CUPTORUL CU MICROUNDE
(PROIECT LA APARATE ELECTROCASNICE
PE SEMESTRUL I)
Îndrumǎtor, Studente,
Prof. OANCĂ Marcel DAMASCHIN Claudia-Anca
GUŢOI Elena-Artemiza
GALAŢI
- 2009 -
Cuprins
2. Noţiuni
generale.........................................................................3
4. Principiul de funcţionare............................................................8
5. Scheme electrice.......................................................................19
2
1. Scurt istoric a cuptorului cu microunde
3
cartofii prajiţi erau moi şi albi ca laptele, iar faptul că bucătarul preşedintelui companiei
Raytheon a demisionat pe motiv că acesta îl obliga să gătească la microunde nu a ajutat deloc.
În anii `80 vânzările la cuptoarele cu microunde au explodat, iar banii investiţi în
cercetare de către companiile producătoare de asemenea. Japonezii, ca de obicei, erau cu mult
înaintea noastră, a europenilor. Înainte de 1976, 17% din gospodariile japoneze dispuneau
deja de un cuptor cu microunde, dar asta este o cu totul altă poveste. Treptat, cuptorul cu
microunde a fost rafinat şi dezvoltat astfel încât în anul 1997 Whirlpool a fost prima
companie care a introdus funcţia Crisp, de rumenire. Astăzi poţi găti la cuptorul cu microunde
prăjituri, produse de patiserie, spaghete, peşte şi cozonac, în principiu cam tot ce-ţi pot dicta
poftele permanente sau periodice, şi asta în numai câteva minute. Cuptorul cu microunde Jet
Chef lansat de compania Whirlpool a demonstrat că savoarea şi perfecţiunea reţetelor gătite la
cuptoarele tradiţionale pot fi atinse cu ajutorul microundelor într-un timp de gătire mult mai
scurt.
2. Noţiuni generale
4
De asemenea densitatea alimentelor este diferită de la caz la caz astfel încât trebuie
avută grijă în separarea aşa numitelor alimente poroase de cele dense şi eventual protejarea
celor din prima categorie pentru a nu se deteriora.
5
la decongelarea alimentelor trebuie luat seama de timpul de decongelarea funcţie de
tipul cuptorului cu microunde.
la prepararea alimentelor care prezintă coajă de orice fel este indicat ca aceasta să fie
înlăturată înainte de preparare deoarece încălzirea produce vapori care se transformă în
presiune putând duce la distrugerea alimentului şi deteriorarea cuptorului în caz că respectivul
aliment este ermetic şi nu permite eliminarea vaporilor.
se recomandă atenţie la prepararea alimentelor cu grăsimi, aceastea fiind inflamabilă.
În principal dacă aceste tehnici sunt respectate se fixează timpul de coacere cu ajutorul
selectorului corespunzător, se porneşte cuptorul cu microunde şi după ce afişajul minutelor a
ajuns la zero, se aude un semnal sonor şi funcţionarea cuptorului se opreşte automat,
alimentele fiind preparate.
6
cantităţile mici de alimente se coc foarte repede . Se reglează deci, timpul de coacere
în cuptor în raport cu cantitatea de hrană încălzită.
Cuptorul cu microunde, spre deosebire de alte aparate, nu încălzeşte vasele, ci numai
conţinutul lor .
7
Fig. 2.1
8
Fig. 3.1
Fig. 3.2
9
− albastru = firul neutru;
− maro = alimentarea.
Specificaţii tehnice:
Alimentare: 220 Volts, 50 Hz;
Putere: 1000 Watts;
Consum: 1400 Watts;
Frecvenţă: 2,45 GHz;
Dimensiuni exterioare: 533 x 312 x 385 mm;
Dimensiuni interioare: 350 x 223 x 352 mm;
Greutate: 19 Kg.
4. Principiul de funcţionare
10
furnizeze puterea de curent continuu ce va fi convertită în energie de radiofrecvenţă. Inima
sistemului de înaltă tensiune o constituie magnetronul.
Practic magnetronul este un tub electronic de înaltă frecvenţă care este alcătuit din
următoarele elemente principale:
− anod;
− catod/filament;
− antenă;
− magneţi permanenţi.
Anodul este circular şi conţine mai multe cavităţi rezonante care sunt circuite acordate
ce determină frecvenţa de ieşire a tubului. Catodul şi filamentul sunt plasate în centrul
cilindrului ce reprezintă anodul. Antena este conectată la anod şi permite cuplarea externă la
ghidul de undă pentru a transmite energia de radiofrecvenţă generată de magnetron. Magneţii
permanenţi generează un câmp magnetic paralel cu axa catodului.
Funcţionarea magnetronului se bazează pe mişcarea electronilor, generaţi de filament,
către anod, sub influenţa simultană a două câmpuri: câmpul electric generat de tensiunea
anodică aplicată tubului şi câmpul magnetic generat de magneţii permanenţi. Sub influenţa
câmpului electric electronii tind să se deplaseze liniar de la catod la anod. Sub influenţa
câmpului magnetic axial traiectoria electronilor va fi una circulară de la catod spre anod.
Prin acţiunea combinată a celor două câmpuri rezultă, practic, un nor electronic care se
roteşte în spatiul cuprins între catod şi cavitaţile rezonante ale anodului. Trecerea norului prin
faţa cavitaţilor, care sunt circuite rezonante LC, induce un curent în acestea, curent ce se
închide în circuitul anodic.
Traiectoriile electronilor în diferite regimuri de lucru sunt prezentate în figura 4.1, iar
îin figura 4.2 avem caracteristica acestor traiectorii.
În regimul critic, obţinut pentru anumite valori ale tensiunii anod-catod (Ua) şi ale
inducţiei magnetice (B) traiectoria electronului este circulară şi tangenta la anod iar curentul
anodic se anulează. În regim de lucru puţin peste cel critic, magnetronul va genera oscilatii de
foarte înaltă frecvenţă.
Schema unui generator continuu de microunde cu magnetron este dată în figura 4.3.
11
Fig. 4.1
Fig. 4.2
Fig. 4.3
unde:
12
Tr – transformator de înaltă tensiune;
U≈ - tensiune alimentare;
Uf - tensiune filament;
Ua - tensiune anodică;
C – condensator de înaltă tensiune;
D – dioda de înaltă tensiune;
M - magnetron
Câmpul electric este generat de tensiunea anodică ce are o valoare de câteva mii de
volţi curent cotinuu, tensiune ce se obţine cu ajutorul transformatorului de înaltă tensiune
împreună cu dublorul realizat cu dioda şi condensatorul de înaltă tensiune.
Specificaţii tehnice principale
În continuare sunt prezentate caracteristicile magnetronului 2M137 din figura 4.4.
Tensiune filament: 4,4 V
Curent filament: 14 A
Tensiune anodică de vârf (ebm): 4, 5 KV
Curent mediu anod (ib): 400 mAcc
Putere medie ieşire (P0 ): 1260 W
Frecvenţa: 2460 MHz
Fig. 4.4
13
care sunt tăiate mai multe cavităţi rezonante conectate cu cavitatea centrală a magnetronului
prin fante, şi un catod plasat în mijlocul cavităţii centrale.
O secţiune printr-un astfel de dispozitiv avem în figura 4.5.
Fig. 4.5
Elementele componente ale unui astfel de dispozitiv sunt:
catodul;
anodul care conţine cavităţile rezonante;
bornele de filament;
legăturile;
bucla de cuplaj;
ieşirea coaxială;
cavităţile rezonante;
aripioarele pentru răcire.
Catodul are o suprafaţă mare şi este în majoritatea cazurilor încălzit indirect. El
prezintă o serie de discuri pe feţele frontale, care împiedică deplasarea axială a electronilor.
14
Anodul este un bloc masiv de cupru, de formă inelară. Între anod şi catod se găseşte un
spaţiu vidat care poartă denumirea de spaţiu de interacţiune. Corpul anodului prezintă un
număr par, în cazul nostru opt, de cavităţi rezonante .
Cavităţile rezonante sunt legate cu spaţiul de interacţiune printr-o fantă, care
îndeplineşte rolul unui condensator. Pe suprafeţele ei se formează în timpul oscilaţiilor,
sarcini electrice variabile, între care iau naştere un câmp electric alternativ. Inductanţa
circuitului oscilant este obţinută de la peretele cavităţii, fiind echivalentă cu inductanţa unei
spire dintr-un conductor lat în formă de panglică.
Toate rezonatoarele magnetronului sunt strâns cuplate magnetic unul cu altul, fluxul
magnetic variabil al unui rezonator închizându-se prin celelalte rezonatoare. Rezonatoarele se
mai leagă între ele cu conductoare numite legături. Partea exterioară a anodului are forma
unui radiator cu aripioare, pentru a asigura o răcire eficientă. Uneori se trece prin acest
radiator un curent de aer. La părţile laterale sunt sudate de anod nişte discuri de cupru, care
împreună cu anodul, formează un balon necesar pentru menţinerea vidului.
Cuplajul magnetic între cavităţile rezonante este prezentat în figura 4.6.
Fig. 4.6
Rezonatoarele se mai leagă între ele cu conductoare numite legături. Partea exterioară
a anodului are forma unui radiator cu aripioare, pentru a asigura o răcire eficientă. Uneori se
trece prin acest radiator un curent de aer. La părţile laterale sunt sudate de anod nişte discuri
de cupru, care împreună cu anodul, formează un balon necesar pentru menţinerea vidului.
Bornele de ieşire ale filamentului sunt realizate din conductoare trecute prin ţevi de
sticlă. Aceste ţevi se sudează la corpul din cupru al anodului şi servesc pentru izolare. Catodul
este legat în interiorul magnetronului de una din bornele de filament.
Pentru culegerea energiei de înaltă frecvenţă, într-unul din rezonatoare este legată o
buclă de cuplaj, conectată la o linie coaxială. Ieşirea acestei linii trece printr-o ţeavă de sticlă
care se sudează şi ea la anod. Datorită cuplajului strâns dintre rezonatoare energia este extrasă
15
simultan din toate rezonatoarele. Este important ca bucla de cuplaj să fie străbătută de o parte
a fluxului magnetic al rezonatorului.
Schematic, magnetronul poate fi reprezentat ca în figura 4.7.
Fig. 4.7
Anodul se leagă la Pământ, iar catodul are un potenţial puternic negativ. Între anod şi
catod se crează un câmp de accelerare continuu, ale cărui linii de forţă sunt dispuse radial. De-
a lungul axei magnetronului acţionează un câmp magnetic continuu de mare intensitate care
este creat de un magnet între ai cărui poli este aşezat magnetronul .
16
Sub influenţa câmpului electric continuu de accelerare electronii sunt emişi de catod şi
tind să se deplaseze radial spre anod. După ce electronii au atins o anumită viteză, câmpul
magnetic continuu, care acţionează perpendicular pe cel electric, începe să curbeze
traiectoriile lor. Viteza electronilor având o creştere treptată, raza de curbură se măreşte şi ea
treptat. Traiectoria electronilor nu este un arc de cerc, ci o curbă mai complicată.
Această curbă este prezentată în figura 4.9, figură ce conţine şi distribuţia liniilor de
câmp electric între rezonatoare:
a) Curba de evoluţie a electronilor care se întorc pe catod;
b) Curba de evoluţie a electronilor care ajung pe anod.
Tipul principal de oscilaţii care dau puterea utilă maximă şi randamentul maxim sunt
oscilaţiile cu faza opusă, care se produc în rezonatoarele vecine, cu un decalaj de fază de 180 o.
Este de remarcat faptul că cavităţile în fază sunt în fact conectate împreună, în paralel, iar cele
care se află în opoziţie de fază sunt de asemenea conectate în paralel. Pentru a asigura alternanţa
fazei de la o cavitate la alta se utilizează conectarea fizică prin legături a cavităţilor cu aceeaşi
fază.
Pentru oscilaţiile în opoziţie de fază rezultă un cuplaj magnetic foarte strâns între
rezonatoare, datorită faptului că fluxul magnetic trece dintr-un rezonator în rezonatoarele vecine.
Magnetronul funcţionează cu acest tip de oscilaţii, iar alte tipuri de oscilaţii care apar se
amortizează repede.
Fig. 4.9alternativ este de aşa natură, încât fluxul
Interacţiunea electronilor dintr-un câmp electric
electronic cedează câmpului mai multă energie decât cea primită de la acesta, transformând astfel
Se obţine astfel
oscilaţiile amortizate în jurul catodului
din rezonatoare o sarcină
în oscilaţii spaţială
întreţinute. rotitoare,
Fluxul a cărei
electronic vitezăsub
rotativ deacţiunea
rotaţie
depinde de
câmpului tensiunea
electric anodică.
alternativ Sarcina electronică
al rezonatorului suferăspaţială, care sede
o modulaţie roteşte
vitezăcuşio anumită viteză a
o modificare
şi care provine
traiectoriei din acţiunea
electronilor. Ca urmarecomună
norul aelectronic
câmpurilor
îşi continue
modifică electric şi magnetic
forma inelară, luând este în
o formă
interacţiune
dinţată. Astfelcusecâmpurile electrice
poate spune alternativese
că electronii alegrupează
rezonatoarelor şi întreţine
sub forma unor oscilaţiile din ele.
spiţe, aceste spiţe
Când
aparţinând unei roţifluxul deroteşte
care se electroni începe
în jurul să execute
catodului. mişcarea
Electronii dinde rotaţie
spaţiul în dreptul
dintre spiţe sefantelor
reîntorc
pecavităţilor rezonante
catod în timp (în momentul
ce electronii cândspiţele,
care formează se pune subsarcina
adică tensiune circuitul
spaţială anodic),
rotativă, apar în
sunt captaţi de
rezonatoare
anod după ce au impulsuri
cedat ceademaicurent
mare de inducţie
parte şi iau
a energiei naştere oscilaţii
lor câmpului proprii amortizate de
de microunde.
diferite
În frecvenţe şi este
figura 4.10 faze.prezentată apariţia acestor spiţe.
17
Fig. 4.10
18
H = b U1/2 (4.2)
unde :
U - tensiunea anodică
b – constantă
19
La fel de esenţial este faptul că încălzirea alimentelor se datorează de fapt încălzirii
fluidelor conţinute de către acestea, în special este fiind vorba de apă. Astfel moleculele de
apă sunt agitate de către microundele cu frecvenţa de 2,45 GHz, şi ca urmare apare fenomenul
de fricţiune a moleculelor, fricţiune care se realizează cu degajare de căldură şi în consecinţă
are loc încălzirea apei din respectivele alimente. Aşadar umiditatea este aceea care permite
încălzirea alimentelor .
5. Scheme electrice
20
5.2 Schema electrică de principiu a cuptorului cu microunde Panasonic
21
5.3. Schema electrică a cuptorului cu microunde AEG
Fig.2
22
Faza a-II-a: Se închide comutatorul de pornire I; circuitul curentului are următorul traseu:
siguranţa fuzibilă SF1, bobina L1, comutatorul I; de aici curentul se ramifică o dată la borna d., a
microprocesorul şi o dată prin borna b, din circuitul de alimentare a releului. Prin faza R a reţelei,
străbătând L2, tensiunea ajunge o dată la borna e, a modulului microprocesorului alimentând triacul prin
rezistenţa de 20Ω; între bornele e, şi f avem tensiune, adică triacul este alimentat dar este
deschis. Din circuitul de comandă trimitem impulsuri pe poarta triacului. Triacul conduce şi aduce
tensiune la borna h, a circuitului releului. Bobina releului este alimentată cu o tensiune de 27V
rezultată în urma redresării, stabilizării şi filtrării. Releul închide contactele sale KR, prin K1, T şi K2.
Primarul transformatorului este alimentat la capacitate maximă.
Alimentarea transformatorului în durată depinde de puterea reglată după panoul frontal de
comandă program. Luăm spre 5 secunde exemplificare în mod arbitrar, programul 1 (dezgheţare)
care are ca timpi de alimentare a primarului transformatorului, urmat de o perioadă de 25 secunde în
care transformatorul nu este alimentat. La expirarea celor 5 secunde, triacul se relaxează, curentul
prin el tinde către 0, nemaiavând tensiuni pe borna h, tensiunea pe bobina releului tinde către 0,
contactele KR se deschid. Dupa trecerea a 25 de secunde, circuitul de comandă a triacului, dă comanda
triacului de închidere şi din nou primarul transformatorului este alimentat, prin intermediul releului RL,
după care ciclul se repetă.
La terminarea procesului final de încălzire, circuitul de comandă încetează să mai
furnizeze impulsuri triacului, deschizându-1. Microprocesorul semnalează finalul printr-un semnal
acustic. Pentru deschiderea uşii cuptorului, apăsăm butonul "open", care printr-un sistem mecanic
deschide contactele K1, K2, I dar închide contactul Kv. Contactele Kv au un rol deosebit de important
în asigurarea protecţiei personalului contra iradierii cu microunde de o asemenea putere, în speţă ele pun
în scurtcircuit tensiunile remanente din circuitele de aprindere a triacului, tensiunile din
condensatoarele din circuitul releului, a tensiunilor electromotoare din circuitul ventilatorului cât şi a
autoinducţiei transformatorului de alimentare a magnetronului, în situaţia nedorită în care contactele K1,
K2 rămân sudate, iar triacul este scurtcircuitat.
23
6. Bibliografie
24