Dreptul muncii Curs 1 06.10.

2010

“Dreptul muncii si invatamantul economic” – Editura Economica Brandusa

In societatea actuala (exista urmatoarele categorii de raporturi de munca:

a. Ale salariatilor anscute in baza contractului individual de munca.

b. Ale functiilor publice denumite de lege reprezentate de functiilor publice
intemeiate pe un contract individual administrative.
c. Ale demnitarilor intemeiate pe un contract de drept public.
d. Raporturi de munca ale magistratilor => CDP
e. Raporturi de munca ale colaboratorilor => Contract cooperatist de munca.

In cadrul tuturor acestor raporturi juridice o persoana fizica presteaza o munca

pentru o alta persoana fizica sau juridical. De regula, cu exceptia magistratilor,
persoana care munceste se subordoneaza celeilalte in favoarea careia munceste.

Salariatii si cooperatorii nu exercita atributii de putere publica in timp ce

demnitarii, functionarii publici exercita atributii de persoana publica.

In exercitarea actului de justitie, magistratii nu se subordoneaza nimanui decat

Constitutiei in timp ce restul se subordoneaza. Dintre toate aceste raporturi
juridice Dreptul Muncii se ocupa de salariati si colaboratori care sunt incadrati
pe baza de contract de munca. Celelalte categorii apartin Dreptului Public
(Administrativ-Constitutional).

Codul Muncii din 2003 precizeaza in articolul 2 ca se aplica tuturor raporturilor

de munca nascute prin incheierea contractului individual de munca. In articolul
295 aliniatul 2 se precizeaza ca acest cod se aplica si celorlaltor raporturi de
munca neintemeiate pe contractul individual de munca, dar numai ca drept
comun.

Dreptul Comun => se aplica indirect acelor rapoarte de munca, numai atunci si in
masura in care nu exista reglementari speciale complete.

Dreptul muncii are ca Drept Comun, Dreptul Civil.

Statul politistilor -> L 188/1998 -> CM -> C Civil -> Principiile Dreptului

In doctrina juridica (exista si urmatoarele puncte de vedere:

- Dreptul Muncii s-ar referi nu numai la salariati si cooperatori ci si la

functionarii publici a caror reglementare ar forma un drept public al
muncii.
Deci, dreptul privat al muncii si dreptul public al muncii ar forma laolalta
dreptul muncii.
- Se considera ca toate raporturile juridice ale muncii ar face parte din
Dreptul Muncii.
Ambele opinii sunt eronate deoarece CM precizeaza ca se referea numai la
raporturile de munca intemeiate pe contractul individual muncii, deci la salariati
si colaboratori, iar pe de alta parte el constituie Dreptul Comun pentru celelalte
raporturi de munca.

Curtea Constitutiei a stabilita ca dreptul muncii inseamna acea ramura a muncii

reglementata de CM.

Izvoarele Dreptului Muncii

Legile si in primul rand Constitutia ca lege fund care reglementeaza dreptul la

munca, dreptul la protectia salariatilor, dreptul la negatie colectiva, dreptul la
greva urmeaza ca insemnatatea CM (2003) care reglementeaza atat contractul
individual al muncii cat si CCM respective incheierea, executarea si incetarea lor.

Alte legi:

- 130/1996 privind CCM

- 169/1999 privind solutionarea conflictelor de munca
- 319/2006 privind sanatatea si securitatea in munca.

Exista si legi care se refera numai la o anumita categorie de persoane si care

cuprin reglementari specifice fata de CM.

O alta cat sunt OUG, hotararile guvernului care nu pot nici sa contrazica legea,
nici sa adauge la lege, rostul lor fiind numai acela de a organiza concret
executarea legilor.

Ordinele si instructiunile ministrilor dintre care au o importanta deosebita sunt

cele ale ministrului muncii. De retinut: fr. In domeniu precum invatamantul,
cultura, magistratura, prin ordinele ministrilor sunt stabilite conditii de ocupare
a unor posturi sau de atestare profesionala potrivit unor mecanisme specifice.

Piramida:

Constitutia
Legile
Ordonantele} tin loc de lege odata aprobate
OUG } tin loc de lege odata aprobate
HG
Ordinele si Just Ministrilor

Regimul de organizare si de functionare este un izvor specific al dreptului muncii

care se intocmeste de catre angajator singur si cuprinde organizarea interna a
societatii, raporturile dintre compartimentele sale, relatii cu conditiile untatii, o
reprezentare in schema ale regulamentului insusi.
Regimul intern este un alt izvor specific al dreptului muncii pe care il intocmeste
angajatorul cu consultarea reprezentantului aug. si care cuprinde in pen.
probleme legate de disciplina muncii.

Cu consultarea sindicatului si a reprezentantului angajatilor.

Instructiunile referitoare la securitatea si sanatatea in munca, izvor specific care

se intocmeste in baza.

CCM, cel mai pregnant izvor care se incheie intre angajator si sindicatul
reprezentant sau reprezentantul angajatilor si care cuprinde probleme privind
salarizarea timpul de lucru, conditii de munca si altele.

!! Nu este posibila negocierea salariilor nici in colectiv, nici individual in cazult

functiilor publice si al salariilor din institutiile bugetare.

 ACordurile collective in cazul functiei publice exclud negocierea salariilor

(L118/1999)