa cum se observa, producatorii au reusit sa imbunatateasca
mult performantele modemurilor. Ei au reusit sa creasca debitul
de 32 ori, in timp ce vitezele de semnal au crescut de 4 ori.
Acestea au permis utilizarea in continuare a sistemului
telefonic. Producatorii au folosit aceasta tehnica pentru a
obtine modemuri mai rapide la preturi rezonabile.

Tabelul 3.1
-----------------------------------------------------------------
Viteza modem Viteza semnal Raport viteza/semnal
(bps) (bauds) (biti/bauds)
-----------------------------------------------------------------
300 300 1
1200 300 4
2400 600 4
9600 1200 4
-----------------------------------------------------------------

Exista o mare varietate de standarde pentru modemuri. Ele provin


in pricipal de la trei surse. Standardele de modulare si
codificare sint in principal Standarde Bell sau Recomandari
CCITT. Standardele pentru interfete sint fie Recomandari CCITT,
fie Standarde EIA/TIA (Electronic Industry Association /
Telecommunications Industry Association). In prezent, noile
standarde pentru modemuri sint create de catre CCITT. In
tabelul 3.2. se prezinta citeva standarde de modemuri.
Respectarea lor de catre fabricanti asigura comunicarea intre
modemuri provenind de la diversi producatori.

V.Cristea Reţele de calculatoare, litografiat UPB, 1991


Tabelul 3.2.
-----------------------------------------------------------------
Viteza datelor(bps) Standard Linia Duplex
-----------------------------------------------------------------
300 Bell 103J Comutata Full
1200 Bell 212A Comutata Full
Bell 202 Comutata Half
Bell 202 Inchiriata Full
CCITT V.22 Comutata Full
2400 CCITT V.22bis Comutata Full
CCITT V.26ter Comutata Full
4800 Bell 208 Inchiriata Full
9600 CCITT V.29 Inchiriata Full
CCITT V.32 Comutata Full
14400 CCITT V.33 Inchiriata Full
---------------------------------------------------------------

Desi au fost mult utilizate impreuna cu calculatoarele personale


incepind din anul 1982, modemurile de viteza mica au cedat locul
celor mai rapide, sau au migrat catre calculatoarele pentru
jocuri. Totusi, se produc in continuare modemuri de viteza mica,
modemuri Bell-103, deoarece exista situatii in care ele sint
necesare. Cele mai ieftine modele nu suporta formarea automata a
numerelor si raspunsul automat si nu pot fi folosite pentru a
memora numere de telefon. Caracteristica distincta a modemului
Bell-103 este felul in care acesta efectueaza functiile cerute.
Sint folosite intervale de frecventa audio specifice, pentru a
diferentia datele transmise de cele receptionate. In figura 3.9
sint prezentate aceste intervale.

Diagrama de frecventa - mod initiere


Largimea benzii telefonice

Banda Banda
transmisie receptie
| | | | | |
300 1070 1270 2025 2225 3000

Frecventa (Hz)

Diagrama de frecventa - mod raspuns


Largimea benzii telefonice

Banda Banda
receptie transmisie
| | | | | |
300 1070 1270 2025 2225 3000

Frecventa (Hz)

Figura 3.9.

Multiplexarea in frecventa, sau FSK (Frequency Shift Keying),


asigura initierea transmisiei si raspunsul pentru modemuri Bell-
103. Modemul care initiaza o legatura de comunicatie este in
modul "initiere" si cel care raspunde si completeaza legatura

V.Cristea Reţele de calculatoare, litografiat UPB, 1991


este in mod "raspuns". Frecventele de receptie pentru modul
raspuns sint aceleasi cu frecventele de transmisie pentru modul
initiere.

Modemurile de viteza mica, sint adecvate aplicatiilor care


necesita comunicatii in mod conversational, sau transfer de
fisiere mici. Transferul continuu la viteza maxima de 300 bps
este de 30 caractere pe secunda.

Majoritatea modemurilor de viteza medie pentru calculatoare


personale opereaza la 1200 sau 2400 bps. Aceste modemuri ating
viteze mai mari prin folosirea unor tehnici mai sofisticate de
transmitere a semnalelor (modularea in faza si amplitudine).

Modemurile de 1200 bps se conformeaza standardului V.22 care este


similar cu Bell 212A, dar frecventa purtatoarei pentru modularea
celor doua canale difera. Deci modemurile V.22 si Bell 212A nu
sint compatibile. Cele de 2400 bps implementeaza standardul
V.22bis. Nu exista un standard Bell pentru aceasta viteza. V.22
este un standard pentru 2 fire, full duplex, pe linie comutata.
Pentru a putea include doua canale de 2400 bps, largimea de banda
telefonica fiind de 3000Hz, datele sint codificate inaintea
transmisiei, astfel ca semnalele se transmit pe linie la 600
bauds.

CCITT a definit caracteristicile modemurilor de viteza mare, 9600


bps, in recomandarile V.29 si V.32. Standardele V.32bis si V.33
stabilesc specificatiile pentru 14400 bps. Ele descriu o familie
de modemuri full-duplex, pe doua fire, pe linii telefonice
comutate. Principalele caracteristici ale acestei familii de
modemuri sint urmatoarele:
- opereaza full-duplex pe liniile telefonice comutate si pe
liniile telefonice pe doua fire punct la punct, inchiriate;
- folosesc modularea in amplitudine si frecventa pentru fiecare
canal cu transmisie sincrona la 2400 bauds;
- permit orice combinatie de viteze ale semnalelor de date: 9600
bps, 4800 bps, 2400 bps;
- folosesc doua scheme de modulatie, una cu 16 stari purtatoare
si una de codificare extinsa cu 32 stari.
- suporta mai multe moduri de operare:
mod 1 9600 bps sincron
mod 2 9600 bps asincron
mod 3 4800 bps sincron
mod 4 4800 bps asincron.

Din cauza dificultatilor implementarii specificatiilor V.32,


anumiti furnizori de modemuri au dezvoltat tehnici speciale de
formare automata a numerelor la viteze de 9600 bps sau peste.
Unii dintre acestia au ales variante ale tehnicilor prescrise in
recomandarile V.32 si altii au ales tehnici complet particulare.
Hayes a dezvoltat o tehnica speciala de sincronizare, care
permite schimbarea rapida a liniei, ceea ce face ca un modem
semi-duplex sa simuleze functionarea unui modem duplex. Acest
protocol utilizeaza tehnicile de modulare a semnalelor standard
CCITT V.32, impreuna cu proceduri speciale de control al fluxului
care creeaza aparenta ca datele circula in ambele sensuri
simultan. Protocolul comuta automat directia fluxului de date in

V.Cristea Reţele de calculatoare, litografiat UPB, 1991


functie de volumul acestora in fiecare sens, pentru pentru a
optimiza productivitatea totala a conexiunii.

Modemul Trailblazer are doua caracteristici de proiectare unice,


care ii permit sa atinga viteze mari de comunicatie aproape fara
erori in transferul datelor. In primul rind, el foloseste tehnici
de comunicatie sincrone, pentru a transmite mai repede prin
conexiunile comutate. In al doilea rind, acest modem utilizeaza o
tehnica cu comutare de pachete, de detectie si corectie a
erorilor, similara protocolului MNP. Aceasta tehnica elimina
efectele secundare ale comunicatiilor de date la mare viteza si
corecteaza erorile detectate in timpul comunicatiilor.

Un alt criteriu de clasificare a modemurilor este nivelul de


inteligenta. Pe masura ce descresc preturile memoriilor si
procesoarelor, cresc puterea si flexibilitatea modemurilor.
Aceasta a fost tendinta ultimilor ani si probabil ca asa va fi si
in viitor.

Tabelul 3.3. arata o lista a proprietatilor modemurilor, numai o


parte din ele intrunind necesitatile utilizatorilor obisnuiti.
Unele aplicatii necesita modemuri care ofera cea mai mare parte a
caracteristicilor listate.

Tabelul 3.3.
-----------------------------------------------------------------
Comanda Help Moduri de comanda
Recunoastere comanda Abandonare comanda
Comanda de terminare Formare automata numere
Carte de telefon Utilizare tonuri la formare numere
Repetare formare numere Legatura numere
Modificare director Raspuns automat
Mod ocupat Comutare protocol
Control erori Compresie date
Control flux Semnalarea intreruperilor de linie
Setare caractere de raspuns Setare caracter "backspace"
Setare caracter atentionare Setare caracter deconectare
Comutare modem Auto-test intern
----------------------------------------------------------------

3.3. Conectarea printr-un modem inteligent

Standardul RS 232-C prevede linii separate pentru date si pentru


fiecare comanda (functie) pe care DTE o poate da sau receptiona.
Acest mod "clasic" de interactiune contrasteaza cu alte
conventii (cum sint cele ale standardului X.21, discutat intr-un
paragraf ulterior), care permit comunicarea comenzilor si
informatiilor de stare prin caractere (de control) reprezentate
in codul ASCII. Astfel de conventii au fost adoptate in unele
modemuri, considerate inteligente datorita functiilor extinse si
modului evoluat de comunicare, dintre care Hayes Smartmodem este
un standard "de facto" pentru microcalculatoarele personale.
Cablul de conectare la un astfel de modem se reduce la trei
linii: TD, RD si masa (electrica).

V.Cristea Reţele de calculatoare, litografiat UPB, 1991


Schema de conectare este prezentata in figura 3.10.

+----+ +----+
| 2 |-----------------------------------------| 2 |
| 3 |-----------------------------------------| 3 |
| 4 |-------+ +------| 4 |
| 5 |-------| |------| 5 |
| 6 |-------+ | | 6 |
| 7 |----------------------------------|------| 7 |
| 8 |-------+ | | 8 |
| 20 |-------| +------| 20 |
| 22 |-------+ | 22 |
+----+ +----+

Figura 3.10.

In afara conectorului de legatura cu terminalul, modemul are:


- un conector pentru reteaua telefonica;
- conectorul cablului de alimentare;
- comutatorul de pornire si oprire;
- indicatori luminosi pentru semnalizarea starii circuitelor RS-
232 C.

In functionarea sa, modemul se poate gasi intr-una din


urmatoarele stari:
- in linie (on-line), atunci cind modemul, aflat in legatura cu
un alt modem, transfera date pe liniile TD si RD;
- de comanda, atunci cind primeste comenzi de la terminal si
trimite raspunsuri de stare acestuia (pe liniile TD si RD);
- suspendata, atunci cind functioneaza doar circuitul RI; in
aceasta stare, modemul nu recunoaste comenzi si nu transfera
date; starea este controlata de circuitul DTR, instalindu-se
atunci cind DTR se dezactiveaza in timpul unei legaturi;
reactivarea circuitului DTR este conditia necesara restabilirii
legaturii.

Modemul este controlat de DTE prin secvente de comanda, de forma:


ISC comanda T
unde ISC este simbolul de introducere al secventei de comanda,
fiind compus din perechea de caractere AT;
T este terminatorul comenzii, reprezentat prin caracterul
<CR> (Carriage Return);
Comanda consta dintr-o litera, eventual completata cu un
cod numeric.

Modemul asteapta un timp (circa 250 msec) intre primirea comenzii


si furnizarea raspunsului. Aceasta intirziere este importanta,
deoarece permite utilizatorului sa faca diferentierea intre ecoul
comenzii, transmis imediat, si raspuns. Raspunsurile sint date
fie printr-un cod numeric (forma scurta), fie printr-un sir de
caractere (forma lunga), asa cum se arata in figura 3.11.

V.Cristea Reţele de calculatoare, litografiat UPB, 1991


RASPUNS SEMNIFICATIE
scurt lung
0 OK succes
1 CONNECT s-a detectat purtatoarea
2 RING semnalul soneriei este prezent pe linie
3 NO CARRIER purtatoare absenta
4 ERROR eroare

Figura 3.11.

Raspunsurile sint incadrate de caracterele de control <CR> si


<LF>, astfel (se exemplifica raspunsul OK):
<CR> 0 <CR> raspuns scurt;
0 <CR> raspuns scurt fara ecou;
<CR><LF> OK <CR><LF> raspuns lung.

Modemul are memorie tampon, pentru pastrarea mai multor comenzi,


transmise de DTE si registre pentru codurile diverselor caractere
(cum ar fi <CR>) selectabile prin program, pentru frecventele
utilizate, sau pentru diferite intervale de timp caracteristice
functionarii. Prezentam succint principalele comenzi, facind o
grupare a lor pe categorii.

Pentru a intelege semnificatiile comenzilor de conectare la


linie, precizam urmatoarele:
- in conexiunea duplex, cele doua modemuri care comunica folosesc
subcanale diferite pentru transmisie; ele sint denumite initiator
(originate) si de raspuns (answer) dupa rolul fiecarui modem in
stabilirea legaturii telefonice;
- majoritatea modemurilor au circuite de apel (formare a
numarului) si de raspuns automat; apelul se poate face prin
impulsuri (cum sint cele generate de discurile aparatelor
telefonice) sau printr-un ton caracteristic.

Comenzi referitoare la dialogul cu terminalul.


En controleaza ecoul; E0 suprima ecoul, E1 il activeaza;
Qn controleaza raspunsul modemului la comenzile primite;
Q0 determina transmiterea starii, Q1 o suprima;
Mn controleaza difuzorul; M0 il suprima, M1 determina activarea
semnalului sonor pina la stabilirea legaturii, iar M2 il
activeaza permanent;
Vn determina formatul raspunsului; V0 selecteaza codurile
numerice, V1 forma lunga a raspunsurilor.

Comenzi de conectare la linie.


A comuta linia telefonica, de la modul "voce" la modul "date",
in care modemul transmite purtatoarea de raspuns si asteapta
receptia purtatoarei initiatoare de la un alt modem;
Hn controleaza tonul telefonului, ca echivalent electronic al
manevrarii receptorului; H0 "pune" telefonul in furca, tonul
fiind absent, iar H1 activeaza tonul; valoarea 2 este
folosita pentru aplicatii speciale;
Ds are ca efect asteptarea tonului, selectia purtatoarei
initiatoare, formarea numarului reprezentat de sirul s si
asteptarea purtatoarei de raspuns transmisa de postul
apelat;
P comanda modemul sa foloseasca impulsuri (de disc) la

V.Cristea Reţele de calculatoare, litografiat UPB, 1991


formarea numarului;
T comanda modemul sa foloseasca tonuri specifice la formarea
numarului;
, introduce o pauza in operatia de formare a numarului;
; utilizata cu comanda D, provoaca revenirea modemului in
starea de comanda, fara a astepta tonul de raspuns;
R dupa formarea numarului, foloseste tonuri de raspuns (pentru
comunicarea cu modemuri care nu-si pot modifica tonul pentru
raspuns).

Comenzi diverse.
Fn alege modul de operare semiduplex (F0) sau duplex (F1);
O readuce modemul din starea "in linie" in starea de comanda;
Z reinitializeaza modemul;
Cn comanda purtatoarea; C0 inceteaza transmiterea purtatoarei;
C1 determina controlul purtatoarei de catre modem.

Secventa de apel
Prezentam in continuare operatiile executate de un modem la
receptia comenzii Ds (de apel telefonic). Executia fara erori a
operatiilor are ca efect trecerea modemului in starea "in linie".

void apel_telefonic (sir s){


comanda ridicarea receptorului si asteapta tonul;
if ("R" in sirul de apel s)
selecteaza un ton de raspuns;
else
selecteaza un ton initiator;
if (comanda P activa)
transmite impulsuri de selectie;
else
transmite ton de selectie;
if (";" in sirul de apel s) return;
do {
if (anulare cerere aa
absenta ton apelat && perioada de asteptare epuizata)
{ transmite raspuns "NO CARRIER";
pune receptorul;
return;
}
else
intirziere 600 msec;
} while (purtatoare absenta);
activeaza purtatoarea transmisie;
activeaza DCD;
transmite raspuns "CONNECT";
comuta in starea in-linie;
}

V.Cristea Reţele de calculatoare, litografiat UPB, 1991


3.4. Cuplorul de comunicatie

Realizarea cuplorului de comunicatie se bazeaza pe circuite


standard, numite UART (Universal Asynchronous Receiver
Transmitter) pentru transmisie asincrona, respectiv USART
(Universal Synchronous Receiver Transmitter) pentru transmisia
sincrona sau asincrona, la alegere.

In primul caz, fiecare caracter (precedat de un bit de start si


urmat de biti de stop) este transmis pe linie independent de
celelalte (intervalele intre cele doua caractere au dimensiuni
oarecare), in timp ce, in cel de-al doilea caz, caracterele sint
grupate si transmise unul dupa altul, fara pauze intre ele.

Circuitele mentionate usureaza mult controlul comunicatiei prin


program, reducindu-l la citirea sau scrierea unor porturi de
intrare/iesire sau a unor locatii de memorie. Schema generala a
acestor circuite este prezentata in figura 3.12.

+---------------+ || +---------------+
|| | | || | |
||<==>| TAMPON |<===>||=====>| TRANSMITATOR |--->
|| | DATE | || | |IESIRE
|| | | || | |SERIALA
|| +---------------+ || +---------------+
|| ||
|| || +---------------+
|| || | |
|| +---------------+ ||<=====| RECEPTOR |<---
|| | | || | |INTRARE
||--->| CONTROL |<===>|| | |SERIALA
||<---| CITIRE/ | || +---------------+
|| | SCRIERE | ||
|| +---------------+ || +---------------+
MAGISTRALA || | |
SISTEMULUI ||<====>| BLOC |--->
|| | CONTROL |<---
MAGISTRALA | MODEM |CONTROL
INTERNA +---------------+MODEM

Figura 3.12.

Pentru a simplifica prezentarea, ne referim in continuare doar la


transmisia asincrona si la circuitele UART caracteristice acestui
mod de transmisie.

Un UART poate realiza, transmiterea si receptia simultana a


datelor (full duplex) realizind urmatoarele operatii :
- serializarea si deserializarea ;
- adaugarea unei informatii de control (paritate) si de incadrare
a caracterelor (biti de start si de stop) ;
- detectia unor erori de transmisie ;
- controlul modemului.

Circuitul poate fi programat, fiind selectabile prin program


urmatoarele marimi ce caracterizeaza transferul de date:
- lungimea caracterelor (5 la 8 biti) ;

V.Cristea Reţele de calculatoare, litografiat UPB, 1991


- rata de comunicare a datelor (numita rata baud) ;
- rata ceasului (1x, 16x sau 64x rata baud) ;
- generarea si detectia intreruperilor de linie ;
- numarul bitilor de stop (1, 1 1/2, 2).

Rata de comunicare a datelor (rata baud) este distincta de rata


ceasului care sincronizeaza functionarea circuitului, uzual
acesta din urma fiind de 16 ori mai mare ca prima. Semnalul de
ceas poate fi generat intern, sau poate fi furnizat din exterior.
Transmisia si receptia se pot face cu rate diferite.

Circuitul UART are un numar de registre interne de date, de


control si de stare, adresabile separat de microprocesorul
sistemului de calcul. Dialogul cu aceste registre are loc prin
tamponul de date si este controlat de un bloc ce realizeaza
decodificarea adreselor si selectia functiei de citire sau
scriere a unui registru.

Celelalte parti ale UART au ca functii controlul


modemului,transmisiei si al receptiei.

Blocul de control al modemului gestioneaza semnalele unei


interfete RS 232-C, folosind in acest scop doua registre
accesibile programului: unul de iesire, prin care se transmit
comenzile (se modifica starea circuitelor cu sensul DTE -> DCE)
si altul de intrare, care reflecta starea circuitelor DCE -> DTE
si modificarile survenite in aceste circuite.

Transmitatorul are un registru de serializare a datelor care


pastreaza caracterul aflat in transfer si un registru tampon de
emisie, care poate memora temporar urmatorul caracter (in timp ce
precedentul este transmis). Informatia de incadrare (bitii de
start, 0 logic si cei de stop, 1 logic) precum si informatia de
control (bitul de paritate) sint adaugate automat la transmisia
caracterului pe linie.

Receptorul, la rindul sau, are un registru de deserializare a


datelor, care primeste caracterul aflat in transfer si un
registru tampon de receptie care pastreaza caracterul precedent,
disponibil procesorului central. Informatia de incadrare este
folosita pentru localizarea bitilor caracterului, iar cea de
paritate pentru controlul transmisiei.

Erorile depistate la emisie sau receptie sint inregistrate si


furnizate la cerere procesorului central. Ele pot genera un
semnal de intrerupere; intreruperea mai poate fi determinata de
disponibilitatea unui caracter in registrul tampon de receptie,
de golirea registrului tampon de emisie, sau de schimbarea starii
liniilor corespunzatoare modemului.

In particular, circuitul UART INS-8250 are 11 registre interne,


al caror rol este prezentat sumar, in cele ce urmeaza.

0: Registru tampon de emisie/receptie a datelor.


1: Registrul de activare a intreruperilor; permite mascarea sau
activarea intreruperilor provocate de urmatoarele cauze:
Bit 3 - una din intrarile de stare a modemului si-a schimbat

V.Cristea Reţele de calculatoare, litografiat UPB, 1991


valoarea;
Bit 2 - s-a produs o eroare la receptia unui caracter sau
s-a intrerupt linia telefonica;
Bit 1 - registrul tampon de emisie s-a golit si poate primi
un nou caracter pentru transmisie;
Bit 0 - un caracter a fost receptionat si este disponibil
in registrul tampon de receptie.

2: Identificarea cauzei intreruperii; codifica motivul


si starea intreruperii, conform conventiilor urmatoare:
Bit 2..1 = 1 1 eroare de receptie;
1 0 tampon de receptie plin;
0 1 tampon de emisie gol;
0 0 schimbare stare modem;
Bit 0 = 0 intrerupere in curs de tratare;
= 1 nici o intrerupere.

3: Formatul datelor; are urmatoarele cimpuri:


Bit 1-0 numarul bitilor de date 00 = 5 biti
01 = 6 biti
10 = 7 biti
11 = 8 biti
Bit 2 numarul bitilor de stop 0 = 1 bit
1 = 2 biti
Bit 5-3 paritatea 000 = fara
001 = impara
011 = para
101 = MARK
111 = SPACE
Bit 6 =1 valideaza generarea semnalului de cadere a liniei,
prin program
Bit 7 folosit pentru adresarea registrelor frecventelor de
ceas
4: Registrul de control al modemului
Bit 0 terminal pregatit (DTR);
Bit 1 cerere de transmisie (RTS);
Bit 2,3 comenzi generale;
Bit 4 comanda functionarea in bucla locala.

5: Registrul de stare a liniei; reflecta starea receptiei


caracterelor;
Bit 0 caracter disponibil in registrul tampon de receptie;
Bit 1 eroare de ritm;
Bit 2 eroare de paritate;
Bit 3 eroare de incadrare;
Bit 4 detectie intrerupere de linie;
Bit 5 tampon de emisie gol;
Bit 6 terminarea emisiei unui caracter.

6: Registrul de stare a modemului; bitii 7..4 indica valorile


absolute ale circuitelor de intrare RS232, iar bitii 3..0
indica faptul ca intrarea corespunzatoare si-a schimbat
valoarea de la ultima citire a registrului 6; semnificatiile
asociate sint urmatoarele:
Bit 0,4 gata de transmisie (CTS);
Bit 1,5 modem pregatit (DSR);
Bit 2,6 indicator de apel (RI);

V.Cristea Reţele de calculatoare, litografiat UPB, 1991


Bit 3,7 detectie purtatoare (DCD).

In afara registrelor mentionate, UART mai are un registru (7)


lasat la dispozitia programatorului si doua registre (0 si 1,
selectabile cind bitul 7 din registrul 3 este activat), in care
se inscrie un multiplu al frecventei ceasului de receptie.

La fel ca cererile de intrerupere ale altor echipamente de


intrare/iesire (claviatura, imprimanta, disc flexibil),
intreruperile provocate de circuitul 8250 (IRQ4 in figura 3.13)
sint transmise circuitului de control al intreruperilor 8259 si,
prin acesta, unitatii centrale (semnal INT).

+---------->------+ linie seriala


| INTA | IRQ7 | |
+-------+ +-------+<--+ +-------+
| uP |<-----------| 8259 |<------------| 8250 |
+-------+ INT +-------+<--+ IRQ4 +-------+
|| || IRQ0 ||
---++-------------------++--------------------++-----
-----------------------------------------------------
Magistrala sistemului

Figura 3.13.

Un calculator personal are prevazute, in configuratia standard,


doua linii seriale. Ele corespund nivelelor 4 (COM1) si 3 (COM2)
de intreruperi externe (8259) si tipurilor C si B de intrerupere
(la nivelul microprocesorului). Pentru producerea unei
intreruperi provenind de la interfata seriala COM1, ea trebuie sa
fie validata (nemascata) atit in circuitul UART 8250, cit si in
8259. In UART, validarea intreruperilor se face prin registrul 1.
Suplimentar, intreruperile sint controlate de bitul 3 al
registrului 4 (de control al modemului), fiind validate doar daca
valoarea acestuia este 1.

Similar, terminarea tratarii intreruperii este anuntata


(confirmata sau "achitata") ambelor circuite: prin transmiterea
valorii 20h la portul cu adresa 20h, circuitului 8259 si printr-o
operatie de scriere sau citire a unui registru, circuitului 8250.

3.5. Programarea interfetei seriale

La nivelul procesorului central, controlul comunicatiei prin RS


232C consta in stabilirea parametrilor de comunicatie,
transmiterea si receptia caracterelor, citirea starii
subsistemului de comunicatie. Pentru calculatoarele compatibile
IBM-PC functiile se executa prin apel direct BIOS sau prin
utilizarea unor functii de biblioteca. Functia bioscom realizeaza
comunicarea printr-un anumit port de intrare/iesire:
int bioscom (int cmd, char byte, int port);
unde port este numarul portului, iar
cmd este comanda cu urmatoarele valori posibile
0 - stabilirea parametrilor de comunicatie la valoarea
din byte,
1 - transmiterea caracterului din byte,
2 - receptia unui caracter,

V.Cristea Reţele de calculatoare, litografiat UPB, 1991


3 - citirea starii.

Pentru comanda de stabilire a parametrilor de comunicatie, byte


este o combinatie de valori selectate din urmatoarele grupuri:

- numarul bitilor de date - paritatea


0x02 - 7 biti 0x00 - fara
0x03 - 8 biti 0x08 - impara
- numarul bitilor de stop 0x18 - para
0x00 - 1 bit
0x04 - 2 biti
- viteza
0x00 - 110 bauds 0x80 - 1200 bauds
0x20 - 150 bauds 0xA0 - 2400 bauds
0x40 - 300 bauds 0xC0 - 4800 bauds
0x60 - 600 bauds 0xE0 - 9600 bauds.

Rezultatul functiei bioscom are in octetul mai semnificativ


valoarea din registrul de stare a liniei (corespunde registrului
5 din 8250):
bit 15 - time-out (valoarea din byte nu a putut fi transmisa)
14 - terminarea emisiei unui caracter
13 - tampon de emisie gol
12 - detectie cadere de linie
11 - eroare de incadrare
10 - eroare de paritate
9 - eroare de ritm
8 - caracter disponibil in tamponul de receptie.

Pentru functia 2 (receptie), octetul mai putin semnificativ


contine caracterul receptionat, iar pentru 0 si 3 el contine o
valoare corespunzatoare registrului de stare a modemului din 8250

bit 7 - detectie purtatoare DCD


6 - indicator de apel RI
5 - modem pregatit DSR
4 - gata de transmisie CTS
3-0 - schimbarile de semnal pe circuitele de la 7 la 4.

Functia bioscom foloseste intreruperea bios 0x14.

Pentru exemplificare, prezentam o functie care stabileste


parametrii de comunicatie si, apoi, transmite pe linie
caracterele introduse la tastatura si afisaza caracterele
receptionate pe linie. Executia se termina la introducerea
caracterului <ESC>.

#include <bios.h>
#include <conio.h>
#include <dos.h>
#include <stdio.h>

#define TRUE 1
#define COM1 0

#define RECEPT_CAR 0x100


#define PAR_COMUNIC (0x80 a 0x02 a 0x00 a 0x00)

V.Cristea Reţele de calculatoare, litografiat UPB, 1991


int i_e_seriala (void)
{
int in, out, stare;
bioscom (0, PAR_COMUNIC, COM1);
printf ("\n...bioscom - tastati <ESC> pentru terminare...");
while (TRUE)
{
stare = bioscom (3, 0, COM1); /* test stare */
if (stare & RECEPT_CAR) /* daca receptionat caracter*/
if ((out = bioscom (2, 0, COM1) & 0x7F) s= 0)
putch (out);
if (kbhit()) /* daca s-a actionat o tasta */
{
if ((in = getch()) == '\x1B') /* daca ESC */
return 0;
bioscom (1, in, COM1); /* transmite caracter */
}
}
return 0;
}

In anexa 1 este prezentat un exemplu de programare a unei


interfete seriale, in regim de bucla locala. Se foloseste accesul
direct la porturile corespunzatoare circuitului 8250.

3.6. Transmisia digitala

Favorizata de dezvoltarea electronicii digitale, ea prezinta mai


multe avantaje: rata de erori mai scazuta; utilizarea mai
eficienta a echipamentelor prin multiplexarea vocii, a datelor si
a imaginilor; viteza mai mare.

Pentru transmiterea datelor se utilizeaza modulatia impulsurilor


in cod. Semnalul analogic transmis pe bucla locala este digitizat
la comutatorul local de un codec (codificator-decodificator)
producindu-se un numar de 7 sau 8 biti pentru fiecare esantion.
Transmisia are loc in forma numerica pina la comutatorul local al
destinatarului, unde se face decodificarea sa.

Codec-ul face 8000 de esantioane pe secunda (125 microsecunde per


esantion) ceeace este suficient pentru refacerea informatiei
dintr-o banda de 4 KHz. Uzual, esantioanele mai multor canale
vocale sint grupate formind un cadru. Fiecare canal ocupa in timp
o pozitie fixa a cadrului. In sistemele Bell sint multiplexate 24
de canale, ceeace conduce la o rata de transfer totala de 1.544
Mbps.

Pentru reducerea numarului de biti per canal se utilizeaza


variante ale modulatiei impulsurilor in cod (PCM - Pulse Code
Modulation). Astfel, in PCM diferential se codifica diferenta
intre valoarea curenta si precedenta, iar in modulatia delta se
presupune ca semnalul are o variatie lenta si se utilizeaza un
singur bit pentru a codifica diferenta +1 sau -1 dintre valori
consecutive.

Pentru a utiliza avantajele oferite de transmisia digitala,

V.Cristea Reţele de calculatoare, litografiat UPB, 1991


evitindu-se conversia analogica pe buclele locale, a fost
definita interfata digitala X.21 intre terminal (DTE - Data
Terminal Equipment) si retea (DCE - Data Circuit Terminating
Equipment). Din cele 15 semnale disponibile la conector, sint
utilizate cele din figura 3.14.

DTE DCE
--------> T (Transport)
--------> C (Control)
<-------- R (Receive)
<-------- I (Indication)
<-------- S (Signal, bit timing)
<-------- B (Byte timing, optional)
--------- Ga (DTE common return)
--------- G (Ground)

Figura 3.14.

T si R sint utilizate pentru a transfera date sau informatii de


control, in functie de starea circuitului de control C si de
indicare I. S furnizeaza in mod continuu semnalul de sincronizare
la nivel de bit, iar B (optional) cel la nivel de octet.

In privinta caracteristicilor procedurale, X.21 recomanda


functionarea in patru faze:
- faza pasiva (quiescent), comuna circuitelor comutate si
inchiriate, pe durata careia DTE si DCE isi indica reciproc
starea;
- faza de stabilire a conexiunii (call establishment), necesara
in cazul circuitelor comutate; pe durata ei, terminalul si
reteaua comunica (prin circuitele T si R) utilizind alfabetul IA5
(CCITT International Alphabet Number 5), similar cu ASCII; pe
durata acestei faze pentru a realiza si mentine sincronizarea la
nivel de caracter intre DTE si DCE se utilizeaza caracterul SYN;
- faza de transfer al datelor, indicata printr-o singura stare in
X.21; in aceasta faza se mentine o cale de transfer transparenta,
full-duplex intre terminalele utilizatorilor (pentru servicii cu
circuite inchiriate sau comutate);
- faza de terminare (clearing) sau de eliberare a conexiunii in
circuitele comutate, executata la cererea terminalului (DTE) sau
a retelei (DCE); la sfirsitul acestei faze, interfata revine in
starea pasiva.

Desi descrierea protocolului X.21 este complicata si lunga,


prezentarea unui exemplu simplu ilustreaza principalele
caracteristici. In acest exemplu, DTE face un apel al unui DTE
indepartat, schimba date si apoi desfiinteaza conexiunea.
Prezentarea este facuta prin analogie cu o convorbire telefonica
(figura 3.15).

V.Cristea Reţele de calculatoare, litografiat UPB, 1991


-----------------------------------------------------------------
Pas C I T R Telefon
-----------------------------------------------------------------
0 1 1 1 1 repaus
1 0 1 0 1 DTE ridica receptorul
2 0 1 0 +++++++ DCE transmite tonul
3 0 1 adresa DTE formeaza numarul
4 0 1 call progress suna telefonul distant
5 0 0 1 ridica receptorul distant
6 0 0 date date conversatie
7 1 0 0 DTE spune la revedere
8 1 1 0 0 DCE spune la revedere
9 1 1 0 1 DCE inchide telefonul
10 1 1 1 1 DTE inchide telefonul
-----------------------------------------------------------------

Figura 3.15.

3.7. Transmisia prin radio si satelit

Retelele de calculatoare utilizeaza fie conexiuni punct la punct,


fie medii de comunicatie cu difuzare (cablu sau fibra optica,
radio sau satelit).

Transmisia prin legaturi radio este o tehnica uzuala in retelele


de telecomunicatii, impunindu-se in cazurile in care retelele
telefonice sint costisitoare, sau atunci cind nodurile sint
mobile. Legaturile radio acopera intregul spectru electromagnetic
de frecvente, dar pentru retelele de telecomunicatii sint
folosite in special benzile de frecvente inalte (3 - 30 MHz),
foarte inalte (30 - 300 MHz) si ultrainalte (0,3 - 3 GHz).
Datorita proprietatilor deosebite (reflexie si refractie reduse
in straturile ionosferice), ultimele doua sint utilizate pentru o
propagare directa intre noduri situate la o distanta maxima de 20
km unul de altul.

Intre retelele radio, cele celulare mobile reprezinta un tip


special, deoarece utilizeaza statii mobile. Acestea comunica cu
transmitatoare fixe, situate in fiecare din celulele unei grile
cu un anumit tipar. Celulele sint reprezentate prin diverse
forme, adesea hexagonale sau patrate. Transmitatoarele
diferitelor celule lucreaza cu frecvente diferite, alese astfel
incit oricare doua celule adiacente sa aiba frecvente diferite.
Ele transmit mesaje generate local, sau retransmit mesaje primite
de la statiile mobile montate pe vehicule. Aceste statii comuta
automat de la o frecventa la alta, in timpul deplasarii, folosind
de fiecare data frecventa care ofera cea mai buna receptie.

Comunicatiile prin satelit folosesc sateliti geostationari,


situati pe orbite ecuatoriale, la altitudinea de aproximativ
36000 km. Din acest motiv intirzierea de propagare a mesajelor
este mare, atingind valori de 0,5 secunde. Benzile de transmisie
alocate comunicatiilor sint de 4 - 6 GHz, 12 - 14 GHz si 20 -30
GHz. Banda tipica a unui satelit este de 500 MHz si este
impartita intre mai multe transpondere (dispozitive de receptie
si retransmitere), fiecare cu o banda de 36 MHz (50 MHz).

V.Cristea Reţele de calculatoare, litografiat UPB, 1991