Sunteți pe pagina 1din 4

“CONSTANTIN BRÂNCUSI” UNIVERSITY – ENGINEERING FACULTY

UNIVERSITY’S DAY
8 th
INTERNATIONAL CONFERENCE
Târgu Jiu, May 24-26, 2002

Târgu Jiu, Geneva Street, nr.3, 1400, Gorj, România,Tel.+4053215848, Fax+4053214462, www.utgjiu.ro

CONSIDERAŢII ASUPRA RESURSELOR ENERGETICE


SECUNDARE ŞI A RESURSELOR ENERGETICE REFOLOSIBILE
ÎNTR-O SCHELĂ DE PRODUCŢIE PETROLIERĂ

Tudora Cristescu, Conf. Dr. Ing., tcristescu@mail.upg-ploiesti.ro


Marcela Pătărlăgeanu, Prof. Dr. Ing., mpatarlageanu@mail.upg-ploiesti.ro
Silvian Suditu, Asistent Drd., ssuditu@mail.upg-ploiesti.ro
Maria Georgeta Popescu, Şef lucr. Dr. Ing., mpopescu@mail.upg-ploiesti.ro
Universitatea “Petrol Gaze” Ploieşti, Bd. Bucureşti, nr. 39, 2000 Ploieşti

ABSTRACT
In this paperwork, the authors review the secondary power resources which corespoind to the
activities of crude oil storage and transport and analize the posibilities of thermic energy recovery.

1. Introducere

Utilizarea eficientă a energiei poate fi pusă în evidenţă prin gradul de conversie


în efect util în cadrul instalaţiilor tehnologice. Resursele energetice secundare (R.E.S.) ale
unui proces sau agregat reprezintă toate formele de energie neutilizate în sistemul
considerat. Resursele energetice secundare rezultă dintr-un proces tehnologic primar ca
produse secundare ale acestuia, făcând parte din categoria de disipări energetice ale
procesului sau agregatului respectiv.
Definirea şi calculul resurselor energetice secundare se face pentru un contur de
referinţă, (care conţine sistemul considerat) şi pentru un interval de timp (stabilit pentru
studiu).
Cauzele apariţiei resurselor energetice secundare sunt imperfecţiunile de natură
energetică ale proceselor care se derulează considerat.
Cu cât este mai mare conţinutul de energie al resurselor energetice secundare, cu
atât procesele care au loc în sistem au randamente energetice mai mici. Rezultă că nivelul
resurselor energetice secundare este un “barometru” din punct de vedere energetic al
procesului.
Conţinutul de energie al resurselor energetice secundare, care nu se recuperează,
se disipă în mediul exterior.
Se impune deci ca procesele tehnologice să se desfăşoare astfel încât cantităţile
de resurse energetice secundare rezultate, respectiv disipările de energie, să fie cât mai mici.
Aceasta are ca efect şi reducerea poluării mediului. Din considerente tehnice şi
de eficienţă economică nu pot fi utilizate decât o parte din resursele energetice secundare.
Resursele energetice refolosibile (R.E.R.) reprezintă cota parte din resursele
energetice secundare care pot fi recuperate. Această cotă depinde de stadiul de dezvoltare a
tehnologiei aplicate şi de costurile, la momentul respectiv, ale energiei şi ale materialelor
utilizate.
2. Identificarea resurselor energetice secundare şi a direcţiilor
de refolosire într-o schelă de producţie petrolieră

A) Recuperarea căldurii conţinute de gazele de ardere


I. cu temperaturi de până la 250oC, rezultate din procesele de ardere din
focarele generatoarelor de vapori sau de apă caldă.
1. în scop tehnologic: preîncălzirea aerului de ardere,
preîncălzirea combustibilului, încălzirea unor produse
petroliere, preîncălzirea apei;
2. în scop termic: prepararea apei calde de consum sau pentru
încălzirea unor spaţii, încălzirea aerului pentru climatizarea
incintelor (spaţii de locuit sau sere).
II. cu temperaturi între 250oC şi 400oC, provenite de la motoarele cu
ardere internă.
1. în scop tehnologic: preîncălzirea aerului de ardere, încălzirea
unor produse petroliere, producerea vaporilor de apă,
preîncălzirea apei;
2. în scop termic: prepararea apei calde de consum sau pentru
încălzirea spaţiilor de lucru şi de locuit.

B) Recuperarea căldurii conţinute de gazele rezultate din separarea


petrolului.
1. în scop tehnologic: preîncălzirea aerului necesar arderii;
încălzirea unor fluide petroliere;
2. în scop termic: prepararea apei calde de consum.

C) Utilizarea aburului uzat.


I. Provenit de la acţionarea cu abur a pompelor sau compresoarelor;
1. în scop tehnologic: încălzirea unor produse petroliere,
preîncălzirea apei;
2. în scop termic: încălzirea apei care alimentează clădiri sau
consumatori învecinaţi, încălzirea aerului pentru climatizarea
incintelor.
II. Provenit de la purja continuă a generatoarelor de apă caldă sau abur;
1. în scop tehnologic: preîncălzirea apei de alimentare înaintea
tratării chimice şi degazarea acesteia;

D) Utilizarea apei calde (sau a condensatului) provenite de la sistemele de


încălzire ale instalaţiilor de depozitare şi tratare a petrolului.
1. în scop tehnologic: preîncălzirea unor produse petroliere;
2. în scop termic: preparara apei calde de consum;

E) Utilizarea apei de răcire de la instalaţiile tehnologice sau de la motoarele


cu ardere internă.
I. apă cu temperaturi între 25 oC şi 50 oC;
1. în scop tehnologic: preîncălzirea apei de adaus a generatoarelor
de apă caldă sau de vapori de apă;
2. în scop termic: prepararea apei calde de consum, încălzirea
aerului din incinte;
II. apă cu temperaturi între 50 oC şi 100 oC;
1. în scop tehnologic: preîncălzirea apei de adaus a generatoarelor
de apă caldă sau de vapori de apă şi preîncălzirea unor fluide
petroliere;
2. în scop termic: prepararea apei calde de consum, încălzirea
aerului in incinte;

F) Utilizarea R. E. S. combustibile rezultate din instalaţiile de tratare a


petrolului.
1. în scop tehnologic: utilizarea gazelor combustibile în procesele
de ardere din instalaţiile termice ale schelei petroliere; livrarea
acestora către diverşi beneficiari.

G) Utilizarea ţiţeiului cald.


1. în scop tehnologic: încălzirea unor fluide petroliere;

3. Efecte ale recuperării resurselor energetice secundare într-o


schelă de producţie petrolieră

Efectele recuperării resurselor energetice secundare dintr-o schelă de producţie


petrolieră sunt de natură tehnică, economică şi ecologică.
Sub aspect tehnic, conceperea şi încadrarea unor instalaţii recuperatoare direct în
fluxul tehnologic contribuie la modernizarea schemelor de transport, depozitare şi tratare a
petrolului şi permit adoptarea unor tehnologii performante sub aspect energetic. Ca urmare
se pot optimiza aceste procese tehnologice.
Sub aspect economic, efectul este economia de energie realizată. Astfel, scad
consumurile energetice la nivelul conturului analizat (schela de petrol, parcul de depozitate
şi tratare sau alte sisteme specifice) şi se realizează o economie de combustibil clasic.
Aspectul ecologic al recuperării resurselor energetice secundare se referă la
reducerea sensibilă a emisiei de căldură în mediul ambiant, care constituie, în condiţiile
puternicei industrializări, cu care se confruntă planeta, un pericol iminent de distrugere a
echilibrului ecologic.

4. Criterii de apreciere a eficienţei recuperării resurselor


energetice secundare într- o schelă de producţie petrolieră
Aprecierea eficienţei recuperării resurselor energetice secundare într-o schelă de
producţie petrolieră se face pe baza criteriilor de natură tehnologică, energetică, ecologică şi
economică.
Soluţiile de recuperare în direcţie tehnologică conduc la optimizarea proceselor
de transport, depozitare şi tratare ale petrolului.
Principalul indicator energetic care evidenţiază eficienţa soluţiilor de recuperare
este economia de combustibil clasic.
Eficienţa ecologică se stabileşte prin luarea în considerare a reducerii poluării
termice a mediului ambiant. De asemenea, normativele aferente protecţiei mediului ambiant,
care acţionează în cadrul Comunităţii Europene, privind dispoziţii care vizează atât calitatea
aerului cât şi sistemul de taxe fiscale asupra poluării atmosferice.
Eficienţa economică se stabileşte prin calcule specifice, în care se ţine seama de
preţ de cost, beneficiu, rentabilitate.
5. Exemplu numeric.
În procesul de ardere a unui gaz de sondă cu următoarea compoziţie volumică:

Component CH4 C2H6 C3H8 C4H10 C5H12 C6H14 CO2


% 69 9,24 6,23 3,46 1,1 1,77 9,2

rezultă o compoziţie volumică a gazelor de ardere:

Component CO2 H2O SO2 O2 N2


% 10,2 15,6 0 1,7 72,5

Se consideră că se consumă un debit de combustibil gazos de 362 m3n/h. Gazele


de ardere sunt evacuate din generatorul de vapori de apă la temperatura de 252 oC, iar din
recuperatorul de căldură la temperatura de 92 oC. Recuperatorul de căldură funcţionează cu
un randament de 100%. Durata de funcţionare a generatorului de vapori de apă şi a
recuperatorului de căldură este de 5000h/an. În aceste condiţii rezultă:
• un flux termic recuperat de 321,8 kW, ceea ce înseamnă un debit de
combustibil convenţional 39,52 kgcc/h;
• într-un an se recuperează 1382,3 Gcal care, la preţul actual al energiei
termice, înseamnă cca. 800 mil. lei.

6. Concluzii.

Autorii consideră că analiza, în cadrul unei schele de producţie petrolieră, a


resurselor energetice secundare şi a celor recuparabile permite stabilirea căilor de creştere a
eficienţei energetice a proceselor de transport, depozitare şi tratare ale petrolului. De
asemenea, se pot stabili soluţii de reducere a poluării chimice şi a poluării termice ale
mediului înconjurător.

Bibliografie

1. Athanasovici, V., Resurse energetice secundare – Resurse energetice


refolosibile, Energ, vol. 7, Editura Tehnică Bucureşti, 1989.
2. Cristescu, T., Pătărlăgeanu, M., Termodinamica, Teorie şi aplicaţii, Editura
Universităţii din Ploieşti, 2000.
3. Pătărlăgeanu. M., Cristescu, T., Osnea, Al., Recuperări termoenergetice în
schelele petroliere, Simpozionul Naţional – Noutăţi şi perspective în Foraj –
Extracţie, Universitatea “Petrol – Gaze”, Ploieşti, 1994.
4. Pătraşcu, R., Eficienţa recuperării căldurii gazelor de ardere, Colocviul
Naţional – Metode, instalaţii şi echipamente pentru măsurarea, Gestiunea şi
conservarea energiei, SOCER Craiova, 1997
5. *** Manualul inginerului termotehnician, Editura Tehnică, Bucureşti, 1986.

S-ar putea să vă placă și