Sunteți pe pagina 1din 11

Hipertensiunea arteriala

Hipertensiunea arteriala este cea mai raspandita afectiune cronica, fiind un factor
de risc pentru accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic etc. Potrivit studiilor in
domeniu pacientii care vor sa previna sau sa trateze aceasta afectiune trebuie sa puna
mare accent pe alimentatie, alegand mai ales alimente care au proprietatea de a regla
presiunea sanguina.

Prin tensiune arteriala se intelege presiunea exercitata de sange asupra asupra


arterelor –vase cu pereti grosi care transporta sangele de la inima catre periferie.
Presiunea din artere depinde de puterea cu care inima pompeaza sangele; prin urmare
tensiunea arteriala reflecta presiunea din inima, scazand si crescand in fiecare secunda ,
odata cu bataile inimii. Ea depinde si de stare vaselor de sange, nu numai de activitatea
inimii . Tensiunea arteriala se masoara in mm Hg, fiind exprimata sub forma unei perechi
de numere, de exemplu 120/80 mm Hg.

Cresterea tensiunii arteriale (numita si hipertensiune) este o afectiune


frecventa.Multe dintre persoanele adulte sufera de hipertensiune arteriala; cu toate
acestea, numai jumatate dintre bolnavi sunt constienti de prezenta bolii, iar tensiunea
arteriala este mentinuta sub control numai la o parte din cei diagnosticati. Succesul in
lupta cu hipertensiunea depinde atat de efortul medicilor si de medicamente cat si de
efortul si convingerea dumneavoastra. in general, hipertensiunea arteriala ( HTA ) nu
produce nici un fel de simptom, motiv pentru care a fost supranumita "ucigasul silentios".
Ea prezinta insa importanta deoarece reprezinta un factor de risc redutabil pentru boli
foarte grave, cum ar fi angina pectorala, infarctul miocardic acut, AVC (accident vascular
cerebral), ateroscleroza, disfunctia erectila, insuficienta renala si tulburarile de circulatie
de la nivelul membrelor inferioare.

Tinand cont ca la majoritatea persoanelor HA este de natura idiopatica, sau


primara (fara a avea o cauza specifica), indicarea unor masuri preventive este dificila. Cu
toate acestea, se pot face unele recomandari generale:

- reducerea consumului de alcool si cafeina

- scaderea in greutate la persoanele supraponderale (IMC > 25)

- diminuarea aportului de sodiu la mai putin de 2,4 g pe zi, adica 5 ml


(1 lingura) de sare si evitarea alimentelor care contin 480 mg de sodiu
pe portie

- cresterea aportului de potasiu

- cresterea aportului de acizi grasi omega 3

- respectarea unui program de activitate fizica


Studiile arata ca obiceiurile alimentare corecte (consumul de fructe si legume , de cereale
integrale, produse lactate degresate si carne slaba)sunt la fel de eficiente ca si
medicamentele antihipertensive.

Factorii care influenteaza tensiunea arteriala


Alcoolul

Consumul frecvent de alcool (mai mult de 3 pahare pe zi) creste tensiunea


arteriala . Se recomanda limitarea consumului la 2 pahare pe zi pentru barbate si 1 pahar
pentru femei. Daca tensiunea arteriala nu este redusa, renuntarea completa la alcool este
pe deplin justificata.

Excesul de greutate

Un obez , al carui indice de masa corporala ( IMC) este de 40 va avea cu


siguranta o tensiune arteriala mai mare decat cea a unei persoane cu un IMC de 20, in
conditiile in care toti ceilalti factori sunt identici. Prin urmare se recomanda atingerea si
mentinerea unei greutati normale, in special in cazurile de obezitate abdominala.

Fumatul

Nicotina stimuleaza eliberarea de adrenalina si noradrenalina, marind presiunea


sangvina, ritmul cardiac si consumul de oxigen al miocardului.

Sodiul

Doar 15% din sodiul consumat provine din sarea de bucatarie, 10% este
continuta in mod natural de alimente. Cea mai importanta sursa de sodiu este de departe
reprezentata de produsele gata preparate din comert.

In cazurile de HTA se recomanda deseori un regim fara sare, care consta in


renuntarea la sarea adaugata la gatit, evitarea alimentelor care contin mult sodium si
alegerea atenta a apei imbuteliate. In plus untul de arahide, branza, sucul de rosii si
legumele obisnuite trebuie consummate cu moderatie.

Alimentele care contin mult sodium sunt:

-supele din comert;

-carnea afumata, sarata sau conservat: scrumbie afumata, sardele, hamsii, morun
afumat, somon sau ton la conserva

- masline, alge marine, varza murata


- sosuri din comert: chili, soia, ketchup, mustar

- produse acoperite cu sare: arahide, mini bretzel, biscuiti.

Potasiul

Un aport crescut de potasiu antreneaza o scadere a tensiunii arteriale prin


favorizarea excretiei urinare de sodiu. Potasiul se gaseste in cantitati mari in lapte si
carne, dar si in legume, fructe, nuci, cereale integrale. De fapt, cele mai bune surse sunt
fructele si legumele.

Calciul

Mai multe studii au pus in evidenta asocierea dintre aportul crescut de calciu
alimentar si scaderea tensiunii arteriale. Se pare ca un supliment de calciu (de 1,5 g pe zi)
are un efect benefic asupra presiunii sangvine.

Magneziul

Magneziul este un vasodilator natural. In conditiile unei deficiente de magneziu,


se observa o crestere a nivelului de calciu in celulele peretilor vasculari, ceea ce creste
contractilitatea si efectul constrictor al unor substante. In plus, carenta de magneziu este
asociata cu pierderea de potasiu din celule. Cele mai bune surse de magneziu sunt
produsele din cereale integrale, leguminoasele, branza tofu, fructele de mare, laptele,
fructele si legumele, nucile.

Acizii grasi Omega 3

Acizii grasi omega 3, care se gasesc aproape exclusiv in pestele gras, au un efect
antihipertensiv, in special la persoanele cu TA marita. Totusi, pentru a obtine efectele
dorite, ar trebui sa se consume cca 10 portii de peste gras pe saptamana, sau sa se ia
suplimente de ulei de peste. Un aport scazut in lipide, dar bogat in acizi grasi omega 3 ar
antrena de asemenea o scadere a presiunii arteriale.

Cafeina

Persoanele care nu consuma in mod normal cafeina pot suferi o usoara crestere a
tensiunii arteriale atunci cand sunt expuse la aceasta substanta. Astfel, consumul a 2-3
cesti de cafea poate antrena o crestere temporara a presiunii sangvine (14/10 mmHg) la
aceste persoane. Totusi, toleranta la cafeina se dezvolta cu rapiditate si tensiunea arteriala
revine la nivelul obisnuit.
Exercitii fizice

Activitatea fizica de intensitate moderata, efectuata cu regularitate favorizeaza


diminuarea presiunii sistolice si diastolice. Aerobicul, inotul si ciclismul sunt sporturi
recomandate.

Alimente premise in hipertensiune arteriala sunt:

- condimente: piper, plante aromatice

- otet balsamic

- supe sau ciorbe preparate acasa, fara pasta de tomate

- unt de arahide natural

- chips-uri fara sare

- branza nesarata, lapte, iaurt, smantana

- carne si peste, congelat sau proaspat

- legume proaspete

- suc de legume cu continut mic de sodium

- prajituri preparate acasa

- apa minerala (cu mai putin de 23 mg sodiu pe litru)

Alimente interzise in HTA sunt:

- sare de masa

- mustar, ketchup, sos de soia, chili, maioneza din comert

- masline

- supe la plic, concentrat de supa (cuburi)

- chips-uri, arahide sau biscuiti cu sare

- branzeturi sarate: telemea, branza de burduf, branza feta, mozzarella

- mezeluri

- fructe de mare
- peste sarat sau afumat, unele tipuri de peste congelat (verificati
continutul de sodiu de pe ambalaj)

- conservele de carne, legume; sucul de rosii

- prajiturile din comert care contin sare sau bicarbonat de sodium

- apa minerala care contine mai mult de 23 mg sodiu pe litru.

Alimente recomandate

1.Fructe si legume proaspete

Pentru reglarea presiunii arteriale sunt indicate fructele si legumele cu un


continut ridicat de potasiu (element cheie in mecanismul de reglare a presiunii sangelui),
magneziu si calciu.
Cartofii, caisele, bananele, vinetele, legumele cu frunze, fasolea, mazarea,
ardeii, perele, dovleacul, rosiile si pepenele verde, au un continut ridicat de potasiu.
Broccoli si spanacul sunt o sursa foarte buna de calciu si magneziu. De asemenea,
magneziul se gaseste si in legume cu frunze, cum ar fi sfecla si fasolea verde. Totodata,
in tratarea hipertensiunii intervin si fibrele care se gasesc in cantitati considerabile tot in
fructe si legume.
Pacientii care sufera de hipertensiune arteriala dar si de afectiuni renale,
trebuie sa evite alimentele care contin cantitati ridicate de potasiu, deoarece suprasolicita
rinichii.

2. Painea, pastele si cerealele integrale

Consumul acestora creste aportul de fibre, vitamine si minerale esentiale in tratarea


hipertensiunii, cum ar fi potasiul.

3. Produse lactate

Se stie ca produsele lactate au un continut ridicat de calciu, motiv pentru care


pacientii hipertensivi trebuie sa includa in alimentatie laptele, iaurtul si branza.
Cantitatea de calciu recomandata adultilor este de 800 mg, zilnic, iar gravidele sau
femeile care alapteaza au nevoie de o cantitate si mai mare.
In urma unor studii de specialitate s-a dovedit ca suplimentele de calciu nu sunt
la fel de eficiente precum calciul obtinut direct din alimente.
4. Pestele proaspat

Acizii grasi omega-3 poseda numeroase calitati benefice pentru sistemul


cardiovascular, restructurand functia endoteliala a arterelor, stabilizand placa de aterom
dar previn si complicatiile cardio-vasculare: infarctul miocardic, accidentele vasculare
cerebrale etc. Acesti acizi grasi se gasesc in unii pesti precum: sardinele, somonul sau
macroul. De asemenea, pestii contin cantitati considerabile de calciu si magneziu, care
protejeaza impotriva afectiunilor cardiovasculare.
Totodata, specialistii ne avertizeaza sa evitam consumul de peste cu un continut ridicat de
mercur, cum este tonul, deoarece poate determina cresterea presiunii sanguine.

Dieta pentru hipertensivi

1. Cereale si produse din cereale (7-8 portii zilnice):


- 1 felie paine din cereale integrale,
- 1 covrig,
- 1 pahar cu fulgi de ovaz,
- cativa covrigei fara sare.

2. Legume (4-5 portii zilnic):


- cartofi,
- morcovi,
- rosii.

3. Fructe (4-5 portii zilnic):


- 1 banana,
- 1 mar,
- 1 portocala,
- 1 pahar cu boabe de struguri,
- pene galben.

4. Produse lactate (2-3 portii zilnic):


- 1 pahar cu lapte si o felie de branza cu un continut scazut de grasimi.

5. Carne, peste (2 portii sau mai putin zilnic):


- 150 g de carne slaba, fara pielita care trebuie pregatita prin fierbere sau la gratar.

6. Grasimi si uleiuri (2-3 portii zilnic):


- 1 lingurita de margarina,
- 1 lingurita ulei de masline sau rapita,
- 2 linguri de sos pentru salata,
- 1 lingura de maioneza cu o cantitate mica de grasimi.
7. Alune, seminte si fasole uscata (4 portii pe saptamana):
- 1/3 pahar de migdale, nuci, arahide,
- 1 pahar de fasole uscata,
- linte.

8. Dulciuri (5 portii pe saptamana):


- 1 lingura de dulceata sau gem,
- 1 pahar de inghetata.

PROCEDEE DE OPTIMIZARE FUNCTIONALA SI


REDUCERE A CONTINUTULUI DE SODIU IN
PREPARATELE DE CARNE

Cercetarea privind alimentatia si sanatatea umana a dat numeroase solutii privind


remodelarea produselor alimentare, mai mult, cercetatori din domeniul chimiei ca si din
domeniul stiintei alimentului au facut eforturi de a descoperi noi nutrienti. Astfel, a fost
adaugata o noua functie alimentului, functia modulatoare a unor factori alimentari
implicati direct sau indirect in prevenirea bolilor legate de stilul de viata.

Carnea si preparatele din carne constituie o sursa nutritionala esentiala in


alimentatia umana. Carnea este o excelenta sursa de proteina, insa, preparatele din carne
contin numeroase adaosuri de grasimi, sare, fosfati si alti ingredienti. Astfel, consumul de
preparate din carne a fost asociat cu unele afectiuni, precum boli cardiovasculare,
hipertensiune, obezitate si altele.

Adaosul de sare (NaCl) si fosfati intra in practica normala din industria carnii
pentru a imbunatati proprietatile tehnologice ale carnii si proprietatile senzoriale ale
produselor din carne. Numerosi oameni de stiinta sunt convinsi ca un aport mare de sare
este responsabil de cresterea tensiunii arteriale, un factor de risc major pentru bolile
cardiovasculare, boli care cauzeaza aproape 50% din decesele inregistrate in Europa.

Reducerea sarii este un mandat major pentru companiile din întreaga lume, dar
unele din cele mai noi descoperiri stiintifice privind înlocuitorii sarii vin din Est. Dovezi
stintifice leaga repetat consumul excesiv de sare cu riscul crescut de hipertensiune
arteriala precursor banal al bolilor de inima.
Dar, din cauza unei astfel de ingestii ridicate de sare (NaCl) in multe tari,
consumatorii, guvernele si autoritatile de reglementare au început sa puna presiune pe
fabricantii de alimente pentru a reduce continutul de sare al retetelor lor.
Pentru a reduce continutul de sare din preparatele din carne este necesar ca
industria procesatoare sa-si evalueze propriile retete de fabricatie pentru a identifica:

• Cantitatea de sare continuta de produs;


• Cantitatea de sodiu, prezent in mod natural, in materiile prime si ingredientele
folosite;
• Operatiile tehnologice unde se adauga sare;
• Cantitatea si motivul adaugarii sarii;
• Solutii pentru reducerea adausului de sare in functie de cantitatea ce trebuie
redusa.

Scaderea nivelului de sare adaugata in preparatele din carne poate fi abordata prin
doua cai majore:

o O cale, si probabil, cea mai studiata, o reprezinta utilizarea substituentilor


sarii, cel mai utilizat fiind KCl, si diferite combinatii de saruri,
hidrocoloizi, proteine care nu provin din carne.
o O alta cale o reprezinta utilizarea potentiatorilor de aroma care nu au gust
sarat, dar permit adaugarea unei cantitati mai mici de sare.

Capacitatea industriei de a reduce sarea este dificila, in mod particular, nu numai


prin natura multifunctionala a sarii, dar, de asemenea, prin dificultatile practice de gasire
a unei alternative care sa asigure aceleasi functii.

Reducerea sodiului necesita inlocuirea partiala a clorurii de sodiu adaugate carnii


si preparatelor din carne cu alti compusi care au efecte similare asupra proprietatilor
senzoriale, tehnologice si microbiologice. Pana unde poate fi redus nivelul sarii depinde
de aspectele corelate cu tipul de produs, compozitia sa, tipul procesarii necesare si
conditiile de preparare.

Un studiu publicat în Journal of Food Science observa ca adaugând sos de soia la


anumite alimente se poate întari perceptia gustului sarat, permitând fabricantilor de
alimente sa taie din continutul de sare fara a afecta gustul.
Studiul raporta ca sosul de soia a fost capabil sa reduca proportia de sare din
produse alimentare cum ar fi dressinguri de salate, supe, sau carne de porc prajita pâna la
50%. Cu toate acestea, adaugarea de sos de soia alimentelor poate suna problematic
oricui are intoleranta la grâu, stiut fiind ca grâul este un ingredient de baza al majoritatii
sosurilor de soia.
Bonito deshidratat este un stoc facut din peste si alge de mare– si este folosit pe
scara larga în bucataria japoneza. Cercetarile au aratat ca bonito întareste “sararea”
alimentelor scazute în sodiu. Produsul derivat din peste are o utilizare potentiala “in
dezvoltarea de noi modalitati de a prepara alimente cu continut redus de sare palatabile.”
O alta optiune în batalia pentru reducerea continutului de sare ar putea fi
sarurile rosii de bambus, despre care s-a descoperit recent ca îmbunatatesc proprietatile
chimice si senzoriale ale produselor din carne, reducând în acelasi timp continutul de
sodiu.
Sarurile de bambus sunt produse prin punerea sarii de mare în tuburi groase de
bambus si coacerea acestora, pentru a purifica sarea de mare si a infuza uleiurile din
bambus. Aceste saruri s-a sugerat ca imbunatatesc retetele de carne, prin comparatie cu
sarea comerciala.
O alta tehnica potentiala de reducere a sodiului este utilizarea otetului de orez
pentru a îmbunatati perceptia aromelor de sare.
Cercetatorii din Japonia care investigheaza intereactiile dintre gustul sarat si
aciditate sugereaza ca adaugarea unor concentratii scazute de otet de orez poate fi folosita
pentru a reduce nivelul de sare fara a afecta gustul.
Utilizarea sarii rotunde– un produs realizat de cercetatorii indieni– este de
asemenea avuta în vedere ca un potential înlocuitor al sarii comerciale în produsele din
carne si de panificatie. Totusi, cercetatorii noteaza ca mai trebuie studiate înca diferentele
de gust.
BIBLIOGRAFIE

1.Journal of food Science - doi: 10.1111/j.1750-


3841.2009.01232.x)
2. Meat Science – doi: 10.1016/j.meatsci.2010.08.001
3. Dao HH, Essalihi R, Bouvet C, Moreau P, Evolution and modulation of age-related
medial elastocalcinosis: impact on large arterys tiffness and isolated systolic
hypertension, Cardiovasc Res.2005 May 1;66(2):307-17.
TEMA DE CASA:
HIPERTENIUNEA SI ALIMENTATIA

Studenta: NICOLA IOANA