Sunteți pe pagina 1din 3

Regulamentul este obligatoriu in intregime(prevederile sunt aplicate in totalitatea lor, pt a nu

conduce la ratarea unor aspecte ale Comunitatii) si are aplicabilitate generala in toate statele
membre. Regulamentul este adoptat de catre Consiliu sau de catre Consiliu impreuna cu
arlamentul in cadrul procedurii de codecizie, de catre Comisie si de catre Banca Centrala.Reg
nu necesita masuri nationale pentur a deveni obligatoriu pt inst, pers fiz si jur.

Directiva este emisa de catre Consiliu sau de catre Consiliu si Parlament si de catre Comisie.
Directiva este obligatory pt statele membre referitor la rezultatele care trebuie obtinute.
Statele au libertatea de a alege cum transpun directivele in legislatia nationala si din aceasta
cauza ele sunt raspunzatoare pt posibilele esecuri.

Decizia este obligatorie in intregime pt statul membru sau pers jur sau fiz careia I se
adreseaza. Este adoptata de catre Consiliu sau de catre Consiliu si Paarlament sau de catre
Comisie sau Banca Centrala. Decizia este de natura adm si impune reguli comunitare.

Natura dreptului comunitar


Dreptul comunitar se regaseste in tratatele si reglementarile UE reprez un set de reguli care
impugn in mod direct obligatii si de asemenea creeaza drepturi pt state membre, pers jur si fiz.
In fapt, dreptul comunitar este o rodine juridical care primeaza in legislatia interna a tarilor
membre UE.
Predeverile comunitare ofera drepturi si impun obligatii fara a fi necesara interventia
nationala. Acest lucru reiese din articolele Tratatului, unde este prevazut faptul ca s”tatele se
vor abtine de la orice masura care ar putea periclita obiectivele Tratatului”.
Efectul direct al dreptului comunitar se refera la faptul ca pers jur si fiz pot invoca
reglementarile comunitare in fata tribunalelor nationale. In ceea ce priveste cazurile civile,
judecatorii nationali sunt supusi principiului pasivitatii judiciare, partile implicate fiid cele
care pot invoca dreptul comunitar. Cu toate acestea, judecatorul national paote pune problema
compatibilitatii dreptului national cu cel comunitar. De asemenea, pe lanaga regulamentele
direct aplicabile si celelalte acte legislative comunitare au character obligatoriu.

Izvoarele dreptului comunitar


UE este fundamentata pe principiile de libertate, democratie, stat de drept si respectarea
drepturilor omului si a libertatilor fund ale statelor. Izvoarele dreptului comunitar se afla in
tratatele de constituire si aderare, in actele normative ale institutiilor europene si in regulile
referitoare la aplicarea legislatiei comunitare originare si derivate. Pe langa acestea mai exista
si alte izvoare precum cartele sociale adoptate de catre Comunitate si de catre Consiliul
Europei, jurisprudenta CJCE si a Curtii drepturilor omului. Astel, izvoarele dreptului sunt:
Tratatele constitutive ale CECA,CE, CEEA si tratatele care au fost elaborate pentru
modificarea si completarea primelor,
Tratatele de aderare,
Acordurile externe si mixte
Acordurile incheiate de catre statele membre cu terte tari
In ceea ce priveste dreptul comunitar derivate, izvoarele sunt dreptul derivate de prim
nivel(acte de baza): regulamente, directive, decizii si Dreptul derivate de nivel secundar(acte
de executie), acordurile intre state.

Comisia UE asigura functionarea si dezvoltarea pietei commune si este si gardianul


Tratatelor, adica vegheaza asupra respectarii normelor comunitare de catre statele membre.
1. Competenta, puterea de a controla ii ofera trei tipuri de puteri: - preventive (previne
incalcarile dreptului comunitar cu ajutorul instrumentelor: dreptul la informare, puteri

1
de investigare extinse, misiune generala de supraveghere, publicarea raportului annual
asupra incalcarii dreptului comunitar); - represive(sanctioneaza materiale de
concurenta); - de a autoriza derogari de la normele comunitare(clauzele de slavgradare
care permit suspendarea unei norme comunitare in conditii exceptionale)
2. Competenta de a propune – Comisia propune, Consiliul decide.
3. Competenta de executie – Comisia exercita competente pe care Consiliul i le confera
pentru executare. Pentru a respecta echilibrul intre institutii, Comisia trebuie sa obtina
avizul comitetelor ad-hoc formate din reprezentantii statelor membre.
Comitete de gestiune – se ocupa de politica agricola comuna
Comitetul de reglementare – se ocupa de domeniul alimentar
4. Competenta de a negocia – negocieri comerciale, de asociere, de aderare.
5. Competenta de gestiune – acest lucru implica perceperea fondurilor proprii, gestiunea
fondurilor comunitare si gestiunea masurilor de salvgradare.

COREPER – comitetul reprezentantilor permanenti este un organ din structura


Consiliului si este alcatuit din functionari publici de nivel inalt cu rang de amabasadori.
Crearea COREPER-ului a rezultat din necesitatea prezentei permanente a oficialilor
europeni care sa vegheze asupra afacerilor comunitare. Mai exact, COREPER este un
melting pot unde se elaboreaza si si se fundamenteaza idei, pentru binele comunitatii. De
cele mai multe ori, probleme care sunt discutate in cadrul COREPER si care obtin un
acord, obtin imediata aprobare a Consiliului.
Importanta existentei COREPER-ului este legata de faptul ca functionarii publici nationali
pot exprima punctele de vedere ale statelor din care provin, in cadrul sedintelor de la
Bruxelles si de asemenea, adm nationale se confrunta in mod direct cu pozitiile
Comunitatii si ale statelor mebre. De aici reiese ca functionarii publici au un rol dublu:
apara interesele nationale la Bruxelles si reprezinta punctual de vedere al UE la nivel
national.

Parlamentul european este ales prin sufragiu universal direct si este format din
reprezentantii statelor membre. In cadrul comunitatii europene, Parlamentul reprezinta
aparatul legislative, exercitandu-si autoritatea prin consultare, cooperare si codecizie.
Competenta de cooperare este specifica actelor care necesita o dubla lectura si a fost
introdusa prin Actul Unic European. Aceasta competenta exte exercitata in domeniile:
supraveghere ec multilaterala, interzicerea accederilor privilegiate la institutiile financiare.
Competenta de codecizie a fost introdusa prin Tratatul de la Maastricht si acopera
domeniile: libera circulatie a persoanelor, dreptul de stabilire, recunoasterea reciproca a
diplomelor, sanatate si securitatea muncii, act de incurajare a educatiei, formare
profesionala.

Procedura de adoptare a bugetului


Parlamentul isi exercita competentele in functie de de natura cheltuielilor care pot fi
obligatorii si neobligatorii.
In ceea ce priveste cheltuielile neobligatorii, adoptarea bugetului de desfasoara in 5 etape:
1 – Comisia pregateste un anteproiect de buget pe care il trimite Consiliului si
Parlamentului
2 – pe baza anteproiectului, Consiliul decide cu majoritate caligicata elaborararea unui
proiect de buget pe care il inainteaza Parlamentului
3 – Parlamentul are 45 de zile la dispozitie pentru a se pronunta asupra proiectului
4 – Consiliul se pronunta asupra modificarilor aduse de Parlament
5 – Parlamentul poate amenda modificarile aduse de Consiliudupa care adopta bugetul.

2
In privinta cheltuielilor obligatorii, Parlamentul propune modificari in urma carora
Consiliul decide: daca modificarile vizeaza cresterea cheltuielilor trebuie sa le accepte si
daca aceastea nu cresc nivelul cheltuielilor, trebuie sa le respinga.

Comitetul economic si social – ECOSOC


Este un organ cu character consultative, compus din 222 de membrii repartizati pe tari, in
trei grupe: patronii, lucratorii si agricultorii, mestesugarii, comerciantii si profesiunile
libere. Membrii sunt numiti pe o perioada de 4 ani, iar mandatul poatew fi reinoit de catre
Consiliu care se pronunta cu unanimitate, de pe o lista prezentata de fiecare tara in parte.
Ecosoc participa pa procesul decisional in calitate de organ consultative si poate sa emita
avize fara posibilitate juridica de a influenta decizia finala. Domeniile in care ECOSOC
este consultat in mod obligatoriu sunt: libera circulatie a lucratorilor, dreptul de stabilire,
libera circulatie a serviciilor, transportui, piata interna, politica sociala, formare
profesionala, cercetare si dezvoltare tehnologica, mediu.